Comunitatea Statelor Independente (CSI) a fost înființată la 8 decembrie 1991, de către liderii Republicii Belarus, Federației Ruse și Ucrainei, care au semnat Acordul privind înființarea acesteia. Două săptămâni mai târziu, pe 21 decembrie, 1991 la Alma-Ata, liderii a unsprezece state suverane (cu excepția statelor baltice și a Georgiei, care a devenit membru al CSI în 1993) au semnat Protocolul la Acord în care au subliniat că Republica Azerbaidjan, Republica Armenia, Republica Belarus, Republica Kazahstan, Republica Kîrgîzstan, Republica Moldova, Federația Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan și Ucraina pe bază de drepturi egale înființeaza Comunitatea Statelor Independente.

La 18 august 2008, Comitetul Executiv al CSI a primit o notă de la Ministerul de Externe al Georgiei prin care se anunță că aceasta se retrage din Comunitatea Statelor Independente. La reuniunea din 9 octombrie 2008 de la Minsk, Consiliul Miniștrilor de Externe a țărilor CSI la inițiativa Kîrgîzstanuilui care deținea la moment Președenția Comunității, sa luat o decizie de natura tehnică privind calitatea de membru a Georgiei în CSI, în conformitate cu care retragerea Georgiei din Comunitate va avea loc peste 12 luni după notificarea scrisă către depozitarul Statutului CSI. Astfel, în conformitate cu Statutul CSI, la 18 august 2009 Georgia oficial a încetat să mai fie membru al acestei organizații internaționale.

Pe 22 ianuarie 1993 la Minsk, la Summit-ul CSI a fost adoptat Statutul Comunității. Acesta nu a fost semnat de către Ucraina și Turkmenistan, care, astfel, de jure, nu sunt state - membre ale CSI, dar pot fi considerate numai ca state- fondatoare și state - participante ale Comunității. Turkmenistan la summit-ul CSI din Kazan (26 august 2005) a anunțat că va participa la Comunitate ca membru asociat ‘.

În conformitate cu Statutul CSI obiectivele Comunității sunt urmatoarele:

cooperarea în domeniile politic, economic, ecologic, umanitar, cultural și de altă natură;

dezvoltarea globală și echilibrată în domeniul economic și social a statelor membre în cadrul unui spațiu economic comun, cooperarea între state și integrare;

asigurarea drepturilor și a libertăților fundamentale, în conformitate cu principiile general recunoscute și normele dreptului internațional și a documentelor OSCE;

cooperarea între statele membre pentru menținerea păcii și securității internaționale, punerea în aplicare a unor măsuri eficiente de reducere a înnarmărilor și a cheltuielilor în domeniul militar, de eliminare a armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă, realizarea dezarmării generale și complete;

asistența pentru cetățenii statelor membre în comunicarea liberă, stabilirea contactelor și circulația în cadrul Comunității;

asistența juridică reciprocă și cooperarea în alte domenii ale relațiilor juridice;

soluționarea pașnică a diferendelor și conflictelor între națiunile Comunității.

Astăzi CSI - este o formă de cooperare între statele independente egale în drepturi, considerată de către comunitatea internațională ca o organizație regională interstatală. Caracteristicile sale distinctive sunt organizarea de interacțiune în aproape toate sferele de comunicare interstatală, asigurarea flexibilității mecanismelor și formatelor de cooperare colectivă. Flexibilitatea mecanismului organizației interstatale și interguvernamentale permite să se ia în considerare diferite grade de pregătire a țărilor pentru integrare și permite fiecăruia să participe la procesele de integrare în măsura și în direcțiile care corespund intereselor lor naționale.

Interacțiunea în cadrul Comunității are loc prin organele sale statutare: Consiliul șefilor de stat, Consiliul șefilor de guvern, Consiliul Miniștrilor al Afacerilor Externe, Consiliul Economic, Consiliul Miniștrilor Apărării, Consiliul comandanților trupelor de graniță, Adunarea Inter-Parlamentară, Curtea judecătorească economică.

Consiliul șefilor de state (CȘS) este autoritatea supremă a Comunității, în care la nivelul șefilor de stat se discută și se iau decizii privind problemele de principiu referitoare la statele - participante în sfera intereselor lor comune.

În conformitate cu decizia CSS al CSI din 10 octombrie 2008 președenția CSI în 2009 va fi realizată de către Republica Moldova prin intermediul reprezentantului său, în același timp în Consiliul șefilor de stat, Consiliul șefilor de guvern, Consiliul miniștrilor afacerilor externe, Consiliul Economic, Consiliul Reprezentanților Permanenți ai Comunității, în organele statutare și alte organe ale Comunității , precum și în Comisia pentru afaceri economice din cadrul Consiliul Economic CSI. Co-președinția CSI o deține Federația Rusă și Republica Kîrgîză.

Consiliul șefilor de guvern (CSG) al Comunității coordonează cooperarea puterii executive în domeniul economic, social și în alte sfere ale intereselor comune. La Consiliul se discută problemele critice ale colaborării economice, umanitare, sociale, militare între statele - participante, se adopta proiectele documentelor importante, care se vor introduce pentru analiza ulterioară la Consiliul șefilor de stat.

Consiliul de Miniștri ai Afacerilor Externe din Comunitatea Statelor Independente (CMAE) este principalul organ executiv care asigură cooperarea în domeniul politicii externe a statelor membre CSI în probleme de interes reciproc, în perioada dintre reuniunile Consiliului șefilor de stat și a Consiliului șefilor de guvern din Comunitate.

Consiliul Economic - principalul organ executiv, care asigură îndeplinirea condițiilor acordurilor adoptate în cadrul CSI, de către Consiliul șefilor de state CSI și Consiliul șefilor de guvern cu privire la formarea și funcționarea unei zone de liber schimb și alte probleme ale cooperarii socio-economice. Consiliul Economic este format din adjuncții șefilor de guvern din statele - membre ale CSI.

În cadrul Consiliului, activează Comisia pentru probleme economice ( care își are sediul în clădirea sucursalei din Moscova a Comitetului Executiv al CSI). Comisia este compusă din reprezentanții autorizați ai tuturor statelor - membre ale Comunității, cu excepția Azerbaidjanului, Turkmenistanului și Uzbekistanului. Aceasta se ocupă cu completarea și revizuirea documentelor de proiect pregătite de către Comitetul Executiv al CSI și organelor de natură socio-economică, precum și armonizarea pozițiilor statelor membre.

Consiliul Miniștrilor Apărării din statele membre CSI (CMA) este un organ al Consiliului șefilor de stat cu privire la politica militara și dezvoltarea militara a Comunității.

Membrii CMA sunt miniștrii apărării din statele membre CSI (cu excepția Republicii Moldova, Turkmenistanului și Ucrainei).

Consiliul comandanților trupelor de frontieră (CCTF) este un organ al Consiliului șefilor de stat cu privire la coordonarea protecției frontierelor externe ale Comunității și asigurarea unui mediu stabil pentru ei.

Membrii CCTF sunt comandanții (șefii) trupelor de frontieră (sau alți reprezentanți autorizați) din statele-membre ale CSI, precum și președintele Serviciului Coordonator al Consiliului Comandanților.

Adunarea Interparlamentara (AIP), desfășoară consultări interparlamentare, discută problemele de cooperare în cadrul Comunității, dezvoltă propuneri comune în sfera activității parlamentelor naționale. AIP a CSI a fost fondată și funcționează pe baza Acordului privind Adunarea Interparlamentară a CSI din 27.03.1992, și pe baza Convenției privind Adunarea Interparlamentară CSI din 26.05.1995. În activitatea

AIP CSI participă parlamentele din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrghîstan, Moldova, Federația Rusă, Tadjikistan și Ucraina.

Curtea economică a Comunității a fost creată pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor care parvin din acordurile și tratatele economice semnate între statele din CSI , prin rezolvarea disputelor care apar în procesul relațiilor economice. Este formată dintr-un număr egal de judecători de la fiecare stat semnatar al Acordului privind Curtea Economică a CSI (inițial - 8, la ora actuală – 5 membri, câte un judecător din Belarus, Kazahstan, Kîrghîzstan, Federația Rusă și Tadjikistan).

Consiliul Reprezentanților Permanenți ai statelor membre ale CSI pe lînga organele statutare și alte organe ale CSI, este un organ permanent al CSI. Consiliul, în perioada dintre reuniunile CSS, CSG, și CMAE facilitează interacțiunea statelor în probleme de interes comun, discută și prezintă propuneri statelor membre cu privire la perspectivele de dezvoltare și prioritățile CSI; elaboreaza proiectele ordinii de zi ale CSS, CSG și CMAE; în limitele competenței sale, monitorizează îndeplinirea hotărîrilor organelor statutare supreme ale CSI. În Consiliu activează reprezentanți din toate cele unsprezece state ale Comunității.

Odată cu organismele menționate mai sus ale CSI au fost create mai mult de 70 de organisme de cooperare sectorială. Acestea coordonează eforturile comune ale statelor - participante în sectoarele critice ale economiei și dezvoltării sociale, în cooperarea umanitară, lupta împotriva criminalității și a terorismului în alte sfere ale activitții statelor - participante CSI.

Organul administrativ, executiv și coordonator suprem al Comunitatii este Comitetului Executiv al CSI, cu sediul la Minsk și cu biroul Comitetului executiv la Moscova.

Din octombrie 2007, Președintele Comitetului executiv - Secretarul Executiv al CSI este domnul S. Lebedev.

Reprezentanții Comitetului Executiv al CSI participă la lucrările reuniunilor majore și forumurile organizate de ONU, UE, OSCE, ONU / CEE, UNESCAP, ASEAN, UNESCO, FAO, OAS, UNHCR și alte organizații internaționale.

O etapă extrem de importantă pentru CSI a fost acordarea de către Adunarea Generală a ONU în martie 1994, a statutului de observator. Același statut a fost acordat Comunitătii de către UNCTAD ( 19 aprilie, 1994).

La summit-ul CSI din Dușanbe la data de 5 octombrie, 2007, a fost aprobat Conceptul dezvoltării de mai departe a CSI și Planul de măsuri de bază pentru punerea sa în aplicare (a fost semnat de către toate statele participante, cu excepția Georgiei și Turkmenistanului). Odată cu adoptarea acestor documente Comunitatea și-a început evoluția, însoțită de acorduri privind afacerile practice.

În cadrul întîlnirilor informale ale șefilor de state membre CSI pe 22 februarie, 2008, în Moscova, și 6 iunie, 2008, în Sankt Petersburg au fost desemnate aspectele-cheie care necesită acțiuni comune și coordonate în cadrul Comunității în următoarele domenii: cooperare în domeniul energeticii, inclusiv conservarea energiei, cooperarea în domeniul transportului, securitatea alimentară, lucrul cu privire la formarea unei zone de liber schimb, dezvoltarea nanotehnologiei, politica de tineret, migrația și domeniul umanitar.

Statele membre participă în mod activ la punerea în aplicare a unui plan de acțiuni privind dezvoltarea în continuare a CSI. În cadrul reuniunii Consiliului șefilor de stat din CSI la 10 octombrie 2008, la Bișkek, au fost adoptate Regulamentul privind coordonatorii naționali –a statelor membre CSI și Regulamentul privind președinția CSI, menite să îmbunătățească performanțele activității Comunității. Șefii de stat, de asemenea, au aprobat proiectul Strategiei de Dezvoltare Economică a CSI pentru perioada de timp pîna în 2020, care a fost adoptată de Consiliul șefilor de guverne CSI la 14 noiembrie 2008, la Chisinau. Prin Decizia a CSG CSI, din 22 mai 2009 a fost aprobat un plan de acțiuni pentru punerea în aplicare a primei etape (2009-2011) a Strategiei de dezvoltare economică pentru perioada până în 2020.

La summitul de la Bișkek au fost identificate domeniile-cheie ale cooperării în cadrul CSI în 2009: decizia de a considera energetica ca sferă cheie de interacțiune a țărilor CSI în 2009 și declararea anului 2009, în Comunitate ca - "Anul Tineretului" , iar 2010 - "Anul științei și inovării" .

Prin ordonanța președintelui Federației Ruse, Dmitrii Medvedev din 19 martie 2009, coordonator național al Federației Ruse privind afacerile CSI, a fost numit prim-viceprim-ministrul Federației Ruse- Igor Șuvalov. Au fost numiți deasemenea coordonatorii naționali privind CSI și în Belarus, Kazahstan, Kîrghîstan, Republica Moldova, Tadjikistan și Uzbekistan.

Summit-ul șefilor de state care a avut loc la 9 octombrie 2009 la Chișinău este un pas important spre dezvoltarea în continuare a Comunității și eficienței mecanismelor sale. Acest lucru s-a reflectat, printre altele, prin aprobarea unei noi versiuni a Regulamentului de procedură al Consiliului șefilor de stat, Consiliului șefilor de guvern, al Consiliului miniștrilor de externe și Consiliul Economic CSI, precum și adoptarea dispozițiilor referitoare organele de cooperare sectoriale ale CSI .

La summitul CSI de la Chișinău a fost aprobat Recursul șefilor de stat – membri ai Comunității Statelor Independente către popoarele statelor – membre ale Comunității și către societatea internațională în legătură cu aniversarea a 65-a a Victoriei în Marele Război pentru Patrie din 1941-1945, în care s-a accentuat contribuția decisivă a popoarelor din țările CSI în victoria asupra fascismului. Se preconizează publicarea textului Apelului în mass-media și distribuirea acestuia în cadrul ONU, ca document oficial.

În acelasi context, a fost luata decizia de a declara 2010 -Anul Veteranilor Marelui Război pentru Patrie din 1941 – 1945 sub motto-ul “Am câștigat împreună” și decizia de a sprijini organizațiile veteranilor.

În conformitate cu decizia Summit-ului de la Chișinău, președinția în cadrul organelor CSI din 1 ianuarie 2010 va fi transferată de la Republica Moldova către Federația Rusă. Federația Rusă -a dezvoltat planul președenției în Comunitatea Statelor Independente pentru 2010 și un plan de acțiuni pentru punerea sa în aplicare. Aceste documente au fost prezentate oficial partenerilor din Comunitate, la o reuniune a Consiliului șefilor de state din CSI, în Chișinău, pe 9 octombrie 2009. Se planifică organizarea la Moscova a două Summit-uri: unul informal, cu ocazia împlinirii a celei de a 65-a aniversare a Victoriei în mai 2010 și una oficială - în decembrie 2010, în care vor fi prezentate totalurile președenției Federației Ruse în CSI.