8/10/2019 Cronicari

1/4

Contributia cronicarilor romani la dezvoltarea literaturii romane

De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, IonNeculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalteculmi.In conceptia despre lume si viata, Grigore Ureche, primul cronicar care a scrisin limba tarii, este un providentialist. Ca toti contemporani sai, el consideraca Dumnezeu a creat lumea si tot el o carmuieste, facandu-si simtitaprezenta in anumite fenomene naturale.

Ideile sale politice sunt acelea ale marii boierimi. Domnul este unsul luiDumnezeu pe pamant, insa trebuie sa conduca tara dupa sfatul boierilor, sa

e !o matca fara ac". Iubirea de tara si dorinta de a o vedea independenta sestravede la tot pasul in paginile cronici, de unde atitudinea lui antiotomana.De aici admiratia lui Ureche pentru gura lui #tefan cel Mare, caruia iiconsacra, pe drept cuvant, un insemnat numar de pagini in cronica sa.$acandu-si studiile in %olonia, la &vov, si venind in contact cu ideileumanismului, cronicarul acorda o mare importanta rolului personalitatii indezvoltarea istoriei. Independenta Moldovei, ca si intrega epoca de in'orirede pe timpul lui #tefan cel Mare, se datoreste, dupa Grigore Ureche, aproapee(clusiv personalitatii e(ceptionale a marelui voievod, pe care scriitorul ilreda cu mandrie ca e(emplu, contemporanilor sa. #crisul lui Ureche are insaun caracter sobru si concis, restrans aproape numai la faptele domnitorului,

pe care le comenteaza lapidar in cate o !invatatura" sau !nacazanie".)elatarea se face intr-un limba* popular, de povestire si, pe alocuri, depomelnic, simbla insiruire de fapte. Cronicarul e un moralist, observacaracterele si le *udeca, in lumina conceptiilor sale, folosindu-se adesea,pentru conciziune, de ma(ime preluate din +iblie sau din vorbirea curenta.oate aceste trasaturi ale scrisului lui Ureche pot a'ate, in mic, incunoscutul paragraf consacrat portretului lui #tefan cel Mare, iesit parca dinpana lui it &iviu roman. In cadrul e(punerii cronicii, #tefan cel Mare, are unrol ilustrativ, de gravura, menita sa emotioneze pe cititor, dupa ce, in paginileanterioare s-a edicat asupra personalitarii domnitorului prin e(punereafaptelor acestuia.

Mai invatat decat Grigore Ureche, Miron Costin, care de asemenea isi facusestudiile in %olonia, la un colegiu iezuit din localitatea +ar, are aceleasiconceptii lozoce si politice ca si predecesorul sau. In plus, am puteaadauga la el o anume nota de sceptism cu privire la posibilitatea scuturari*ugului otoman, lucru ce se e(plica prin epoca in care a trait cronicarul, canddominatia turceasca din afara, favoriza tot mai mult asuprirea feudala sidecadera dinauntrul tarii.

8/10/2019 Cronicari

2/4

Ca scriitor, Miron Costin este mai !cult" decat Grigore Ureche, si fraza sa,pastrand unele elemente populare, este stilizata in chip constient, pentruurmariea efectelor. !Miron observa sistematic, compune, si ceea ce iese desub pana lui, mult mai putin spontan, este rodul unei arte" scrie GeorgeCalinescu in !istoria literaturii romane". vand adesbateri o problema foarte

importanta, aceea a demonstarii latinitatii poporului nostru si a inlaturariiasertiunii calomnioase venita din partea lui #imion Dascalul, in !De neamulmoldovenilor/", cronicarul cauta din capul locului, tinuta demna,intelectuala. Ceea ce imprezioneaza in acest inceput al dezertatiei sale estestapanirea vibratiei emotive, izvorata din patriotism ardent, dar acoperitaintr-o e(punere ce cauta a convinge prin *ustetea si obiectivitateaargumentarii. Imprumutand din sinta(a latina punerea verbului din principalala sfarsit si constructia ampla, cronicarul realizeaza pe deplin ceea ce isipropune. Moralist si el, costin cauta a caracteriza lapidar, dar cu patrunderesi plasticitate, pe istorici care s-au ocupat inaintea sa de problema inchestiune.

In sfarsit, din straduinta oentru conciziune, lui Miron Costin i se intamplauneori sa spuna cate o vorba memorabila, care se constituie in ma(ima, cucaracter inalt moralizator0 !/ sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a faceiscusita zabava, ca nu este alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viataomului, zabava, decat cetitul cartilor". Din scripturi !agonisim nemuritoriunume"1 !Cercati scripturile. #criptura departe lucru de ochii nostrii, ne invatacu acele trecute vremi, sa pricepem cele viitoare".

%rivite indeaproape, sub raport stilistic indeosebi, fragmentele lui IonNeculce, din !2 sama de cuvinte" sunt niste instantaneie epice, schite sinuvele in raccourci, de o mare conciziune. )omanticii de la mi*locul seculuilui

trecut, un Negruzzi, un +olintineanu, sau un lecsandri i-au reluat si dezvoltatmotivele, in spiritul pasoptist al epocii. $ireste, nota patriotica a fost multaccentuata, insa urmasi, oricat de talentati, sunt departe de arta spontana acronicarului 3am spune, sunt lipsiti de autenticitate4. In orice caz, ca poetiromantici, ei pun avant si solemnitate, lucru ce nu sunt de gasit la Neculce,prozator si povestitor intru totul apropiat lui Ion Creanga. Ca si Creanga, celdin povesti si cel din povestiri, Neculce este un colportor care trage cuurechea0 ! ase vorbascu oamenii", "dzic sa e..", etc., dand apoi in vileagcate o intamplare sau cate un gest memorabil al cutarui,sau cutarui persona*istoric, daca nu adevarat,posibil totusi, caci, spune cronicarul, in prezentareaanecdotelor sale0 "Deci, cine va ceti si le va crede, va bine, iara cine nu le

va crede, iara va bine1 cine pre cum ii va voia asa va face". Neculce neapare ca primul nostru culegator de folcror, e drept, numai al unui anumit soide folclor, acela care tine de legenda istorica. Insa, ca si mai tarziu nton%ann si Creanga, Neculce nu este un culegator de folclor, pur si simplu.Marcapersonala a artei prozatorului se vede, precum se descrie in cronica, printr-opunere in pagina bine masurata, desi altcum spontana. Mai mult inca,asemenea, din nou, lui nton %ann si lui Creanga, Neculcea obisnuieste, celmai adesea, sa aduca, odata cu relatarea faptului, comentariul sau foarte

8/10/2019 Cronicari

3/4

personal. Ceea ce se intampla si aici, in ultimele siruri, unde mentalitateaboierului cu respect pentru vechile oranduieli si dispret fata deamestecaturile prostimii parvenite. Modalitatea narative directa, stilul rescsi apropiat de cel popular, continutul epic si general-uman atat al cronicii, catsi al legendelor, toate au constituit un bogat izvor de inspiratie a literaturii

noastre ulterioare. %ersonalitate enciclopedica, !Inorogul alb" al gandiriiromanesti, cum il considera &ucian +laga, Dimitrie Cantemir s-a armat cascriitor, geograf, lozof, teolog, lingvist, folclorist, etnolog si om politic.#olidim format in variate domeni, politolog, diplomat innascut, beizadeauacrestina a castigat increderea sultanului hmed al III-lea, de la care a obtinutfavoarea de a consulta documentele istoriei imperiala, pe care le-a uzitat inrealizarea celebrei opere !Cresterea si descresterea Curtii otomane", ramasasi astazi o lucrare de referinta in bibliograa de specialitate.

Creatia sa este diversa, de la studiile de logica la literatura de ctiune. Un loc

important, ocupa in opera lui Cantemir !5ronicul vechimei a romano moldo

vlahilor", locrare redactata intre anii 6768 6799. Desi Cantemir era

concentat mai ales asupra operelor sale de anvergura, dedicate Imperiului

2tomani si natiei sale, cea mai cunoscuta lucrare a sa ramane !Descrierea

Moldovei 3Descriptio Moldaviae4", redactata in limba latina si publicata in

676:, la cerea cademiei de #tiinte din +erlin, consusa atunci de prestigiosul

G.;. &eibniz, fondatorul si primul ei presedinte. De-abia in 6

8/10/2019 Cronicari

4/4

Miron Costin !&etopisetul arii Moldovei de la ron @oda incoace",prezentand istoria Moldovei de la 6=8= pana la Dabi*a @oda 36::64Ion Neculce !&etopisetul arii Moldovei de la Dabi*a @oda pana la a-II-adomnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat 36::6-67A?4", precedata de unnumar de A9 de legende isorice, adunate sub titlul !2 sama de cuvinte/".

In Muntenia0 !&etopisetul cantacuzinesc" si !Cronica +alenilor"1)adu Greceanu, a scris cronica domniei lui Constantin +rancoveanu intitulatamai tarziu !@iata lui Constantin @oda +rancoveanu".)adu %opescu, a consemnat !Istoriile domnilor arii )omanesti".