52. Un alt punct de referinta, ceva maiaproximativ, ne este dat de Fap 23,24;24,22.24.27; 25,1 urm, care spun caPavel a aparut, la Cesareea, in fata gu-vernatorului Felix, iar apoi in fata gu-vernatorului Porcius Festus. Data exac-ta a acestei schimbari de guvernatorramine destul de nec1ara, dar ea se pla-seaza, probabil, in 59, sau, poate maidegraba, in 60 d.C.: Pavel va fi ramasdeci, pe cit se pare, in inchisoarea dinCesareea din anul 58 pina in 60 d.C.

CRUCE in ebr. $e1eb,in gr. stauros. VTpomene~te deja un instrument de tor-tura in forma de st'ilp, la care erau le-gati sau in care erau tra~i in teapa con-damnatii (Gen 40,19; 41,13; Num25,4). Se mai vorbe~te ~i de spinzura-rea infamanta a unui le~ de un copac(Dt 21,22; etc.). De obir~ie persa, c. erafolosita de Greci ~i de Romani pentrupedeapsa capital a data unor criminali,unor sc1avi, oricum unor ne-Romani.Socotita barbara de catre autorii antici,crucificarea era adesea precedata detortura sau de biciuire. in vremea lui1sus, c. amintea de crincena ucidere aEvreilor rasculati impotriva ocupanti-lor (Fap 5,37). 0 bara orizontala (lat.patibulum), carata pe grumaz de con-damnatulla moarte, pin a la locul osin-dei, dinafara ora~ului, era batuta fie insusul stilpului infamant [rezultind cru-cea in T,] "crucea Sf. Anton", lat. cruxcommissa sau patibulata), fie ceva maijos (dind crucea "Iatina", lat. crux im-missa). C. lui Isus va fi fost 0 crux im-missa, de vreme ce inscriptia de pe c.,ca sentinta de condamnare, era prinsadeasupra capului sau (Mt 27,37 par.).Mai multi Parinti ai Bisericii din vechi-me mentioneaza un suport (gr. pegma,lat. sedile sau cornu) pentru a sustinetrupul osinditului, plasat intre picioa-rele lui. Dimpotriva, suportul pentru

picioare (lat. suppedaneum) de pe cru-cifixuri este, sub raport arheologic, 0

eroare. [Condamnatul era fie legat, cubratele desracute, de drugul pe care-lpurtase, fie batut in piroane de el, darnu prin palme (care nu-I puteau sus-tine) ci, cum ne arata arheologia, dea-supra lor, printre oasele bratului.] C.lui Isus era, desigur, destul de inalta,dat fiind ca un osta~ ii dadea sa bea[apa cu otet] cu ajutorul unei ramuri deisop (In 19,29 par.). De la crucificarealui Isus, c. a devenit un simbol al vietiicre~tine, conforma celei a lui Cristos(Mt 10,38; 16,4 par.; Rom 6,6). Semnal rascumpararii oamenilor prin Cris-tos, care a rabdat pentru ei toti patimi-Ie, ocarile, moartea deraimatoare (Fi12,8; Evr 11,26), c. apare drept 0 faptanebuneasca in ochii lumii ~i drept unscandal pentru Evrei (I Cor 1,23; Gal5, II); caci, prin ea, EI s-a racut intr-adevar "un blestem pentru noi" (Gal3,13; cf. Dt 21,23). Totu~i, "propova-duirea crucii" este "puterea lui Dumne-zeu" (I Cor 1,18) pentru cel ce desco-pera izbavirea (Gal 6,14). Astfel, pentrucre~tin, c. simbolizeaza completa uita-re de sine in mersul pe urmele lui Cris-tos (Gal 5,24); "ducindu-~i crucea",impreuna cu Isus (Mc 8, 34), cre~tinulse imparta~e~te din mintuirea dobinditade Isus (Col 1, 20; 2,14) batut pe"Iemn" (Fap 5,30; 10,39; 13,29; I Pt2,24), intr-o uimitoare comuniune cuEI (Gal 2,19-20). De aceea c. a ajuns,intre simbolurile cre~tine (In 19,34; Ap2,7), "arborele vietii" despre care vor-be~te VT (Gen 2,9; 3,22; Ps 1, 3).

CUM TIE, NECURATIE, PURITATE,IMPURITATE1 In VT Exprimate cel mai adesea inebraica, in vocabularul tehnic, prin thr("curat, pur") ~i tm' ("necurat, impur"),aceste doua notiuni corelative, folosite

Coperta

IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE

Descrierea CIP a Bibliotecii NationaleDicponar enciclopedic al Bibliei / trad.: Dan Slu~ansehi. -

Bueure~ti: Humanitas, 1999p. 640; 22 em. - (Dietionare)Tit. orig. (fre): Petit dietionnaire eneyclopedique de la Bible.ISBN 973-28-0712-1

I. Slu~ansehi, Dan (trad.)I. Biblia22(038) = 135.l

PETIT DlCTIONNAJRE ENCYCLOPEDlQUE DE LA BIBLE© Brepols 1992

lui Nero ~i considerind de asemenea perioada de 2 anidin Fapt. 24:27 ca fiind timpul Cl"tFelix a fost procu-rator, anumiti cercetlitori suspn eli Festus I-a succedatpe Felix in anul 55 sau 56. Obiectiile aduse acesteicronologii "ante-datate" sint ca lasii prea pupn timppentru intimplarile din a treia caIatorie a lui Pavel ~ipresupune 0 interpretare mai pupn fireasca a textuluidin Fapt. 24:27 ~i Josephus ~ plaseaza in timpuldomniei lui Nero evenirnentele petrecute cind Felix afost procurator.

g. De la sosirea lui Pavel la Roma ptna la sfi~itul ereiapostoliceTimp de eel putin 2 ani, adieli ptna in anul 64, anulpersecutiei decl~te de Nero, Pavel a riimas arestatla Roma. Nu se ~tie ell certitudine ce s-a intimplat cuel atunci.

Petru a fost izbavit in mod miraculos din mllnileluiAgripa (Fapt. 12:3~.urm.).Maitirziuela participatla Conciliul apostolic ~i dupa aceea a vizitat Antiohia(Gal. 2:11 ~.urm.). Mentionareaunei partide a luiChita in Corint (1 Cor. 1:12) nu este 0 dovada ab·solutli ell Petru ar fi ajuns acolo. Exista dovezi sufi-ciente ca el a ajuns in cele din urma la Roma, dar ince priveljte asocierea lui cu acest o~ singurullucrucert este martirajul sau.

lacov, fratele Dornnului, a fost omont prin impr~-care cu pietre in anul62, potrivit cu Jos, Am. 20. 200,un pasaj care soar putea sa fie 0 interpolare. Cu pupntimp inainte de Razboiul evreiesc (66-70) c~tinii dinlerusalim s-au refugiat la Pella. Persecutiile cr~tinilordin timpul domniei lui Domipan (81-96) se pare cas-au datorat in mai mare masura dlliimiiniei personale~i furiei populatiei locale ~i nu unei actiuni a statului.Existli prea pupne dovezi ca apostolul loan ar fi fostmartirizat alatuti de fratele sau lacov (Fapt. 12:2).Este mai probabil cli, ~ cum serle lreneu (Adv. Haer.2.22.5), loan a trait ptna in timpullui 1hlian. Moartealui (cca 100) marcheaza s~itul erei apostolice.

In ce priv~te datarea cartilor NT, vezi articoleledespre fiecare carte in parte.

BffiLiOGRAFIE. Ginzel, Handbuch des mathema-tischen und tet::hnischen Chronologie, 1906-14; Ca-vaignac, Chronologie, 1925; J. Finegan, Handbook ofBiblical Chronology, 1964; U. Holzmeister, Chrono-logia Vitae Christi, 1933; J. K. Fotheringham, "TheEvidence of Astronomy and Technical Chronology forthe Date of the Crucifixion" in JTS, 35, 1934, 146~.urm.; E. F. Sutcliffe, A '!Wo Year Public Ministry,1938; G. Ogg, The Chronology of the Public Ministryof Jesus, 1940; The Chronology of the Life of Paul,1968; L. Girard, Le Cadrechronologique du Ministerede Jesus, 1953; A. Jaubert, La Date de la Cene, 1957;D. Plooij, De Chronologie van het Leven van Paulus,1918; U. Holzmeister, HistoriaAetatis Novi Testamen-ti, 1938; J. Dupont, Les Problemes du Livre des Actes,1950; G. B. Caird, TheApostolicAge, 1955, AppendixA; J. J. Gunther, Paul, Messenger and Exile: A Study inthe Chronologie of his Life and Letters, 1972; J. A. T.Robinson, Redating the New Testament, 1976.

CRUCE, CRUCIFICARE. Thrmenul gr. corespun-zator lui "cruce" (subst. stauros; verb stauroo; lat.subst. crux, verb crucifigo, "eu pntuiesc pe cruce") aresensul primar de stllp sau birna verticala, iar sensul

secundar este acela de stllp folosit ca instrument depedeapsa ~i executie. in NT este folosit in acest ultimsens. Substantivul apare de 28 de ori iar verbul de 46de ori. In vr nu a awt loc crucificarea infractorilor vii(stauroD tn LXXin Est. 7:10 este traducerea evr. tUld,care insearnna "a spinzura"). Execups se facea prinomorire ell piette. T0tlliii, trupurile moarte erau uneoriatirnate pe lernn ca un avertisment (Deut. 21:22-23;los. 10:26). Un asemenea trup era considerat bles-temat (Gal. 3:13) ~i trebuia cobon"t de pe lemn ~iingropat inainte de llisarea noppi (cl loan 19:31).Acest obicei explidi de ce in NT cruces lui Crlstos estedescrislica un"lernn" (Fapt. 5:30; 10:39; 13:29; 1 Pet.2:24), un simbol al umilirii.

Crucificarea a fost practicatii de fenicieni, de car-taginezi ~i mai tirziu a fost folositli pe scam larga deromani. Numai sclavii, provincialii ~i infractorii deteapa cea mai joasa erau crucificati, iar cetatenii ro-mani numai foarte rar. Astfel, tradips potrivit careiaPetru a fost crucificat, la fel ca Isus, dar Pavel a fostdecapitat, este in armonie cu obiceiul antic.

In afarli de stllpul vertical (crux simplex) pe carevictima era legata sau trasa in ~eapa, existau trei tipuride cruci. Crux commissa (crucea Sf. Anton) avea formaliterei "T" de tipar, iar unii cred ca era derivata de lasimbolul zeului Tammuz, litera tau; crux det::ussata(crucea Sf. Andrei) avea forma literei ,,}e"; crux immis-sa era crucea obisnuita, alciituita din doua birne informa de ( +) ~i ~trivit traditiei, Dornnul a murit peo asemenea cruce (Irenaeus, Haer. 2. 24. 4). Lucrulacesta este intiirit de referirile din cele patru Evan-ghelii (Mat. 27:37; Marcu 15:26; Luca 23:38; loan19: 19-22) la titlul pironit pe cruce deasupra capuluilui Crlstos.

Desenul arata pompa corpului rdstignitului fn timpulcrucificari~ bazat pe un schelet descoperit tn apropiereaIerusalimului.

Dupi!. ce infraet6rul eta condamnat, era obiceiulca victima slI fie bldultii cujlagellum, un bid de pielecare, in cazul Domnului nootru, Ira sliibit mult laraindoiala, ~i I-a grabit moartea. Dupa aceea El a trebuitsa dud blrna transversala (patibulwn), asemeneaunui sclav, pinii la locul de torturil ~i moarte, aflatintotdeauna in afara ceti!.tfi, in timp ce un crainicducea inaintea lui ••titlul", acuzatia sensa. Isus eraprea sliibit ca slI poati!. duce acest patibulum, nuintreaga cruce, ~i de aceea a fost purtat de Simon dinCirena. Condamnatul era dezbri!.cat de haine ~i eraintins gol pe piimint, cu blrna transversala sub umeri,iar bratele sau miinile if erau legate sau pironite debimi!. (loan 20:25). Dupi!. aceea aceasti!. bari!. transver-sala era ridicati!. ~i prinsa de stilpul vertical in ~ felincit picioarele victimei, ulterior legate sau pironite,erau ceva mai sus de nivelul pi!.mintului ~i nu lainiilt!me, cum sint zugri!.vite adesea. Cea mai mareparte a greuti!.ti! tfUpului era sustinutii de obicei pe~ putin i~it in afari!. (sedile), pe care ~ea vic-tima. Condamnatul era lasat sa moara pe cruce defoame ~ide epuizare. Uneori moartea era griibitii princrurifragium, ruperea picioarelor, ca in cazul celor doitilhari, dar nu ~i al Domnului nootfU, deoarece El eradeja mort. To~L coasta Lui a foot impunsii cu 0 sulitiica slI fie siguri de moartea LuL ~ inctt trupul sa poatiifi coborit de pe cruce inainte de sa bat (loan 19:31~.urm.), ~ cum au cerut evreii.

Se pare cii metoda de crucificare era diferitii indiverse pi!.J1iale Imperiului Roman. Scriitorii laici aivremii ezitii slI dea relatiiri detaliate ale acestei formede pedeapsll, care era cea mai crudii ~i mai injositoaredintre toate. 0 lumina nouii asupra acestui subiect afoot adusi!. de lucri!.rile arheologice din Iudeea. In varaanului 1968 un grup de arheologi condus de V. Tza-feris a descoperit patfU morminte evrei~ti la Giv'atha·Mivtar (Ras el-MasareO, Dealul Amunipei, in a-propiere de lerusalim, in care s·a aflat un oouar con-pnind oasele unui biirbat (tiniir) crucificat, datindprobabil intre 7 d.Cr. ~i 66 d.Cr., dacii facem datareape baza vaselor de lut caracteristice perioadei irodienegiisite acolo. Numele Jehohanan este incrustat. Aufoot lacute cercetiiri minupoase cu privire la cauzele~i natura mortii sale ~i acestea pot sa reverse multalumina asupra formei mortii Domnului nostfU.

Bratele tiniirului (~i nu palmele sale) au foot piro-nite de patibulum, blrna trarisversalii, fapt care arputea sugera ca Luca 24:39; loan 20:20, 25, 27 artrebui tradus ••brate". Greutatea trupului probabil ciia foot sprijiniti!. pe 0 seinduri!. (sedecula) prinsa cu cuiede simplex, blrna verticalll, ca un suport pentfU ~zut.Picioarele i·au foot indoite la genunchi ~i intoarseastfel inctt gambele erau paralele cu patibulum saubara transversali1, iar gleznele erau sub ~zut. Un cuide fier (care este inci1 in loeul sau original) a foot biitutprin ambele calciie, piciorul drept fiind peste cel sting.Un fragment aratii ca crucea a foot din lemn de maslin.Amindouii picioarele i-au foot rupte, probabil printr-oloviturll puternici1, la fel ca ~i picioarele celor cru-cificap alaturi de Isus (loan 19:32).

Dacii Isus a moot in mod asemiiniitor, atunci pi-cioarele Lui nu au foot intinse ca in reprezentiirileartistice crestine traditionale. Muschiicontorsionati aipicioarelor probabil ci i-au cau'zat dureri mari: cucontracti! spasmodice ~i crampe rigide. este posibil calucrul acesta si!.fi contribuit la timpul seurt in care a

murit, 6 ore; nu incape indoialll cii moartea i·a footgri!.biti!.~i de biciuirea primitll inainte de crucificare.

Scriitorii contemporani 0 descriu ca 0 moarte ex-trem de chinuitoare. Evangheliile, insil., nu dau 0

descriere detaliatii a suferintelor fizice ale Domnului,ci spun doar simplu ~i cu respect: ,,L·au ri!.stignit".Potrivit textului din Mat. 27:34 Domnul a refuzatorice lliiurare a suferintelor Sale, lara indoialii pentrua-r;>ipiistra claritatea minti! pinii la s~it, lacind voiaThtiilui. A¥ se explicii faptul cii a putut sa-I mingiiepe tilharul care era pe moarte ~i a putut sa griiiasciirestul celPr ~pte rootir! minunate de pe cruce.

Interesul scriitorilor NT fata de cruce nu este ar-heologic sau istoric, ci Cristologic. Ei sint preocupapcu semnificatia eterni1, coomicii, soteriologici1 a ceeace s-a intimplat 0 dati1 pentru totdeauna in moartealui Isus Cristoo, Fiullui Dumnezeu, pe cruce. Din punctde vedere teologic, cuvintul ••cruce" a foot folosit ca 0descriere sumarli a evangheliei mintuirii, ci1Isus Cris-too ••a moot pentru pi!.catele noastre". Astfel, ••propo-vaduirea Evangheliei" este ••cuvintul crucii", ••predi-carea lui Cristos cel crucificat" (1 Cor. 1:17 s.urm.).De aceea apostolul se laudii cu ••crucea D~mnuluinostfU Isus Cristos" ~i spune cii a suferit persecutia••pentru crucea lui Cristos". Este clar cii in acestepasaje cuvintul ••cruce" reprezinta toatii vestea buniia riiscumpiiriirii noastre prin moartea is~itoare a luiIsus Cristos.

••Cuvintul crucii" este de asemenea "cuvintul impii-carii" (2 Cor. 5:19). Aceasta temi1 reiese clar dinEpistola ciitre Efeseni ~i cea clltre Coloseni. ..Princruce" Dumnezeu a impacat pe evrei ~i pe cei dintreNeamOO surpind zidul de desparpre de la mijloe,legea poruncilor (Efes. 2: 14-16). Prin ••singele crucii"Dumnezeu a lacut pace, "impacind toate lucrurile cuSine" (Col. 1:20 ~.urm.). Aceasta impikare este inacel~i timp personalii ~i cosmicii. Ea are loe pentru ciiIsus Cristos a inliiturat actul de acuzare care stiiteaimpotriva noastra cu cerintele sale legale, "pironin-du-I pe cruce" (Col. 2:14).

In NT -:rucea este un simbol de rusine si umilire,dar ~i un simbol al intelepciunii ~i gl~riei'lui Dum·nezeu revelate prin ea. Romanii au folooit crucea nunumai ca un instrument de tortura si executie ci si caun stilp al infamiei, rezervat pent:rli cei mal rai ~iceimai de joo. Pentru evrei era un semn al blestemului(Deut. 21:23; Gal. 3:13). Aceasta este moartea decare a moot lsus ~i pe care a cerut-o mult!mea. EI "asuferit crucea, a dispretuit flliiinea" (Evr. 12:2). neap-ta cea mal de jos a umilirii Domului nootru a fost faptulcii a indurat ,,moartea de cruce" (Filip. 2:8). Din cauzaaceasta era 0 ••piatrii de poticnire" pentru evrei (1 Cor.1:23; ct. Gal. 5:11). Spectacolul flliiinos al purtiiriipatibulum-ului de ciitre victimii era atit de familiarpentru ascultiitorii Siii incit Isus a descris de trei oricalea uceniciei ca ~i calea crucii (Mat. 10:38; Marcu8:34; Luca 14:27).

In afari!. de aceasta, crucea este un simbol al uniriinoastre cu Cristos, nu doar in virtutea faptului ca noiurmiim exemplul Lui, ci in virtutea a ceea ce a fiicutEI pentru noi ~i in noi. In moartea Lui inlocuitoare pecruce, pentrunoi, noiammOOt,,inEI" (c/. 2 Cor. 5:14)~i ••omul nootru cel vechi este riistignit impreunii cuEl", pentru ca prin Duhul Stint care loeui~te in noi saputem umbla in viata noua (Rom. 6:4 ~.urm.; Gal.2:20; 5:24 ~.urm.; 6:14), ca si1 riiminem ••in EI".

BlBUOGRAFIE. M. Hengel, Crucifixion, 1977; J.H. Charlesworth, ExpT 84, 1972·3, p. 147-150; V.Tzaferis, IEJ 20, 1970, p. 18-32; J. Wilkinson, ExpT83, 1971-2, p. 104-107; W. Barclay, Crucified andCrowned, 1961; B. Siede, E. Brandenburger, C.Brown, inMDNIT 1, p. 389-405; J. Schneider, TDNT7, p. 572; R. de \'aux, Ancient Israel, 1961, p. 159.

J.B.T.

CUARf. Nume latin care inseamn.a "al patrulea";numele unui crestin din Corint ale clrui salurari Ietransmite Pavel fu Rom. 16:23. EI este numit ,,fratele"Cuart. Aceastli poate insemna fie "fratele lui Erast",mentionat allituri de el (mai mulp cr~tini din Corintaveaunume latine); fie ,,fratele nostru", adidi, ,,fratelede credintA cr~tinli", un titlu care completeazii for-mula de adresare pentru ceilalp din v. 21-23; sau,,fratele vostru", adicli ,,fratele vostru de credinta dinRoma" (cf 1 Cor. 1:1; *SOSTEN). Daca Tertiu~iCuartnu ar fi separati de alte douii nume, am putea sugeracli ei erau al treilea ~i al patrulea fiu din aceea~ifamilie. Mai tirziu, in colectiile de vieti ale sfintilor, afost inclus intre cei 1?apte~ (Acta S'anctoru~, Nov.I, p. 585).

CUI. 1. Un tA~ de lemn (Jud. 4:21, ebr. yati@,folosit de lael pentru a-I omori pe Sisera. Uneori erafolosit pentru a suspenda diferite obiecte, ca in Ezec.15:3. Isaia (22:25) I-a comparat pe Eliachirn cu un"drug implintat intr-un loe tare" pe care se sprijineatoatii greutatea casei tatalui sau. Un asemenea cui saudrug de fier era implintat in zid.

2. Un cui de metal (yate4) blitut in lemn sau altmaterial pentru a tine obiectele laolaltli, sau llisat inafarli pentru a atirila obiecte de el. In cortul intilniriicuiele eraude bronz (Exod. 27:19; 35:18; 38:20, 31;39:40; Num. 3:37; 4:32). Dalila a folosit un asemeneacui pentru a-Ilega pe Samson (Jud. 16:14). Cuvintulmasmer se referli la cuie de fier (1 Cron. 22:3) sau deaur (2 Cron. 3:9) infipte intr-un zid (Ecl. 12: 11) saufolositepentrua prinde idolii la loeullor (Is. 41:7; ler.10:4). Cuieau fost gasite inmulte loeuri din Palestina,inclusiv la 'Jell Abu Hawam, un port antic din apro-piere de Mt. Carmel.

3. In vremea NT victimele erau tintuite pe ·clUcecu cuie care erau batute prin miini ~iprin pieioare (gr.helos, loan 20:25).

CULORI. Adjectivele de culoare apar rareori in vr~i in NT, pentru mai multe motive. Primul motiv estespecific: Biblia, fiind istorisirea relatiilor dintre Dum-nezeu ~i poporul Sliu, nu 0 scriere ~ubiectivii despreexperienta esteticli a poporului, este foarte sumarli inscrierile descriptive care implica folosirea extensiva ~iprecisii a adjectivelor de culoare. Chiar ~i atunei cindeste descrisii in vr natura, insufletita sau neinsufletita(cum este cazul £reevent in Penta:teuh, lov ~i Psal~),descrierea cuprinde aspectele naturii care inspirii ad-miratie pentru Dumnezeu, natura fiind 0 reflectareadecvatli a Creatorului sliu.

AI doilea motiv este mai general ~i este de ordinlingvistic: limba ebraicli folosira in Biblie nu posedlivocabularul complex ~i specializat pentru descriereaculorilor, cum intilnim asrazi in majoritatea lirnbilorindo-europene. Astfel, definirea precisii a culorilor arfi fost difici1a, daca nu chiar imposibilli, afarli de cazulca ar fi fost folosite comparapi sau metafore. Dar acestmotiv, care la prima vedere pare sa fie pur lingvistic,se doved~te a fi in esentA un motiv de ordin psiho-logic: 0 axiornii a lingvisticii este cli orice cultura,indiferent at ar fi de primitivii, dezvolta acel voca·bular care se potriv~te perfect pentru a exprima ideile~idorintele ei. Prin urmare, aceastii siiracie lingvisticacorespunde unei lipse de interes pentru culori ca 0

experien¢ estetica a poporului evreu; preocuparealor practicli s-a concentrat in mai mare rnlisurli asupranaturii materialului din care era confectionat articolul~i in virtutea cilreia avea 0 anumitii culoare. De fapt,muite dintre cuvintele care descriu culori au descrisoriginea ~i nu nuan!B; 'argaman, de exemplu, tradusin general "purpurli" (de ex. Ex. 25:4), este un mate·rial r<y'/u-purpuriu, de obicei din linli. Este un cuvintimprumutat ~i probabil ca inseamnii "tribut". Altecuvinte sirnilare (San~ karmfl, t61Ci'Jcontin fie 0 refe-rire la murex, crustaceul din corpul cliruia se obpneacolorantul scump, sau la cosenila (Coccus cacn), dincare se obtinea un colorant r~~u. In consecintli, pentruevrei un om imbriicat cu 0 hainii coloratii purpuriu nueste in primul rind un om imbrlicat frumos. Este unrege sau un om bogat. Tot~, un om imbriicat in pinziide sac nu este in primul rind un om imbriicat unt, eiun ce~tor sau un om in jale. Aceastii interpretare~ureazii folosirea sirnbolica a culorilor, care aparesporadic in vr ~i deplin dezvoltatli in Apocalipsa.1b~i, chiar ~i traducerile (VSR, de exemplu) se parecli au folosit "purpuriu" (clirlimiziu) ~i ,,stacojiu" raradiscriminare, ~ mat nu ar trebui sli se punli unaccent prea mare pe culoarea exactli. Exceppe facerasar, ~u" (Ier. 22:14 ~i Ezec. 23:14): era un oxidde plumb sau de fier care producea un pigment r<Y./uintens, adecvat pentru picturi murale, dar nu pentrucolorarea hainelor.

Scriitorii NT, desigur, au avut la dispozipe voca-buiaruI grecesc pentru cuIori care era extensiv ~iflexibil; dar, prin virtutea subiectuIui lor, ei s-au preo·cupat de culori ca atare chiar mai putin decit scriitoriiVI: In orice caz, stabilitatea nuantei, ~i prin urrnareterminologia precisii, a trebuit sli a~tepte pina la in·troducerea colorantilor chirniei, care sint mai usor decontrolat ~i pe baza: clirora s-au elaborat diagra~e deculoare. La fel ca ~i alte popoare antice, grecii eraumult mai impresionap de contrastul dintre luminli ~iintuneric deeit de diferenta dintre diferite culori. Cualte cuvinte, ei au avut' tendinta sli descrie toateculorile ca treeeri treptate intre n~gru ~i alb. Pentru acompensa aceasta, ei au avut un voeabular remarcabilde bogat pentru a descrie gradele luminii refractate.C'md intelegemacest lucru, muite probleme imaginaredin Biblie dispar; holdele din loan 4:35, nu smt "dejaalbe pentru sece~" ci ,,striilucitoare" sau ,,sclipitoa-re"; Exod. 25:4 grupeazii impreunii "albastru, pur-puriu ~i cariimiziu" nu pentru cli ar fi toate sirnboluriale bogiipei, ci pentru cli pentru scriitor ele erauasemaniitoare, poate prea putin diferen!iate, deoa-rece erau culori "inchise" ~i nu "deschise", culori pro-duse in mod asemiiniitor, folosite pentru produse tex-

DICTIONAR BIBLIC,

Redactor principal

J. D. Douglas, M.A., B.D., S.T.M., Ph.D.Redactor general, Christianity Today.

N. Hillyer, B.D., S.Th., A.L.C.D.Fost bibliotecar, Tyndale House, Cambridge.

Redactorl consultant! pentru Edit!a a doua

F. F. Bruce, M.A., D.O., F.B.A.Profesor emerit "Rylands" la catedra de critidi ~i exegeza biblica,

. Universitatea din Manchester.

D. Guthrie, B.D., M.Th., Ph.D.Director adjunct, London Bible College.

A. R. Millard, M.A., M.Phil., F.S.A.Lector principal "Rankin" de limba ebraica ~i limbi semitice antice,

Universitatea din Liverpool.

J. 1. Packer, M.A., D.Phil., D.O.Profesor de teologie sistematica, Regent College, Vancouver.

D. J. Wiseman, a.B.E., M.A., D.Lit., F.B.A., F.S.A.Profesor de asiriologie, Universitatea din Londra

SIONARA ROMANAEA CRESTINA" ORADEA

1995 '

Originally published asNEW BIBLE DICTIONARY

edited by J. D. DouglasCopyright © The Inter-Varsity Fellowship 1962

All rights reseIVed.Translated into Romanian by permission of INTER-VARSITY PRESS

Copyright obpnut de Societatea Misionarii Romana, Wheaton, Illinois - S.U.A.Publicat In Romania de Editura ••Cartea Creljtinii"

a Societiitii Misionare Romane - SRL, Oradea.

Traduciitori: Liviu Pup, John TipeiEditor: Doris Laurentiu

Coperta ~i tehnoredactarea: Petru Lasciiu

GLOSARCorp astral: Unul din "aspec-tele" sau "principiile" ce con-cura la compunerea fiintelor,dupa oculti~ti.

Craciun: Sarbatoarea na~terii luiIisus. Craciunul se sarbatore~tela 25 decembrie, incepand dinsecolul IV. Aceasta data cores-pundea cu sarbatoarea pagana asolstitiului de iama numita"Natale", care s-ar putea traduce"na~terea soarelui", deoareceacesta incepe sa straluceascamai mult in timpul zilei. Natalea devenit astfel Craciun ~i ~i-aschimbat semnificatia.

Creatie: Faptul ca Dumnezeu aluat din neant tot ceea ce exista.

Crez: Afirmarea credintei decatre cre~tini.

Cruce: Instrumentul mortii luiHristos.

Cruce pe piept: Cruce purtatape piept de catre episcopi~iabati.

Cruciada: Expeditiile cre~tinilordin Occident pentru a gonimusulmanii de pe locurilesfinte. Au avut loc opt cruciade,intre 1095 ~i 1272.

Cucernicie: Ravna pentru reli-gie ~ipracticile religioase.

Curie: Ansamblul organismelorce guvemeaza Biserica.

Cu~er: Astfel sunt desemnatemancarurile preparate dupa pres-criptiile Legii evreie~ti: carneaprovine de la animalele indicatein Biblie ~i taiate dupa ritual,lactatele ~i camea nu suntamestecate niciodata etc.

Dao: Aceea~i semnificatie caTao.

Definitie dogmatica: Frazaformulata de catre autoritateasuprema ~i infailibila ~i caredescrie un adevar dogmatic.

Deism: Credinta intr-un Dum-nezeu creator ~i refuzul oricareirevelatii.

Demoni: Spirite rele ~i ingeridecazuti.

Deus ex machina: Se spuneintr-o piesa de teatru despreinterventia unui zeu coborat pescena prin intermediul uneima~ini, se spune de asemeneadespre orice interventie extra-ordinariia unei fiinte superioare.

DICT10NARDE CRE~TINlSMNotiuni fundamentale•

alecre~tinismului

TraducatoriCristiana Chiculescu - coordonator

Elena Bitu, Lucian Nicolae

© BORDAS, 1996

© LAROUSSE BORDAS, 1998

Titre original:

LES GRANDES NOTIONS DU CHRlSTIANISMEpar Fernand Comte

Pentru versiunea In limba romana:

© Editura NICULESCU SRL, Bucure~i, 1999Adresa: 78182 - Bucure~i, Sector 1Str. Octav Cocarascu 79, TeVFax: 224.28.98E-mail: niculesc@dnt.roInternet: www.dntb.ro/users/niculesc

Redactare: rilofieia lscruProcesare computerizata: Cristiano ChiculescuTiparit in RomaniaISBN 973-568-315-6

cf qrupuldocpodp:ntfed print sa 0 societate Butan Gas ~

B·dul Tudor Vladimirescu. nr. 31. sectOf 5. Bucuresti. ROMAN!ATelefon: 335.93.18; 335.97.47

Fax: 337.33.77

CRI-CRU

ava(3oAtoy , 'to - anavol ion, £1..L<P6'ttoV, 'to- emfotion = ve~mant luminat) - a~a senumea cama~a cu care se Imbracau Indatadupa botez neofifii (catehumenii botezati) Inprime Ieveacuri cre~tine cand se botezau adu1tiproveniti dintre pagani. Generalizandu-sepedobaptismul (botezul din randurile copiilor),In locul vechii cama~i a neofitilor s-a folosit 0fii~ie de panza pe care na~ul 0 tine pe brate ~iprime~te copilul din mainile preotului Indata cecopilul e scos din cristelnita, din apa botezului.Panza aceasta a pastrat (In unele parti dinMoldova, Bucovina, Banat, Dobrogea) vecheadenumire slava, de crijmii.CRIPTA (gr. Kpun't'l1, r, - cripti; lat.crypta, -ae = loc Intunecos, bolta mortuara)-locul ascuns In peretele galeriilor dincatacombe, In primele veacuri cre~tine, undeerau Inmormantati cre~tinii, In ascuns, departede vigilenta autoritatilor pagane ale imperiuluiroman. Astazi se nume~te cripta locul deInmormantare Intr-un cavou; v. Martiriile,Catacombe.CRISTELNITA v. Colimvitra.CROMLEHI v. Monumente megalitice.CRUCE (lat. crux,-cis), Sfiinto Cruce -este simbol al rascumpararii omului ~iconstituieun obiectiv important al cultului cre~tin. Acestobiect de tortura la pagani a fost sfintit prinsangele Mantuitorului rastignit ~ia devenit in-strument de mantuire, semn distinctiv demandrie ~i lauda pentru cre~tini. Paganiinumeau pe cre~tini adoratori ai crucii(o'taupoAa'tpat - stavrolatrai; lat.crucicolae). Cultul cre~tin al crucii era viuInca din primele trei veacuri; cre~tinii faceausemnul crucii In toate momentele vieti i lor (Ia

culcare, la trezire, la masa, la munca etc.). Invremea persecutii10r era folosita sub forma desimboluri: ancora, trident (crux comissa) saumonogramul In variante precum:~ , X -crux decussata, aflata pe monumentefunerare. Dupa Incetarea persecutii10r cruce a

latina se impune definitiv (t), In locul cruciimonogramatice. Descoperirile arheologice dinPalestina au aratat ca selllnul Crucii a fostfolosit chiar de prima cOlllunitate cre~tina dinIerusal im; Incepand din sec. IV,cinstirea Cruciis-a generalizat, Illanifestandu-se public ~iintrand In cultul divin oficial al Bisericii. Laaceasta au contribuit ~i doua evenimenteistorice: minunea aparifiei pe cer a semnuluicrucii, care Incurajeaza pe Constantin celMare In lupta cu Maxentiu, pe care 11biruie~te,punand-o ca emblema pe steaguri, iar apoi peactele oficiale ~ichiar pe monede ~i interzicanda mai fi rastigniti pe cruce condamnatii lamoarte. Alta minune a fost descoperireaCrucii Mantuitorului (anuI326), chiar pe loculrastignirii Lui. Sfiinta Elena, mama ImparatuluiConstantin cel Mare, a Ina1tat 0 mare bisericape locul calvarului (biserica SflintuluiMormant)~ialta pe locul unde s-a aflat Crucea riistignirii(basilica Sfintei Cruci), unde a fost sfintita Inziua de 13 sept., anul 335, cand a Inceput ~ivenerarea Sfintei Cruci In cultul cre~tin.Doctrina (Invatatura) Bisericii despre cultul Sf.Cruci a fost formulata de sinodul VII ecumenic(Niceea 787) ~icompletata de sinodullocal dela Constantinopol (869), cand s-a stabilit ~idoctrina despre cinstirea Sfintelor icoane:cinstirea Sf. icoane, a Sf. Evanghelii ~i a Sf.Cruci trebuie sa fie egala. Cultul Sfintei Cruci

In Biserica Ortodoxa se manifesta prin: 1. Sluj-bele speciale compuse In cinstea ~i lauda ei,ca: Acatistul Sfintei Cruci (In Ceaslovul mare),rugaciuni ~i imne, cantari (din Octoih) pentrucele doua zi Ie de post din saptamana (miercuri~i vineri), zile Inchinate amintirii ~i cinstiriiCrucii ~i Patimilor Domnului; 2. SarbatorileInchinate ei: inal/area Sfintei Cruci (gr. 'HU"\jfCl)CH<;'IOU cnaupou - i ipsosis toustavrou sau <J'Iaupocpavtia, n -stavrofaneia; slv. Vozdvijenie Kresta), la 14septembrie numita In popor ~i Carstov (de laslv. Krestovu deni = ziua Crucii sau Cristovulvii/or, pentru ca este ziua dind In cepe culesulviilor). Ziua aceasta se poste~te, caci aminte~tede Patimile ~i moartea Mantuitorului. A douasarbatoare este Duminica Crucii (Duminicaa treia din Postul Pa~telui); sarbatori (tara!inere) mai avem: Scoaterea cinstitului lemn alSf. Cruci - 1 august (In amintirea eliberariigrecilor de sub saracini, sec. XrI) ~i Aratareasemnului Sf. Cruci Imparatului Constantin (7mai); 3. Dovada cultului crucii In pietateapoporului sunt crucile memoriale ~i troi!ele delemn ~i piatra, presarate la rascruci, pedrumurile !arii. Facerea semnului Sfintei Crucieste primul gest cre~tin pe care IIlnva~ copilulInca din primii ani ai sai, semn tara care omulcredincios nu-~i Incepe ziua de munca, I1Usea~eaza ~i nu se scoala de la masa ~i cu care seculca lini~tit pel1tru somnul de noapte.Marturisirea dreptei credin!e este Sf Cruce,prin care credincio~ii recul10sc ul1itatea divil1a111Sf. Treime ~i cred 111jertfa mantuitoare a luiHristos, Care pe cruce S-a rastignit pentrumantuirea neamului omenesc. Renun!and a

face semnul Sfintei Cruci, cei rataci!i,sectan!ii, neaga aceste adevilruri pe care sefundamenteaza Biserica lui Hristos. Sectan!ii~i-au facut religia lor, redusa la discursuri (pecare ei Ie numesc predici), la canUiri compusede ei ~i la citiri de psalmi, dand astfel cultuluiun caracter laic ~i renun!and la to ate dogmeleB iserici i cre~tine. Sectatl!ii au dat cre~tinismului"un caracter ra!ionalist, neduhovnicesc, lipsitde prezen!a reala a lui Hristos In oameni ~i Inlume". Sf. Apostol Pavel, In Epistolele trimisecatre Bisericile (comunita!i cre~tine) Infiintatede el In calatoriile sale misionare (Epistolepastrate In Noul Testament), vorbe~te deaceasta categorie de a~a-numi!i "credincio~i",care rastalmacesc adevarul Evangheliei luiHristos ~i raspandesc Inva!aturi gre~ite printreprimii cre~tini (a~a cum se Intampla ~i azi).CRUCEA DECUSSATA - crucea In formade "X", pe care a fost rastignit Sf. Andrei,primul dintre apostolii Doml1ului, care a fost ~i111par!ile 110astre, 111Sci!ia Minor (Dobrogea),unde a propovaduit cre~tinismul (sec. I); v.Andrei.CRUCEA GAMMATA (lat. crux gammata)- asemanatoare cu "gamma" r (litera mare,a treia din alfabetul grec), cruce denumitasvastica :Jl (cuv. sanscrit) = Incarligata(DIVR), cunoscuta din cele mai vechi timpuriIn Orientullndepi'irtat (China) ~iIn Europa, fiindsocotita simbolul soarelui In mi~care ~i ca semntutelar al bogatiei ~i mantuirii. Acest semn afost folosit ~i de cre~tini, Inca din sec. III, caforma ascunsa a cruci i cre~ti ne (de teamapersecu!iilor). Sapi'iturile arheologice de la noiau descoperit crucea gammata pe monumente

~i obiecte funerare (vase) din sec. IV-VI panaIn epoca feuda1a.CRUCEA MONOGRAMMATICA (lat.monogrammus; gr. j.lov6'ypaj.lj.lo<; - mono-grammos = figura din linii) - semn ce repre-zinta 0 cruce verticala asemanatoare cu litera"rho" p, din alfabetul grec, care combinat culiterele "iota" I ~i "chi" X , tot din alfabetulgrec, au format 0 monograma ~ pe care

cre~tinii au preluat-o ca modalitate de a de-semna numele lui Iisus Hristos. Acest semnse Intalne~te pe multe monumente ~i inscriptiidescoperite la noi - la Tomis, Callatis(Mangalia), Histria ~i Dinogetia (In nordulDobrogei), Biertan (Ardeal). Aceasta mono-grama cre~tina s-a numit ~i eonstantiniana(v. DlVR).CRUCEA PECTORALA - este 0 insignaa demnitatii arhiere~ti; este un simbol al cruciilui Hristos prin care a fost biruit pacatul. Candarhiereul sluje~te I~i pune crucea ~i roste~tecuvintele din Sf. Evanghelie: "Zis-a Domnul:Oricine voie~te sa vina dupa Mine sa se lepedede sine, sa-~i ia erucea ~i sa-Mi urmeze Mie"(Marcu 8,34). In Biserica Ortodoxa Romana,numai arhiereul are dreptul de a purta perma-nent crucea pectorala (pe piept). Acest dreptse poate acorda ca 0 distinctie ~i preotilor curangul onorific cel mai Inalt (iconom-stavrofor).CRUCIADE - expeditii annate, cre~tine, InEvul Mediu, care au plecat din tarile Apusului,conduse de principi ~i regi, spre a eliberaIerusalimul de sub dominatia otomana ~i deeretici.CRUCIFIX - crucea eu chipul Domnuluirastignit; erueifixul devine freevent, Incepand

din sec. VI mai ales In Apus.CRUCILE JURAMANTULUI - senumese vechile cruci semanate pe cuprinsulora~ului Campulung-Arge~ un de, pana lajumatatea sec. XX (perioada comunista, 1945),demnitarii ora~ului obi~nuiau sa depunajura-mantullnainte de a-~i lua In primire demnitatea(slujba) respectiva. Aceste cruci de piatra,a~ezate In diferite puncte ale ora~ului, suntfrumos sculptate, cuprinzand inscriptii careconsemneaza istoricullor, din trecutul cel maiIndepartat al acestui ora~, care a fost re~edintadomneascii Intre 1330-1360.CTASTII ~i POLISTII-se numeau preotiiIn religia geto-dacilor.CTITOR (gr. K'thcop, 6, K'tisco - etitor,etizo = a construi, a Intemeia) - cel care azidit, a pictat sau a restaurat din temelii 0

biserica, un edificiu religios. Biserica acordactitorului dreptul de a fi pomenit la diferite slujbeIn biserica ctitorita de el (drept prevazut InNovela 123 din Codullui Iustinian) ~i dreptulde a se zugravi chipul lui ~i al membrilorfamiliei sale In interiorul bisericii, In semn dedragoste ~i recuno~tinta pentru el. BisericaOrtodoxa Romana, prin hotararea Sf. Sinod C1in28 febr. 1950 (In rev. B. OR., 1950, nr. 3-6)stabile~te: "Numai portretele ctitorilor ~i cel alierarhului, sub pastorirea caruia s-a sfintitbiserica, VOl' putea fi zugravite In interiorulbisericilor". Cei care au rncut numai 0 donatiebisericii, fie In natura, fie In bani, nu pot fi socotitictitori, ci numai ajutatori ai sfantului loca~.CUCULION v. Rasofor, Condac.CULT (lat. eolo-eolere-eultum = a cultiva, arespecta, a adora) - Inseamna, In general,orice forma sau act religios al carui scop este

DICTIONAR,ENCICLOPEDIC

DECUNOSTINTERELIGIOASE

Tiparita cu binecuvantareaPrea Sfmtitului

fLAURENTIUEpiscopul Caransebe~ului