Traducere Adriana EnacheTehnoredactare: Amitabha

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiXAVIER, FRANCISCO-CANDIDO

Eliberarea / Chico Xavier.- Bucuregti : Editura Ganesha, 2018

ISBN 978-60 6-87 42- 49 -6

t33

Copyright @ 2018

Toate drepturile acestei editii in lirnba romhnd aparlinEditurii Ganesha

RgTel.0722264594

e-mail: contact@edituraganesha.ro

web: edituraganesha.ro

Tiparul executat la:

Ganesha Publishing House

Tel: 021 -423.20.58, tel/fax 037 2.896.105

e-mail contact@ganesa.ro, web: ganesa.ro

Francisco Candido Xavier

ELIBERAREA

de spiritul

Andre Luiz

editura rganesna

Cuprins

LA PORTTLE DESCHTSE . . ..... . . ...7

1 - Ascultarea explicafiilor . . . . . . . . . .13

2 - Odisculie cu Instructorul. . . . . . . .29

3-Unacord ....45

4- intr-unoragbizar .........635 - Oproceduride seleclie ....79

6 - Observafii gi noi descoperiri. . . . . .95

7 -Opriveligtedureroasi ... 109

8 - O intervenfie neagteptati. . . . . . . I23

9 - Prigonitoriiinvizibili . . . ....... 137

10 - O experienfi de invilare ... . . . 149

11 - O experienlineprefuiti. . . . . . . 163

12-Omisiunedeiubire .... 177

13 - Ofamilie seintrunegte........ 195

14 - Un eveniment extraordinar. . . . 2II15 - in sfirgitvine ajutorul . . . .. . . . 225

16 - Vrijitoriepericuloasi. . . ...... 23g

17-Asistenlifraterne.... .. 25L

18 - Cuvintele unui binefbcitor . . . . 265

19-Oleclieinestimabill ... 279

20 - Rendezvous ..... 293

12 Andre Luiz

Alungat de asemenea vorbe de sarcasm, peStisorul a

fdcut cdldtoria de intoarcere ;i s-a stabilit pentru totdeaunain Palatul de Corali, asteptdnd cu rdbdare. Peste chlivaani, o secetd teribild a devastat pdmhntul. Nivelul apelora scdzut, iar heleSteul in care trdiau acei pe;ti leneSi ;ivanitoSi a secat, intreaga popula{ie pierind tn noroiul uscat.

Eforturile lui Andre Luiz*ir* o orurro lumind tn intunericseamdnd cu misiunea pe;tiSorului roSu.

inchntat de descoperirile sale dobhndite dupd multdsuferin{d Si conflict lduntric, gi care au implicat cdi infnite,el se tntoarce in sfera Pdmhntului pentru a Ie spune foStilorsdi tovard;i cd dincolo de micile spa{ii tn care ei trdiescstrdluceSte o altd viafd, mai frumoasd ;i mai intensd, care

necesitd tnsd o dezvoltare individuald specificd, pentrua cdldtori printre cdile tnguste ce conduc la o sublimdiluminare.

Andre vorbe;te, aduce informafii, pregdtege,ilumineazd...

Cu toate Aceste*, existd mulsi ,,peSti umani" carezhmbesc gi trdiesc tn sarcasm Si indiferenfd in cdutarea lorde ascunzisuri tranzitorii gi de larve efemere. Ace;tia se

a;teaptd ca dupd moarte sd gdseascd un Rai gratuit, plinde minundlii uluito are.

Dar, Idsdnd la o parte mesajele lui Andre Luiz ;i alenoastre - umili servitori ai Bundvoin[ei - Pdstorul Divin arostit aceste cuvinte nemuritoare cdtre toli cei care strdbatcalea vielii umane: ,,Fiecdruia dupd faptele sale".

Emmanuel

Pedro Leopoldo, 22 febraarie 1949

1

As c ul tarca explic afiilor

Eram adunali in marele auditoriu al unei institu{iieducafionale. Ministrul Flacus ne privea cu un magnetismpldcut, invitindu-ne si reflectim asupra cuvintelor sale.Impreuni cu cdteva zeci de colegi venisem si ascultprelegerea sa ldmuritoare qi nu era nicio indoiali ci urmasi fie de un interes profund.

Eram liberi sd punem oricdnd intrebiri legate desubiectul in cauzi gi si folosim orice informalie rjevantlpentru noul demers pe care urma si-l facem.

De multi weme auzisem comentarii cu privire lacoloniile purgatoriale, ce erau foarte bine organizatepentru munca de ispigire pentru care fuseseri intemeiate,aducind laolalti mii de suflete inliur,tuite acolo in urmafaptelor lor gregite. Instructorul Gubio, care era agezatticut lingi noi, ne permisese in cele din urmi si-l insofimintr-una din aceste colonii uria;e.

Interesa{i de cuvintarea fluenti gi captivanti avorbitorului, i-am urmat cursul gindirii cu acea

t4 Andre Luiz

expectativ1 lnlelegitoare a elevului care ill doregte sipiardi niciun cuvint din invifitura primiti. O stare de

atenfie gi de seninitate se putea citi pe fefele tuturor celorprezenfi. Fiecare suflet aflat in auditoriu era un candidatpregitit si-gi asiste surorile gi fra{ii torturali in intuneric...

Solicitindu-ne intreaga atenfie, Ministrul a continuatcu incredere:

- Spiritele superioare care doresc si se angajeze inmunci substantiall gi consecventi in numele spiritelorinferioare nu pot folosi aceleagi arme Precum acestea

din urmi. ln caz contrar, ele vor cobori la acelaqi nivelcu acestea. Rigoarea aparline celor care oferi invifituri,insi dragostea este insolitorul celor care slujesc.

$tim c[, cel mai adesea, educafia actloneaz| dinspre

periferie spre centru, lnsi adevirata munci de renagtere

liuntrici se petrece in sens invers. Atit educafia, cit gi

renagterea liuntrici sunt hrinite qi controlate de forlementale aproape necunoscute.

Mintea umani interac{ioneazl cl conceptele de putere

mentali gi electricitate. Dar diferenla este ci, degi omula invilat si controleze electricitatea ln procesul de

dezvoltare continui de pe PimAnt, el este aproaPe complet

inconqtient de puterea sa mentali. Iar aceasta ne conduce

fiecare activitate din viali.Prin urmare, strict vorbind, nu existl tlrimuri infernaleconform vechiului model teologic - tirimuri ce sunt

locuite in veqnicie de spirite rele din toate epocile. lnschimb, existi sfere ale intunericului in care se aduniconEtiinlele amorfite de ignoranfi, acestea fiind practicinghelate intr-o stare de trindivie condamnabili sau

triiesc confuze in eclipsa temporari a propriilor lorinclina{ii gi motivafii. Disperate gi rebele, ele au creat

Capitolul 1 - Ascultarea explicafiilor

regiuni de agonie reparatorie. lnsi asemenea fiinfe nupot fi regenerate doar prin puterea cuvintelor. Ele aunevoie de un ajutor eficient, ce le poate modifica cursulvibra{ional liuntric, gi astfel si le fie ridicat nivelul desimfire gi gandire.

Multi ginditori eminen{i au trasat instrucfiuni pentrusalvarea sufletelor, dar considerim ci existd mai multdectt suficiente asemenea scripturi in toate zonelecunoaEterii terestre. Acum avem nevoie de fiinle care potghida glndirea umani citre tirAmurile superioare. A neangajain acest demers stimulafi doar de valorile culturalear insemna s[ ne bazim pe tehnocratie, ce urmiregte doarmecanizarea viefii; iar acest lucru inseamni distrugereasemin{elor bune ale unei viefi eterne, spontane gimul{umitoare.

Niciodati nu s-a dus lipsi de mari politicieni gi devenerabili lideri. Ei rizbesc printre mullimile de oameni,ii provoacl sau ii organizeazL in regimente. Dar nuuitali ci organizarea umani in sine nu rispunde nevoiiadevirate a fiinfei eterne.

15

L6 Andre Luiz

Pericle, omul de Stat care a dat numele unei epoci, a

realizat o munci educalionali constructivi cu grecii; cu

toate acestea, el nu le-a diminuat firea bitiioasi 9i pofta

de supremafie. in consecin!6, el a ajuns si sufere de o

mihnire cumpliti.

Alexandru cel Mare a organizat un imperiu vast gi aintemeiat o civilizaJie remarcabili; cu toate acestea, el nu

a reugit si-gi opreasci generalii din a provoca conflictesdngeroase, ce au dus la pridiciune qi moarte.

Augustus cel Divin a unificat Imperiul Roman pe fundaliisolide, stabilind un program politic avansat in numele

tuturor, dar nu a reugit si alunge din Roma atitudineanebuneasci de stipinire cu orice pre!.

Constantin cel Mare, suslinitor al cregtinilor lipsifide aplrare, a oferit un nou standard de viali planetei;

cu toate acestea, el a eguat in a transforma atitudineadetestabili a celor care duceau rizboi in numele luiDumnezeu.

Napoleon, dictatorul, a stabilit noi metode de dezvoltare

materiali pe intreaga planeti, in schimb el insugi a rdmas

prins in ghearele tiraniei, din cauza licomiei sale.

Pasteur, omul de gtiin{6, a sprijinit gi a apirat slnitateatrupului uman, dedicindu-se cu altruism combateriijunglei microbilor; insi nu a reugit si-gi opreascicontemporanii din a se ruina unii pe a$ii prin competifiinemiloase, inexplicabile.

Ne confruntim cu o lume care pare civilizati la suprafali,o lume care se manifestd zgomotos nu doarpentru cei care

predau Binele Dumnezeiesc, ci in special pentru cei care

il practici. Este absolut esenfial ca torenlii de compasiune

Capitolul I - Ascultarea explicaliilor 17

cereasci si cadi asupra izvoarelor de culturi din vlilePlmAntului, ridicind munli de iubire gi abnegafie.

Hristos strilucegte nu doar prin inviliturile Sale sublime,ci gi datoritlvielii Sale exemplare. Daci il urmim, trebuiesi avem curajul de a-i susfine qi salva pe ceilal1i, cobordndin cotloanele abisului.

Nu departe de acest loc de pace relativl, milioane defiinle triiesc in tlrimuri ale intunericului, in deziluziegi disperare, strigind dupi compasiune... De ce s5. nuaprindem o luminl pioasi in noaptea in care suntcufundali flri ghidare? De ce si nu semin[m speran{d ininimile celor care gi-au pierdut increderea in sine?

De aceea, in fala acestor colectivitili imense care se roagicu pirere de rlu pentru indreptare, ajutorul vindecitornu poate agtepta. Suntem spirite inci infinit de modesteqi de imperfecte pentru a ne proclama brusc candidafipentru lumea ingerilor.

in comparalie cu mdrelia insondabili a milioanelor desori ce asculti de legile dumnezeiegti gi suverane dinintregul Univers, Plmintul nostru, cu toate tirAmurilede materie ultra-fizici ce il inconjoari, este precum omici portocall la poalele munfilor Himalaya. Iar dacl necomparim cu sublimul spiritelor din ordinele superioare,care guverneazhprin infelepciune gi sfinfenie, nu suntemdecdt o bacterie controlati de impulsul de foame gi demagnetismul iubirii. Cu toate acestea, ridicafi la inlllimileinteligen{ei, suntem bacterii care viseazi la o creqterepersonali nesfdrgiti.

in timp ce fiinlele umane - frafii gi surorile noastre - suntcuprinse de veneralie in fa{a atomului, noi, ca spirite inafara corpului grosier, studiem aceeagi energie de pe unnivel inimaginabil de citre gtiinfa plmAnteasci actuali.Suntem cil[tori intr-o dezvoltare infiniti si de-abia

18 Andre Luiz

incepem si probim puterea mentali ce condilioneazd,manifestirile in cele mai variate planuri ale naturii.

Deqi suntem inci supugi legii ce ne indeamni si neintoarcem in planul fizic, am asimilat recapitullri qi lecfiimultiseculare pentru multe milenii.

Acum qtim cL spiritul uman, luat ca intreg, a

avut capacitatea de a raliona de exact 40 de mii de

ani... Cu toate acestea, cu acelagi imbold furios cu care

neanderthalii s-au omordt unii pe alli cu topoarele,oamenii din timpurile moderne - considerate a fi epocaglorioasi a puterilor lumegti - igi extermini fralii gi

surorile cu arme de foc. Cronicarii cAt de cdt inzestrafi cuprincipii religioase consideri aceasti anomalie sinistri ca

fiind simpla indiritnicie a cirnii firave gi imperfecte, caqi cum trupul uman este o persoani in vegnicie diabolici.Cu toate acestea, ei au trecut cu vederea faptul ci aceastimaterie densi este un intreg, gi el confine nenumirate viefiinferioare ce trec prin procesul de dezvoltare, cregtere gi

eliberare.

Pe Pimdnt mintea funcfioneazi ca gi cum ar fi sedatide narcoticele periculoase ale iluziei; insi o putem ajutasi perceapi qi s[ realizeze faptul ci spiritul continui sivibreze pe toate nivelurile existen{ei.

Fiecare specie existenti, de la cristale la fiinla umani,de la fiin{a umani la ingeri, cuprinde in ea nenumlratefamilii de vie{uitoare ce opereazdpefrecvenfe specifice ale

Universului. Iar iubirea dumnezeiasci le atinge pe toate,precum lumina soarelui care-l imbriligeazi pe infelept,dar gi pe vierme. Totugi, cei care trec la o sferi mai inaltlrimAn conectafi cu cei afla{i imediat mai jos de ei.

Regnul vegetal apeleazd la regnul mineral pentru a se

susfine gi evolua. Animalele folosesc plantele in cregterea

Capitolul I - Ascultarea explicaliilor 19

lor. Oamenii se ajuti unii pe allii pentru a cregte mental gi

pentru a-gi continua evolufia. Toate regnurile vielii - totceea ce cunoagtem pe Pimant - se agonizeazl unele pe

altele, se tortureazi gi se devoreaz| reciproc, astfel incitcalit{ile spirituale s[ se dezvolte, si striluceasci gi sireflecte lumina dumnezeiasci.

Invi{atul Ministru a fbcut o pauzd,lungi, ne-a privit cubunitate gi a continuat

- Insi... dincolo de condilia umani, dincolo delimitele senzoriale care stipdnesc sufletul incarnat,protejandu-l cu grijn printr-o vedere limitati gi o

capacitate binefbcitoare de a-gi uita trecutul, incepe unvast imperiu spiritual lumea vecini a omenirii. Aicisiligluiesc milioane de spirite imperfecte, ce impart cuvieluitoarele P[mAntului condiliile locuibile ale suprafefeiacestuia. Fiinfele umane aflate pe o lungime de undivibrafionali diferiti se folosesc de minlile incarnate cuajutorul a nenumirate grupuri de creaturi ce sunt la fel de

semicongtiente in responsabilitate Ei la fel de incompletein virtu{i precum fiinfele umane in sine.

Deoarece aduce laolaltl milioane de vieli embrionare,materia este o condensare de energie, ce servegte

imperativelor unui,,sine" ce pr ezideazl asupra destinuluisdu. De la hidrogen la ansambluri atomice complexe,puterea spiritului etern aclioneazd precum o manetide ghidare pentru protoni, neutroni gi electroni, de-a

lungul cdii infinite a viefii. Spiritul intrupat qi inzestratcu inteligenli diinuie in sfera umani intr-o regiunetranzitorie meniti nevoilor sale de progres gi perfecliune,in care protoplasma ii oferi uneltele pentru munci,dezvoltare gi expansiune. Cu toate acestea, in acelaqi

spa{iu materia se extinde pentru a-gi asuma alte stlri, in

20 Andre Luiz

care mintea dezincarnati, in cilitoria sa de dobindirea cunoagterii qi a virtufii, rimAne prinsi in sfera fizic6,,

ciutdnd si o domine gi sd o absoarbi, stabilind astfel unconflict imens de gAndire, de neconceput pentru fiinleleumane obignuite.

Frustrafi in aspiraliile lor de stdpanire degart[ asupralocuinfei lor paradiziace, birba{i gi femei din toateclimatele gi cMlizaliile se intilnesc gi se ciocnesc in aceastiregiune, ln care activitilile lor pdmAntegti continui aga

cum s-au obignuit. Ei aleg s6 domine asupra Pdmdntului,ca gi cum ar fi singura fericire demni de cucerit. Dincavzapermanentei discordii dintre ei, acegti copii rebeli aiProvidenlei cautd si discrediteze mirefia dumnezeiascl,iar prin aceasta iqi stimuleazi puterea autocraticla inteligenfei lor rebele gi vanitoase. Ei cauti si se

foloseasci de activiti{ile lor pimAntegti pentru a perpetuala nesfirgit ura, rebeliunea, vanitatea gi criminalitatea, cagi cum planeta, in manifestarea ei inferioarl, ar fi singurulparadis care nu s-a supus complet toanelor lor. inrobilide propria lor ignoranfi, in care frica, viciile, cruzimea,suferinta qi persecutarea reciproci le distrug for{ele gi

Capitolul 1 - Ascultarea explica{iilor 2l

le irosesc timpul, ei nu-gi dau seama cdt de gravi este

condilia lor.

in afarl de dragostea adevlratl, fiecare uniune este

temporari, iar r[zboiul va fi mereu starea naturali a celorcare persisti in rebeliune. Un regat spiritual divizat gi

torturat inconjoari experienfa umani din toate direcfiile,iar scopul lui este de a-gi miri tirimul permanent detiranie si putere.

$tim c[ Soarele emite radia{ii care susfin viala la milioanede kilometri deplrtare. Indiferent de condiliile materieiin care suntem cufunda1i, trebuie s[ ne amintim ci celemai rudimentare forme de existenli din sistemul nostru,de la vArfurile pline de soare pani la pegterile cele maiadinci, sunt supuse influenlei sale.

La fel ca in cazul rnarilor corpuri ceregti, din punct devedere spiritual suntem gi noi pe calea citre apogeulevolufiei gi experimentim radiafiile emise de fiecaredintre noi. in acest proces variat de intersectare, atracfie,magnetizare gi respingere, lumile gi sufletele progreseaziintr-o colectivitate universali.

in aceasti realitate activitatea noastri pimd.nteasci se

desf5goari intr-un cimp de influenfe pe care nici micarnoi, spirite aflate in t[rdmuri superioare, nu le putemin{elege intru totul.

Incapabili de a se ridica din mormAnt direct citreCeruri, aceqti copii ai disperlrii s-au organizat in vastecolonii de uri gi decldere morali, luptAndu-se pentrucontrolul asupra Pimintului. Ca gi noi, ei de{in un maregi nepreluit patrimoniu intelectual; iar precum ingeriicilztt[i ai $tiinfei, ei cautd mai presus de toate degradareaprocesului dumnezeiesc care ghideazi evolu{ia planetari.

Adanc inridicinali in pasiuni intunecate ce le distrugcongtiinla, spiritele ale ciror minli sunt inrobite de

22 Andre Luiz

rilzvrltire cauti in zadar si submineze ArmoniaDumnezeiasci, creind chisturi de viafi inferioari pePlmint. Ei cunosc nenumirate moduri de a tulbura,rini, distruge gi intuneca. Ei subjugi lucrarea beneficia reincarndrii in mari sectoare de ispigire, gi se folosescde factori de discordie impotriva fiecirei personificiria scopurilor sublime pentru care Dumnezeu ne-a creatacliunile.

Birbalii gi femeile care, in momente de parf iali desprinderede trupurile lor, au reuqit si perceapi existenla acestorspirite rebele, s-au intors rapid in trupurile lor, infricogalide priveliqtea teribili, gi au rispindit ideea unui iad crudgi ftrn margini, care ne agteapti in zone sinistre dupimoartea frzicl.Inspirindu-se din teologia tradilionali, minteacopilireasci, insufle{itl de tandre{ea paterni a

Providenfei, nu ar putea niciodati si infeleagi esenlarealitlfii spirituale care ne guverneazi destinele.

Pu{ini in}eleg ci moartea este doar o modificare atrupului; chiar mai putini sunt aceia - degi sunt dintrecei mai invllali oameni religioqi - care sunt suficientde in{elep}i si triiasci in acest vas fizic (trupul uman)conform principiilor superioare pe care le-au adoptat. Avenit wemea si proclamim vechile adeviruri urechilorbitrine gi noile adeviruri urechilor tinere ale inteligenleilumeqti.

in calitate de moqtenitori prezumtivi ai coroanei cereqti,fiin{ele umane sunt propriile lor cdliluze de-a lungulciii evolutive. lntre spiritele apropiate de starea angelicigi primitivii incl limita{i de irafionalitate se afli mii deniveluri qi de frecvenle ocupate de raliune qi sentimente deo foarte mare varietate. Existi un flux luminos gi minunatde spirite incarnate gi dezincarnate care se afll pe calea

Capitolul 1 - Ascultarea explicafiilor

cltre desivirgirea spirituali,cintind imnuri glorioase ce

laudl viala in intregul ei -munca valoroasi, nemurirea,frumuselea gi speranla; darexistl qi un alt flux, unulintunecat qi plin de suferinli,care linteEte si coboarein cotloanele intunecimiispirituale, imprigtiind neca-

z:uri, descurajare, discordie,umbre, gi care plltegte tributmorfii.

Deoarece suntem inci spirite imperfecte, ii urmim pe

cei cu care rezonLm gi culegem fie roadele ascensiunii gi

ale victoriei, fie daunele declinului s,i ale egecului, fiindcontrolali de spirite inteligente mai puternice decit noi gi

care se afll aproape, in zonele de progres sau de declin incare ajungem prin propria noastri frecven![.

De aceea, iadul este o chestiune de direclie spirituali,

Satana este inteligenfa pervers[.

Riul reprezinti pierderea timpului cu lucruri inutile sau

folosirea energiei in scopuri contrare menirii orinduitede Dumnezeu.

Suferinla semnifici repararea sufletului sau o leclierepetati.

in orice caz, sufletele cilzute, indiferent cine sunt ele, nu se

afli intr-o cursi spirituali care si le condamne la o lincezireveqnici intr-o stare de nebunie, la o condilie completlipsiti de simlire, ca parte a colectivitilii dezincarnate.

Nu, ele interfercaz| cu mullimile terestre qi au oputernici influenli asupra multor case qi administrafii.

23