Traducere: Adriana Aniscenco

Tehnoredactare: Marius ToaderCoperta: Amitabha

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiChico, Xavier

Cronici din lumea de dincolo / Chico Xavier. -Bucuregti : Editura Ganesha, 2019

ISBN 978 -6 06 -87 42 - 43 - 4

.,

Copyright @ 2019

Toate drepturile acestei edilii ln limba romhnd aparlinEditurii Ganesha

shaTeL.0722264594

e-mail: contact@edituraganesha.ro

web: edituraganesha.ro

Tiparul executat la:

Ganesha Publishing House

Tel: 021 -423.20.58, tel/fax: 0372.896.105

e-mail: contact@ganesa.ro, ganesa.ro

CHrooArnsrr

wgane

CROI.UCIDIN LUlvtE\DE DI).LCOLO

dictati de spiritul

Humberto de Campos

rHfrEslra2419

Cupnsnrs

Introclucere.... ...".....6tr - Dintr-olocuin!6alumiir3edinc*lo" . "... l02 - Scrisoarepentru"ceicare au r6mas . ".... ld3-Cr:piilorrnei .......214 - inlocuinfamor{ilor "... " ". ZS

5- Iudalscarioteanul.... .. "..325 -_ Celor care se afli tnci in intunericui nurni:i" " " " . . 38

7 - O <iulce cornpensatie . . . . . .48-Ded,incolodemorm6nt.... .....499--Oh! trerusatrilne!... Ierusallme!..... ..... ". 53

10--DespreFiratininga... "...58ll.*Inimhdemama. ...6312 -intrevedereaumbrelor. ...6713 -Ziuapatriei " " " " "..7314- Un sceptic . " "... ".TT15-Poruncainvft{Storului. ...8316--TrecerealuiRichet .......89l7-Hauptrnann" ".....9518-_Casalsmael ".."..100l9-Scrisoarechtre .." 1CI6

20 - Fetru,Apostolui . " Ilz21-Mareleh,{isionar .. LIT22-Legendalacrimilor.... " " I2Z23--Scrisoarecleschis$c[tre ....... l2E24--Pacea qiaelevirul " " "....Ii4+

Cupnrlts

25-5ocrate"."'" ""'14126*-scrisoarec*'tretrisus. "'..14E27 - Celmraiilnportantrnesaj, "... " ' i53

28 -- Rd.spuns la o scrisoare . . . 159

29--Tiraatrentes. ".".'.1643CI -- Frol-rlema tr*ngevitbfl" " ' " t7L

31 -Elogiulrnunciterru.lui" . ".17632-_AniversareaBraziliei ..'.18033 ---O institufie venerahilh ' ' " 184

34 *- Scrisoare pentru ruarna . . 191

35 -- imi iau rirnas bun, . . . . . 196

Giosar. " . .246

fJrwrn-$ LfficurrurA A LUMrr

NE ilINCOtO

27 martie 1935

1n timpui viefii, eredeam ci surprizele care ilagteapthpe un mort <lup[ ce-gi ]eapbd6 rbmigi{ele pirnd.nteqtiaveau sb fie cu totul altele!

tr a fel ca un copil care merge pentru prima oari la oexpozi{ie, mi-! imaginam pe celebrul paznic atr cheilorpalatetrnr ceregti. Sf6ntui Fetru imi apirea cu miinileincruciEate sutr birbie, cu niste ochelari rnari pe vArfulnasului, la fel ca cei ai lui Nilo Peganha. Ca un bunf,unctionar de birou, el ar fi parcurs cu ochii obosili gisomnorosi rapoartele, h[rfile gi nigte cir{i imense culistele sufletelor care se intorc din sfera pdrninteascl.VIi-l imaginarn ca pe un bdtr1nel care se {ine bine,asemenea senatorilor din timpul rnonarhiei braziliene,netezindu-gi rnusta{a gi venerabila-i barbi grizanatd.Tot <ieruldnd firul arnintirilor, bunul apostol aveas[-mi povesteasc[, poate, ceva nou, c6teva anecdotereferitoare la via{a lui conforrn cu versiunea populari,fapte survenite pe vremea cAnd pescuia, cu rnulteperipe{ii amuzante, cu copii de vArsta mea. Tinerele fetegaiiieene din Sepphoris gi Capernaurn, cu buzele lor carodiile coapte, erau creaturi ispititoare. Sfhntui petruavea si evoce cu siguran{l aventurile lui trecute, lnaintede convertirea la rloctrina Nazarineanului"10

CnoNrcl DIN LUPIEA DE DINCOLO

insl nu l-am gisit pe celestul paznic al cheilor. Confruntat

cu o asemenea decepfie, mi-am spus c[ regiunea celor

preaferici,ti se giseqte probabil in cine qtie ce cordilierl de

nori inaccesibili. Probabil c[ este un col1 de nai incAnt[tor,

in care fiecare zoni are un nume retrigios in expresia sa

simbolici cea mai inalt[, ca, de exemplu, ,,Palatml Sr'itletelor

BinecuvAntatd' sau,,Bulevardul Puterilor Angelice'i Frobabil

c[ in inima acestui orag prodigios, intr-un patrat luxos, Sffinta

Cecilia cdnti Ia harp[, acompaniati de r"ln cor forrnat din11000 de fecioare. Hle rhspAndesc arrnonii delicioase pentru

a leglna somnul fiicelor Acheronului 5i Nop[ii, pentru ca

acestea si nu vinl cu securile lor incandescente gi cu viperele

lor, sl hrlbure pacea celor care iqi uiti acolo suferin{ele, intr-oodihnl beatifici. Festivitili solemne qi s[rb[tori comemor6.nei

evenimentele cele mai importante ale Bisericii sunt, probabil,

organizate periodic in aceastl regiune minunat[. Cu mare

pompl, papii dezincarnafi lin slujbe gi cintfl Te Deum-wl.

To{i sfinlii din calendar sunt prezenli. Sfrntul Francisc Xavier

poarti probabil acelagi veqm6nt zdren[uit cu care predica inIndia. Sfenhil iosif apare ca tAmplar, iar Sfantui Sebastian se

[1

Csrco Xavirn

infhtiEeazi in arrnura lui cle soldat rclrnan. Dezvaluindu-Eiprofilul de Madoni drilgu!1gi sever5 in acelaqi timp, Sfflnta

Clara apare sus{inutd de mAinitre minuscu-ie Ei lragile ale

arhangheliior; ca nigte trandafrri de carne blondl" in galeriisornptuoase, sufiete respectabile ii reprezint* pe sfin{ii pe

care Eiserica i-a inventat pentru hagiologia sa.

Dar... n-arn grutut gdsi Raiuil

De aceea, mi-arn spus in cele din urm6 c5 opiniaspiritigtilor este, protrabil, cea mai just[. Trebruia deci s[-iint6lnesc pe eei care gi-au ahan<lonat carcasele pimAnte;tigi igi continud via{a.

Arn chutat atunci sh iau legfttura cu grupul brazilieniloremigrafi pe lurnea cealalti. $i de data aceasta, idealizam

Charloffe, la Botafago,acolo unde era invitatdspuma societdiii cariocus

din ultimele decenii ale

celei de-a doua dornnii, pewernea c6nd reuniunileerau compuse din nobiliproprietari de sclavicare ofensau simplitateamonahali a paiatului SaintCristophe"

s Originard din Ftio de |aneiro. N"t.tn|.,.

-CnoNrcr DIN LU&rlEA DE DINCor,o

imi spuneam in sinea mea: rabinii Sanhedrinului care

au pronun[at condamnarea lui Xisus Hristers ar dori cusiguranli si aibl ve;ti despre Flitler gi furia sa irnpctrivaevreilor. n a rAndul lor, trupele prin{ului BisniarclG care

au pierdut ultirnul rftzboi, ar elori sb cunoasc[ situaliarelafiilor franco-germane. Le voi spune atr:nci israeliliior'p<,rvestea cu steritrizarea, iar partizanltrtir: ilustrului fiu a.l [ui.

Schoenhausen, problernele referitoare la plet-riscitutr elin

liaar" Fiecare preafericit urma si vin[ sh-mi pun[ intrebiri,la care eu urma sb rispund cu abilitatea unui arnator de

'":ancanuri, obignuit cu pllcerile r[utlcioase ale bflrfei.

insl rni tnqelarn cornplet! Nirn[nui nu-i pdsa de

ParnAnt gi de cei care tr[iesc acoio.

Totuqi, cei r[magi pe Pbmdnt pot s[ fie linigti{i. Este

aclev6rat ci nu l-arn intilnit pe Tat6l cel Vegnic dingrar.urile catoiice, cu lunga lui barb[ albl ca z*pada"rnitisoasl qi catifelatil, dar nu l-arn int$lnit nici pe diavol.

De inclati ce am redevenit congtient, am fost condusintr-o locuin{d confr:rtabill, asemftnltoare cu resedin{aiui Bernardelii de pe plaja din Cr:pacabana. Ai fi zis c[c o aba{ie din Stiria; aspectul siu impozant gi grandiosrn-a uirnit. in analele acestei mari regedinle din lumea,lc e{incolo nl-am apucat sd eaut vegti despre PbmAnt,Am exarninat c6r[ile in format in-folio. Totugi, nu arn

1i;rsit acolo nimic referitor la sfinlii de la curtea celestl,:r$a currl imi imaginarn, nicio a\uzie la Mefistr:fel, sau la, cl damnat. Nu era cunoscutd nici povestea fructului,rprit. condarnnarea ingerilor rebeli, mitul Potopului,rrirnitoarele viziuni ale evanghelistului din Apocaiipsi.llr-' Fbmint, religiile suferi foarte mult de abuzuL de

:.irrriroluri. in aceste documente, rate erau faptele care('r)respundeau cu cele afirmate de ele.

1J

Cnlco XnvrEn

Din ceea ce arn putut observa in tirimul de dincolo,lumea noastrh este extrern de insignifianti. Mi consoleztotugi c[ printre toate fetele noi pe care le-am intilnit, arnghsit gi cAliva prieteni vechi.

in primutr rdnd l-am gdsit pe Emiiian, complet transformat,chiar daciuneori face in agafelincdt s6-mi aparltotburtos, cuaerul iui curn.secade, la fel cum era cAnd igi prirnea prietenii,de Fagte, qi vorbea cu ei despre viaia de zi cu zi"

-,,Ah! Copiii rnei - exclami el uneori, la fel cumfbcea odinioar[ - mi-ar pldcea s5 mi tra.nsform in ornulinvizibil al lui Wells gi si cobor la Rio s[ le dau citevapaln,e bandiqilor de pe FdmAnti'

Apoi, cu gra{ie, ca gi cum ar goli nigte pahare pentru aumple butoiul Danaidelor6, frunziregte caietul celor mairecente anecdote ale sale.

'Iotugi, via{a in iurlrea de dincolo nu este la fel ca cea depe Plmint. Noi preocupiri gi noi orizonturi. Situafia rneaeste cea a unui s[rrnan pacient care se gdsegte dintr-o datisingur, intr-o luxoas[ staliune termali ale clrei cheltuielisunt plitite de prieteni. in timpul convalescenfei mele,studiez si meditez. in timp ce inima mea parcurgediferitele pagini ale compendiurnului infinitului, ea batela fel de tare ca cea a unui tAnlr student.

Md simt intorcindu-m[ in copillrie. Ml incall cumicii rnei sabofi, imi pun pantalonii scurfi, rni irnbracin vitezi, cu acea rea-voinfd a biiefilor incorigibili. Dup[areea,mil rerrid in fa{a invl{ltoarei Sinha, care rnl privegte

6 in rnitologiagreachDanaidele erau cele 50 de fiice aie lui Danaos, regeleArgosului. Ele au fost forlate sd ia in cisitorie pe cei 50 de fii ai frateluitatilui lor, Aegyptos, regele Egiptului. Sfbtuite de tatil lor, igi sugrumi soliiin noaptea nunfii. Pentru fapta lor au ajuns in infern gi au fost pedepsite siurnple vesnic un butoi fbri fund.

lrxpr-esia Butoiul Danaidelor este adesea folositi, insemnAnd o munciz.rl;rlrriti, o risipd fdri de sfdrqit.

t4

{nCirourcr Drr.{ LUMEA DE DTNCOLo

cu o indulgenli din care r[zbate triste{ea ei de fecioarilipsiti de iubire, in timp ce eu repet literele alfahetului,indicindu-le: A, B, C... A, B, C, D, E.".

Ah! Durnnezeul rneu,luminosul alfabet pe care il inv[!ircurn este cel al cilrfiior naturii, pe care erninen{ele Taie

le-au scris cu peni!6 de aur. Fi astfel ?nc6t s[ redevin copil,sa pot in{elege lecfia pe care $ri-o predai! Ast6zi, recitindcapitotrele gloriei Thle, gtiu de ce spinii gi iasa,mia, cedrii gi

bumienile cresc pe F6mAnt,de ce in casa Ta, cei buni gi

cei rhi sunt primili laolaitd.

I)oamne, ml aduc dinlume nicio ofrandi pentrua-J'i slivi mbrefia! Nu amclecdt o inirni epuizatl s[simti gi s[ batl ca un vas

al nelegiuirilor. Dar in ziuain care i1i vei aminti dernizerabilul plcbtos care'tb contempli in sfhntul'fiu rnister ca pe o torjide lumini eterni in jurulcareia danseazi sorii canigte licurici apringi innoapte, inchide-Ji ochiinrilostivi faln de slibiciunilenrele gi lasi s[ cadi inrrceasti fiinll imundi care

sunt o ridlcinb de crin alb.Atunci, Doamne,la fei cumrrri-ai iluminat deja ochii,'irre pldng, vei planta crinull,iicii in inima Inea, careinca suferl;i iubegte.

2

ScnlsoAngpENTRU cEI cARH AU nAnqas

28 msrtie 1935

in vechiul palat Boa Vista, in fiecare simb[ti, Petru alil-lea al Braziliei acorda audienfe poporului. El il primiintr-o zi pe un bitrdn negru cu plrul alb, a eirui fa{iridatl de frigul iernilor exprima o irnens[ suferinli gi

purta urmele multor tratamente rele.

,,Ah, marele meu don'ln, spuse omul nefericit, cit degreu este si fii un sclav!".j'

lmpdratul mlrinimos iqi privi propriile m6ini, obositede treburile conducerii stahllui, qi le compari cu cele aleinterlocutorului s5u, ridate de calozitilile dobAndite inasprele munci aJe senznlelorT, Ei pe un ton emolionat, iispuse! pentru a-l linigti:

,,Oh! Copilul meu, ai rilbclare! $i eu sunt sclavuldatoriitror rneie gi treLruie si-{i spun ci acestea sunt foartegrele.". Nenorociriie tale se vor micgora..."

$i a poruncit ca negrul si fre eliberat"

lviai tdrziu, la inceputtil exilului siu, monarhul aprirnit vizita fostr"elui siu rninistru, la bordul navei sale,

Alagoas. La primele interpeidri ale vicontelui Ouro Preto,eminentul exilat r[spunse:

' in epoca Braziliei colonial e, senzala eraalocuin{i mare destinat[ sclavilor(.r|r- rlunceauin fabricile de trestie-de-zahdr qipefazende (planta{ii) sau care:i('r v('iru in casele stipdnilor lor. N.t.

l6

flnor'+rcr DIN LUMSA DE DrNCor.o

,,ln fbnd, sunt mul{ulnit gi liniqtitl'Apoi, referindu-se la exilui s[u, zise:

,,Este scrisoarea mea cle emaneipare din sclavie...t\curn pot si m[ duc urnde weau."

(loroana era prea grea pentl"u fruntea unui monarnrrepublican" Celcr care, in iume, imi vcrr pune intrebhri desprepoziiia mea in fata rnorfii, le voi spune cb exilul a avut pentrurnine lnsemnhtatea unui 13 Mais pentru cclpiii Angolei"

Moartea nu a venit si-mi caute sufletui atunci cinclircesta se complhcea in faldurile aurite ale ih.rziei. Coasa einu rni-a t6iat elanul tinee'efii gi al reveriilor- ei" I-a ora.la careca a venit, nu mai aveafit decAt zflpada albd a phruiui rneusa o las sI se topeascl la soare. Frigul glacial al deziluziiiorrnele avea nevoie de focul reaiitSfii pe care moartea oseamflni in drumul ei cu coasa ei retezdtoare. La fel caAhile, am rezistat atacului ei cu eroismul neimblinzit alcehd care igi vede zidurile gi bastioanele distruse. Dup[numlrul de termofoare care erau in jurul rneu, o vedeam

liernnarea le.qri de aur din 13 mai 1888, care a pus eapit sclaviei negrilor,lrrr Brazilia. N.t.

11

Cnrco Xevrsn

venind aproape in fiecare zi...In timp ce mi priveam inpupilele de foc ale ochilor ei, ii ceream si fie ingiduitoare.Ea imi suridea, in chip de promisiuni reconfortante.Totugi, nu-i puteam ghici profundul mister, pentru ciindoiala imi obseda sufletul gi imi tulbura raliunea,la felca tentaculele unei caracatife.

in aceasti bucurie ciudati, mi simleam tras in jos de

suferinfi, asemenea unui gladiator purtAnd o cununi de

trandafiri.

Tiiumfam asupra morlii gi la fel ca Ajax, mi-am cules

ultimele sperante de pe stinca durerii, sfidand tridentulzelor.Vigilenfa mea excesivl a fost o sursi de insomnie care

mi-a ruinat linigtea ultimelor zile. Persecutat de surditate,

ochii mei se stingeau, la fel ca ultimele lumini ale unui vaporcare se clatini pe o mare agitatn in ticerea noplii. Asemenea

unei umbre pilpiind in intuneric, nu m-am dat inapoi in fafa

abisului. Firi sl[biciune, m-am aruncat in lupta nu pentrua-l respmge pe maun pe

coastl, ci pentru a-mi ridicafoane sus inima tiiatl inpietrele drumului, ca o

carte plini de enperien{epentru cei care vor venidupl mine, sau ca taz.a

luminoasi pe car€ paznicifarurilor o proiecteazi pesuprafala apelor pentrua preveni ciocnirea curecifurile periculoase ale

oceanului. Numerogi suntcei care au crezttt c[ eramla fel ca Benoit de Labre,

ros de lepri qi de viermi,tirandu-mi cu strachina lui

CnoNrcr DrN LUMEA DE DrNcoLo

IosiP, in timp ce eu abia reflectam lumina stelelor imensuluimeu crepuscul. in ora la care m-am striduit si mi abandonezresemnirii, prima gi ultima floare a celor care stribat degertulincertitudinilor viefii, moartea s-a apropiat de patul meucu blandele, ca atunci cind te temi si nu trezegti un copilbolnav. A agteptat si fie acoperite cu anestezie toate ferestreleqi interstifiile sentimentelor mele. $i atunci cAnd in creierulmeu s-a produs un haos absolut, a rupt lanlurile care mire{ineau din dragoste pentru ceilal$ condamnali, frafii meide inchisoare,prizonieri ai viefii. Am adormit in brafele ei caimbitat de mdinile unei zeife. Atunci cind m-am trezit dinacea letargie temporari, am inleles realitatea vielii pe care o

negasem, dincolo de oasele acoperite de carne.

,,Humberto!... Humberto!..., a exclamat o voceindeplrtatl, primegte cele ce [i se trimit de pe Pimdnt!"

Contrariat, am holbat ochii cu oroare:

,,Nu! Elogiile nu mi mai intereseazl acum gi nicirubricile necrologice din ziarele de aiurea.

- Te inqeli, imi repeti ea, omagiile conven{ionale nu urcipani aici. Ipocrizia este ca anumifi microbi a cilror duratide viafi este efemeri. Primeqte rugiciunile din piepturilesufocate pe care le-ai pitruns cu indemnurile ;i sfaturile tale,

ele se inal$ acum cltre Dumnezeu pentru a-!i mullumi.Suferin{a ii trimite inapoi inimii tale dulceafa mierii!"

Atunci amvizut coborXnd, nu gtiu de unde, brafe intregide flori imb[titoare, ca o brumi strilucitoare. Apoi, mi-am auzit sdrmanul nume pronunlat in rugiciuni lesute dinblandele gi bunitate. Ah! Nu arnvdzut cerul gi mu(imea sa

de preafericifi, dar Dumnezeu primea aceste rugiciuni inuniversul Siu de stele fermecate,la fel cum ostia simbolicl

'v Benoit-joseph Labre, niscut pe 26 mafiie 1748 la Amettes, in regiuneaArtois, mort pe 16 aprilie 1783 la Roma, a fost un francez flri adipost.Canonizat in 1881, el este unul din sfintil Bisericii catolice. N.t.

t9