intellectus-4-2002 - agepi.gov.mdagepi.gov.md/sites/default/files/bopi/intellectus_04-2002.pdf · a...

Chiºinãu * 2002

,,

,

4/2002

Apare din 1995

REVISTÃ DE PROPRIETATE INTELECTUALÃMAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY

LA MULŢI ANI!

Să vă fieCasa vie;Sfânta cruce -Alean dulce;Legea - armăRoci ce sfarmă;Copilaşii-Să-i păzeascăÎngeraşii,Zdraveni crească!Să răsuneVorbe bune.Anii – zâmbet’N orice umblet.Iar ideea-Panaceea:Ardă veşnicCa un sfeşnic!

3

CUPRINS / CONTENTS

5

7

14

20

24

27

30

32

36

38

44

49

ASPECTE ACTUALEALE PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE

Conferinţa ştiinţifico-practică“Probleme teoretice şi practice ale economiei

proprietăţii intelectuale”

Probleme actuale ale economiei proprietăţiiintelectuale

NICOLAE TARAN

Protecţia formelor tridimensionaleîn calitate de mărci şi modele industriale.

Interferenţe

SVETLANA MUNTEANU

Mărci şi nume de domene pe Internet

VIOLETA JALBĂ

Marcă sau desene/modele industriale?

LUDMILA GOREMÂCHIN

Principiile protecţiei proprietăţii industriale şi roluloficiului în realizarea acestora

ANDREI MOISEI

Unele cazuri din practica examinării litigiilordin domeniul biotehnologiei în Marea Britanie

ALA GUŞAN

Abordări specifice chimieiprivind unitatea invenţiei

ANA PREJBEANU

COOPERARE INTERNAŢIONALĂ

Delegaţia OSIM în vizită la AGEPI

TEHNOLOGII INOVATIVE

Evaluarea rezistenţei polenului la temperaturi înalte.Utilizarea metodelor de selecţie a polenului în scopul

obţinerii noilor linii de tomate

TATIANA SALTANOVICI, MARIA ROJNEVSCHI,ANATOL CRAVCENCO

Modelarea şi optimizarea procesului de dizolvarea tartraţilor din drojdia de vin

ALIONA MEREUŢĂ, CORNEL COJOCARU

Regenerarea plantelorde porumb ceros in vitro

OXANA CRAVCENCO

ACTUAL ASPECTSOF INDUSTRIAL PROPERTY

The practical-scientific conference “Practical andTheoretical Problems of the Intellectual PropertyEconomy”

Actual problems of the intellectualproperty economy

NICOLAE TARAN

Protection of three-dimensional formsas trademarks and industrial designsInterferences

SVETLANA MUNTEANU

Trademarks and domain names over the Internet

VIOLETA JALBĂ

Trademark or industrial designs?

LUDMILA GOREMÂCHIN

The industrial property protection principles and therole of the Office in the enforcement thereof

ANDREI MOISEI

Certain cases from the practice of biotechnologicallitigation examination in Great Britain

ALA GUŞAN

Approaches typical of chemistryto the unity of invention

ANA PREJBEANU

INTERNATIONAL COOPERATION

The OSIM delegation on a visit to the AGEPI

INNOVATORY TECHNOLOGIES

Evaluation of pollen resistance to high temperature.Utilization of the methods of pollen selection with aview of obtaining new lines of tomato

TATIANA SALTANOVICI, MARIA ROJNEVSCHI,ANATOL CRAVCENCO

Modeling and optimization of the processfor development of the wine yeast tartrates

ALIONA MEREUŢĂ, CORNEL COJOCARU

Regeneration of waxy cornplants in vitro

OXANA CRAVCENCO

4

CUPRINS / CONTENTS

The materials from the main columns of theperiodical “Intellectus” are considered by the HighCommittee for Attestation (HCA) to be scientific works

Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de Comisia Superioară

de Atestare a Republicii Moldova (CSA) lucrări ştiinţifice.

53

58

63

71

75

77

82

83

INVENŢII ŞI INVENTATORI

Influenţa catalizatorului omogen asupra reduceriiconţinutului de emisii nocive de la motoarele cu

ardere internă

VLADIMIR ENE, GHEORGHE DUCA,ALEXANDRU CRĂCIUN

COMUNICĂRI

Acţiunea iradierii ionizante asupra oxiduluistructurilor mos

VITALIE RUSANOVSCHI

SUBIECTE ÎN DEZBATERE

Cine a creat geometria neeuclidiană?

TEODOR COJOCARU

INTERVIUL NUMĂRULUI

O cutie de viteze inedită(interviu cu inventatorul Ion Gabarev)

DUMITRU VESTE

AGEPI NEWS

“INFOINVENT” - forul inteligenţei naţionale

Congresul III al Mişcării Obşteşti a Inventatorilorşi Raţionalizatorilor “Inovatorul”

Menţiuni

Jubiliari AGEPI

INVENTIONS AND INVENTORS

Influence of the homogeneous catalyst upon reductionof noxious ejections content from the internalcombustion engines

VLADIMIR ENE, GHEORGHE DUCA,ALEXANDRU CRĂCIUN

COMMUNICATIONS

Action of ionizing irradiation uponthe metal-oxide-semiconductor structure oxide

VITALIE RUSANOVSCHI

OUTSTANDING FORERUNNER

Who created the non-Euclidean geometry?

TEODOR COJOCARU

INTERVIEW IN THE ISSUE

A novel gear-box (interview with the inventorIon GABAREV)

DUMITRU VESTE

AGEPI NEWS

“INFOINVENT” – a forum of national intelligence

The III Congress of the Inventor and InnovatorPublic Movement “Innovator”

Honorable mentions

Jubilees of the AGEPI

5

ASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE

L a 28-29 noiembrie curent în sala de festivităţi AGEPI şi-adesfăşurat lucrările primaconferinţă ştiinţifico-practică cugenericul “Probleme teoreticeşi practice ale economieiproprietăţii intelectuale”.Conferinţa a fost deschisă decătre dl Nicolae TARAN,Director General AGEPI, dr. hab.,prof. univ., care s-a referit în moddetailat la problemele actuale aleutilizării proprietăţii intelectuale înactivitatea economică.

La conferinţă au participat savanţişi practicieni de la diverseorganizaţii, instituţii de cercetare-dezvoltare, întreprinderi, instituţiide învăţământ superior implicateîn crearea, protecţia şi utilizareaproprietăţii intelectuale. Au fostdate citirii circa 40 de referate,care au avut un caracter con-structiv, cu propuneri practice,printre care „Rolul micilor între-prinderi inovaţionale în promo-varea proprietăţii intelectuale”(Eugen HRIŞCEV, dr. hab., prof.univ., membru corespondent al

AŞM), „Practica şi aspecteleeconomice privind utilizareamărcilor – proprietate a statului înoenologie” (Emil RUSU, dr. hab.,sef al Direcţiei principaleVinificaţie a DepartamentuluiAgroindustrial “Moldova-Vin”),„Rolul proprietăţii intelectuale înasigurarea funcţionării întreprin-derii în condiţiile economiei depiaţă şi încurajarea spirituluiinovaţional” (Anton GĂINĂ, dr.,vicedirector al ICMEA “Mecagro”),„Problemele brevetării şi utilizăriicomerciale a soiurilor de plante”(Boris BOINCEAN, dr. hab.,Director General al Institutului deCercetări pentru Culturile deCâmp din Bălţi), „De la brevet lacertificat. Probleme ale inovaţiei”(Boris BUIMISTR, dr., inventator,director al ÎI “CRIO-Buimistr”),„Probleme teoretice şi practiceale proprietăţii intelectuale înafaceri” (Andrei MOISEI, şefDirecţie juridică, AGEPI), „Meca-nisme financiar-creditare înstimularea activităţii inovaţionale”(Nina SUHOVICI, şef Secţieprognozare, analiză şi audit,AGEPI) ş.a.

CONFERIN|+{TIIN|IFICO-PRACTIC+

Nicolae TARAN,dr. hab., prof. univ.,Director General AGEPI

Vitalie RUSANOVSCHI,dr., conf. univ., rector IPI

6


Anton GĂINĂ,dr., vicedirector al ICMEA

“Mecagro”

Andrei MOISEI,şef Direcţie juridică, AGEPI

Referatele „Pregătirea cadrelor îndomeniul proprietăţii intelectuale– element integru al infrastruc-turii inovaţionale”(VitalieRUSANOVSCHI, dr., conf. univ.,rector IPI), „Proprietateaintelectuală ca obiect de studiual teoriei economice” (IurieBADÂR, dr., conf. univ., prorectorIPI), „Orientarea spre client aactivităţii de inovare”(Parascovia TOCAN, dr., conf.univ., şef catedră, IPI), „Bazanormativă a încadrării produselorintelectuale în circuitul eco-nomic” (Gherman MAMEDOV,dr., conf. univ., IPI), „Dezvotareasistemului de evaluare a OPI înRepublica Moldova” (RaisaCRAVCENCO, dr., col. şt.coordonator, IPI) ş.a. au oglindit,în fond, partea teoretică aproblemei abordate.

Prima conferinţă naţională,organizată de către Institutul deProprietate Intelectuală dincadrul AGEPI, şi-a atins scopul,fiind înalt apreciată de participanţişi de reprezentanţii mass-media.Au fost înaintate mai multepropuneri concrete care, înviitorul apropiat, urmează să fieimplementate în practică. Printreele este şi propunerea de aintroduce în învăţământuluniversitar un obiect care arexpune bazele proprietăţiiintelectuale.

Revista noastră va publica peparcursul anului 2003 cele maireprezentative comunicări de laprima conferinţă ştiinţifico-

practică în domeniul economieiproprietăţii intelectuale. Înnumărul de faţă propunematenţiei Dvs. comunicarea dluiNicolae Taran, Director GeneralAGEPI, în care sunt trasateprincipalele orientări de lungădurată ale acestei activităţi deamploare.

MiC.

Nina SUHOVICI,şef Secţie prognozare,analiză şi audit, AGEPI

Gherman MAMEDOV,dr., conf. univ., IPI

Parascovia TOCAN,dr., conf. univ., şef catedră, IPI

7


ştiinţifico-practice naţionale care arpune în discuţie problemele teorieişi practicii economiei proprietăţiiintelectuale este binevenită şi areo orientare de lungă durată.

Evenimentul în cauză esteînceputul unei noi activităţi pentruinovatori, titularii de drepturi asupraobiectelor de PI, manageriiagenţilor economici, specialiştii îndomeniul economiei şimanagementului proprietăţiiintelectuale.

Economia proprietăţii intelectualenu reprezintă o activitate specificăAgenţiei noastre, dar fără unsistem de protecţie a proprietăţiiintelectuale bine organizat nupoate fi soluţionată nici o problemăcu caracter economic din domeniulproprietăţii intelectuale.

Reieşind din aceste considerenteşi ţinând cont de faptul că actualaConferinţă se înscrie înmanifestările consacrate jubileuluide 10 ani al AGEPI, aş dori săpunctez cele mai importantemăsuri administrative,organizatorice şi financiar-

economice, întreprinse în scopulcreării, dezvoltării şi consolidăriisistemului naţional de protecţie aproprietăţii intelectuale.

În această perioadă de 10 ani,foarte scurtă din punct de vedereistoric, s-au reuşit lucruri remar-cabile pentru tânărul nostru stat.

În primul rând, a fost creat organulguvernamental chemat săelaboreze şi să realizeze politicastatului în domeniul protecţieiproprietăţii industriale.

În al doilea rând, au fost elaborateşi aprobate 6 legi de bază îndomeniu, precum şi un şir deregulamente şi instrucţiuni depunere în aplicare a legislaţieirespective.

În al treilea rând, au fostîntreprinse măsuri organizatoricede pregătire a potenţialului uman –element de o importanţă definitorieîn crearea şi consolidareasistemului naţional de protecţie aproprietăţii industriale.

Prin intermediul şi cu sprijinulAGEPI a fost organizată formarea

PROBLEME ACTUALEALE ECONOMIEIPROPRIET+|IIINTELECTUALE

Nicolae TARAN,Director General AGEPI

} n condiţiile concurenţei economice libere a devenitclar că, pentru a te menţinepe linia de plutire în domeniultehnicii şi tehnologiilor moderne,noilor produse şi servicii, trebuiesă aplici rapid realizările de ultimăoră oferite de sfera inovativă. Fărăaceste remedii puternice, eficienteşi verificate la scară mondială, nuva exista ascensiune pentru ţărileîn tranziţie, printre care se află şiRepublica Moldova.

Revizuirea şi perfecţionareadreptului internaţional în domeniulproprietăţii intelectuale (PI),elaborarea unui cadru legislativadecvat în majoritatea ţărilor încurs de dezvoltare reflectăprocesele legate de con-ştientizarea rolului produsuluiintelectual în lumea modernă, deamploarea pe care o ia coope-rarea internaţională în sferaprotecţiei şi utilizării invenţiilor,mărcilor, designului industrial,altor obiecte de proprietateindustrială.

Iată de ce considerăm că ideeaorganizării unei conferinţe

8


şi perfecţionarea specialiştilor careactivează în domeniul protecţieiproprietăţii industriale. Începând cuanul 2000, pregătirea specialiştilorcu studii universitare laspecialitatea “Managementulproprietăţii intelectuale”, precum şia consilierilor şi reprezentanţilor înproprietate industrială seefectuează la Institutul deProprietate Intelectuală din cadrulAGEPI.

Şi, în sfârşit, dar nu în ultimul rând,au fost stabilite puternice relaţii decooperare bilaterală şi de integrarea ţării noastre în sistemul mondialşi regional (ţările membre ale CSI)de proprietate industrială.

Aici aş dori să accentuez cădezvoltarea şi perfecţionareasistemului naţional de proprietateindustrială se datorează în mareparte sprijinului internaţional decare beneficiază ţara noastră. Înprezent Republica Moldova esteparte la 25 de convenţii,aranjamente, tratate şi acorduriinternaţionale (tabelul 1) şicolaborează pe bază de parteneriatreciproc avantajos cu circa 50 deoficii similare de specialitate dinlume.

Eforturi considerabile au fostdepuse la crearea şi modernizareabazei tehnico-materiale a AGEPI. Înprezent sunt asigurate condiţiilenecesare atât pentru activitateaeficientă a specialiştilor AGEPI, câtşi a utilizatorilor sistemuluinaţional de proprietate intelectualădin toate zonele republicii.

Astfel, timp de numai 10 ani, înRepublica Moldova s-a reuşitcrearea unui sistem modern deprotecţie a proprietăţii industriale –

comparabil cu sistemele similareale ţărilor cu istorii seculare îndomeniu.

O privire generală asupra datelorstatistice (tabelul 2) privindactivitatea de brevetare/înregistraredesfăşurată pe parcursul anilor1993-2001 ne vorbeşte elocventdespre activismul susţinut alsolicitanţilor naţionali şi celorstrăini privind protecţia obiectelorde proprietate industrială.Totodată, observăm că dinamicadepunerii cererilor de protecţie amodelelor de utilitate (invenţiilormici) este la un nivel foarte jos şicu o ascensiune destul de lentă.Această situaţie poate fi explicatăşi prin faptul că specialiştii AGEPIn-au folosit tot arsenalul demetode şi forme ce le stă ladispoziţie pentru a promova şipropaga acest obiect deproprietate industrială, nu auexplicat îndeajuns şi pe înţeleseavantajele de care pot beneficiainventatorii şi raţionalizatorii optândpentru înregistrarea modelelor deutilitate în loc să aleagă proceduracea mai anevoioasă - brevetareainvenţiilor - sau cea fără protecţieasigurată, cum este înregistrareapropunerilor de raţionalizare.

O altă problemă care ne preocupăeste acoperirea geografică a întregteritoriului ţării cu informaţie şicunoştinţe în domeniul protecţieiproprietăţii industriale utile pentruinventatori, ingineri, tehnologi,agenţi economici ş.a., deoareceanaliza activităţii inovative nedemonstrează că majoritateaabsolută a cererilor de protecţie aobiectelor de proprietateindustrială provin de la solicitanţiidin mun. Chişinău:

94,3% – cereri de brevete deinvenţii;

76,1% – cereri de înregistrare amărcilor;

76,1% – cereri de înregistrare amodelelor de utilitate;

75,8% – cereri de înregistrare adesenelor şi modelelorindustriale.

Pe locul doi, la o distanţă foartemare, se situează jud. Tighina lacereri de înregistrare a modelelorde utilitate (9,8%), judeţeleChişinău şi Tighina la cereri deînregistrare a desenelor şimodelelor industriale (câte 7,6%),jud. Bălţi la cereri de brevete deinvenţii (2,6%) şi cereri deînregistrare a mărcilor (3,8%)(tabelul 3).

Deşi se ştie că potenţialul tehnico-ştiinţific şi economic esteconcentrat în mun. Chişinău,considerăm că inventatorii,amelioratorii şi agenţii economicidin teritoriu pot să se manifeste cumult mai rezultativ decât au făcut-opână în prezent.

Un indice clar al procesului deutilizare a OPI în economianaţională este nivelul de cola-borare dintre titularii şi utilizatoriiOPI. Aceasta se materializează printransmiterea drepturilor asupraOPI în baza contractelor de licenţăsau de cesiune.

În perioada anilor 1994-2002(9 luni) această activitate secaracterizează prin încheierea a445 contracte de transmitere adrepturilor asupra OPI, dintre care60 – contracte de licenţă şi385 – de cesiune. Trebuie să

9


TABELUL 1

Convenţii, aranjamente, tratate şi acorduri internaţionalela care Republica Moldova este parte (noiembrie, 2002)

1. Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (OMPI)

2. Convenţia de la Paris pentru Protecţia Proprietăţii Industriale 3. Acordul privind măsurile de protecţie a proprietăţii industriale

şi crearea Consiliului Interstatal pentru Problemele Protecţiei Proprietăţii Industriale (CSI)

4. Tratatul de Cooperare în domeniul Brevetelor (PCT) 5. Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaţională

a mărcilor 6. Aranjamentul de la Haga privind depozitul internaţional de

desene şi modele industriale 7. Tratatul de la Nairobi privind protecţia Simbolului Olimpic 8. Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea internaţională

a depozitului microorganismelor în scopul protecţiei lor prin brevete de invenţie

9. Tratatul privind Dreptul Mărcilor (TLT) 10. Convenţia Eurasiatică privind Brevetele (CEAB) 11. Aranjamentul de la Viena privind instituirea clasificării

internaţionale a elementelor figurative ale mărcilor 12. Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea

internaţională de brevete 13. Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid privind

înregistrarea internaţională a mărcilor 14. Aranjamentul de la Locarno privind instituirea clasificării

internaţionale a desenelor şi modelelor industriale 15. Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internaţională a

produselor şi serviciilor în scopul înregistrării mărcilor 16. Convenţia Internaţională privind protecţia realizărilor în

selecţie (UPOV) 17. Aranjamentul de la Madrid privind sancţiunile pentru indicaţiile

false sau înşelătoare de provenienţă a produselor 18. Aranjamentul de la Lisabona privind protecţia denumirilor de

origine a produselor şi înregistrarea lor internaţională 19. Acordul privind crearea de către statele membre ale CSI a

CD-ROM-ului comun (produs informaţional regional) CISPATENT

20. Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ (TRIPs)

21. Tratatul privind Dreptul Brevetelor (PLT) 22. Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind

înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale

23. Acordul de colaborare a statelor membre ale CSI pentru combaterea încălcărilor drepturilor în domeniul proprietăţii intelectuale

24. Acordul privind măsurile de prevenire şi combatere a utilizării mărcilor şi indicaţiilor geografice false în statele membre ale CSI

25. Acordul privind asigurarea reciprocă a integrităţii secretelor interstatale (CSI) în domeniul protecţiei juridice a invenţiilor

menţionăm că majoritateaabsolută a contractelor (cca. 86%)se referă la mărci şi numai 11,2%– la invenţii (tabelul 4).

Cele mai dificile probleme,soluţionarea cărora depinde înmare măsură de factorul dezvoltăriirelaţiilor economice, esteproblema utilizării inovaţiilor,tehnologiilor de vârf, materialelornoi, altor produse inovative îneconomia naţională.

Primii paşi destul de timizi, dar şiaceştia de ordin general, au fostfăcuţi o dată cu adoptarea Legiiprivind politica de stat în sferacercetare-dezvoltare nr. 557 din 29iulie 1999. Aici, printre principaleleobiective ale politicii de stat însfera cercetare-dezvoltare (articolul4) se menţionează că dezvoltareadurabilă a ţării, creştereabunăstării şi calităţii vieţii,competitivităţii producţiei seasigură în baza realizărilor obţinuteîn sfera cercetare-dezvoltare, carea fost declarată drept forţă motricea progresului social-economic.

Un salt considerabil în direcţiaformulării clare a problemelor ceţin de utilizarea inovaţiilor îneconomia naţională a fost efectuatîn Programul de activitate aGuvernului Republicii Moldova peanii 2001-2005 “Renaştereaeconomiei - renaşterea ţării”. Înmăsurile de realizare a acestuiProgram, aprobate prin HotărâreaGuvernului nr. 854 din 16 august2001, se planifică: elaborarea şiimplementarea mecanismului deprotecţie şi susţinere aproducătorilor autohtoni, corelat cucerinţele OMC; perfecţionareacadrului legislativ referitor la noile

10


TABELUL 2

Activitatea de brevetare/înregistrare pe parcursul anilor 1993-2001

1. INVENŢII

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 TOTAL

Cereri depuse, total: 103 534 299 424 347 271 271 246 446 2941 - solicitanţi naţionali 67 237 270 289 295 257 256 240 437 2348

- solicitanţi străini 36 297 29 135 52 14 15 6 9 593

Brevete eliberate, total:

- 39 227 235 225 202 231 234 226 1619

- solicitanţi naţionali - 12 124 163 210 180 202 200 195 1286

- solicitanţi străini - 27 103 72 15 22 29 34 31 333

2. MODELE DE UTILITATE

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 TOTAL


- solicitanţi străini - 2 - 1 - - 1 - 1 5

Certificate eliberate, total:

- 3 6 4 4 5 4 8 12 46


- solicitanţi străini - - - - 1 - - - - 1

3. MĂRCI

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 TOTAL


- solicitanţi străini 451 1329 2165 2875 3265 3354 2940 3086 3198 22663


- 383 1581 1969 1136 745 907 702 785 8208



4. DESENE ŞI MODELE INDUSTRIALE

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 TOTAL




- 21 9 34 64 60 39 53 66 346



11


forme de activitate a antrepreno-rilor (zonele libere, parcurileindustriale ş.a.); elaborarea Legiicu privire la protejarea şi încura-jarea investiţiilor în RepublicaMoldova; constituirea centrelorinovative în judeţe; creareaFondului de dezvoltare, inovare şitransfer tehnologic; organizareaunei reţele de centre informaţional-consultative în scopul facilităriiaccesului antreprenorilor lainformaţie.

O apropriere efectivă deproblemele susţinerii antrepreno-rilor în vederea utilizării inovaţiilorîn economie s-a produs înProgramul de stat de susţinere amicului business pentru anii 2002-2005, aprobat prin HotărâreaGuvernului nr. 850 din 27 iunie2002. De rând cu problemelelegate de crearea mediului deafaceri, favorabil pentru dezvoltareamicului business, susţinereainvestiţională, perfecţionarea şidezvoltarea infrastructurii desusţinere a micului business ş.a.,documentul conţine un capitolspecial consacrat problemelorintegrării sistemului proprietăţiiintelectuale în dezvoltareaîntreprinderilor micului business.

În particular, sunt formulateurmătoarele probleme:

¥ crearea modalităţilor deîncurajare/susţinere a formelorde cooperare şi parteneriatîntre întreprinderile miculuibusiness, unităţile decercetare-dezvoltare şiîntreprinderile mari pentruelaborarea şi utilizareatehnologiilor, produselor şiserviciilor noi;

TABELUL 3

Activitatea de brevetare/înregistrare pe unităţi teritorial-administrative în perioada anilor 1993-2002 (9 luni)

1. INVENŢII Unitatea

teritorial-administrativă Cereri Brevete eliberate

absolut % absolut % mun. Chişinău 2179 94,33 1480 95,67 jud. Bălţi 59 2,55 31 2,00 jud. Orhei 23 1,00 13 0,84 jud. Edineţ 20 0,87 5 0,32 jud. Chişinău 8 0,35 6 0,39 jud. Soroca 8 0,35 5 0,32 jud. Tighina 6 0,26 5 0,32 jud. Ungheni 3 0,13 1 0,06 jud. Cahul 3 0,13 jud. Lăpuşna 1 0,04 1 0,06

TOTAL 2310 100,00 1547 100,00

2. MODELE DE UTILITATE Unitatea

teritorial-administrativă Cereri Certificate

eliberate absolut % absolut % mun. Chişinău 70 76,09 43 86,00 jud. Tighina 9 9,78 1 2,00 jud. Chişinău 8 8,70 4 8,00 jud. Bălţi 4 4,35 1 2,00 jud. Soroca 1 1,09 1 2,00

TOTAL 92 100,00 50 100,00

3. MĂRCI Unitatea

teritorial-administrativă Cereri depuse

absolut % mun. Chişinău 3327 76,10 jud. Bălţi 168 3,84 jud. Cahul 155 3,55 jud. Chişinău 131 3,00 jud. Tighina 126 2,88 or. Dubăsari 101 2,31 UTA Găgăuzia 84 1,92 jud. Lăpuşna 82 1,88 jud. Orhei 59 1,35 jud. Ungheni 55 1,26 jud. Soroca 50 1,14 jud. Edineţ 34 0,78

TOTAL 4372 100,00

12


¥ organizarea campaniilor dediseminare a informaţiilorprivind importanţa protecţieiproprietăţii intelectuale înprocesul de integrare aacesteia în programele deinovare a întreprinderilormicului business;

¥ promovarea transferuluitehnologic către întreprinderile

micului business şi dezvol-tarea serviciilor de consiliere aacestora pentru crearea şidiseminarea tehnologiilor înscopul promovării produselorşi serviciilor noi;

¥ elaborarea actelor normativece ţin de implementareaprevederilor legislative privindevaluarea obiectelor de

proprietate intelectuală şiincluderea acestora în capi-talul statutar al întreprinderii;

¥ identificarea modalităţilor dereducere a cheltuielilor legatede procedura brevetării/înregistrării obiectelor deproprietate intelectuală pentruîntreprinderile micului busi-ness.

Soluţionarea problemelor formu-late în acest capitol urmăreşteurmătoarele scopuri principale:

¥ creşterea competitivităţiiîntreprinderilor miculuibusiness prin utilizareaobiectelor de proprietateintelectuală de care dispun eleînsele sau pe cele ale terţilorîn baza contractelor de licenţăsau cesiune;

¥ creşterea rolului instituţiilor cufuncţii de protecţie a drepturilorde proprietate intelectuală îndezvoltarea micului business.

Un loc important în creşterearolului proprietăţii intelectuale îndezvoltarea economiei naţionaleurmează să-l ocupe Legea cuprivire la activitatea de evaluare nr.989 din 18 aprilie 2002. Conformprevederilor acestei legi, printreobiectele ce se pot supuneevaluării se numără şi activelenemateriale care cuprind drepturileasupra obiectelor de proprietateindustrială şi drepturile de autor,fapt ce va contribui esenţial ladezvoltarea relaţiilor de piaţă îndomeniul proprietăţii intelectuale.

Aş dori, în acest context, săinformez că în prezent activitateade evaluare a obiectelor deproprietate intelectuală este

4. DESENE ŞI MODELE INDUSTRIALE Unitatea

teritorial-administrativă Cereri Modele (desene)

absolut % absolut % mun. Chişinău 407 75,79 1256 62,77 jud. Chişinău 41 7,64 215 10,74 jud. Tighina 41 7,64 191 9,55 jud. Cahul 11 2,05 13 0,65 jud. Lăpuşna 11 2,05 11 0,55 jud. Bălţi 8 1,49 23 1,15 jud. Ungheni 5 0,93 35 1,75 jud. Tiraspol 5 0,93 56 2,80 UTA Găgăuzia 4 0,74 14 0,70 jud. Orhei 2 0,37 181 9,05 jud. Edineţ 2 0,37 6 0,30

TOTAL 537 100,00 2001 100,00

TABELUL 4

Transmiterea drepturilor asupra OPIîn perioada 1994-2002 (9 luni)

OPI Contracte de licenţă

Contracte de cesiune

Total %

Invenţii 17 33 50 11,2

Modele de utilitate

1 1 2 0,4

Mărci 40 343 383 86,1

Desene şi modele industriale

1 8 9 2,0

Baze de date 1 - 1 0,2 Total 60 385 445 100

13


practicată doar de AGEPI. Până laora actuală au fost evaluate31 obiecte de proprietateindustrială: 16 mărci, 11 modeleindustriale, 4 invenţii.

O altă lege foarte importantăpentru economia proprietăţiiintelectuale este Legea cu privirela gaj, nr. 449 din 30 iulie 2001.Această lege prevede, printrealtele, gajarea drepturilor asupraobiectelor de proprietateintelectuală, în special, pentrugarantarea creditelor bancare întruiniţierea unei activităţi de producţie,inclusiv legate de utilizareaobiectelor de proprietateindustrială, drepturile asupracărora sunt gajate.

Primele contracte de gajare aobiectelor de proprietateindustrială au fost deja înregistratela AGEPI, organ împuternicit prinlege să se ocupe de înregistrareaşi ţinerea Registrului contractelorde gajare a OPI.

În scopul susţinerii inventatorilor şiagenţilor economici care iniţiazăafaceri bazate pe brevete deinvenţie şi tehnologii avansate,realizează proiecte tehnologiceinovative, produc şi comercia-lizează mărfuri de consum com-petitive, AGEPI, în cooperare cuUniversitatea Tehnică din Moldova,Primăria mun. Chişinău, S.A.“Agroindbanc” şi Institutul decercetări ştiinţifice „ELIRI” au creatun nou tip de întreprindere –Business – Incubatorul Inovativ“ELIRI-INC” S.A.

În acelaşi scop, AGEPI ducetratative cu Organizaţia Mondialăde Proprietate Intelectuală (OMPI)şi cu alte organisme internaţionaleîn vederea acordării sprijinului lacrearea Centrului de asistenţă îndomeniul inovaţiilor şi Centrului deinformare şi documentare îndomeniul proprietăţii industriale.

Orientarea activităţii inovative spresoluţionarea problemelor socio-economice necesită din parteastatului completarea cadruluinormativ-legislativ privind inovareaşi transferul tehnologic, parcuriletehnologice şi tehnico-ştiinţifice,centrele inovative şi de transfertehnologic, incubatoarele inovative.

Pentru deţinătorii titlurilor deprotecţie asupra obiectelor deproprietate intelectuală estenecesară determinarea formeloroptime de folosire a drepturilorexclusive, obţinute prin brevetarea/înregistrarea OPI, cum suntorganizarea de sine stătător autilizării obiectelor protejate oriscoaterea la licitaţie a acestora înscopul selectării celui mai indicatutilizator şi încheierea ulterioară acontractelor de transmitere adrepturilor cu cedarea totală sauparţială a acestora.

Pentru agenţii economici estenecesar:

n în primul rând, să efectueze uninventar minuţios al portofoli-ului OPI de care dispune înscopul monopolizării şiorganizării protecţiei acestora;

n în al doilea rând, să elaborezeo strategie de proprietateintelectuală în vederea creăriisau achiziţionării noilor OPInecesare pentru menţinereaşi/sau extinderea segmentuluide piaţă în care activează;

n în al treilea rând, să organizezeo activitate de informaretehnologică eficientă ori, cumse mai spune, o “veghetehnologică” activă;

n în al patrulea rând, să ţină oevidenţă riguroasă a veniturilorşi cheltuielilor legate deproprietatea intelectuală.

Problemele economiei proprietăţiiintelectuale sunt multe şicomplexe. Sperăm să găsimsoluţii la o parte din ele la aceastăconferinţă. Totodată, suntemconştienţi de faptul că oamenii deştiinţă, practicienii, antreprenoriinoştri fac doar primii paşi îndirecţia studierii şi organizăriibusinessului inovativ. De aceea,unul din scopurile actualeiconferinţe, în opinia noastră, ar fiiniţierea, şcolarizarea unui cerc câtmai larg de specialişti în domeniulmanagementului proprietăţiiintelectuale.

În încheiere, urez succesfiecărui participant în parte lasoluţionarea problemelorteoretice şi elaborarearecomandărilor practiceîn acest domeniu nou care esteeconomia proprietăţiiintelectuale.

14


PROTEC|IA FORMELORTRIDIMENSIONALE}N CALITATE DE M+RCI{I MODELE INDUSTRIALE.INTERFEREN|E

dr. conf. Svetlana MUNTEANU,[ef Direc\ie m=rci [i modele industriale, AGEPI

P rotecţiaformelortridimensionaleare un caracter cu totulspecific, deoarece ea poatefi realizată, în condiţiilecorespunzătoare, prin brevetde invenţie (model deutilitate), prin înregistrareaîn calitate de modeleindustriale, prin dreptul deautor şi în calitate de mărci.În timp ce durata protecţieimărcilor nu este limitată întimp, cu condiţia reînnoirii,protecţia celorlalte obiectede proprietate industrialăeste limitată la anumiteperioade de timp. În acestecondiţii există tendinţa de aproteja formeletridimensionale în calitate demărci.

Pentru evitarea protecţiei prin

intermediul mărcilor cu forme

tridimensionale, ce constituie

obiectul unei invenţii (model de

utilitate) sau al dreptului de autor,

majoritatea legislaţiilor au exclus

din protecţia prin marcă formele

tridimensionale, care sunt

necesare obţinerii unui rezultat

tehnic şi cele ce atribuie o valoare

substanţială produselor. În ceea ce

priveşte protecţia prin marcă a

modelelor industriale, aceasta nu

poate şi nici nu trebuie să fie

exclusă, fiind nu numai că posibilă,

dar în multe cazuri chiar

recomandabilă. Relaţiile dintre

aceste două forme de protecţie

prezintă un mare interes teoretic şi

practic dat fiind faptul că în marea

lor majoritate formele

tridimensionale sunt protejate prin

modele industriale. În ceea ce

priveşte protecţia formelor

tridimensionale prin marcă,

aceasta a început să fie practicată

relativ nu de mult. Aranjamentul de

la Madrid şi Protocolul referitor la

acest Aranjament prevăd protecţia

mărcilor tridimensionale. Totuşi,

mărcile tridimensionale continuăsă fie enumerate printre mărcilenetradiţionale. Astfel, din numărultotal de 391052 înregistrări,

conform Sistemului de la Madrid,doar 2204 reprezintă mărcitridimensionale, ceea ce constituie0,56% (aici şi în continuare

conform datelor de pe disculROMARIN nr. 4/2002). Primaînregistrare internaţională definităca marcă tridimensională în baza

de date ROMARIN esteCOINTREAU, cu nr. IR 2R 143704din 1989.10.31 (fig. 1). Ce-i drept,există şi înregistrări mai “vechi”,

dar şi mai recente care nu suntdefinite ca mărci tridimensionale,deşi imaginile lor redau clar formetridimensionale (fig. 2).

Pe parcursul ultimilor 10 aninumărul mărcilor tridimensionale

a crescut brusc (fig. 3) în rezultatulacceptării lor drept obiecte deprotecţie atât în majoritatea ţăriloreuropene, cât şi în Japonia,

Coreea, China etc. Există, totuşi,diferenţe considerabile în ceea ce

15


priveşte numărul de mărci

tridimensionale depuse spreînregistrare în diverse ţări (fig. 4),astfel încât 90% din ele provin din5 ţări (oficii) de origine – FR, BX,

DE, CH şi IT. Cauza acestuifenomen rezidă în faptul căprotecţia acordată mărcilortridimensionale variază de la o

ţară la alta. În prezent nu există unconsens internaţional privindprotecţia formelor tridimensionaleîn calitate de mărci.

Fig.2 Marca combinată CARON.Înregistrarea internaţională 2R197378 din 1996.12.20; înregis-trarea de bază 1951.11.29 (FR).

0

100

200

300

400

1981 1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001

Fig. 3. Numărul mărcilor tridimensionale depuse spre înregistrare în cadrulSistemului de la Madrid în diferiţi ani.

0

100

200

300

400

500

600

700

800

FR DE IT PL BG SI GB HU PT SE EE

Fig. 4. Numărul mărcilor tridimensionale depuse spre înregistrare în cadrulSistemului de la Madrid în diferite ţări.

Fig.1.Marca tridimensionalăCOINTREAU IR 2R 143704 din1989.10.31; înregistrarea de bază1954.10.29 (FR), (înregistrăriinternaţionale anterioare din1910.01.03 şi 1929.11.25).

Una din cele mai importante legi contemporane care recunoaşteprotejabilitatea formelor tridimensionale sau a ambalajului ca indicaţii deprovenienţă a produselor şi serviciilor este Directiva Uniunii Europene deArmonizare. Directiva exclude de la protecţie semnele constituite exclusivdin:

a) forma care rezultă din natura produselor;

b) forma produselor necesară obţinerii unui rezultat tehnic;

c) forma care atribuie o valoare substanţială produsului.

Articolul 15.1 al Acordului TRIPs, încheiat în cadrul OMC, prevede că “oricesemn capabil să distingă … produsele sau serviciile … poate fi protejat camarcă”. Această definiţie include, implicit, şi mărcile tridimensionale atâtavreme cât cel puţin unele forme şi ambalaje sunt capabile să distingăanumite produse şi servicii, iar cele care nu sunt ar putea să obţinădistinctivitate prin folosire.

Tratatul privind Dreptul Mărcilor (TLT) impune obligativitatea aplicării salereferitor la mărcile tridimensionale numai pentru ţările care le protejează.

Într-o rezoluţie referitoate la protejabilitatea mărcilor tridimensionaleadoptată de Asociaţia Internaţională a Mărcilor (INTA) încă în mai 1997, semenţionează că argumentele obişnuite împotriva extinderii protecţiei asupra

FR BX DE CH IT ES PL AT BG CZ SI RU GB LV HU FI PT MD SE AM EE LI

16


formelor tridimensionale suntneîntemeiate. Primul argument sereferă la suprapunerea cu alteforme de protecţie intelectuală,cum ar fi protecţia prin brevet şiprin dreptul de autor.

P rotecţia unei forme tridimensionaleconcomitent şi ca modelindustrial sau ca drept de autornu trebuie să afecteze abilitateaei de a fi protejată ca marcă.La fel, dacă un aspect oriaspectele unui produs ce nu sereferă la configuraţia sa au fostprotejate, acest fapt nu trebuiesă excludă configuraţiaprodusului de la protecţia prinmarcă. În afară de această, înmod general doctrinele cuprivire la funcţionalitate şidistinctivitate sunt străjeriadecvaţi împotriva înregistrăriiîn calitate de marcă a formelorce nu merită să fie înregistrate.Asigurarea protecţiei formelortridimensionale în calitate demărci (inclusiv mărci deservicii, de certificare saucolective) va contribui lastimularea marketinguluiinternaţional şi la identificareaproduselor. Astfel, poziţia INTAeste următoarea: formeletridimensionale pot funcţionaca mărci şi, în circumstanţelecorespunzătoare, trebuie să fierecunoscute, protejate şiînregistrate ca mărci.

Revenind la subiectul referitor laprotecţia formelor tridimensionaleca mărci şi ca modele industriale,este oportună referinţa la rezulta-tele studiului-anchetă efectuat deAsociaţia Internaţională pentruProtecţia Proprietăţii Industriale(AIPPI) în anul 2000, printre cele 60grupuri naţionale, având ca temă“Mărcile tridimensionale: frontieraîntre mărci şi modele”. Conformacestora:

¥ este important pentru comerţsă se recunoască şi să seprotejeze drepturile de pro-prietate intelectuală încorpo-rate în obiecte, compoziţii sauforme tridimensionale, orireprezentate prin ele; pentrurealizarea acestui obiectivpot fi aplicate atât dreptulmărcilor, cât şi cel al desenelorşi modelelor, independentde protecţia ce se poateobţine în virtutea altor stipulărilegale;

¥ se admite ca formeletridimensionale să fieînregistrate şi protejate camărci, precum este dejaprevăzut în numeroaselegislaţii naţionale, dacă eleîndeplinesc funcţiile uneimărci;

¥ dreptul mărcilor şi dreptuldesenelor şi modelelorindustriale au scopuriapropiate dar distincte, dinaceastă cauză ele diferă princondiţiile şi limitele deprotecţie, alte aspecte;

¥ spre deosebire de modele,dreptul la marcă nu estelimitat în timp. Principala

diferenţă dintre ele este cămarca contribuie la protecţiaconsumatorului privind risculde confuzie în ceea ce priveşteoriginea produselor ori aserviciilor, în timp ce modelulnu protejează decât dreptulexclusiv al titularului defabricare a produsului, fără aţine cont de indicaţia originii.

În temeiul analizei rezultatelorstudiului-anchetă, care a evidenţiatsimilitudinile şi diferenţele întresistemele naţionale, pentru aajunge la un consens în vedereastabilirii unor criterii clare alecazurilor când o formătridimensională poate beneficia deo protecţie legală ca model sau/şica marcă, precum şi a faptuluidacă protecţia acestora poateexista simultan, AIPPI a adoptaturmătoarea rezoluţie (în liniigenerale):

n formele tridimensionale suntprotejabile ca modele indus-triale şi ca mărci, dacăcondiţiile prevăzute de ambelemodalităţi de protecţie suntîndeplinite;

n pentru a fi protejată ca model,o formă tridimensionalătrebuie să fie nouă;

n pentru a fi protejată ca marcă,forma tridimensională trebuiesă fie distinctivă şi nu exclusivfuncţională sau necesară. Ea,de asemenea, necesităsatisfacerea şi a altor condiţiiprevăzute pentru mărci;

n marca tridimensională estedistinctivă dacă indică clien-telei respective origineaprodusului sau serviciului;

17


n prin dreptul la marcă nutrebuie să fie protejate formeletridimensionale care sunt înexclusivitate funcţionale saunecesare, adică acele care

a) rezultă exclusiv din naturaproduselor sau

b) sunt necesare pentru obţine-rea unui rezultat tehnic;

¥ o formă tridimensională esteprotejabilă şi ca marcă, şi camodel;

¥ utilizarea unei forme tridimen-sionale protejate ca model nudeclanşează nici pierdereadistinctivităţii, nici pierdereaposibilităţii prezente sauviitoare de a fi protejată camarcă;

¥ expirarea protecţiei unui modelnu trebuie să afecteze continui-tatea protecţiei ca marcă aunei forme tridimensionale,dar dreptul la marcă poate fipierdut dacă ea încetează săîndeplinească funcţia demarcă. Pe de altă parte, dacădreptul la marcă a fost cumvapierdut, dreptul la modelrămâne în vigoare;

¥ nu se poate invoca prioritateaunui model pentru protecţiaprin marcă şi viceversa;

¥ protecţia unei forme tridimen-sionale ca marcă nu trebuieexclusă dacă această formăeste folosită în combinaţie cuun alt fel de semn. Aceastăutilizare poate contribui ladobândirea distinctivităţii şi laevitarea pierderii drepturilor dinmotivul nefolosirii.

AIPPI a chemat ţările şi sistemelelegale care nu corespund acestorprincipii să armonizeze legislaţiile.După cum a fost deja menţionat înpunctul 5, majoritatea legislaţiilorconţin asemenea prevederi. Pentrua fi înregistrate ca mărci, formeletridimensionale trebuie să fie maiîntâi de toate distinctive. În uneleţări forma produsului sauambalajului se înregistreazănumai dacă a obţinut distinctivitate(Canada). Legea SUA acordăprotecţie mărcilor tridimensionalenon-funcţionale dacă ele suntinerent distinctive ori au căpătatdistinctivitate.

Legislaţia Republicii Moldovaprevede în mod expres protecţiaformelor tridimensionale: conformart. 2.2 din Legea 588/1995 privindmărcile şi denumirile de origine aproduselor: “Pot fi înregistrate camărci astfel de alte semne cum arfi … elementele figurative …Elementele figurative pot fi con-stituite din reprezentări graficeplane sau forme tridimensionale(în relief) cu o configuraţie dis-tinctă”. Ea conţine mai multeexcepţii: conform art. 7(6) din Lege,“În calitate de mărci tridimensio-nale nu se înregistrează formaprodusului şi ambalajul acestuia,care:

a) rezultă din proprietăţileprodusului, “adică formafabricării sau distribuiriiprodusului;

b) sunt necesare pentruobţinerea unui rezultat tehnic,când nu există alternativepentru fabricarea acestuiprodus;

c) se referă la valoarea esenţialăa produsului”.

O analiză succintă a repartizăriidupă clasele de produse/servicii amărcilor tridimensionale,înregistrate conform Sistemului dela Madrid, arată că numărulînregistrărilor scade după clase înordinea următoare:03>30>33>29>21>32>05>01>…,majoritatea reprezentând forme aleproduselor sau ale ambalajuluiacestora, ori ambele concomitent(fig. 5). Există însă un număranumit de mărci tridimensionalecare nu au nimic comun nici cuforma produselor nici cu cea aambalajelor lor; nu în ultimul rândtrebuie menţionate şi mărciletridimensionale pentru servicii (fig.6-11).

Putem, astfel, constata existenţa adouă tipuri de marcitridimensionale principial diferite:

forme tridimensionale propriu -zise, care reprezintă formaexterioară a produsului sauambalajului, şi

semne tridimensionale propriu -zise, care nu se refera la formaprodusului sau ambalajului.

Ele pot fi constituite din diferiteelemente - litere, cifre, cuvinte,precum şi din elemente figurative -figuri, reliefuri, forme geometriceetc. Unica deosebire a acestormărci de cele tradiţionalereprezintă caracterul lor spaţialcare le conferă un efect optic maiavantajos, comparativ cu imaginileplane. In rest aceste mărci sunt catoate celelalte, prin urmare ele potfi protejate ca cele plane.

18


0

1 0 0

2 0 0

3 0 0

4 0 0

5 0 0

6 0 0

7 0 0

8 0 0

1 3 5 7 9 11

13

15

17

19

21

23

25

27

29

31

33

35

37

39

41

IR

M D

Cele mai mari probleme apar inlegătură cu primul tip de mărci,deoarece este dificil să apreciemce forme sunt generice saudescriptive referitor la produselerevendicate, ce forme sunt preasimple (uzuale), deoarece chiar şio formă tridimensională simplăpoate, în dependenţă de produse,să fie neobişnuită şi, prin urmare,distinctivă. Forma unui produs sauambalaj este într-o mare măsuradeterminată de funcţia produsului.De aceea, pentru a stabili dacăforma tridimensională estedistinctivă, se recomandă de aaprecia componenţa safuncţională, deoarece anumeaceasta poate fi consideratăuzuală. În literatura de specialitateau fost exprimate păreri căexaminarea formelortridimensionale trebuie să includăanaliza formelor produselorconcurente. Formele identice orisimilare, caracteristice majorităţiiproduselor din aceeaşi categorie,trebuie considerate nedistinctive,uzuale. Cu alte cuvinte, se propunesă fie protejate în calitate de mărcinumai formele care diferă esenţialde cele existente. Realizareapractică a acestor recomandărieste problematică, fiindcă ar crearezultate hazardate. Pe lângăaceasta, aplicarea lor în cadrulexaminării formelor tridimen-sionale ar contravine procedurii deexaminare a altor mărci. În calitatede criteriu absolut trebuie să seaplice doar distinctivitatea şinicidecum deosebirea de formeledeja existente. De fapt, în aceastaşi constă deosebirea esenţialădintre criteriile, cărora trebuie să lecorespundă mărcile tridimen-sionale (distinctivitatea) şi cele,

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41

800

700

600

500

400

300

200

100

0

n IR; o MD

Fig. 5. Numărul mărcilor tridimensionale depuse spre înregistrare în cadrulSistemului de la Madrid pentru diferite clase de produse/servicii.

Fig.6. Marca tridimensionalăOnduline; IR 774788; cl. 17, 19, 37.

Fig. 7. IR 762418cl. 16, 25, 28.

Fig. 8. IR 748175; cl. 09, 12, 14, 16,18, 25, 28, 35, 36, 38, 39, 41, 42.

Fig. 9. IR 737039cl. 09, 14, 16, 18, 24, 25, 28.

Fig. 10. IR 680466; cl. 39

19


cărora trebuie să le corespundămodelele industriale (noutatea).

BIBLIOGRAFIE:

1. AIPPI – Reports. Marquestridimensionnelles: la frontiereentre marques et modeles.EXCO Sorrento 2000. QuestionQ 148. Resolution.

2. Request for action by the INTABoard of Directors.Protectability of Three-Dimen-sional Marks. May 7, 1997.

3. Regulamentul CE nr. 40/94 din20 decembrie 1993 privindmarca comunitară.

4. Acordul privind aspecteledrepturilor de proprietateintelectuală legate de comerţ(TRIPS).

5. Tratatul privind DreptulMărcilor. OMPI, Geneva, 27octombrie 1994.

6. Aranjamentul de la Madridprivind înregistrareainternaţională a mărcilor.(Madrid, 14 aprilie 1891, aşacum a fost revizuit ulterior).

7. Protocolul referitor laAranjamentul de la Madridprivind înregistrareainternaţională a mărcilor(Madrid, 27 iunie 1989).

8. Legea privind mărcile şi denumirile de origine a produselor nr. 588din 22 septembrie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldovanr. 8-9 din 08.02.1996). Modificată prin Legea nr. 1079-XIY din 23 iunie2000 (Monitorul Oficial nr. 154-156 din 14.12.2000).

9. Gh. Bucşă. Mărcile tridimensionale. La frontiera între mărcişi modele industriale. - Inventică şi economie, nr. 5-6, 2000,pag. 91-97(RO).

SUMMARY

P rotection of three-dimensional forms may be afforded by patentfor invention (utility model), registration as industrial designs,copyright and as trademarks. Since the protection of trademarks is not

limited in time, provided the renewal, there exist the tendency of

protecting three-dimensional forms as trademarks. In order to avoid

protection by means of marks of the three-dimensional forms, constitut-

ing the subject-matter of an invention or of copyright, most legisla-

tions have excluded from protection by marks the three-dimensional

forms, which are necessary for obtaining a technical result and those

referring to the essential value of the products. The three-dimensional

forms may be registered as industrial designs and trademarks if they

meet the conditions provided by both modalities of protection. The

main difference between them is that the trademark contributes to the

consumer protection from the risk of confusion as to the origin of

goods and services, while the industrial design protects only the

exclusive right of the owner to manufacture the product without taking

into account the indication of origin.

There are two different in principle types of three-dimensional marks:

n three-dimensional forms as such, representing the external shape

of the product or package, and

n three-dimensional forms as such, not referring to the shape of the

product or package and which may be composed of different

elements: letters, numerals, words, etc. and of figurative elements:

figures, relieves, geometrical forms, etc.

Fig. 11. IR 648333; cl. 03, 05, 35, 42.

20


În al treilea rând, pretendenţii laadresă trebuie să prezinteinformaţii autentificate: adresacorectă, autoobligaţiunea departicipare personală în judecatăîn caz de proces, adeverinţa lipseiunor drepturi ale persoanelorterţe.1 1

În al patrulea rând, se presupunecrearea sub egida OMPI a unorcomisii administrative, care vorsoluţiona cauzele în regim dedialog, cu executarea obligatorie adeciziei. Acestea vor fi: ConsiliulInternaţional al Registratorilor şiComisia de Supraveghere.Importanţa unui controlinternaţional şi al coordonăriiprocesului de acordare aadreselor în reţeaua Internet esteexpusă în documentul Comitetuluide Consultare în Telecomunicaţiiinternaţionale al SUA, publicat la02.12.1996, care prevede paşiconcreţi în preîntâmpinareaconflictelor.

Reglementarea activităţiiInternet-ului:

¥ s-a pus problema creării uneireţele civilizate din mai multeaspecte;

¥ crearea comisiilorinternaţionale referitoare laexaminarea conflictelor şiobiecţiilor administrative cuprivire la înregistrarea numelorde domen în Internet,

¥ introducerea unor noi domenede origine de nivel superior;

¥ crearea noilor registratori ainumelor de domen.

Perfecţionarea practiciide înregistrare a numelorde domen:

n introducerea unei practici destandarde performante pentruregistratori în spaţiuldomenelor de origine de nivelsuperior. Aceasta va atenuacontradicţiile dintre deţinătorii

M+RCI {I NUMEDE DOMENEPE INTERNET

Violeta JALB+,[ef Sec\ie m=rci interna\ionale, AGEPI

(Sfârşit. Începutul în nr. 2 a.c.)

5. PREÎNTÂMPINAREAŞI SOLUŢIONAREACAZURILOR DE UTILIZARENELEALĂ A MĂRCILORPE INTERNET

T umultul problemelorapărute în urma folosiriimărcilor pe Internetscoate în evidenţă necesitateaelaborării unor norme specialecu caracter internaţional,îndreptate spre reglementarearelaţiilor cu privire la utilizareacomercială a Internet-ului. Acestfapt este unanim acceptat atâtde jurişti, cât şi de specialiştii îndomeniu.

În primul rând, este necesarăextinderea numărului deabrevieri generice (.firm - pentruantreprenori, .info - pentruservicii informaţionale, .rec -pentru distracţii şi odihnă au fostpropuse de OMPI).

În al doilea rând, trebuie să fieacordată până la procedurajudiciară o perioadă deprotestare după publicareaadreselor. 11 Radcliffe M., Harbottle M., “The Internet: new issues for trademark strategy”,

Trademark World, nr.99/1997, p.13-15

21


numelor de domen şideţinătorii drepturilor exclusiveasupra proprietăţiiintelectuale;1 2

n punerea la dispoziţie a datelorexacte despre posesoriinumelor de domen, despredeţinătorii drepturilor asupraproprietăţii intelectuale este unmijloc efectiv de apărare aacestora;

n în cazul în care se va depistacă informaţia prezentată nueste veridică şi nu poate fi dereal folos pentru legătura cudeţinătorul numelui de domen,registratorul este în drept săanuleze înregistrarea numeluide domen.

Sistemul de soluţionarea litigiilor:

¥ principiile şi procedura puse labaza sistemului sunt elaborateîn conformitate cu Regulilemedierii şi de arbitraj operativale OMPI;

¥ litigiul este examinat de ocomisie specială membriicăreia, asemenea arbitrajului,sunt aleşi la dorinţa părţilor.Împuternicirile comisiei selimitează la examinarealitigiilor care ţin deînregistrarea neleală anumelui de domen sauînregistrarea abuzivă anumelui de domen şi nuabordează litigiile dintre părţilecare acţionează cu bună–credinţă;

¥ procedura de soluţionare alitigiilor trebuie aplicată numaila conflictele de domen denivelul superior şi la celenaţionale de nivel superior lasolicitarea intervenţiei de cătrepărţile implicate;

¥ nu trebuie să se încalcedreptul părţilor de a se adresaîn instanţă în timpul sau dupăexaminarea diferendului încadrul comisiei. Mai mult, dacăhotărârea judecăţii şi acomisiei pe unul şi acelaşilitigiu diferă, se admite cahotărârea judecăţii să aibă omai mare pondere.

Excepţii pentru mărcilenotorii:

n mărcile notorii rămân obiectulconcurenţei neloiale a unuicerc restrâns al deţinătorilornumelor de domen. De aceeaa fost nevoie de un mecanismcu ajutorul căruia titularulmărcii notorii să poată obţineexcepţii în ceea ce priveştemarca dată în toate domenelede nivel superior;

n nici o persoană, în afară detitular, nu va putea înregistramarca în calitate de nume dedomen.

Noi domene de nivelsuperior:

¥ problema creării suplimentarede noi domene de origine denivel superior rămâne a ficontroversată. Crearea de noidomene fiind sub control, nu ar

putea aduce prejudiciiproprietăţii intelectuale în cazulîn care s-ar ţine cont derecomandările referitoare lapractica înregistrării numelorde domene, proceduraexaminării litigiilor şi demecanismul de protecţie amărcilor notorii.

Perfecţionarea legislaţieiîn domeniu.

În afară de recomandărileadresate registratorilor numelor dedomen pe Internet, OMPIcoordonează activitatea elaborăriide recomandări adresatelegislatorilor naţionali în domeniulprotecţiei drepturilor asupramărcilor cu scopul garantăriiprotecţiei lor în reţea.

Un rezultat elocvent în acest senseste introducerea în legislaţianaţională cu privire la protecţiaproprietăţii industriale a preve-derilor referitoare la diferendeledintre titularii mărcilor notorii cudeţinătorii numelor de domen.1 3

În prezent se lucrează laelaborarea proiectuluiregulamentului privind protecţiamărcilor şi a altor semne distinc-tive pe Internet.

Comitetul Permanent de pe lângăOMPI participă activ la studiereaurmărilor adoptării proiectului deacord internaţional cu privire lajurisdicţia judecătoriilor şi realiza-rea deciziilor instanţelor judecăto-reşti, legate de protecţia obiectelorde proprietate intelectuală.

12 Jessie N. Marshall “Domain Names and Trademarks: At the Intersection” www.isoc.org/

13 United States Examination Guide No.2-99, www.uspto.gov/web/offices/tac/notices/guide299.htm

http://www.isoc.org/http://www.uspto.gov/web/offices/tac/notices/guide299.htm

22


6. GESTIONAREA NUMELORDE DOMEN ÎN REPUBLICAMOLDOVA

Autoritatea responsabilă depolitica şi strategia gestionăriinumelor în domenul de nivelsuperior .md este MinisterulTransporturilor şi Comunicaţiilor, înfuncţia căruia intră şi desemnareaRegistratorului naţional aldomenului de nivel superior .md.Actul normativ care reglementeazăaceste raporturi esteRegulamentul cu privire lagestionarea numelor în domenulde nivel superior .md.

În Republica Moldova numele dedomen superior al Moldovei atribuitde IANA, (domenul de nivelul unu)este .md. Nume de sub-domeneste domenul de nivelul doi îndomenul de nivel superior .md,adresa cărui pe Internet este înformă de “www.[Nume de domende nivelul doi].md”.1 4

Înregistrarea se efectuează peprincipiul “primul s-a adresat -primul este deservit”. UnRegistrator poate deţine mai multenume. Numele atribuit nu esteobiect de vânzare-cumpărare:numele atribuit unei entităţi saupersoane nu poate fi vândut de eaaltei entităţi sau persoane.

Registratorul naţional şi dealer-iisunt obligaţi să efectuezeînregistrarea numelor în condiţiinediscriminatorii, dacă registrantula executat toate cerinţele pe

principiul “primul s-a adresat -primul este deservit”. Este interzisăînregistrarea sau gestionareanumelor de sub-domene ce conţininformaţii şi imagini cu caracterobscen sau ofensator, celor cedefăimează Republica Moldova orialte state, cheamă la violenţă saupot aduce prejudicii imaginiiRepublicii Moldova pe planinternaţional, cât şi pentruutilizarea lor în scopuri şi activităţiinterzise de legislaţie şi convenţiileinternaţionale.

Conform acestui Regulament,Registratorii naţionali şi dealer-iinu-şi asumă responsabilitateapentru încălcarea eventuală adreptului la marca de comerţ şipentru situaţiile de conflict, apăruteîn rezultatul încălcării acestordrepturi.

Astăzi reţeaua a schimbat totul.Numele de domen, spredeosebire de mărci, seînregistrează pe principiul primulsosit - primul servit, fără efectuareaexpertizei în perioada de opoziţie.Nu există nici un sistem declasificare a produselor şiserviciilor pe Internet. Frontierelenaţionale nu au nici o importanţă.Iată de ce există reguli de bază,care trebuie respectate la creareaunor mărci noi sau pentru protecţiamărcilor deja înregistrate. Acestereguli pot să nu funcţionezeuniversal şi fiecare dintre elenecesită a fi examinată indi-vidual.1 5

C ertificaţi-vă că denumirea estedisponibilă. Disponibilitateaunui nume de domen estecriteriul primar la alegerea uneidenumiri de marcă.

Veniţi primul. Alegerea estesimplă. Înregistraţi mărcile încalitate de domen în toată lumeasau veţi plăti un extra preţpentru a-l obţine mai târziu. Înmedie aceasta costă 50 $ pentrua înregistra o marcă în domenulsuperior - codul ţării (cctld) saude la 10.000 $ pentru a-lreîntoarce de la un pirat cyber.

Consideraţi numele dedomen ca o proprietateprivată. Acelaşi serviciu carese ocupă de proprietateaintelectuală, trebuie să coordo-neze şi lucrul cu numele dedomen.

Lansaţi produse noi. Urmăriţinoutăţile. Folosiţi o persoanăterţă pentru a rezerva numele dedomen pentru produsele noi înaşa mod, încât presa şiconcurenţii să nu cunoască nicio informaţie până în momentullansării produselor.

14 Regulamentul cu privire la gestionarea numelor în domenul de nivel superior .md. Nr. 196 din 19.02.2001

15 Milton Mueller “Domain Names and Trademarks: Property Rights and Institutional Evolution in Cyberspace”, www.istweb.syr.edu/~mueller/study.html

http://www.istweb.syr.edu/

23


Folosiţi instrumente legale. Căutaţi prin toate resursele din reţea toate formele posibile de scriere adenumirilor comerciale. Înregistraţi orice formă posibilă a denumirii pe care clienţii eventual o potfolosi pentru a ajunge în final la mărcile dvs. Această tactică este un obstacol pentru piraţi, un mijloc eficient deprevenire a pirateriei numelor de domen sau de trimitere a utilizatorilor de reţea la alte resurse informaţionaledin Internet.

Certificaţi-vă că numele de domen poate fi înregistrat. Numele de domen posedă un număr limitat desemne: litere, cifre şi cratime. Certificaţi-vă că noile mărci pot fi reprezentate şi în calitate de nume de domen.

Începeţi să protejaţi. Nu trebuie să aşteptaţi ca numele de domen să fie înregistrat pentru a începeverificarea utilizării mărcilor în reţea. Unii registratori de domen acordă perioade de opoziţie care permittitularilor de marcă să se opună înregistrării domenului înainte ca acesta să intre în folosinţă.

Implicaţi colaboratori profesionişti. Mult timp poate fi pierdut, încercând să faceţi tot volumul de lucrusinguri. Implicaţi persoane competente care cunosc legile locale şi politica de obţinere a numelui de domen.

Imediat după înregistrarea numelui de domen, începe-ţi să-l utilizaţi. Folosiţi poşta electronică, creaţipagini cu metateguri, care vor fi indexate la maşinile de căutare din reţea.

Acţionaţi repede. Cu cât aşteptaţi mai mult, cu atât mai mult creşte valoarea domenului.

Urmând aceste reguli simple, marca dvs. va ocupa întotdeauna locul său legal în spaţiul cyber.

ŞTIAŢI CĂ…

… în 1782 Ion Armindean, un ţăran, a găsit în Munţii Apuseni (Transilvania) unminereu, în care în 1846 chimistul Franz Joseph Muller von Reichenstein din Sibiu(Hermanstadt) a descoperit telurul?

… în 1862 Emanoil Bacaloglu publică lucrarea intitulată „Teoria homologiei în chimiateoretică” în care, prin problemele abordate, anticipează sistemul periodic alelementelor chimice, relansat în 1869 de Mendeleev?

… în 1862 C. Râureanu obţine medalia de aur clasa întâi din partea Societăţii deIndustrie din Paris pentru invenţiile lui?

24


este deosebit de importanţăobţinerea la timp a dreptuluiasupra producerii şi comercializăriimărfii. Procedura se realizeazăprin protejarea produsului camarcă şi/sau ca desen/modelindustrial. Pentru a lua deciziapotrivită, solicitantul trebuie săînţeleagă mai întâi de toate ce esteprotejat în calitate de marcă şi ceîn calitate de desen/modelindustrial.

Desenul/modelul industrialeste aspectul exterior original alprodusului, prezentarea lui. Este ocreaţie artistică şi serveşte ladecorarea produsului. Prezentareaprodusului se poate efectua printr-o formă specială (de exemplu,aspectul exterior al unei maşini, alunei lustre, al unui vas), sau printr-un desen aplicat pe suprafaţaprodusului (aspectul exterior alcovorului, cravatei, etichetei,hologramei, interfeţei utilizatorgrafice, unei ţesături), sau poateconstitui o îmbinare a modeluluispaţial şi desenului plan (bunăoară,exteriorul panoului de finisaj înconstrucţii, al panoului de informaţii).

Marca este, de regulă, o imaginespecială (cuvânt, desen sau ocombinare a lor), care seamplasează direct pe produs, peambalajul acestuia sau pe fişa,eticheta aplicată pe produs. Uneorimarca este o formă specială aprodusului (de exemplu, o formăspecială a săpunului, ciocolatei)ori a ambalajului său (de pildă, oformă specială a flacoanelor deparfum, de apă de colonie, asticlelor pentru băuturi, cutiilor debomboane). Astfel de semneconstituie un element ce ţine deaspectul exterior al produselorindustriale, asemănându-se prinaceasta cu desenele/modeleleindustriale.

Însă nu orişice semn valabilpentru marcă poate fi protejatca desen/model industrial.Bunăoară, mărcile constituitedin cuvinte sau îmbinări delitere (acestea fiind cele maimulte), nu pot fi înregistrateca desene/modele industriale.Doar semnele executate cadesene, imagini grafice sau

MARC+SAU DESENE/MODELEINDUSTRIALE?

ing. Ludmila GOREM~CHIN,[ef adjunct Sec\ie modele[i desene industriale, AGEPI

D esfacerea cu succes amărfurilorconstituie preocupareaprimordială a produ-cătorilor. Problema poate fisoluţionată prin ameliorareacalităţii mărfurilor şiprezentarea lor.

Adeseori pentru cumpărătorprezentarea este la fel deimportantă ca şi calitatea mărfii.Mai mult chiar. În unele cazuri (deexemplu, la schimbarea rapidă amodei) cumpărătorul, cunoscândapriori deficienţele tehnice alemărfii, o procură, totuşi, deoarecemarfa satisface necesităţile saleestetice. În asemenea cazuriprezentarea devine factorulprincipal, care determinăcomercializarea produselor. Însă lasoluţionarea acestor problemeproducătorul se confruntă cu o altădificultate. O marfă care se bucurăde succes atrage deseori atenţiaproducătorilor neloiali. În acest caz

25


forme tridimensionale pot fiprotejate şi ca mărci, şi cadesene/modele industriale.

Chiar dacă se consideră căexprimă doar esenţa obiectului,mărcile nu pot fi separate dedesenele/modelele industriale,deoarece şi ele reprezintă oimagine artistică nouă şi originală.Diferenţa dintre mărci şi desene/modele industriale devine maievidentă, în primul rând, datoritădelimitării funcţiilor pe care leexecută marca şi desenul/modelulindustrial şi, în al doilea rând,graţie esenţei drepturilor, care seoferă mărcii şi desenului/modelului industrial.

Funcţiile pe care leexecută marca şi desenul/modelul industrial

Funcţia principală a mărcii constăîn marcarea de către solicitant sauvânzător a mărfii. Marca indicădirect sau indirect că un produseste, de exemplu, al firmei“CRICOVA”, iar altul - al firmei“AROMA”. Desenul/modelulindustrial, din contra, are menireade a atrage cumpărătorul prinînsuşi aspectul său, prinperfecţiunea sa, dar nu indicândsolicitantul cunoscut. De aceea laînregistrarea mărcii are importanţădistinctivitatea ei, iar laînregistrarea desenului/modeluluiindustrial - originalitatea lui.Uneori, însă, un desen/modelindustrial devenit popular începesă se asocieze în conştiinţacumpărătorilor cu sursa deprovenienţă a mărfurilor. În acestecondiţii el poate fi înregistrat încalitate de marcă.

Prezentarea mărcii nu influenţeazăasupra calităţii produsului pe careeste aplicată. Marca serveşte înmare măsură drept garanţie acalităţii datorită faptului că titularulei se bucură de o reputaţie bunăpe piaţa de desfacere saumulţumită faptului că după outilizare îndelungată a mărciiprodusul marcat a devenitcunoscut cumpărătorilor. Spredeosebire de marcă, desenul/modelul industrial este legatindisolubil de produsul pe care-lprezintă şi constituie o valoareproprie, anume ca element alprodusului, care sporeşte calitateaacestuia.

Drepturile acordatemărcilor şi desenelormodelelor industriale

Înregistrarea obiectului ca marcăoferă o protecţie de lungă durată,dar cu extinderea unui nivel redusde garanţie.

D reptul exclusiv asupradesenului/modeluluiindustrial, spre deosebire dedrepturile asupra mărcii,interzice concurenţilor nunumai comercializarea, ci şiproducerea mărfurilor cuaspectul exterior identic sausimilar, chiar şi în cazurilecând sunt destinate pentruexport.

Acest drept este reglementat întimp, prin termenul limită de 25ani. Dreptul asupra mărcii poate fi

menţinut în vigoare oricât de multtimp prin prelungirea termenuluide valabilitate la fiecare 10 ani.Însă el limitează activitateaconcurenţilor în privinţa marcăriiproduselor, puse în circulaţie doarpe piaţa acelei ţări, în care esteprotejată marca respectivă. În afarăde aceasta, titularul mărciiînregistrate, spre deosebire detitularul desenului/modeluluiindustrial înregistrat, are dreptuldoar asupra mărcii asociateprodusului, nu şi asupraînsemnului ca atare (de exemplu,sticla în calitate de model indus-trial este protejată ca atare şi nucontează ce se vinde în ea: vin,bere sau lapte, ceea ce nu estevalabil în cazul mărcii) şi nu poateinterzice terţilor să producă şi/saude a comercializa aceste tipuri demărfuri sub o altă marcă; săproducă şi/sau să comercializezeaceastă marcă separat de marfarespectivă; să folosească aceastămarcă pentru marcarea unui altprodus, cu condiţia că el nu estenotoriu.

Astfel, dacă doriţi să vă protejaţiprodusul, cel mai raţional ar fi să ofaceţi prin înregistrarea lui încalitate de desen/model industrial.Dacă doriţi să protejaţicomercializarea produsului, enecesar să ţineţi cont de celeexpuse mai sus. Nu uitaţi şi defaptul că certificatul de înregistrarea mărcii nu legalizează calitatea deautor, spre deosebire de certificatulde înregistrare a desenului/modelului industrial, ceea ce esteimportant pentru autorul unuiobiect original, care constituie ocreaţie artistică. Dar dacă doriţi să

26


obţineţi o protecţie mai deplină aunui obiect original, care este ocreaţie artistică, atunci se cuvinesă-l înregistraţi mai întâi ca desen/model industrial şi apoi ca marcă.

BIBLIOGRAFIE:

1. Э.П. Гаврилов “Правоваяохрана промышленныхобразцов вкапиталистических странах”,М., ЦНИИПИ, 1969.

2. Г.И. Тыцкая, И.Э. Мамиофа,В.Я. Мотылева “Правоваяохрана товарных знаков,фирменных наименований,указаний и наименованиймест происхождения товаровв капиталистических иразвивающихся странах”, М.,ВНИИПИ, 1985.

3. Ştefan Cocoş “Marca în concurenţă cu alte obiecte ale proprietăţiiindustriale”, Inventică şi Economie, nr.10, 2000.

4. Gheorge Bucşă, Raluca Ardeleanu “Interferenţe mărci - modeleindustriale”, Inventică şi Economie, nr.4, 1999.

5. А.А. Шестимиров “Товарные знаки”, М., 1997.

6. Mihaela Uhr “Interferenţe - design industrial, marcă şi nume comercial”,Suceava, 19-20 aprilie 2001.

SUMMARY:

T he major aim of the producer consists in the successful realiza- tion of products. It may be decided by improving their quality andpresentation. The presentation of products is as important as theirquality. The colour presentation may be protected both with a mark,and with an industrial design. That is why, it is very important tounderstand the similarity and difference between the industrial designand the marks.

ŞTIAŢI CĂ…

…în 1882 căpitanul George Ferechide concepe un dirijabil de formă lenticulară, cugreutate constantă pentru un volum de zbor variabil, remarcat pentru originalitatea şiperformanţele sale şi de fizicianul Leon Lecornu, pionier al aviaţiei, în lucrarea sa„Navigation aerienne”?

… în 1892 Nicolae Teclu inventează arzătorul de gaz pentru laboratoare supranumit şi„becul lui Teclu”?

… în 1912 Dumitru Brumărescu prezintă la un concurs instituit de guvernul francezproiectul unui ingenios salvator pentru submarine, aflându-se printre cei şapteconcurenţi admişi din 450 de candidaţi? Dar, cu părere de rău, el nu a ajuns în fazafinală, deoarece nu a putut expune la timp prototipul din lipsă de fonduri.

… în 1912 Dimitrie Voinov a descoperit primul pe plan mondial aneuploidia oripolisomia la animale care au un număr diferit de cromozomi faţă de cel normal?

27


P rincipiul de bază care se impune înprim-planul temeiabordate, îl reprezintă dreptulexclusiv al titularului asupraobiectelor de proprietateindustrială (OPI) protejate înmodul corespunzător.Menţionăm că prin dreptulexclusiv se subînţelege dreptulde a dispune, de a utiliza şi dea interzice utilizareaneautorizată a obiectelor deproprietate industrială.

Astfel, este clar că nici o autoritatepublică sau un alt organ de dreptnu poate interveni sub nici unpretext fără acordul titularului învederea limitării acestui drept prininterzicere sau în orice alt mod.Acest fapt nu împiedică organelede resort să comunice titularuluide drepturi exclusive despreacţiunile prin care acestuia îi suntîncălcate drepturile legitime. Înplus, considerăm că examinareacazurilor de infracţiune privindfalsificarea produselor, în baza

articolelor care vizează încălcareadreptului exclusiv al titularului,constituie o obligaţiune ainstanţelor judecătoreşti.

În obligaţiiunile statului intră, deci,recunoaşterea dreptului exclusiv, atuturor principiilor acestuia şicrearea condiţiilor reale, conformcărora titularul va avea posibilitateasă contracareze orice acţiuniîndreptate spre limitarea dreptuluisău exclusiv. Enumerăm, în acestcontext, următoarele măsuri învederea realizării dreptului exclusival titularului:

¥ crearea unui sistem de infor-mare a publicului cu privire lacazurile de depistare a produ-selor falsificate însoţită de oanaliză minuţioasă şi indicaţiiconcrete referitoare la modul dedepistare a acestor produse pepiaţă de către consumatori;

¥ informarea publicului despreprodusele originale şi punctelede comercializare a acestora;

¥ stimularea activităţiiautorităţilor publice şi a altor

organe menite să asigureprotecţia consumatorilor;

¥ crearea unui sistem eficient depenalizare a persoanelorimplicate în comercializareaproduselor necalitative,contrafăcute etc. prinexcluderea formalităţilor şibarierelor birocratice de iniţiereşi desfăşurare a proceduriijudiciare vizând aceste cazuri.

Un factor important în problemadată îl constituie tendinţaconcurenţilor de a ocoli dreptulexclusiv, creând astfel confuzie şiacţiuni de concurenţă neloială.

L egile ce ţin de proprietatea industrialăcuprind norme care permitAgenţiei să respingă înregis-trarea dacă e semnalatăposibilitatea ca, eventual,consumatorul va fi indus îneroare în privinţa produsului,producătorului, originiiprodusului etc.

PRINCIPIILE PROTEC|IEIPROPRIET+|IIINDUSTRIALE {I ROLULOFICIULUI }NREALIZAREA ACESTORA

Andrei MOISEI,[ef Direc\ie juridic=, AGEPI

28


Ar fi binevenită, în opinia noastră,crearea unui sistem capabil săasigure aceste norme şi în cazulutilizării produsului fărăînregistrarea obiectelor deproprietate industrială. Un roldecisiv ar reveni activităţiiorganizaţiilor publice, capabile săacţioneze în numeleconsumatorilor.

Un alt principiu, la fel de important,îl reprezintă dreptul la remunerareal titularilor sau autorilor obiectelorde proprietate industrială înrezultatul utilizării acestora. Potrivitprincipiului nominalizat, titularilorde drepturi trebuie să le fiegarantat suportul financiar, pe careîl vor obţine în urma realizăriiobiectelor de proprietateindustrială. Este normală tendinţaca acest principiu să asigurestarea materială a autorilor şititularilor, stimulându-i înelaborarea de noi obiecte deproprietate industrială. Suportulfinanciar constituie, practic, bazacreativităţii şi forţa motrice înrealizarea noilor elaborări, de rândcu, fireşte, capacitatea intelectuală.

Politica privind asigurarea acestuiprincipiu trebuie să fie axată pestabilirea unor criterii concrete deevidenţiere a limitelor de drepturişi, respectiv, minimului de devieride la volumul de drepturi prin carese poate argumenta lipsaviolabilităţii. Situaţia este foartedificilă în cazul în care normelelegislaţiei în vigoare stabilesc căutilizarea unui semn asemănătorpână la gradul de confuzieconstituie o încălcare. Anume aiciare loc concurenţa neloială şiinducerea în eroare a consu-matorului. Care va fi tactica

Agenţiei, în ce limite va fi consi-derat semnul ca fiind similar pânăla gradul de confuzie şi care vor filimitele de drept exclusiv rămânede văzut. Anume de aceste criteriidepind garanţiile dreptului exclusiv.

C ând vorbim despre politica în domeniulproprietăţii industriale şi defaptul că Agenţia realizeazăaceastă politică, avem învedere garanţiile şi limitele dedrepturi acordate în bazaînregistrării obiectelor deproprietate industrială.

Aceste motivaţii sunt legatenemijlocit de principiile anteriormenţionate, deoarece anume prinrespectarea unor condiţii strictdelimitate poate fi asigurat atâtdreptul exclusiv asupra obiectuluide proprietate industrialăînregistrat, cât şi dreptul autorului/titularului la remunerare.

De tactica Agenţiei depinde, înprimul rând, limitarea posibilităţiiconcurenţilor de a ocoli prevederilelegislaţiei în vigoare şi de a ignoraprincipiile sus-menţionate.

Atunci când vorbim despre politicaîn domeniul proprietăţii industriale,discutăm, de fapt, despre anumiteprincipii strict delimitate. Chiar şiatunci când se pare că poziţiaAgenţiei sau a unui salariat estepur subiectivă, această poziţiepoate juca un rol decisiv în politicavizând proprietatea industrială,cum este, de exemplu, admiterea

la înregistrare în calitate de marcăfigurativă a aspectului exterior alunei staţii de alimentare cucombustibil. Ar părea că e simplu,însă, nu este clar care vor fi limitelede protecţie ale acestei mărci, înprimul rând, din cauză că, privitădin diferite unghiuri, ea va devia dela semnul înregistrat şi, în al doilearând, pentru că sub acest pretextpot fi înregistrate orice edificii oriconstrucţii, inclusiv seturi demobilă etc. Care vor fi limitele dedrepturi în privinţa acestor obiectesau este oare suficient doar faptulcă ele pot fi înregistrate?

După părerea noastră, atunci cândse acordă un drept, este necesarsă se stabilească limitele reale aleacestuia şi, nu în ultimul rând,dreptul titularului să interzicăutilizarea de către terţi a unorelemente identice ori similarepână la gradul de confuzie.

În această ordine de idei existădouă extreme:

n prima – care permite blocareaoricăror realizări în construcţie,începând de la formageometrică şi terminând cucoloristicul;

n a doua – care face inutildreptul exclusiv, reducând lazero noutatea şi activitateainventivă.

Să luăm drept exemplu seria demărci „Слезы монашки”, „Monas-tоrschii dvoric”, „Монастырскаягроздь”, „Mănăstiresc”, „Căsuţamănăstirii”, „Монастырскаякапля”, „Монастырская ягода”,„Монастырская легенда”,„Монастырская лоза”, „Монас-тырская изба” etc.

29


Distinctivitatea acestor mărci estenulă, întrucât interesul producă-torilor nu vizează propria autoritate,ci doar atragerea consumatoruluişi obţinerea fără eforturi a unuivenit real. Oare n-ar fi un act deconcurenţă neloială şi de inducereîn eroare a consumatorului simplautilizare de către producătoriiautohtoni a unor cuvinte sauabrevieri străine, cum ar fi „Cha-teau”, „Burgeon”, „Madeira”,„Cogniac”, „Heres” etc.? Acestea,fiind un indiciu de prestigiu, inducîn eroare consumatorul. Şi, înacest context, este normal să neîntrebăm care va fi tactica AGEPI înaceastă privinţă.

Este evident că, deşi are un rolimportant în politica de domeniu,Agenţia are nevoie de susţineredin partea altor organe şi instituţiide stat sau publice legate directsau indirect de acest domeniu.

S pre exemplu, conform prevederilor AcorduluiTRIPS, este stabilit că părţilecontractante recunosc drepturileprivate în domeniul proprietăţiiindustriale. Rămâne ca statulsă determine poziţia sa înprivinţa mărcilor ce fac partedin proprietatea statului. Careva fi aspectul dreptului privatîn această ordine de idei?

După cum vedem, Agenţiei îi revineun rol important în politica deacordare şi asigurare a drepturilorde PI. Fiecare salariat al săutrebuie să conştientizeze faptul că

orice abatere de la practica deja stabilită şi de la prevederile legislaţiei învigoare poate influenţa esenţial politica ulterioară în domeniul PPI. Vorbinddespre tactica în domeniul PPI, ne referim la drepturile reale acordate şiasigurate, ci nu la posibilitatea înregistrării OPI şi tendinţa de a găsiargumente în favoarea acestei înregistrări.

În încheiere, menţionăm că tactica în domeniul PPI nu prezintă o poziţieconcretă, cu un sistem de realizare clar stabilit. Aceasta depinde de fiecaredintre noi, de faptul cum interpretăm normele de drept şi cum contribuim lacrearea unei practici sănătoase în acest domeniu şi, concomitent, cumrespectăm principiile acestei practici, nu numai la AGEPI, dar şi la nivel destat şi în cadrul instanţelor judecătoreşti.

Pentru stabilirea unei tactici de acordare şi asigurare a PPI, ar trebui să fiecreate condiţii de conlucrare, mai ales în privinţa criteriilor relative, grupurispecializate, care vor decide limitele în care este admisă confuzia.

Vom obţine credibilitate atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional,dacă vom fi categorici în principiile elaborate, în limitele prevederilorlegislaţiei internaţionale, indiferent de atitudinea altor state faţă de acesteprobleme.

SUMMARY

T he defining principle of the industrial property protection is the exclusive right on the industrial property objects protected in therespective mode. The exclusive right is the right to dispose, to use, toprohibit the non authorized utilization of the industrial propertyobjects. None of public authorities or an other legal Institution shallnot limit this right without owner’s consent. It is a duty of the state torecognize the exclusive right in the total principle thereof, creating realconditions according to which the owner will have possibility toprohibit any actions limiting such right.

An other IPP principle is the right to an owner remunerate or anindustrial property object author as a result of utilization thereof.

Evidently, that AGEPI playing an important role in this field shall besupported by other state organizations and institutions having a director indirect attitude to the respective field.

Accordingly, in the IPP field there are not existing any specific staticrules or an established system for ever; these rules are depending onevery one of us, on the interpretation of the standards in the legislationand in which manure we are promoting the practical creation in thisfield, as well as on keeping such principles not only on the AGEPIlevel but on the Government one and on the level of justice.

30


A naliza cazurilor judiciare dindomeniulbiotehnologiei, examinate îninstanţele judecătoreşti dinMarea Britanie, ne permite săconchidem că practicajudiciară în acest domeniu nueste chiar atât de vastă,referindu-se în principiu lacâteva cazuri care, însă, arputea servi ca temei înformularea unor concluzii utileinventatorilor şi solicitanţilorce depun cereri de brevet deinvenţie în domeniulbiotehnologiei.

Primul caz judiciar Genetech vWelcome Foundation (1989) sereferea la brevetul privind

activatorul tisular al plasmi-

nogenului, obţinut prin utilizarea

unor tehnici ADN recombinante de

izolare, identificare şi secvenţiere a

acizilor nucleici, utilizate anterior

pentru obţinerea altor proteine.

Curtea de Apel, considerând

metodele utilizate ca fiind bine

cunoscute, a apreciat invenţia ca

fiind evidentă şi a revocat brevetul.

În cazul Genetech Inc’s (HumanGrowth Hormone) patent (1989)referitor la brevetul privind hormo-

nul uman de creştere, revendi-

cările de clonare a vectorilor

conţinând ADN au fost considerate

neevidente, reieşind din faptul că

problema respectivă nu a putut fi

soluţionată timp îndelungat de

numeroşii concurenţi.

Al treilea caz Chiron Corporationand Others v Organon TeknikaLimited and Others (1994) sereferea la brevetul privind virusul C

al hepatitei. Examinând eforturile

de 10 ani ale altor cercetători în

acest domeniu care nu au reuşit

să soluţioneze problema în cauză,

curtea a considerat invenţia

neevidentă.

Cazul Biogen Inc v Medeva plc(1997) privind vaccinurile contra

hepatitei B (cazul Biogen) a fost

primul caz biotehnologic care a

ajuns în Camera Lorzilor. Curtea

de Apel a considerat invenţia

evidentă, bazându-se pe faptul că

decizia de a alege o cale

particulară a cercetărilor a fost o

decizie pur comercială. Această

decizie, însă, nu a fost confirmată

de Camera Lorzilor.

În cazul Novo Nordisk A/S v DSMNV (2000) cu privire la clonarea,secvenţierea şi expresia genelor

unei proteine fungice a fost utilizată

o metodă deja cunoscută, dar

puţin utilizată de autor, de purificare

a proteinelor. Invenţia a fost

considerată lipsită de activitate

inventivă.

UNELE CAZURIDIN PRACTICA EXAMIN+RIILITIGIILOR DIN DOMENIULBIOTEHNOLOGIEI}N MAREA BRITANIE

Ala GU{AN,[ef adjunct Sec\ie metodologie [i norme, AGEPI

Dintre motivele invocate

în cadrul acestor examinări

pot fi menţionate insuficienţa

dezvăluirii esenţei invenţiei,

lipsa activităţii inventive sau

evidenţa.

31


A lt motiv invocat de oponenţii brevetelorbiotehnologice, constă încalificarea acestora dreptsimple descoperiri

intellectus-4-2002 - agepi.gov.mdagepi.gov.md/sites/default/files/bopi/intellectus_04-2002.pdf · a...

Documents