/■

ZIAR INDEPENDENT,EXfficSiE A CPiMIEi PUBLICE DiN JpDcJUL CIUI

\NUî,--'ll,” NrK.-157' -■ MAEÎÎCU1ÎI /,-'

n IVLW 195» - :1 3 l’AGINI 2 1,111

' . . - . ... i ■ ‘ . . .

Uniunea' «Vatra Eomâ- nească'Y filiala (Sluj, aduce Za cunoştinţa preşedintelui şi Guvernului României, Parlamentului ţării , şi opi­niei' publice, actele şi fap­tele ‘petrecute în învăţa- mi nt, care contravin drep­turilor şî intereselor • na­ţionale ale ’ poporului ro­mân, Declaraţiei Universa­le a drepturilor omului ,şi Actului final al Conferin­ţei de la Helsinki.

. Dia primele zile de du­pă Revoluţia din decem­brie 1989, reprezentanţi ai minorităţii magiiiâre. din România au căutat să pro­fite de* perioada da, provi­zorat şl să obţină- noi pri­vilegii în diferite domenii şi îa special în învăţăniîat.’

Maghiarii au avut mult .de cîştigat de. pe. urma in­staurării comunismului în iîomâaîa, iar acum vor să dobîndească privilegii şi mai mari de-pe urma abo­lirii comunismului. încă dia 23 dccembrle- K'39, re­prezentanţi extremişti ai minorităţii maghiare - au so­licitat înfiinţarea Univer­sităţii: „Rolyui", cît şi con­struirea unui campus uni­versitar la ’CltiJ-N'apoca, ojrcluslv. pentru maghiari, apoi au trecut Ia iniţierea, organizarea ţl desfăşurarea unor ample acţiuni ds des­tabilizare a învăţămîntnlui românesc, de. toate, gradele. Conducători ai minorităţii; maghiara incită ia Intole­ranţă,” cultivă un complex da superioritate şl inocu­lează credinţa periculoasa

A P EL U

VATRA ROMÂNEASCĂ FILIALA CLOJ

Iul-an,-şcolar şi (înivfefsitax^ -nlstcruî în v ă ţăm în tu lu i,în 'ta văţămintul liceal a minorităţiimaghiare în în-

fost creată o- reţea artifi- văţiimîntul liceal nu io are ci&lă de profiluri (mine, nidl o-minoritate-naţionalăpetrol» agricultură,-' -îneca- .în Europa. - ' . . . _ , „nic, energetic, sanitar, pre- X.a uuităţile Şcolare dia, ’® ‘f f , 7lucrarea lemnului,'.'.ieleeo-• judeţul Ciul, numărul' • de; teal va lasa pa drumuri .municaţii» chiiaie-ihdus- "locuri ';. rezervate ' p'entru trială, -industrie . uşoară, --.'candida|ii- • maghiari 1 este

' obţinută, ci în raport de etnia' din carc fac parte e- lavii, Deşi s-au dat la ad­mitere '■ subiecte i unice" pe ţară, redistribuirea elevi­lor pe licee, în funcţie de media obţinută, nu se poa­te realiza datorită profilu­rilor create pentru minori­tatea maghiară. Astfel, la Cluj-Napoca, un elev ro­mân cu media G.S7 nu poa­te intra la profilul infor­matică, iar un elev ma­ghiar e.ste declarat admis cu media 5,70 la apelaţi profil, la care însă preda­rea se face în limba ma­ghiarii. •

înfiinţarea de profiluri cu limba dc predare roa-

Apelaf a lost ndapSat la reonittnea «Vetrei Roatâ- usjti"*. care a avut'loc în Bala sporturilor 'din Clnj- Nap'K’a in prezenţa prof. naiv. Gheorglie Slava. ■ mem­bra in Sfatul ţării ai Republicii' Moldova., (Jhcorgl»» Şieîasi, ministrul IfiYSţămîntatut din K-nniitni». mf'.m- brilar conducerii Filialei Cluj a .Uniunii-«Vatra lioasâ- neseă", a unui numeres public clujean.' In luările de cu vini s-aa discutat o serie de probleme ale învăţă- «JÎnimHU preoniversilar şi superior, ale vieţii social- cnlitirate- din Cluj-Napoca şl dia întreaga Transilva­nie. De asemenea, s-a -încercat o decodsîicaxc a adevă­ratelor scopuri urmărite prin înfiinţarea la Budapesta a.Fundaţiei „Fro-Transii vanii»". '

silvicultură.. "informatică, '-mai siare» proporţionalgospodărirea apelor etc,), -'vorbind* faîft de nunjăriilia care limba da predare de locuri atribuit» ia admi-este, raaghlară. înfiinţarea tere în liceu pentru cei ceacestor profilurî . şi teze*'- dau examenul în limba oro-.vârea da locuri la admite- mână. Mai îşiuit, pentru

că privilegiul este un drept-.-, re pentru minoritatea--.ma- ; profilurile. şi- clasele rezec­ai lor. în plin an şcolar şirtniversitar .au început ac­ţiunile do separatism pe criterii etnice, de alungare a elevilor şi dascălilor din şcolile din Transilvania. Destabilizarea : învăţămân­tului românesc a fost con­

tinuată cu -pregătirea, nou-

gliiară contravin- Hotărî- • vaţe'- pentru minoritatea rii. nr. -521/1990. ,a- Guver- .--maghiară îa judeţulGSaî :- nului României care preci­zează că . „pregătirea ;; cie specialitate / şî tehnologică, precum şi instruirea-prac­tică'se realizează îa limba română*. Asemenea privi­legii acordate de către Mi-

sint foarte puţini/ candi­daţi, ceea''. ce dovedeşte ca­racterul lor artificial.

;. Admiterea îa în văţămin- ; tul liceal în acest an .n a ; s-a făcut în funcţia de pre- -. gălirea elevilor, de media

- ________________--------------------------------------------------------— — —

numeroşi profesori rora3ni din Transilvania.-Considerăm că privilegii- •

-le-acordaţe -minorităţii m;i- -g]tiare: în judeţele ,*>din Transilvania vor duce la o -destabilizare - pe' termen- lung nu numai a învăţă-' aiîntului,'/. ci şi a Întregii societăţi româneşti. " ,

la învăţăroisitul- superior asi fost create alte: privite-.- gii. Iniţial,--prin adresa nr. 33.205 dia.5 iunie. 1990,.Mi­nisterul îni'ăţăffiîiîtului a făcut cunoscute prefixările privind admiterea in înva- ţărnîntu! superior 1390. Ul­terior, ia 15 «mie. 133& r a­colaşi minister/a modificat substanţial; admiterea, 'tn

' cshrsi”. &ndiţlat.u!î?'. ? prove» niţi din rîndtiL- minorităţt- ’or naţionale^ :: stabilind cu aceştia pot da examenul îa limba maternă, ,4a orice in­stituţie dc învăţămînt sur per^or.din România. Aceste privilegii, menite să crceze numeroase dificultăţi pen­tru comisiile admitere -• . /UNIUNEA „VATRA: '

-ROMANEASCA*. :..I-lLIA-tA CLUJ .

(Cofiîiassr® In pag. a IÎ-»>

TCTÎOABE PE STBAOA ARGEŞ

Pe str. Argeş, sub feres­trele. l.iccului „N. -‘Bălces- cu“, aie Policlinicii şi ale -f.-etii ţonilor, s-a amenajat din tnars un balamuc în .toată-legear pe spaţiu Inter­zis opririi autovehiculelor,

■pirchează macini, TJii-ur-, tractoare, bascule, fiirgoanc. se încarcă şi descarcă măr* furi, se fac fel de fel de re­paraţii. Conducătorul auto- caJnionulut nr. 21-CJ—l';75 ţi cit încă un colojj şi-au repa­rat o roată. „Civilizaţi'1, ei au abandonat pe -Carosabil cauciucul .şi chiar geanta roţii, considerind strada-un loc pentru gunoi! Invităm pe toţi cei ce vor, să arun­ce aici toate gunoaiele’ Ori­cum. şoferii celor două au­tovehicule ti-ar merita să trăiască în oralul nostru. In acele 2ite, elevii de la liceu susţineau bacaiaureatu!. A- poi, alto generaţii au dat e-

de treaptă, dar domnii şoferi lipsiţi de cr'l roai elementar bun simţ şi-ou băut joc de ci — oare t>în>ii nu au copii? — nm- b-i!î»id moloartln, reparlntl, trfii'!-id lăzi şi mărfuri. OJ.T.-u! o.şle initituţi.i ca- rv batjneorcşts grav acest roit de oraş. Ixietil depozi­tul ui ei este în altă parte! T,ieetil, cetăţenii au f.csiXiit Miliţia, Primăria, mai nou T’oliUa. Dac domocraţin noastră e prea- mnre, se ve­ţi:’ treaba, pentru foruri atît tle c.i-'-ii Ce c de făcut(

Viorel c a c o v e a m i;

L0MIÂ lM -.românia.Ne-au vizitat la redacţie

-domnii GiH.es ftrcâclaup, institutor şi student al Fa­cultăţii de litere din Nan- tes (Franţa), şi prof. Victor lîerces, director al Casei-'de cultură a studenţilor' Cluj. .

Domnul GUles Bredeloup este iniţiatorul Cursului do .învăţare a limbii franccze prin teatru, destinat per­soanelor mai mari de H ani şi doritoare de a se perfec­ţiona în limba franceză.

Am stat de vorbă cu dom­

nul Brede'oup. Amabil, domnia sa ne-a iAc-il cu­noscute citi va dl a Li: -ie generoasei acţiuni: „Am în­ceput acest c»u.* a-.-iim doi ani, sub forma unui atelier de perfecţionare limbii fr.mee.ze prin teatru. Majo­ritatea cursanţilor sin*, li- cconi, iar rezultatele din c:->- !e mal l.'ime. Utilizes ca tehnici de expresie cele specifice mici dramntice. A comunica cii francezil ţi in­tr-o manieră franc^ă im- pîică nu numai cunoaşterea cu.turîi, ei şi a sca'^Wlilă-

Iii fr’ ttceM. I.iralj.tj'1' oral

est-': completat pnn n>işea- rc, gestică şi mimică. Am pus în evidenţă eficacita­tea tehnicilor în dezvolta­rea limbii şi a per.sonalită* ţii omului. Cursul are doua obiective principale, fiind structurat în două mari ca­pitole, Analfaă şi perccpţie (cu literatura franceză, lim­ba francesă, cultură şi sen- sibilitate), respectiv Prac­tica teatrală cu tehnici de expresie şi de comunicare Sjieeiîice artei dramatice. A- epst curs îl susţin şi în Fin­landa, unde mă Voi şi re­întoarce. Voi reveni la Cluj, însoţit de unii dintre elevii mei, dacă rezultatele''vor fi cele scontate".

„Casa de cultură a stu­

denţilor — ne-a spus dom­nul director Berc.ea — este interesau In susţinerea a- cestul curs, deşi este, o pe­rioadă de examene, de se­siune. E^te o acţiune speci­fică unei instituţii de cul­tură. Acest curs este un

prim pas In organizarea a- niK-iIu a unor stagii de în­văţare şi perfecţionare îa limbi străine*.

Cursul va începe asiltei. I I itdî!', U »ra 10, în. sals^

A, a clubului Caseî de cul­tură a studenţilor şi va ţine pînă în 25 iulie.

Demostene ŞQFRON

I,ticul Tarniţa

Foto:n. SINTIEJUBEAN

CRONICA'P A R L A M E N T A R A

lUCSASRE SENATULUI : "

.Senatul a continuat, in dimineaU zilei de marţi dezba- •’lcrea' Programului de guvernare propui de primul minis­tru Petre- Roman prin prezentarea concluziilor comisiilor de specialitate-.earc"au analizat ncest document. în con­text, s-au făcut, dCo partea fiecărei comisii, propuneri pentru îmbunătăţi rea orogramului guvernamental.

în continuarea şedinţei, au luat cnvîîîtul şefii grupuri­lor parlamentare. Domnul iţadu CAropcami, din partea grupului parlamentar P.N.l,., a spis că, în general, esta de acortl. cu. prevederile cuprinse in program:'„Am şl ivotat pentru ajwobarea iui. Sî'il'sri de acord cind sa vorbeşte de surjercentrali;::.^ ca-v trelftiie înlăturată, da deformarea eticii muncii, sintem de acord cu moratoriul ■ de şase luni privind «•vendicărilc• sălariaiţ». lîsts o cerere înţeleaptă, care dă posibilitatea guvernului să luere^e*; Din partea grupului' pailamentar liberal au fost făcuta, şi o serie de propuneri considerare de acesta prioritare, tn special privind agricultura. • -iniţiativa privată, legea presei, necesitatea înfiinţării u-uii *p«st. inUensiidcnt de tC’ievixiune. ' / " 1 ' .

în intervenţia sa, domnul 2iac!u Cumpeahu s-a referit şt ia două problema care nu reprezentau obiectul supus dezbaterii Senatului. ■ DInsul a cerut sil se treacă, la in« sliuirea urgentă a dosarelor r-eior arestaţi in perioada evenimentelor din 12—ii» iun>,. despro care” să . sa. faeft o'informare, corectă a' op;nie: publice, şl a solicitat or­ganele.” în drept să aaah>e?e- situaţia lui-Marian Mirn-

; teanu.".. '" - -In coniii-.nsre, ccllaV.i senatori i / i ş l la cuvint. au a-

rătat că, cel puţin din punct de vedere a l.intenţiilor,.Ds- c’araţia--prq>Jiyin! este.- p^omiţătoaro şi de perspectivă. •S-au evîiioiRiat 'acele asowte.in care guvernul nu a in­sistat, deşi ele ” eonslHu;e ;ibH.*eti.’re importante pentru aşesarea activităţii ecoiio/îjieo'soeiaie şi politice pa fă­gaşul no-mal într-un cadru de calm şl linişte: agricul­tura, industria, învăiritfuntui, ral tura. ştiinţa.

După- epuizarea listei.- vorbitorilor, domnul Alexandru ' BirlădeanU a apreciat cu satisfacţie caracterul pozitiv al. discuţiilor,-";.;,- ■ " ;

Senatul a sprobat 'în.unahimiţAtc' beclăraţia-prograi»; a guvernalui, urmjnrl a frarismito acestuia lisla cu pro­puneri -şi sugestii reieşita din dezbaterile '3?-.',«duSul.

- -. . . . -..*=<*•

• V -; - ADUNAREA DEPUTAJILOR'’ -;.' ; _ J

După numai două ore ăs I d> »1wteri,. A.dunărea"Depuiai- . ţilor şî-a încheiat,' marţi, lucră»île, aprobînd bugetul”aUo nării pe anul ISO!). - - - ■ ”

în cac'rul bugutulut adoptat, se;-constiluje.fondul pre-,' vşedintaltii /.Adunării Deputaţilor pentru ajuioare şi- re- ... 'orapense, în. sţună. da 3W>'mu. lei. precum şi 'tui. fond d» j preraiore dc 5 la sută din fondul de'salarii. •- • ;' ',î5u,îetul cuprinde; în ritisaniblul: săis. urraătoareW ca­pitole de cheltuieli: pentru funcţionarea Adunării Depu-

_ taţilor, ţi aparatului funcţional, .cuprinziid, în principal,. indemnizaţiile de deputaţi, salariile pentru aparat, de­plasări: de protocol, ,caza re, diurnă , şi transportul depu­taţilor: pentru invesliţsi. din care în principal pentru în­ceperea. lucrărilor la ..Casa Deputatidui^. în legătuîă cu acest obiectiv de investiţii, preşedintele adunării, dom­nul-Dau Marţian, a arătat că.&î vst fi un edificiu ampla­sat în apropierea Palatului Parlamentului, menit să asi­gure condiţii corespunzătoare de cazare parlamentarilor,

în continuare, îa punctai „Diverse", unii deputaţi ati ! cerut prezentarea, cit .mai urgentă, în cadrul şedinţelor Parlamentului a rezultatelor Comisiei de anchetă privind

' conflictul de la Mrgu Mureş, precum şi alta evenimente . generatoare do tensiuni, petrecute după Revoluţie, Au fost, de,-asemenea, semnaîaie aspecte privind activitatea în agricultură şi îa alte sectoare economice precum şi în legătură cu modul de desfăşurare a şedinţelor Adunării Deputaţilor.

Lucrările Camerei Deputaţilor vor continua sal, ă l iulie, ora 10,00,’ la Sala Palatului, in, şedinţă, comună • cu Senatul, prilej" cu care îşi va începe, activitatea Aâu-_ narea Constituantă a-României. -t

MIERCURI SE CONSTITUIE DE DREPT ADUNAREA CONSTîTUAMTA A HO M AN1S I

Cele două camere ale Parlamentului Român se vor reuni astăzi dimineaţă, ora 10,00, în Sala Palatului din Bucureşti, într-o şedinţă comună. Cu acest prilej, s-a anunţat că reluarea lucrărilor în plen ale Senatu­lui Parlamentului Român, se va eonsUţui de drept Adu- narsa Constituantă ce va avea ca sarcina elaborarea şt adoptarea Constituţiei ţării.

■j. * «M%*•* ^ KWs'^j.-s,

S 'h V ,

s»ţ. ^ iţ A V V

ţ ■> ^ , /■

^ ? ‘

- v

4

f • *>..

f ! x , . r * ÎMM-k n r . >\ f %

î>•*t 'o

x‘ î< iHv nît

f S-« V% ^

►

B l \ ?

A 1 <(&*e1 w4> le* t i K & f i u Z f t ' * î> ^

t *>F

K*#

-

: -l

^ :â

&m

A

* <?, xrfy?-

* ^ 1.

ADEVĂRUL - IN tIBERTATE PAGî NAS,

A P E L U LUNIUNII „VATRA ROMÂNEASCĂ” FILIALA CLUJ

(Urmare din paj. I)

*i ulterior o destabilizare & Invăţămîntului superior, au fost acordate de Gu­vernul provizoria şi ulte­rior de Ministerul Invăţă- mîntului, cu mai pu(in de2 luni Înaintea examenului de admitere. Candidaţii s-au pregătit pentru ad­mitere In limba română la învăţămîntul tehnic, agro­nomic, economic etc., aşa cum au fost reglementările anterioare revoluţiei. In 2 luni s-au putut pregăti pentru concursul de admi­tere în limba maternă? Es­te evident că această hotfi-

■ rîre a Guvernului provizo­riu a fost pripită.

In mod paradoxal, regi­mul de tristă amintire nu a reuşit să destabilizeze în- văţămîntul românesc aşa cum a reuşit minoritatea maghiară, sub egida Minis­terului Invăţămîntului, In­tr-un interval de circa 6 luni..

Urmare a situaţiei exis- tente'în învăţămîntul din România, Uniunea „Vatra Românească", filiala Cluj, solicită următoarele:

1. învăţămîntul liceal, cu excepţia profilului pedago­gic, începînd cu anul şco­lar 1990—1991, să se deS-

' făşoare numai în lim­ba română, limba ofi­cială â. statului. însuşi­rea limbii române este o dovadă de loialitate faţă de România, este o necesitate

ţi o obligaţie pentru toţi cetăţenii acestei ţări.

Se impune desfiinţarea tuturor privilegiilor atri­buite minorităţii maghiare de regimul comunist şl. ?n anul 1990, prin unele deci­zii ale Ministerului Invă- ţămîntului.

Sintcm pentru păstrarea limbii şi culturii minorită­ţilor naţionale. Deci, în a- cest sens, asigurarea în- văţămîntului preşcolar ţi elementar în limba proprie este suficient.

2. In învăţămîntul supe­rior, actualul concurs de admitere să se desfăşoare în limba română, cu excepţia Secţiilor, în care se studia­ză în limba minorităţilor naţionale. Susţinem hotărî- rea luată de către consiliul rectorilor din Centrul uni­versitar Cluj-Napoca, ca admiterea să se desfăşoare în limba română. Nu înţe­legem de ce U.D.M.R.-ul insistă la Ministerul Invă- ţămintului ca să fie acor­date privilegii . minorităţii' maghiare la concursul de admitere şi să nu se ţină seama de hotărîrile adop-’ tate de către consiliile fa­cultăţilor, senatele şi con- siliul rectorilor din Cluj- Napoca.

Rugăm pe preşedintele României, primul-ministru al Guvernului, Parlamen­tul ţării şi Ministerul ln- văţămîntului să aibă în ve­dere consecinţele grave ale acţiunilor de destabilizare

a învăţământului liceal şi superior, prccum şi impli­caţiile lor asupra suvera­nităţii şi integrităţii Ro­mâniei. . . .

Structura învăţa multu­lui, în toate formele şi treptele sale, este necesar să fie subordonată carac­terului de stat naţional u- nitar al României şi să ţină seama de nevoile rea­le ale economiei naţionale., 3. Dorim ca minoritatea maghiară să aibă aceleaşi drepturi pe care le au ce­lelalte 13 minorităţi din România. De asemenea, se impune ca în cadrul juri­dic ce va fi adoptat în Ro­mânia să fie acordate mi­norităţilor naţionale toate drepturile de care benefi­ciază minorităţile in state-

. le . democratice vest-euro- pene şi în S.U.A., inclusiv în Ungaria, conform Car­tei drepturilor omului şi Actului final al Conferin­ţei de la Helsinki.

Sîntem împotriva ames­tecului U.D.M.R.-ului în or­ganizarea. şi desfăşurarea învăţămîntuluî românesc. Sugerăm acestui partid, constituit pe criteriul et­nic, să propună şi să sus­ţină - în Parlamentul Ro­mâniei modelul unguresc aplicat minorităţilor, in­clusiv celei române din Ungaria. Un asemenea mo­del ar trebui să fie aplicat minorităţii maghiare din România şi în domeniul în- văţămîntului.

Revista presei

Timp de cîteva luni, mai 'exact de la 1 martie crt. şi pînă de curînd, ziarul nostru a fost gazdă săptă­mânală primitoare şi plină de atenţie faţă de ceea ce am considerat că poate şi trebuie să fie expresia pu­blică a doleanţelor, a nă­zuinţelor şi nevoii de îm­plinire firească a sufletu­lui românesc eliberat din chingile tiraniei, însă ia­răşi ameninţat, lovit (u-

• neori cu brutalitate) atît din exterior, cît şi din in­terior, de elemente vizînd destabilizarea naţională. Numim aici suplimentul social-cultural «Vatra Ro­mânească", publicaţie a TSniunii naţionale VATRA ROMANEASCA, filiala Cluj. Cititorii noştri îi cu­nosc profilul, demersul susţinut cu ardoare, uneori cu vehemenţă polemică şl bazat pe incontestabile ar­gumente, urmărind apăra­rea fiinţei naţionale ro­mâneşti de atacuri detrac­toare, de ingerinţe cu scop destabilizator, de punere în discuţie, în cele din urmă, a drepturilor românilor a- supra unor părţi din ţinu­turile strămoşeşti. Poziţia tranşantă a „Vetrei Româ­neşti" în chestiunile de principiu ale problemei na­ţionale şi a minorităţilor (polemici şl conflicte, une­le acute, existînd numai cu

minoritatea' .maghiară j?i nicidecum cu altele, cel pu­ţin tot atît de numeroase) i-a adus critici şl califica­tive nedrepte, pripite, une­le fiind rezultatul direct al manipulării tendenţioase a opiniei publice de peste ho­tare de cei anume intere­saţi. Nu judecăm aici ceea ce a fost sau ceea ce ar fi trebuit încă să fio „Vatra Românească" în paginile ziarului nostru. Ceea ce n-a putut fi, datorită spaţiului; tipografic limitat şi difuză­rii de asemeni limitate a ziarului nostru, încearcă să compenseze, să dea o altă amploare şi un cu totul alt ecou publicaţia de sine stătătoare denumită, cum e şi firesc, tot VATRA RO­MANEASCA. al cărei prim număr a apărut recent. îi salutăm apariţia cu bucu­rie şi speranţă că, pe pi-

■ • cioare proprii fiind, va păşi cu demnitate şi folos pe toate pămînturile locui­te de români, ducindu-şi pretutindeni mesajul de fierbinte iubire a ppporu- • lui nostru, a graiului său, a fiinţei sale naţionale, mesajul de încredere în vi­itorul său, in căile prin ca­re drepturile românilor vor fi întotdeauna protejate respectate.

Am dori să aveţi fiecare în mînă acest prim număr al „Vetrei Româneşti" şi nu vă vom îmbia decît cu

cîteva dîn articolele; măr­turiile, documentele publi­cate, Veghe lucidă e intitu­lat editorialul, din care ci­tăm, relativ la atentatele la unitatea naţională: „Un popor însă nu dispare cîtă vrpme rămîne în vatra sa străbună, pe pămîntul ca­re l-a crescut, conservîn- du-şi nealterată spirituali­tatea, locul geometric al duhului timpurilor sale". Cu deosebit interes se ci­tesc interviul cu dl. Adrian Moţiu, senator de Cluj. do­cumentarul De ce şi de cine este falsificat adevă­rul despre Uniunea Valra Românească, articolul lui Mihai Racoviţan, Unr plan drastic de desfiinţare a ro­mânilor transilvăneni: Car­tea secretă din 1907, arti­colele Adevărul statistici­lor, IMărturia unui supra­vieţuitor, alte şi alte te>:te, semnate de Iustinian Pe- trescu, acad. Ştefan Pascu, prof. dr. R. Giurlescu, dr. Ana Tătaru, Viorel Soran, dr. Mircea Ştirban. dr. Ma-

- ria Bocşe, dr. Nicolae Boş- . caiu, Tiberiu I. Graur, prof. dr. Achim Mihu, dr. Virgil Medan, numeroşi alţi colaboratori. O preci­zare: revista se difuzează prin filialele judeţene ale „Vetrei Româneşti*. Cluje­nii se pot adresa redacţiei din Piaţa Păcii nr. 1—3, te­lefon 1-75-79. (D. R.)

CALEIDOSCOP• Mii de suporteri vest-germani şi ita­

lieni au serbat împreună, victoria R.F. Germaniei împotriva Argentinei in fina­la celei de-a 14-a edilii a Cupei Mondia­le. înainte de a părăsi .stadionul, ci au clntat melodii cu versuri împotriva că­pitanului argentinian, I)ie;:o Maradona. Apoi, împreună, s-au Îndreptat spre car­tierul Sare, Piaţa Veneţia şi Piaţa Poporu­lui, cîntlnd, dansînd şi exultfnd de bucu­rie. Do la ferestre, locuitorii romani i-au aplaudat pe suporterii vest-germani, mul- ţumindu-le pentru răzbunarea împotriva

Argentinei care, după cum se ştie, a eli­minat, în semifinale, echipa Italiei.

• Patru huligani englezi au fost con­damnaţi, de către un tribunal din Pisa, la patru luni de închisoarc cu suspenda­re, fiecare, pentru ultragiu şi rezistenţă la forţele de ordine, s-a anunţat din sur­să Judiciară. Cei patru au fost arestaţi, la Tirrenia, sub acuzaţia de a fi lovit G carabinieri şi de a fi provocat distrugeri Intr-un bar.

® Franz Bcckenbauer, antrenorul re­prezentativei de fotbal a R.F. Germania, va face parte din Comitetul de organiza­re a viitoarei Cupe Mondiale, ce va avea loc în 1904, în S.U.A., n anunţat cotidia­nul american de mare tiraj New York Times.

/

JUPINAI___-

A fost un turneu final, aşa cum am mai spus-o, lung, greoi şi inuman, dar, mai ales, unul care şi-a de­monstrat, cum nu se poate mai convingător, anacroni- citatea. Nu credeam că poate fi atît de prost gîn- dit un asemenea eveniment sportiv, împins pe făgaşul amatorismului, diletantis-' inului cras. O nuntă cît mai mare! Englezii, cît timp s-au aflat la cîrmaF.I.F.A.-ei, conservatori, au mers ani de zile cu IC e- chipc, respectînd valoarea, bunul simţ,' solemnitatea momentului, o ierarhizare cît mai aproape de adevăr ■ a echipelor. Domnul Ha- ■ velange a transformat tur-- neul final tntr-o sparta-- chiadă a popoarelor, de ca­re noi şi atiţia alţii sîntem sătui, trecind de la 16 la 24. de echipe. Motivul? Să fie prezente toate rasele şi me­ridianele, dumnealui să aibă popularitate, să iasă bani mulţi. Şi a fost sacri­ficat fotbalul! In fiecare e- diţie cu 24 de echipe apă­rea cîte una ce părea ful-: minaniă, mulţi se mirau, domnul Havelange jubila. eu peste tot fotbalul are aceeaşi valoare, apoi „mi­nunea'" dispărea. Căci nu era. Asemenea roluri au jucat Algeria, Camerunul, . Coreea, Canada, Iranul..Bl Salvador în 6, meciuri n-a înscris viei un gol, a primit 22 şi — 0 puncte. Dar ă fost în turneul fi­nal! Tot cu 0 puncte şi 0

Sublinieri fina/c

poluri figurează participa­rea Boliviei, Zairului, In- ăiilor olandeze. Altele stau mult mai bine: Iranul, Australia, Columbia, Ku­weit,-Coreea de Sud au cîte %m: punct. Evident toate datele sînt pînă la actuala ediţie). Se pare că aduna­rea unor astfel de echipe nu ‘ e în folosul nimănui. Ele doar încurcă...

■ Strîmbătatea perfectă a turneului final — ce minţi or fi scornit acest sistem de desfăşurare?! — este a- proape perfectă. Iată un clasament al primelor 4 e- chipe, după numărul de jocuri şt puncte acumulate:

1. Italia2. R J ’.G.•S. Anglia4; Argentina

7 6 1 0 5-2 137 5 2 9 1S-3 121 S 3 1 9-7 »7 2 3 2 t-1 7

Cortina finală a căzut dar comentariile vor con­tinua încă multă vreme. Cu deosebire vor fi diseca­te carenţele sistemului de desfăşurare a turneului fi­nal, impropriu pentru sta­bilirea unei ierarhii cit mai conforme cu . realita­tea. Acest sistem utilizat Ia actuala ediţie (şi care s-a dovedit deficitar şi la( edi­ţiile anterioare ale turne­elor finale cu 24 de echi­pe, mai ales în cel din Me-

. xic ’86),. trebuie schimbat (iar în caz că susţinătorul

. lui, preşedintele F.I.F.A., brazilianul Joao H<tvelon- ge, îl va menţine, lumea fotbalistică ar trebui să-şi caute un alt preşedinte), început „fiecare cu fieca-

»re" în partidele din gru­pă, din optimi treeîndu-se la sistemul cupă, elimina­toriu, cu prelungiri şi de­partajarea în caz de egali­tate şi după 120 de minu­te prin executarea lovitu­rilor de la 11 metri, pre­vedere ce s-a dovedit o a- devărată „loterie", noro­coasă pentru> unele echipe, vitregă faţă de altele, care indiscutabil ar fi meritat pasul mai departe. Exem­plul cel mai elocvent l-a oferit medaliata cu argint, echipa lui'Diego Maradona, care în partida din sfer­turi, cînd merita să fie sto­pată, a promovat în semi­finală datorită loviturilor de la 11 metri, în care ur­măriţi de neşansă şl defici­tari au fost fotbaliştii iu­goslavi. Şi chiar dacă a jurat ceva mai bine (în contextul scăderii de for­mă şi „zilei proaste1' a for­maţiei lui Azeglio Vicini) în semifinala cu Italia, tot şansa oarbă a fost de par­

tea Argentinei, decizia fi­ind dictată tot de .. lovi­turile de la 11 metri. Nc-

E corect oare ca Italia, după ce a acumulat 13 din14 puncte posibile, să fie pe locul 3? Putea Argenti­n a doar cit 2 victorii să \cîştige .finala fi titlul? Era cinstit? Cu 9 puncte ea ar fi fost campioană mondia­lă! Şi încă un amănunt: nici Italia, nici R.F.G. nu au pierdut pe teren nici un joc. Argentina cu o înfrîn­gere şi doar 3 victorii ar fi putut cuceri titlul. Iată ăe ce trebuie revăzută a- ceastă loterie F.I.F.A.

S-A anunţat că se va rc- duce vîrsta arbitrilor. Nu

şansa i-a stopat şi pe trico­lorii noştri prin Timofte - care a ratat acel 11 metri în partida cu Irlanda, au­toarea pînă atunci, doar a trei „remize''. Neşansa lo­viturilor de la 11 metri i-a eliminat în semifinală şi pe englezi în partida cu cea care avea să cîşlige

- • - ■ _ ; j

ştiu 'dacă asta e cheia pro-f. blemei. Cert este că mc“ 1 un arbitraj n-a fost exem- plar! Toate cu greşeli. Cţ ; ar fi dacă s-ar reduce n> i ţei şi vîrsta membrilort conducerii F.I.F.A.? Şi o-, , colo, ca in politică, cine. , pune mîna pe putere, ccar- • că de i-o mai ia! E nevoit, ; de un suflu nou, de ţinere- ■ ţe şi la F.I.FJL. j i

★ hAcest turneu n-a fost e( •

triere a valorilor, i i o eli-f j minare a lor. Au ieşit preal i devreme B e lg ia O la n d a ; Spania, Iugoslavia, ca şă. ’ nu moi vorbesc de Brazilia) . şi Italia. Au rămas Coturn-\ j bio, Camerunul, Irlanda... j j De ce să chinui pe englezii ', cu Egiptul, pe italieni cu I americanii, pe nemţi cu t ; columbienii? Unii sînt e- f ; levi, alţii studenţi. Iar f ; domnul Havelange în entu- J ziasmul său invită pe cei ţ din clasele elementare să - dea examen de absolvire a t facultăţii! Să fim serioşi, j ■' domnilor. ■ ;.

E nevoie de un alt sis~ \ tem pentru turneul final.Să sperăm că-l vom ayea. K Trebuie create condiţii ca f- să învingă cel mai bun, nu t". să-i oferim şanse celui mai ’i slab. Voi încheia aceste co- r mentorii, subiective ;şi ele, f:? cu speranţa că ne vom re- L întilni peste 4 ani dacă nu | j mai tineri, mai înţelepţi şi |.mai obiectivi • -...

Viorel CACOVEANU

titlul suprem. Şi exemple­le ar putea continua pe te­ma şansei şi, mai ales, a sistemului defectuos de disputare a turneului fi­nal, al arbitrajelor care în cîteva partide au fost stri­gătoare la cer prin decizii­le date de unii „cavaleri ai fluierului", ce nu şi-au o- norat „cărţile de vizită" cu care au fost acreditaţi şi nominalizaţi a face drepta­te într-un turneu de ase­menea anvergură.

Sistemul actual de dis­putare a turneului final a stabilit o anume ierarhie : finală. Indiscutabil echipa R.F.G. este 0 învingătoare . merituoasă, ea dovedin- : du-se în turneul final jo maşinărie bine pusă la ţ>unct, condusă de un an­trenor foarte priceput Franz Bcckenbauer, cel ca­re în 1974 ca jucător cîşti*

ga titlul suprem cu echipa iar acum titlul suprem ca antrenor (egolînd perfor­manţa brazilianului M. Za- galo). Una din marile fa-

■ '—-.... -

vorite, gazda turneului fi- | J nai. Italia, a trebuit să se mulţumească doar cu me- l- j daliile de bronz, fiindcă cele de argint au fost cu- cerite de echipa lui Mară- 11 dona, modestă şi ea. mo­dest şi el, ajunsă pe’ ne­drept în finală. Ştiţi cura ar arăta o ierarhie finală ţinîndu-se cont doar-de re­zultatele înregistrate in cele 90 de minute regula­mentare (sau 120 în. cazul prelungirilor)? Pentru edi­ficare vă supunem atenţiei un astfel de' clasament. al celor 24 de echipe: 1. Ita­lia 13, Germania 12, Anglia 9, Iugoslavia 7, Argentina,7, Brazilia 6, Camerun 6, Spania 4, Belgia 4, Româ­nia 4, Irlanda 4, Costa Ri- ca 4, Uruguay 4, Columbia3, Olanda 3, U.R.S.S 2, Austria 2, Scoţia 2, Egipt 2, Suedia 0, Coreea de Sud 0, S.U.A 0 şi Emiratele Ara­be Unite 0 puncte.. Şi asta în contextul cînd Iugosla­via din numai 5 jocuri a totalizat 7 puncte, în timp ce Argentina din 7 jocuri!

In încheierea acestor .cî­teva consideraţii vă supu­nem atenţiei „ ll“-ele alcă­tuit de ziariştii prezenţi la turneul final: Cancjo (Cos­ta Rica) — Brchmc (R.F.G.), VValber (Anglia), Ilarcsi (Italia), Jorginho (Brazilia)— Scifo (Belgia), Mattliaus (R.F.G.), Gascoij^nc (An­glia), Maradona (Argenti­na) — Schillaci (Italia), Klinsmann (R.F.G.). Mi se pare cel puţin ciudată, ca să nu spun nedreaptă, pre­zenţa lui Maradona în a- cest „11", Iată şi ordinea primelor G preferinţe ale ziariştilor: 1. I.. Matthaus,2. Schillaci, 3. Milla, 4. Sci­fo, 5. Stojkovici, C. *Canig- gia Preferinţe, de aseme­nea, discutabilei

Victor MOKKA

PAGINA 3 : /ADEVĂRUL - !N LIBERTATE

artă, literatura, culturăf(hăMcăJ SCULPTURA LUI AUREL TERECCurtea Colecţiei donaţiilor a Muzeului

de artă din Cluj-Napoca găzduieşte o ex­poziţie de sculptură — piatră şi lemn — care poate fî considerat un veritabil eve­niment al acestui sezon. Aurel Terec, la aproape 45 de ani de viaţă, a adunat aici lucrări mai vechi şi mai noi, semnificative pentru întreaga sa creaţie. Împătimit în

. mînuirea dălţii şi mai puţin a cuvântului şi fofilării în meandrele vieţii sociale. Au­rel Terec seamănă materialelor în care lu­crează, îmbinînd duritatea pietrii şi căl­dura lemnului într-o viziune care, avînd afinităţi cu,eroicul, fabulosul, cu teluricul, dar şi cu înălţarea icarică — cu specia şi nu cu individualul,’ cu proiecţia tipologică

, şi nu cu exemplul —, nu-şi refuză, une­ori, nici o anume- abia simţită tandreţe, dacă putem numi aşa exploatarea rapor­turilor cromatice în lucrările în lemn. Doar atît In rest, creaţia lui Aurel Terec pare a izvorî din surse anterioare clasicis­mului elen — pe care îl cunoaşte şi îl ex­plorează îir cîteva lucrări care ne conduc la „Nike" (e titlul doar uneia dintre ele), la centauri; cărora le găseşte superbă in­venţie!, echivalentul feminin —, sugerîn- du-ne un arhaism al intuiţiei esenţelor ca­re ne obligă să ne punem întrebări asupra

- originilor străvechi ale simţirii noastre. Ar fi suficiente, ca argumente, „Cavalerul trac“ şi „Sf. Gheorghe", perechile de „Jert­fă" şi „Legendă11 ori cele trei „Columne", cele două „Victorii11 şi ,„Hyperion“. Darli se adaugă cîteva lucrări mai noi, pre­cum „Cumpănă", „Izvor", în care trimite­rea la forme consemnate de ciopliturile vechi româneşti — de la obiecte concrete la forme şi linii — ne îndreptăţesc să afir- jmăm că sculptorul se află într-un' per­manent efort de asimilare a valorilor şi de sintetizare a unuî univers cît mai perso­nal. Pe bună dreptate Mircea Ţoca — un excelent cunoscător al vieţii plastice clu­jene din expoziţii ca şi din ateliere — făcea o legătură, pe care nimeni n-o poate nega, între Aurel Terec şi maestrul său Romul Ladea. Dar în multe lucrări în­văţăcelul e mai zbuciumat decît maestrul, mai îndrăzneţ în exploatarea golurilor — inclusiv în „salvarea" unor trunchiuri pe care alţi sculptori le-ar arunca, dar în care el găseşte vaienţe expresive (şi expre­sioniste) deosebite —, după cum în altele caută un calm voluptos al volumelor opu­lente pe caro doar un fel de „decadentism" rafinat l-ar întrece. Această pendulare între afişarea unui dramatism sincer, dus pînă la durerea tragică, mărturisită de chinuitoarea lucrare din daltă a lemnu-

*

« H m o s n s a

„Cavalerul trac' de Aurel TEKEC■ Foto: Istvân FELEKI

lui, şi o subtilă perversitate a invenţiei în fabulos, precum în lucrările de inspi-

- raţie elenă, face dovada unui spirit artis­tic ale cărui izvoare sînt departe de a fi epuizate şi care pornesc din unul şi ace­laşi stei, de orgolioasă forţă a naturii. Toc­mai de aceea, alături de recunoaşterea raporturilor cu sculptura lui Romul La­dea — inclusiv teme baladeşti şi legen­dare la ambii —, prezenţa unor „Semne“ totemice, „prelucrarea" formei unor obi­ecte ale civilizaţiei lemnului o anume a- plecare asupra arhaicului şi stilizarea spre forme primordiale ne indică îndepăr­tarea de maestrul de atelier şi, poate, re- învăţarea lecţiei lui Brâncuşi, pentru atin­gerea, în „Victorii11, a unui nivel al ab­stractului cu doar vagi trimiteri la figu­rativ — dar un figurativ în care materia a devenit complet fluidă, prinsă într-un moment al curgerii sale.

Ilie CAtlAN

Suflet şi iubireIn holul Teatrului Naţional şi Operei

Române poate fi vizitată expoziţia omului de cultură şi artă Snzana Coman Bosica. Afirmaţia arc in vedere multiplele pre­ocupări artistice, ale distinsei doamne Bo­sica, artist liric artist plastic, poet.

Expoziţia îa sine se constituie într-o cu­prinzătoare retrospectivă, ce-.şi are începu­tul în anul .1929. Este anul în care Suzana Coman Bosica se înscrie la Belle Arte din Cluj, clasa profesorului Alexandru Pop. Alături de acesta, profesorii Atanase.De- mian, Catul Bogdaii, Aurel Ciupe şi Ro­mul Ladea. Destinul a vrut să fi-e cu to­tul altul, Suzana Coman Bosica devenind „o demnă urmaşă a marilor noastre mez- zosoprane“ (lila Cazacu). Dragostea pen­tru iubirea dinţii rămîne. Suzana Bosica înccpe, la 68 de ani să picteze. Din anul 1978 participă la numeroase expoziţii co­lective şi de grup în cadrul Atelier-ului H şi al Asociaţiei artiştilor plastici ama­tori. Expoziţii personale la Cluj, Timi­şoara, Buziaş.

Expoziţia reuneşte cele mai reuşite şi reprezentative Lucrări, uleiuri, pastel, căr­bune, dintr-o perioadă întinsă, 1944—19«8. Tematica, diversă şi revelatoare pentru disponibilităţile artistei, flori (Eleganţa toamnei. Crizanteme mărunte, l’Iori do toamnă), peisaje (Peisaj din Măguri, Că­piţe do fin. Peisaj din Ghcorghcni), case şi interioare ţărăneşti (Vatra strămo­şească'din Fcurdcni, la care.se adaugă, în cărbune, Casa pădurarului), portrete (aş începe cu minunatul Autoportret, datat 1948, de o sobrietate aparte, apoi Chipul din ramă, 1944 şi Oana, 1970, pline de personalitate şi expresivitate).

Dar Suzana Coman Bosica este şi poet. Nimic deci mni potrivit decît cuvintele unui alt mare artist, sculptorul Ion Vla- siu: „Iată poetul so opreşte la marginea linei ape. Din curgerea ci domoală cresc lumini carc-i străbat inima. Cuvintele

prind aripi şi înţelesurile devin limpezi, pe cît de limpede este apa. Pentru el nu este îhtuncri-c şî^aici suferinţă pe care să n-o înţeleagă, fiindcă ochii, lui pătrund cu sufletul si cu iubirea**. Cu sufletul şi cu iubirea Suzanei Coman Bosica.

Demostenc ŞOFKON

Spectacolele Operei RomâneSpectacolele Operei Române,. cu toată

concurenţa Mondialului italian şi a numă­rului mic de spectatori, 60—70, continuă. Printr-o mobilizare exemplară, instituţia încearcă să ne ofere motive de satisfacţii. Nu întotdeauna materializate.

Lucia de Lammermoor, cu tot efortul depus, nu a depăşit un anumit nivel, aflat la limita rezistenţei. Intr-o ordine a re- marcărilor, Mircea Moisa (Raimondo Bi- debent). Ştefan Popsecu (Lord Arturo Buc- klaw), Marius Truiculescu (Lord Enrico Ashton), Georgeta Orlovschi (Alisa). Ne­concludente şi fără strălucire în rolurile principale, Mirela Drăghici Cişman (Lu­cia) şi Valcriu Turcu (Sir Edgardo).

Dacă se va pune accent pe competenţă şi profesionali tate, drumul tinerei soliste M. D. Cişman va trebui să ia o cu totul altă turnură, cea a muncii susţinute şi a seriozităţii, mai puţin cea a veleităţilor şi vedetismelor. M. D. Cişman a demon­strat frumoase calităţi vocale şi scenice la debutul în rolul Lucia, dar nesusţinute şi în detrimentul altor preocupări, străine actului artistic, ele se vor pierde. Opera Română nu are tenori. Este deci lăudabil . efortul tenorului Valeriu Turcu de a sus­ţine unele roluri, asigurînd prin ele , exis­tenţa şi prezentarea unor opere. Dar în Edgardo el a fost depăşit de rol, mai ales în ultimul act, cu greu scos la capăt.

Traviata a prilejuit, într-un spectacol- concurs, debutul clujean al tînărului te­nor Corneliu Tudose, în rolul Alfredo. O muzicalitate înnăscută, o voce plăcută, cal­dă şi multă sensibilitate. Desigur, mai. tre­buie lucrat la îmbunătăţirea volumului sonor, a frazării şi, nu în ultimul rînd, la eliminarea emoţiilor. De un real folos i-ar fi fost partenera, Irina Săndulescu Eălan (Violeta), distantă cu şi faţă de par­tener. Altfel, foarte bună în rol, trans- miţînd, într-un_ cadru specific, gînduri şi emoţii muzicale; In distribuţia spectaco­lului, multe nume cunoscute' şi apreciate: Marius Truiculescu (Giorgio Germont), Ana Oros (Floră Bervoix), mezzosoprană cu tot mai reuşite apariţii vocale, tot mai sigură în şi pe rol (Amneris, Azucena şi Flora), Mircea Moisa (Marchizul D’Obi- ’ gny), Titus Pauliuc (Baronul Douphol), Alexandru Kopeczi (Doctorul Grenville), Dan Dumitrana (Gastone — o plăcută surpriză), Marcela Ciobanu (Annina), Pa- rămon Maftei (Giuseppe).

In fosa orchestrei, la ambele spectacole, imprimînd muzicii culoare ş i. ritm; fără nimic forţat sau rigid, dar degajat, maes­trul Emil Maxim. Mult schimbat în bine, faţă de evoluţia din Lucia, corul Operei.' Alături de el, soliştii Ansamblului de ba­let.

Demoslene SOFRON

p i n n o u despre ( iiîg ă r ic aNu mai constituie nici o surpriză, ansamblul folcloric

Cingărica a, devenit o realitate vie a vieţii noastre cul­turale, prin noul spectacol prezentat pe scena Casei de cultură. De data aceasta, coregrafia a ieşit din aninomat graţie maestrului corc-graf Dionisie Moldovan, care ne-a transpus încă odată, pe durata celor mai bine de două ore, în viaţa tumultoasă şi palpitantă a romilor de al­tădată. Autenticitatea şi naturaleţea interpretării aces­tor tineri, în marea lor majoritate, au contribuit la rea­lizarea unui spectacol reuşit. Tinerele florărese — Car­men Şipoş, Berki Argentina, Bojodi Angela, IColIo Mar­cela, Zsiga îuliana — au fost admirabile, nu numai_ pen­tru trăirea scenică, ci şi pentru originalitatea păstră­rii tradiţiilor şi obiceiurilor, romilor. Aplauze au pri­mit şi dansatorii Otvoş Iosif, Vienuţ Busuioc, Basil Mol­dovan, Uţu Stoica, Nicolae Dolută, Adrian Şipoş, întreg ansamblul. Am înţeles abia la sfîrşit munca obositoare

. şi plină de responsabilitate a coregi’afiei şi • organizato­rilor. Există încă multe de făcut. • ,

Dorinţa cri poate nevoia de afirmare a unora dintre ei,- care au cautat toate posibilităţile, pînă la ridicol chiar, de a ieşi în evidenţă, fără a ţine la omogenitatea grupului şi a momentelor scenice, a dus la o adevă­rată „ţigănie**. De ce? Instrumentiştii, pur şi, simplu, se izolau, cîntînd independenţi unul de altul, acoperin- du-se, concurîndu-se. La un moment dat, una din solis­tele vocale, Liliariâ Lingurar, s-a oprit brusc din inter­pretarea unei doine, încercînd să-i aducă pe instrumen­tişti la un numitor comun, care, culmea, cîntau într-o altă gamă! „Norocul", cum altfel să-l numesc, a făcut să nu fie fluieraţi şi huiduiţi, majoritatea spectatorilor fiind cunoştinţe sau rude apropiate interpreţilor. Mă în­treb însă ce s-ar fi întîmplat dacă spectacolul ar.fi avut loc pe o scenă din altă localitate? Spectatorii, aii-privit spectacolul mai mult sub forma unei seri agreabile.

Rămîne totuşi amintirea muncii domnului Moldovan, care a încercai să scoată din impas „cocheta" lui tru­pă, interpretînd chiar dînsul un joc popular: destul de acceptabil. Augustin 1‘INTEA

Frumosul, pur şi simpluIeşenii şi cei ce au săptămînile acestea

drum prin „dulcele tîrg al Ieşilor" pot be­neficia de un eveniment muzeistic ieşit din comun, (la noi), remarcabil, în primul rînd, prin naturaleţea cu care dest?amă vălul unor false pudori şi declară ca fără temei prohibiţii tabu-uri pînă lunile tre­cute de neînlăturat. E vorba de expozi­ţia retrospectivă „Nudul în pictura româ- nească“, alăturare tematică de pînze a- parţlnînd maeştrilor români din epoci şl şcoli diferite, ca şi pictorilor noştri mai tineri, unanimi în a elogia fr umuseţea tru­pului feminin şi încercarea de a subsuma personalităţi creatoare, stiluri, perioade ar­tistice atît de diferite unei singure teme — unei anumite teme!.— are, la noi, ca­racter de pionierat. Dar se poate vorbi de pionierat, fie şi în acest domeniu, la sfîr­şit de mileniu doi, cînd omenirea a trecut prin experienţe abisale, cînd tot ce era de arătat s-a arătat de mult, cînd noi înşine am trecut prin iad şi purgatoriu? Iată că se poate, e şi necesar să se vorbească. Lunile din urmă ne-au adus şi o‘ descă­tuşare în planul vieţii afectiv-erotice. al reconsiderării fiinţei umane nu numai sub raportul funcţionalităţii, cl şi al esteticii sale intrinseci, a! revenirii la ideea simplă că efortul naturii spre frumuseţe şi per­fecţiune se materializează şl în modul cum nu osteneşte să întruchipeze corpul uman. Graba, neaşteptatul accstei descătuşări au dus însă şl la modalităţi ncadecvato de expresie — excesul de reprezentări vulga­re. submediocre din punct de vede­re al cxecuţici tehnice, îneît compozi­ţiile menite să ne îneînte, să ne trczească admiraţie ne ajung sub ochi ca informe

pete de cerneală tipografică, umbre inexpresive. Cu asemneea rezultate, stră­dania publicaţiilor „specializate" în esteti­ca nudului nu are nimic lăudabil şi efec­tul este mai curînd contrar-celui scontat

Am 'cunoscut şi o excepţie în anii pu­rităţii morale" ceauşistc, atunci cînd re­prezentările picturale de nuduri sau foto­grafiile artistice cu acest subiect, erau fie drastic reduse în expoziţii, fie eliminate cu totul: seria filatelică de „nuduri în pic­tura românească şi universală** apărută prin 1969 şi continuată în 1971. N-a „scandalizat**, n-a „indignat*1 pe nimeni, dar nici n-a fost continuată — din cîte ştim — de nimic asemănător la noi, într-o vreme cînd un singur stat prieten, ne gîn- dim la Polonia, organiza expoziţii şi con­cursuri anuale do fotografii artistice con­sacrate nudului feminin, edita reviste, al­bume de mare valoare pe această temă. Să ne mai temem do „lupii*4 ascunşi în infi­nita gamă de graţie, gingăşie, puritate, căldură umană şi, de ce nu, rodnicie ex­primată de corpul feminin atît de bogat în sugestii?

O expoziţie cum este oca organizată la Iaşi e, mai ales, o invitaţie la bun-simţ şi promovare a valorii, acolo unde vulga­ritatea, mercantilismul, spiritul comercial inferior ne pervertesc vederea cu surogate. Pe cînd o ripostă dată prostului gust, tri­vialităţii comercializate cu valori artisti­ce din muzee şi colecţii clujene, cu lu­crări ale artiştilor fotografi care ne pot demonstra că trupul uman redat în graţia, vigoarea, expresivitatea lui e tot atlt do superb ca un răsărit tic soare?

D. TRÂIANU

TRUBADURULUn oaspete, un debut, a-

trag întotdeauna interesul iubitorilor teatrului line. Tenorul Giancarjo Deri, este artistul impetuos, cu temperamentul cel ,mai po­trivit pentru rolul Manri- co din Trubadurul. Siguran­ţa tonurilor înalte, strălu? , cirea acutelor au asigurat succesul celei mai celebre „Stretta“ d in . repertoriul de operă, de un elan fă ră ' egal, cîntînd „do de' sus“ cu lejeritate şi eroism, captivînd . prin sinceritatea expresiei şi bărbăţia inter­pretării. Alături de cîntă- reţul italian a debutat in rolul Ferrando basul Mir* cea Radii Sîmpetrcan. Vo­cea sa„ de calitate şi' vo­lum apreciabil, a fost pusă în valoare prin interpreta-

,rea şi jocul de scenă; re­marcabile, mai cu seamă într-un debut, de la prima scenă a povestirii răpirii copilului Garcia de Luna, pînă la recunoaşterea ţi­găncii vinovate, în persoa­na Azucenei, pe care Man- rico o considera mama'sa. Voci deosebite au şi inter­pretele feminine,soprana Rodica Toraa în rolul Leo- norei, susţinînd cu pres­tanţă rolul nobil şi tragio' al renumitei eroine verdie-, ne,. şi mezzo-soprana Ana Oros în rolul cheie al dra­mei, Azucena. De la debu­tul său în acest rol, s-a re­marcat o creştere, cu. fie­care spectacol, a frazării, a respiraţiei integrate în suflul dramatic al opei-ei romantice. Baritonul Dan Şerbae are ca întotdeauna o ţinută artistică de nivel,- în rolul Contelui Alvaro dc Luna.

Un rol de seamă l-a de­ţinut şi corul, renumit în opera Trubadurul, atît al ţiganilor, cît şi al soldaţi­lor, precum şi al călugări­ţelor, secondat de şoapte­le în staccato ale ostaşilor, toate pregătite cu deosebi­tă competenţă de Emil Maxim, caro a deţinut şt bagheta întregului specta­col, nu numai lăsînd voci­le să îşi desfăşoare frumu­seţea, ci dînd un impuls veritabil şl un stil auten­tic verismului muzicii ita­liene.

Regla artistică şi adap­tarea scenografică, datora­tă lui Viorel Gomboşiu, cu totul deosebită. Spectacolul are eleganţă în prezentar» şi desfăşurare.

Enca BORZA

a d e v ă ru l =- in m m i m . •PAGINA'-*'

Constatăm., cu ncmărgi­nită bucurie că renumitul om (ie litere clujean, de ' lar;;ă recunoaştere naţio­nală ţi internaţională, tt’EOII-AR MII IAD AŞ, nc-s oferit („Atlas-Clujul liber* nr. 23/1000 ţi „Adevărul în libertate* nr. 152/1030) înalte pilde de creaţie lite­rară >iu>eniică, de civism şî ctică gazetărească. Ii mul­ţumim! i ^ Era şi li mp iii ea un re­putat ou» de litere si ia a- titudine împotriva tuturor din presa clujeană ţi chiar naţională care aduc d(Ser­vicii opiniei publice, de­zinformează, mistifică ade­vărul şi mai. ales, folosesc un „limbaj dc lemn*. 'Dom­nul Teohar Mihadaş a fă­cut-o constant în paginile /îazetei ce cu onoare o con­duce, încă de Ia apariţia fericită a acesteia. TJe la o vreme, însă, indignarea justificată a domniei sale nu a mai'încăput In spaţiul tipografic al propriei pu- ■ blicaţii — de înaltă ţinută, probitate profesională, o- biectivitate, civism etc., etc,- cunoscute şi recunos­cute ca atare de toţi locui­torii cetăţii, capitală a cul­turii -româneşti ardelene, 'şi nu numai de ei — şi s-a liotărit să imortalizeze cu proprxilc-i gînduri de Înal­tă • ţinută, şi pagina a V-a a „Adevărului în libertate* ,sir. 152/1930 <pe care, de •altfel, ..Atlasul* domniei sale îi denumeşte constant- „Făclia").■ Frumoase, foarte fru­

moase idei'izvorăsc o in pana vrăjită a domnului

Tcchar Mihadaş, idei'carc, cu siguranţă, vor face ca­rieră în literatura româ­nească ?i nu numai, idei ce ie constituie Sa îndrumar preţios pentru toţi oamenii de litere de pretutindeni. Vă ' mulţumim,. • domnule Teohar Mihadaş!

Expresii precum: „ni.'i- mujoi spoit*, Jeg41, „gaze activiste", „Zfîîi iilor*, „#o- robetc pestriţ", „mercena- rul-ciuhă", ’ „escatologic" etc. cu care este gratulat an confrate, sau: „a deşertat borhot Sn enormu-i burdu- han, în care vira mân»iţe şi bărbinte de nuireraînt, „rit*, «complexul de infe- riosuperioritate*, «latrină de mahala*, „nemernicule «ji teşniţă împuţind prim- prcJumrile-ţL toate*, „bol fccsl peste coclauri1*, „hoit ambulant", „dihanie pesti­lenţialii*, „dihor grohfător

' de dimerisiuni abia umblă­toare*, „hazna duhnind" în ţi de. ca Însăşi*, cte., etc. oferite cu mărinimie lui Ion Istrate, nu sînt cc-ea ce ne-am putea noi închipui, sau am fi tentaţi să cre­dem, nu, sînt LICENŢE LITERARE, de valoare cs- tctică superioară, unice,.

■ care exprimă ADEVĂRA­TA VALOAKE a renumi­tului om de litere;, cu care avem providenţialul "'privi-' îcj?iu de a fi contemporani.

Vă mulţumim, domnule Teohar Mihadaş şi aştep­tam noi şi valoroase con­tribuţii la progresul lite­raturii române şi chiar -u- niyersale. • . .. .

Ghcorghe POPESCU

0N REUŞIT EXPERIMENT Ifi PRERD!ÎERÂ-|ll AfrONAt Â'

în cadrul programului de ccrcetărj în silvicultufS, un colectiv de specialişti con­dus de dr. ing. Ioan Mădă- raş, şeful Staţiunii de cer­cetări silvice Cluj şi ing. Traian Filip din cadrul co­lectivului (Sluj al Institutu­lui de cercetare şi proiec­tare pentru industrializa­rea lemnului a realizat re­cent un experiment care st constituie in premieră na-

o reuşită de per­formanţă mondială:- utili­zarea elicopterului în trans­portul masei lemnoase.

Despre această importan­tă realizare “domnul dr. irig. Ioan Mădăraş nc-ă spus: '

— Este' un fapt incontes­tabil că în menţinerea li­nul echilibru ecologic de ansamblu, pădurea joacă un rol de prim ordin. A si- {furarea funcţiilor- de pro­tecţie a ecosistemelor fo­restiere în cadrul mediu­lui înconjurător a' devenit stringentă în condiţiile în care semnalele privind „moartea pădurilor* sînt tot mai des emise de toate mijloacele de informare de pe mapamond. Alături de alte cauze, folosirea şi âcz* voltarea in ultimii ani a unor tehnologii industriale pentru - recoltarea lemnului P"s în valoare, a condus la afectarea echilibrului eco­logic al ecosistemelor fo­restiere prin degradarea so­lului, distrugerea . seminţi- şuluî şi rănirea arborilor pe picior în proporţii care depăşesc capacitatea dc su­port a ecosistemelor fores­tiere. Pentru exploatarea unui metru cub masă lem­noasă; se eseavează azi în

păduri o tonă de sol fo­restier. Distrugerea semin-- ţişului peste limitele adnii-

: se impune -cheltuieli pen­tru plantare# Unor puieţi

, în locul celor distruşi, iar rănirea arborilor rămaşi la

: pădure au ca efect înceti- ; nirea proceselor fiziologice

din arbori, pătrunderea ciupercilor xilofajţe şi al­terarea şi putrezirea'1 lem­nului. Datele oferite de cercetare atestă faptul că doar 25 la sută din arbo­rii răniţi se refac după ră­nire, la restul arborilor cu răni procesul de uscare pa picior şi de deteriorare a calităţii continuînd.

Pentru etapa actuală şi de perspectivă imediata, se impune limitarea ofertelor negative ale exploatării a- supra pădurii prin adapta­rea tehnologiilor de lucru actuale la caracteristicile

' terenului şi arboretelor in- eluzînd şi utilizarea siste­mei de maşini indicate, realizarea unei reţele de colectare permanente, dez­voltarea reţelei de dru-

, muri forestiere.

Pe plan mondial, la sca­ră restrinsă sînt utilizate noi tehnici de lucru îa ex­ploatarea lemnului, legate,

. (ic utilizarea baloane!or, e- Hcopterelor, eli costalelor, considerate de protecţie maximă ecologică. în accst .; scop Staţiunea de cercetări ~

1 silvice Ciuj a experimentat în colaborare cu colectivul' de cercetare de la XC.P.I.L. Ciuj utilizarea elicoptcre-

vior la colectarea şi trans- . portul lemnului. S-a .-utili­zat elicopterul tip Ml-8 cuo capacitate de ridicare şi

transport de 2.000 lr,ţ f. Da­tele experimentale obţinu­te ne permit să scoatem tn evidenţă posibilităţile mari care există în utilizarea a- cestui mijloc de colectare şi transport a lemnului, care asigură' o protecţie absolută a pădurii în spe­cial în zone greu accesibi­le, in cazul calamităţilor naturale (doborituri de vînt, uscări în masăjf precum şi în cazul produselor acci­dentale din păduri cu sol■ de., protec-ţie deosebit.

— 'Presupun <yă se ridică Ia mari sume cheltuielile ■utilizînd un astfel dc mij­loc de transport.

-— Aşa este, mai ales îri cazul în. care elicopterul este închiriat. Dar dotare,'; întreprinderilor de: profil cu elicopter are multiple

'avantaje nu doar prin f o ­losirea hu în procesele t e h ­nologice de exploatare c.î V 3 pentru observaţii, controfE— ie şî intervenţii operativ«2 în cazuri de calamităţi n a ­turale etc.

— Intr-o asemenea s itu ft— ţie eficienţa economică tr'cr— ti'.iie privită în sens m a i larg şi pe termen lung.

— Avem în vedere e f i ­cienţa din punct de vt-nie— re ecologic şi a l costul t i î social. Datele obţinute , 'c « - prilcjiil experimentului fc>a află în curs de prelucrare! pentru determinarea c » precizie a eficienţei u t i l i— zării elicopterului - tn c:c— tastarea şi transportul .m a ­sei lemnoase în expioaiti— iile forestiere.

Ian C O I A

PRIVILEGII IN ÎNVĂŢĂMÎNTUL ROMÂNESC PENTRU MINORITATEA .. MAGHIARĂ

. , în- perioada de "provizorat .do după Revoluţia din de- cemb! ie ICCf),. pe basa.- unor adrese transmise de câta-; Ministerul învăţămînUjîui, a fost reorganizată reţeaua . şcolară pentru învăţărnîntul preuniversitar. iar ît» învă- ţămtntul .superior aii fost. stabilite importante modificări, .Jnccpînd cu anul .13?0-—1031.

•în învâţiîmînttfl liceal, pe, baza unor adrese, mr.Jorita- tea semnate de către ex-rainistrul Demeny Lnjos, au fost stabilite numeroase profiluri' (mecanică, - mine, jetrol, .

' chimie industrială, electrotchnică, prelucrarea lemnului, . industria" uşoară, agricol, telecomunicaţii, gospodărirea ă- . pelor, sih le etc.) la care limba cîe predare este cea ma­ghiară. înfiinţarea accstor profiluri contravine Jlotărî- rii Guvernului României cu nr. 521/1390 care precizează -- că pregătirea de specialitate şi tehnologică, precum , şi in­struirea practică se realizează în limba "română.

' în judeţul Cluj, Inspectoratul şcolar a rezervat. în ex'- \clusivitate, pei\tru minoritatea maghiară 1.090 locuri Sa

admitere Sn" clasa a iX-a .şi CiO locuri pentru clasa a XI-a. La unităţile şcolare din.judeţ!’.] Cluj numărul de locuri rezervate pentru candidaţii .-maghiari--este mai .ma» . rc, proporţional vorbind, faţă de numărul de locuri a- tiibuite celor ce dau examenul în limba română.

Clasa a VIII-a a fost absolvită de.9.515 elevi români, Iar la admitere în clasa a IX-a. sînt 5.655, de locuri, re- prczenlînd .ri9,4 la sută din nHimărul absolvenţilor. Elevii maghiari au absolvit clasa a Vlll-a în număr de 1.534, iar la admitere au rezervate 1.020 de locuri, revrezen- tînd 68,8 la sută Dintre locurile rezervate la admitere pentru elevii maghiari menţionăm următoarele:

Uin datc-lţf prc?X!<î3fe rriai'■ sus rezultă’ foarte clar că . njfcagWară au fost-vreâte privilegii la a" :IX*a; majoritatea'profilurilor men-

ti u nlj!j»Srit.'ilea. i litere în ciasa a"

Unitatea şcolară rr.ifiîul

Nr. cc.îor \'r. iiiw riş i la

liicari admitere c{. a IX-a

Gr şcolar nr. 14 Gr. şcolar nr. 3 C.l.’.G.Gr. şcolar nr. 12 M.I.U. Gr. şcolar nr, 7 „Terapia" Gr. şcolar nr. C Knerc. Liceul sanitar Liccul teoretic „B-as'ai*

Liceul teorctic nr. 2

liceul teoretic nr. 4 Liceul teoretic „M. Vitea- 2 iil‘* Turda

ind.-agricol 23 - —mecanic 28 4ind. uşoară 211 Î0chimic-ind. 2S 14.< n< (j;t’tie 2« 17sanitar 30 20rt ;il 2-14 3!i7uman 20 30K al 312 u:iinCurmatică r,a r.t)chimie-bioig. 28 10real 2!t 17uman /- !i 12

ţionate a vînd locuri disponibile pentru un nou concurs de admitere-în Jjmba magiiiară.' •

. . . Cele relatate mai suş conduc la concluzia că reţeaua „de.profiluri, create de către fostul ministru adjunct Be-- meiiy Xajos, este artificială, nu este şi nu poate fi ema- ' naţia realităţilor din economia României. Asemenea a-. vantaje ntfireşti, necuvc-Jiite şi nelegale nu le are nici o minoritate naţională în. Europa. Aşa ceva nu se întîm-

■ plă nicăieri în lupie. .: ■ l .. .

■" Manieră de lucru a ' ex-min»'strului' Demeny este ilus­trată' şi prin adresa nr, 33.09i'>/lfi90 a Ministerului Tavă-.

. ţămîntulai prin cave în 2 iulie a.c., cînd a început admi­terea, s-aii ' repartizat 56 .de--locuri la : -î.iceul tenrc-tic '^Apoczay Csere Jărlos“ (fosta Şc, gen. nr. 13) din Cluj- ixTapoca. liceul respi ctiv "are numărul 3 şi nu denumi­rea pe care o ştia dîn'Uucurefti ex-ministrul Denieny. •,

.. ..Maghiarii, au..ftvut jpult .dc cîştigat de.pe urma in d u ­rării, comunismului- tn HomSriia, iar acurn; vor să dobîn­dească-avantaje şi mai mari de pe urma abolirii comu- nismului.

Pentru elevii români situaţia locurilor la 'admitese prezintă astfel; la'cîteva unităţi şcolare:

Unitatea şcolară Profilai

Nr. celor Nr. însorişi ia

locuri admitere c!. a IX-a

Liceul sanitar sanitar 150 3:/2Lic. pedagogie „Gh. I^'/ăr1- pedagogic • 112 200Lic. informat i-. ă informatică 190lâccul teoretic „G. lîari- real 84 32ăţiu“ uman 23 50Liceul teoretic nr. 1 real 140 14-1Gr. şcolar economic economie 224 715Gr. şcolar nr. fi energetic VA • 53Gr. şcolar nr. 7 „Terapia* chimie-ind. H4 ionGr. şc. nr. .2 „Armâitu-a" mecanic 112 103Gr. şcolar nr. 13 ind.-alim. 04 208

I.a nco-Ui», profiiu:: şi ia multe altoi-', toatr liiscipVmele se Uudiii/.â in limij.-i ma^liiarâ, cu •*\i-ep:;i.-i lin,oii io- inânc.

Prin această prc.ciiî-re, cv-ministr-jl r.v ăovi.-di'şteo atitinKm- o:-:t:fă faţă de limba statului rum.in. oin-iiii- rind, la W ca şi pasiunii ’.Ciîlu-::, că limi;a mmâilă >"ic un mijlor: de i oastjînra-.'1’ pentru minorităţi. în aicJaşi <ens r.-a ovprmtal şi dl. DomoKoî Gc/a. pie-.e lirt».- al lî.D.M.ll., care •-•«•iţini! că .nu trebuie să fie impusă, (unoaşterea limb'i rornăm-, aci'a'-ta fiind o problemă ci.: ««{iuix- li­beră. Cine nu ar-? vi<--o nevoie an.ler.tă să hu im-«:1c limlx; i'oajfiiiă, limba do î.1a'i".

•Se obseuvă că ia liieele teorcîiee şi gmpunîe ş-o’are eu limba di: predare rernf.riă există concurenţă li» admi­terea în clasa a IX-a. * .

Paradoxal, acum după Hevoluţia din- dcc«mbrie 1011:1, românii suferă voKaţii ş: discriminări cărora niciodată in Homânia nu ie-a lest supusă vreo minoritate etnică. Şi mai trist pentru ţomâiiii din Transilvania este faptul că toate acestea s-au p« trecut şi se petrec Iută ca Guver­nul de la Bucureşti să intervină, să aibă o poziţie fermă fi să dhpună aplica rea legii.

Pentru a d-.-sfiinţa'reţeaua creată de către ex-mirăstj'ul Demcny fn. mvăţamiatul liceal cu limba de pu-dare ma­ghiară, Partidul tle tlriimc Naţională a liomânilor a fă­cut numi';oase demersuri la Inspectoratul şcolar j::dcţean Ciuj, la Ministerul Invăţămintului, la Guvernul Români­ei, )a Preşedintele Ion liiesco, la Parlamentul ţării, fără a găsi sprijinul necesai pentru a se anula privilc^Ulu a- cordate minorităţii maghiare, contrar îlotărîrii Guve'-’nu- lut Hoinynioi cu nr, 021-‘î 0 0.

Partidul nostru a" susţinut .ca admiterea să fio hotărî ts . -numai ’-în funcţie de media primită de-către candidat, i i i — eîndu-se redistribuirea candidaţilor pe-unităţi şcolare xn. raport dc ffiedia obţinută şi nu de etnia din care ta c e parte eleval. t . j.. . -.. Partidul de Uniune Naţională a Românilor solir.lt-3 -jpa

înVăţămintul liceal, cu' e;;c«-.pţia profilului. pedagogic,-' să; se desfăşoare în anul 1030—1931 numai în limba rnmâ-." nă, limba oficială a statului, indiferent de limba ".în ca r e s-a desfăşurat concursul de admitere la clasa a'lX-'a şi a' Xl-a. învăţămintul ponte fi desfăşurat în limba mater­nă numai-in .primii ani, de şcoală primară, cînd - e v a preda şi limba română. în < laşele mai mari învăţămm- tul urmînd să se desfăşoard în -limba română, cu ore d e limbă maternă pentru juinorităţi.

In invăţămîntul superior au iest create pentru minori­tăţi, Sn special pentru cca maghiară, alte privile»» prir» "i'Xotărîrea Guvernului Ho-itf-niei eu nr. 521/1930, ari. -ffV prin unele adrese, ale Ministeruiui învăţămintuiui d in iurtie—iulie a.c.. .Prin adresa nr. 33.205 din 5 iunie 1090, Ministerul Î n ­văţământului a precizat că admiterea în învăţămîntul Su­perior are loc în limba română, cii excepţia candidaţi'or*

xare au studiat în liceu în limba maternă şi care parti­cipă la concurs la" secţii la care învăţămîntul se desfăşoa- . ră în limba respectivă. Astfel a fost organizat şi desfă­şurat concursul de admitere şi în anii precedenţi. Ulte­rior, în 13 iunie 1890 acelaşi Minister a modificat adresa de mai sus, stabilind în 1 cazul candidaţilor proveniţi d in rîndurile minorităţilor naţionale, că pot da examenul - de admitere în limba jnaternă la orice instituţie de învuţa- mînt superior din ţară. Dacă,s-ar proceda astfel, înseam­nă că la concursul de admitese se vor da lucrări în lim ­bile română, germană, sîrbo-croată, slovacă, maghiari», ucraineană etc., la aceeaşi instituţie de învăţămînt su­perior. De aici decurg următoarele: nu se mai ilus­trează secretul asupra lucrărilor şi candidaţilor, dificul­tăţi în constituirea comisiilor de cercetare şi la întocmi­rea haremurilor, subiectivitate în aprecierea lucrări­lor etc. -

Hotărirea Guvernului r-u r-r. 521/1030, art. 46, precum ş,i adresa nr. 3 3 .'20r>/K/I8 iunk- 5;<<i0 a Ministerului învăţă- mîntuhjî au fost adoptate ir, pripă şi conduc, atît acum, cit mai ales în perspectivă. ;a destabilizarea învăţăm»}- tului superior.

Partidul nostru cer»’ ca in învăţămîntul superior cotv- rursul do admitere să se desfăşoare în limba român?!. Totodată susţinem Hotărirea luată de către Conriiiul rectorilor din Centrul universitar Cluj-Napoca, ca admi­terea să se desfăşca-'e în limba română.

Diversificarea profilurilor cu limba de predare ma­ghiară în învăţămîntul liceal urmăreşte să motiveze ne­cesitatea înfiinţării în l’nm'inin do universităţi ma/diiare, precum şl constituirea de unităţi economice unde -vor lu-; era numai maghiarii Desfăşurarea concursului de admi­tere în învăţămîntti) s-uperior şi în limba maghiară ur­măreşte ca din toamnă să se insiste, din nou, asupra sc- paiatismului pe grupe de studenţi, pc secţii şi facultăţi.

Pai Udul de Uniune Iraţională a Homânilor susţino toate acţiunile şi documentele vizînd problemele Învăţă- mfulului pc care lc-a iritreprins şi adoptat Uniunea ..Va­tra Românească*.

N.

Cluj-Napoca, C iulie 3000

1’AHTIDUL DE UNIUNK NAŢIONALA A IlOMAMl-On

PAGINA 5 ADEVĂRUL' - f t j LIBERTATE

^ ^ jm iN E R I L Q k ■

* întervia cu domrnif MJRCEA BEJAN, p ieşediniefe C onsiliu lu i F ilia le i Cfuj a Âscciafî'ei Generate a y Inginerilo r d in Remania •

— Domnule inginer, se justifică exis­tenţa Asociaţiei Generate a" Inginerilor

, , , - , , sonal nu am auzit ca cineva să cîstigc îă-î Z este foarte stnns legată de ră a investi d>va, în ideea lî)oti Jn_industrie. Ce aceca, inginerul •— profesia

' iiere ţi a obligaţiilor • reciproce. 1 ,— Ştiu t i ' filiala- Cluj. arc''deja aproape

■fOO tîe membri, totuşi stat-încă mulţi Ingi­neri caic nu s-au înscris în A.G.I.H. Ce. motive concrete ar avea ea să facă acest lucru?

— Unii ne-au adresat întrebarea; Eu ce cîştig dacă mă înscriu în A.G.I.R:? Per-

ingineruiui — este ştiinţa care are ca o-, bieet de studiu elaborarea utilajelor şi a • proceselor; tehnologice pentru obţinerea bunurilor materiale şi organizarea pro­ducţiei industriale. Astfel, ing ineru l tre­buie să apeleze la toate ştiinţele funda-, mentale^ pen tru arşi rezolva problemele,' ei desfăşoară o activitate complexă şi ex­trem de importantă.

Asociaţia Generală a Inginerilor din România, prin forma de organizare şi funcţionare, urmăreşte întărirea prestigiu­lui ţi autorităţii profesionale, apărarea intereselor profesionale, a drepturilor so-'

■ eiai-cetaţraeşti ale inginerilor, asigurarea -protecţiei titlului şi a exercitării profe­siunii. ;

-— Cine poate face parte din această a- sociaţie?

— Membri titulari.pot deveni persoane­le fizice care recunosc statutul asociaţiei şi care posedă diploma de inginer sau sub- inginer valabil recunoscută. Taxa dc în­scriere est te de 50 lei. Membri ai asocia­ţiei pot deveni persoane fizice cu studii superioare care au preocupări intc-rdisci- plsnare cu domenii inginereşti,' precum şi studenţii ultimilor doi ani de. studii ai in ­stitutelor de învăţumint tehnic superior. Este stipulată şi posibilitatea înscrierii

trării în asociaţie, menţionez doar că do­rim -facilitatea -legăturilor directe între specialişti din diferite domenii pentru rea­lizarea unor obiective la cere rea între­prinderilor sau pentru susţinerea manifes­tărilor cu caracter tehnico-ştiinţific. Do­rim să sprijinim libera iniţiativă privind organizarea de întreprinderi şi activităţi independente de către membrii asociaţiei şi, de asemenea, înfiinţarea burselor (ce se vor acorda,pe bază de concurs) pentru stagii sau vizite-de specializare în ţară şi . în; străinătate.;

— Si.'iur, A.G.I.U.-ut va constitui cadrul onor realizări deosebita, dar ce obiective are îss vedere. filiala din Cluj pentru vii­torul apropiat? .

— Pentru' început, - trebuie precizat .că mai avem probleme, organizatorice. Obţi­nerea unul setiiu pe 'măsura . pretenţiilor potenţialului -tehnic şi uman existent la nivelul municipiului şi al judeţului este; încă doar o dorinţă. în această direcţie, Primăria ne-a' promis o rezolvare pe mă­sură. b aşteptăm,, adresînd anticipat, mul-' ţumirile noastre. Urmează, apoi, consti­tuirea comisiilor de specialitate, a secţiilor ce'se vor erca pe criterii profesionale sau de dispunere în teritoriu şi lansarea pri­melor activităţi eu caracter tehnico-ştiin-, ţifie. Nu va fi uşor, pornind efectiv de la

lirea- de comun acord a condiţiilor de afi-

* e p ig r a m eAdrian CIIIHCA

Fondată în anul 1876, Crucea Moşie Română.este una din cele mai vechi so­cietăţi naţionale ale aces­tei mişcări umanitare cu răspZndivo mondială. Baze­le mişcării au fost puse în 1863 la Geneva prin /con­stituirea Comitetului In­ternaţional al Crucii Roşii, căruia, în 1919, i s-a alătu­rat Liga . .Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Itoş-ie, oxistînd* în prezent 140 de societăţi naţionale care însumează peste 250 - milioane de membri.

La ora cînd focurile de . armă ale Kevoluţiei din decembrie mai răsunau în- , eu pe străzi, primele con­voaie cu ajutoare umani­tare începeau să. sosească în România. Automobile, camioane, avioane şi va­poare din toate ţările erau marcate, ca un simbol al dorinţei de bine şi al soli­darităţii,.,- cu acelaşi semn unic: o cruce, roşie pe un steag-.al.b. Mişcarea de Cru­ce Roşie a reacţionat spon- < tan şi rapid: încă din 22 decembrie 1989,. Comitetul Internaţional al Crucii lîo- şii (G.I.G.R.) lansa o acţiu- tie de urgenţă, demarînd coordonarea activităţilor u- nor societăţi naţionale din peste 20 de ţări. încă din decembrie, aceste societăţi

La' AlimentarăCu ironia mea adîneă constat: Ca • şi- odinioară nu tot-ce zboară se

mănîncă, dar tot' ce Se - mf.riîncă-

,., ' ■ zboarăt

'Locuitorilor ti în noul cartier _Foşti agricultori, Săracii, la oraş viind să se vadă părăsiră coadă vacii -şi iac azi la vacă .. . coadă! BîagianăE plină de tilc straşnicia vieţii ce-şi cată făgaş — născută-i Ia sat veşnicia, dar. vrea - buletin de oraţ.

. .ANUNŢComitetul de conducere

ăl SINDICATULUI UNI­TĂŢII MEDICALE, anun­ţă intres iipe.rea şedinţelor lunare in perioada conce­diilor. de vară. Reluarea lor din luna septembrie 1000 va fi anunţată prin presa.

!&%

:*S?'

$ t ,,

< « ■

Detaliu urbanistic eiujcan

..Ce irebute s i ştim despre: Metodele-contraceptive de scurtă durată.Domnule iloeior Surcel, cc. ne pu-cţi spune despre me­

todele contraceptive dc soartă durată'?— Acestea sînt recomandate în cazurile în care rapor­

turile sexuale sînt. ocazionale sau în perioadele do repaus «lupă pilulele contraceptive. Mijloacele sînt variate,1 iar dintre ele menţionez cîteva cu avantajele şi dezavanta­jele lor.

— Să ne oprim, în ei te va cuvinte, asupra lor.— Coitul întrerupt este o metodă veche de contra-

cepţie, dar destul de frecvent utilizată. Constă în între­ruperea contactului sexual în momentul ejaculării băr­batului, care este efectuat în afara1 vaginului. Metoda are o rată de 10 la sută eşecuri, necesită un autocontrol perfect al partenerului şi scade satisfacţia sexuală. A dona perioadă, abstinenţa periodică. Este o metodă natu­rală (le contrarepţie care ţine cont de faptul că perioada fertilă a unei femei este în jurul datei de ovuîaţie, care se situează aproximativ la jumătatea perioadei 'dintre două menstruaţii. Prin urmare, evitarea acestei perioade constituie o metodă de cotitraeepţie. Aprecierea datei'o- vul.aţiei se face aproximativ, fie prin aşa numita regulă a lui Ogino şi Knaus, fie pi in termometrizare. Conform primei posibilităţi, se apreciară ca perioadă fertilă a fe­meii, deci ei iul contactul sexual este interzis, intre ziua a 30-a şi a 8-a- .*> ciclului, rtmsiderînd ■ prima zi de ciclu zi de menstruaţie. Această metodă, însă, este aplicabilă la femeile cu cicluri .logulata şi cu toate acestea, eşecu­rile se apreciază între J-J—M ia sută. Măsurarea zilnică a temperaturii permite o apreciere mai exactă a ovula- ţiei. în acest sens, femeia îşi ia temperatura zilnic, (lin prima ni dc menstruaţie, dimineaţa ţi eu • termometrul

intrarectal. Termonietrizarea se efectuează două cicluri ia rînd, de fa o menstruaţie la alta. In prima parte a ciclului, temperatura este sub 37 grade C şi în momentul în care temperatura a ercscut peste 37 grade C se consi­deră că a avut loc ©vulaţia. Pupă aceasţă dată, riscul sarcinii mai este de trei zile, 'contracepţia fiind apoi asi­gurată.

— Să ne oprim, în continuare, la mijloacele contra­ceptive de tip obstructiv.

— Mijloacele contraccptive de tip obstructiv sînt re­prezenta te de prezervativul la bărbat şi diafragmtil va- ginal la femeie, flata eşecurilor prin aeeste metode este in '.nr de 5—7 la sută. In cazul diafrngmulvn eîicaeita-

rea Uii opt. ore după contactul sexual. Deşi aceste meto­de sînt mai greu aeeeptate, au marele avantaj că evită transmiterea bolilor venerice,‘inclusiv SIDA. l>a fel ca .ţi sterilctul, nu-reprezintă un risc. de caneerizare. S-a constatat leă femeile care au folosit mijloace de contra- cepţie do tip obstructiv au făcut mai rar cancer de col. Tn fine, ultima metodă, contracepţia hormonală post- coitnlă, caro constă în administrarea unor doze mari de estri'genî după un contact sexual presupus -ca fiind fc- cundant. L-i noi circulă preparatul POS'l'lWOH şi se fo­loseşte sub ferma unor tablete pe care Je ia femeia după contactul sexual. Din cauza dozelor mari de cstvogoni, ■acesta preparate au conttaindieaţiile pilulelor contracepti­ve, fiind recomandate doar ocazional şi nu mai nrait de patru tablete pe îună

Dcmostenc SOl tîON

0 c ru c e ro ş ie p e lin s t e a g a lb

o a m e n iau trecut de la ajutorul in­dividual la sprijinul' insti­tuţiilor sociale şi medicale, iar do ia finele iui ianua­rie 1890, Liga Societăţilor de-'Cruce Roşie-şi Semilu­nă Roşie'Se ocupă de pro­blemele specifice coordonă­rii acestui ajutor. în pre­zent, societăţile naţionale. Liga şi C.T.C.U. sprijină ae- tiv eforturiîe de restructu­rare a Crucii Roşii Româ­ne, eforturi care vizează, e- vident, şi organizaţia din judeţul Cluj.

Obiectivul acestei re- orientări, al acestei schim­bări radicale este dinami­zarea instituţiei în sine, a- tingerea dezideratului ca toţisromânii care doresc să participe efectiv Ia realiza­rea acţiunilor sale umani­tare să o facă dezinteresat, benevol, din pasiune şi a- nimafi de sentimente no­bile. Un statut nou, o nouă echipă de conducere şi a- dunarc-a generală extraor- ; dinam (probabil în toam­na acestui an) reprezintă primii paşi concreţi pe ca­lea renaşterii. Aceasta con­stă, înainte de toate, fn- 'tr-un efort de a face .să re­învie- adevăratul spirit a!

' Crucii Roţii,-,bazat pe -ccle > şapte Principii 'fundamen-

- taie ale acestei' miţc&ri ii- ' niversale (urnariitate, Im­parţialitate, neutralitate, independenţă, caratter be­nevol, unitate, universali­tate). Crucea Roşie din ju­deţul t?iu],' parte integran­tă a Crucii Roşii Române se va orienta' în” viitor cu-

' tre formarea voluntarilor pentru'prim ajutor, reali­zarea programelor sociale, elaborarea planurilor de a» jutor în caz de catastrofe

, naturale şi altele, dezvol­tarea Crucii Roşii a ‘tinere­tului: şi difuzarea in , rîn- duriîe populaţiei a Princi­piilor fundamentale ale C.R. şi ă normelor Dreptu­lui internaţional - umanitar.

A face o nouă Cruce Tic- şie nu e un lucru uşor. B necesară participarea tutu-' ror oamenilor oneşti pen­tru realizarea acestui scop, lată de ce, organizaţia din

'■ judeţul Cluj îi aşteaptă în rindurile ei pe toţi cei ca-' re doresc să-şi ofere servi­ciile în mod voluntar, sprî- jinindu^i pe' oamenii; , care au îmbrăţişat deja' ideile acestei mişcări generoase..

..MkhaelaHOCU

St NT „POM" DE LINGĂ D R U M . . .

Pe strada Nuieitlor za­ce dc mai bine de-o iună, trunchiul unui pom. . . .

La menta!itatea~,şi mo­dul nostru de acţiune, a- cestvîiici u nu ar trebui să mai constituie o surpri­ză. Intervenim doar pen­tru a semnala că respec­tivul împiedică buna cir­culaţie, ca să nu Jpai vor­bim de aspectul şi cură­ţenia străzii. Noi punem o singură întrebare: ci-

>ne-l revendică? Altfel: „Sînt gard de lîngă drum Şi f«ră pom“ sau „Sînt pom de lingă gard câztrt în drum*, sau „Sînt p om ...“

Să vedem cum şi ce-o fi cînd o face pere.

VITRINA, SUFLETUL 'NEGLIJENŢEI

Pe strada (fostă?) 30 Decembrie sc află maga­zinul încălţăminte. Pe vi­trine scrie Lux dar toate cele patru, mari şi lato, sînt goale. Cîteva forme geomotrice amintesc de existenţa unui fost decor. Ne vine greu să credem că în magazin nu se gă­sesc vreo două, trei pe­rechi de împodobire, or- nare, aranjare, decora­re ...

O altă vitrină în sufe­rinţă este cea »a magazi­nului ComtKrist din ;-Pia- - ţa Libertăţii. Oare chiar n-or fi avînd .capitaliştii ; nimic de arătat? Specific pentru -vitrinele celor • două magazine: praf f - şi... murdărie. . . ;, -;:;

.Ultima vitrină pe care-; o supunem atenţiei este | cea de pe strada Eariţiu, a Centrului de comandă şt desfacere., Suspendate “! într-un: 'colţ, cpt\.’bluze," şapte albe, una galbenă, într-un,. sugestiv, tablou Stol de porumbei în zbor. »|

FARDAIAN & CO. ?

- Departe c'e noi gîndul j de intra .In viaţa fami- ; liilor. S-au pierdut, oare J numele româneşti?’ Dupâ ultimele ; orientări,, aşa ţ s-ar părea. ‘ Predomină \ antichitatea: Persida, Ti- beriu, Patricia,. Hefcule, 1 Severus, Darius, Dorni- , ţian, Hera, Gloria. Apoi, ; itaîienizarea: Sabriria, lipmina, Giulia, Antonio ’ Giovani,- Geanina, Ra£ae- la; orientarea franceză: > Pardalan (!!), Adrlenn, , Rolland, Anîele; america- ; nisnieîe: Samuel, Artur, 5 Luisana;' diminutivele: , Bombonica, Bibica (!) Au- , riţa, Garofiţa, Crenguţa, ■ Codruţa, und so vveiter. :

Ne-ora fi săturat «oi de Ion, Vasile, Gheorgfce, Maria, Elc-r.a, dai nici chiar aşa!

Dcmostenc ŞOPRON

Scrisori către „Adevărul In libertate”DE CE SÎNT PURTAT TE DRUMURI?

Sînt mecanic do locomotivă la întreprinderea, rhi- • mică. Potrivit noilor reglementări în vigoare (s»nV născut în J032), doresc să ies la pensie, deoarece be­neficiez de gvupa a fl-a de muncă sută la sută. 'ţoa- te' unităţile economice care au mecanici dc locomoti­vă (Combinatul metalurgic Cîmpia Turzii, întreprin­derea chimică, C.L.M.K., LP.R. „9 Moi“). au primit instrucţiuni precise în vederea acordării grupei a Il-a, ace iei categorii de salariaţi. • ■ - ' ’

O singură unitate (întreprinderea de materiale pen­tru construcţii), face., excepţie. Deoarece şi. aici om lucrat, îr. accastă calitate, ti'rop de 12 ani (PJ71—1933). am apelat la doamm Buzan, de la biroul cc se ocupa cu noefito probleme, î'.Vitu po rortco munr«i,cei 12 ani la grupa a l-.-a. Ara fost refuzat pe rocii» că: „nai n-am primit asemenea instrucţiuni!'*. • ,

Sint purtat pe drumuri, c-înd la un for, cînd J.ti al­tul. Dar toţi mă îndrumă la întreprinderea respectiv.», undo de fapt nu sînt băgat în s e a m a . Se poate ea nu­mai această unitate să facă excepţie c»* Ja .f- din nou birocraţia se dovedeşte a j« mai... pui„ ţdecit legea şi omenia'.1

KADAR Che«rghe, Turda, str. Zidarilor wr. t

\

ADEVĂRUl - ÎN UBEKTATf: ■PAGINA 8

SCRISOARE DESCHISĂ' •• ; x

CĂTRE PRIMĂRIILE ORAŞELOR Şl COMUNELOR DE PE VALEA ARIEŞULUI

După revoluţia din Decembrie 1989, iată-ne din nou ,fn faţa unui alt eveniment-istoric de. o importanţă ase­mănătoare. Acţiunea de reorganizare teritorial-admi- nistrativă a judeţelor abuziv desfiinţate In timpul scla­viei comuniste este o necesitate firească impusă din însăşi dorinţa nestrămutată a oamenilor de a îndrepta cît mai grabnic o greşeală a istoriei. Ceea ce au între­prins în acest sens comitetele de iniţiativă ale fiecărui judeţ încă din primele zile de libertate şi mai nou Li­ga Naţională constituită în oraşul Clmpulung Muscel este un prim pas pe drumul care duce spre Cetatea Ju­decătorului împuternicit să redeschidă procesul cauzei sfinte şi să facă dreptate celor care "ău avut de suferit în urma sentinţelor pronunţate fără discernămînt în anii 1950 şî, respectiv, 1963 de un complet judecătoresc aflat

Jn necunoştinţă de cauză. 'Pentru a nu se repeta a treia oară aceeaşi greşeală,

, considerăm că de această dată, cînd ştim că nimerii din altă parte nu va îndrăzni să mai treacă cu creionul peste harta oraşelor şi satelor fără consimţămîntul prea­labil al băştinaşilor, este bine să cugetăm mai adînc şi să cumpănim îndelung înainte de a hotărî asupra vii-

, torului localităţilor noastre., In ce priveşte judeţul Arieş, ca locuitor al unui sat

' moţesc, situat pe cursul mijlociu al rîului cu acelaşi• nume, îmi exprim nemulţumirea faţă de corttrancţiunea întreprinsă de unele persoane aflate cu mandat provi-

. zoriu la cîrma unor localităţi de pe. Valea Arieşului. Ex- primîndu-şi opţiunea personală în numele locuitorilor,

'fără o consultare prealabilă a acestora, ne aminteşte de ^practica de JuCru a regimului dictatorial de tristă amin­tire şi ne îndreptăţeşte să le considerărrt hotărîrea ca fiind abuzivă 'şi actul respectiv lovit de nulitate. Iar pentru a se împlini forma legală, este absolut necesar ca hotărîrea cu privire la viitorul localităţilor noastre £ă fie luată de către cetăţenii oraşelor şi comunelor respective printr-un referendum general, punîndu-se in­teresele colective mai presus de orice interese persona­le. Dacâ nu vom proccda aşa, ne vor judeca mai tîrziu urmaşii. Istoria nu iartă nimic şi pe nimeni.

Pentru cel care s-au grăbit să respingă fără prea ■ mult discernămînt acţiunea pornită de Comitetul de ini­ţiativă pentru reînfiinţarea judeţului Arieş, doresc să

' amintesc numai cîteva din motivele-care mă împiedică să nu fiu de acord cu poziţia dumneaîor._

! Pornind de la realităţile noastre, eeea ce a dat Valea• Arieşului economjei judeţului Alba şi ceea ce a primit : în schimb ne dă prilej să ne considerăm neîndreptăţiţi.

I-am dat pădurile, pînă la epuizare; i-am dat aurul, ar­gintul, arama, am golit, cămările cu tezaur ale strămo­

şilor; i-am dat vitele, nutreţul, .munca; i-am 3at totul, în schimbul a ce? In schimbul pîinii pe care de cele mai multe ori am adus-o cu desaga din pieţele Turzii şi ale Gh'rişului; în schimbul materialelor de construc­ţie şi al îmbrăcămintei aduse tot de aici. Giţi dintre moţii de. pe valea noastră şi-au ridicat case cu materia­le aduse din industria judeţului Alba? Pe cîţi oameni ai satelor noastre i-a văzut cineva trecînd peste Dealul Mare cu grăunţe în desagă, cu vitele de aţă ori cu pur­celul în traistă? Nici unul, desigurr Pînă' şi sănătatea şi-au căutat-o prin spitalele Turzii şi ale altor oraşe aparţinind judeţelor învecinate, pentru că ale Albei de cele mai multe ori şi-au închis porţile pentru ei, lăsîn- du-i pe seama celor din Baia de Arieş, Cîmpeni şi A- brud, trei unităţi lipsite nu, numai de aparatura nece­sară, dar de cele mai multe ori şi de personalul de spe­cialitate, vitregite şi ele de aceeaşi soartă. Vreme de 22 de ani, întreprinderea judeţeană de transporturi auto Alba n-a fost "în măsură să asigure oamenilor de pe cursul mijlociu al Arieşului o legătură sigură şi directă cu centrul de judeţ. Acest lucru ÎI ştiu mai bine cei de la primării, pentru că nu puţine au fost cazurile cînd şi-au muşcat buzele atunci cînd nu lks-a îngăduit să-şi motiveze întîrzierile de la şedinţe, numai pentru faptul că n-au plecat din localităţile de domiciliu spre centrul de judeţ inai devreme c-u o zi, timp în care la Turda şl chiar la Cluj puteau să ajungă de trei ori. Natura a pus tot ceea ce a avut mai frumos aici: dealuri, munţi, văi, izvoare, rîuri, fineţe, păşuni, stînci, păduri, peşteri, ţî- curi, dumbrăvi. Istoria ne-a lăsat renume în Europa, în lume. Cu toate acestea, turismul este aproape inexistent, reţeaua culturală mai neînsemnată chiar decît cea sani­tară şi cea comercială. I'ără.îndoială, judeţul Alba, cu posibilităţile lui nelimitate în mai toate domeniile vie­ţii, ne poate oferi ceva mai mult.r Aşadar, stimaţi primari' ai oraşelor şi comunelor de pe Valea Arieşului, nu vă grăbiţi să respingeţi din faşă o acţiune atît de bine justificată, lăsaţi să hotărască soarta localităţilor noastre referendumul, forma cea mai democratică. Referendum care, dacă ar începe cu mine, aş spune că sînt de acord să lăsăm apele izvoarelor, ale văilor şi ale nurilor noastre să curgă în voie spre Cîm- pia lui Mihai Viteazul, să nu încercăm a le schimba cursul, pentru că trecerea lor peste Dealul Mare ne costă prea mult. Atît de mult, îneît nu vor putea să ne plătească greşeala, nici copiii, nici nepoţii noştri.

Vaier GLIGAN, Scriitor,

Sălciua. iudetul A Iha

IOC DE RUGĂCIUNE Si APĂRARE

Prima construcţie se ■ pierde în negura anilor 1400, cînd şapte saţe din 4. periinetrul comunei'Săs- chiz (judeţul Mureş) au liotă rit îhălţarea unui fort de apărare.. Atunci ceîaţca avea 6 trfrnuri (unele lopuibile), marea c'urte. adăpostind un u- riaş heleştpu cu peşti şi o fîntîriă- de 50 de metri din cafe pornea un gang subteran spre co­mună. O capelă trona în mijloptfl curţii. In 1493 _ anul cumplitei inva­zii turceşti în Scaunul Sibiului — s-a început construirea unei ade­vărate biserici fortifi­

că mici adăugiri şi reparaţiile ncccsare, a- cest monument de închi­năciune, şi apărare în­fruntă vremea de la 1525. Atîta doar că Sn 1744 acoperişul a ars, clopotele s-au topit, cea­sul a fost distrus. S-a rcfucut totul şl astăzi, in liniştea odihnitoare a zidurilor (groase la ba­ză de 3 m), sufletul se umple de bucurie, iar auzul percepe de la ni­velul ferestrei catului superior bătăile de tim­pan alo statuii „Bog­dan* ce acompaniază pulsul Timpului din sfert tn sfert de oră.

Dacă treceţi prin zo­nă, lăsaţi paşii să ur­meze cărăruia caro şer­puieşte tn adîncul isto­riei

Uadit VIDA

Z idurile cctăţii şi am intir ile noastre

Autorizaţia pentru... bişniţari, sau cum se îmbonătesc unii

p e b u z u n a r u l a l t o r aToate accstea aveam să le aflăm de la It. Giurgiu Mir­

cea, , de la biroul economic al Poliţiei din Turda.Aşadar, în 21 iunie a.c., Murcşan • Ioan, gestionar la

bufetul din Tureni, a plecat după bere la fabrica cu acelaşi nume din Cluj. Avea asupra lui o comandă pen­tru o sută casete cu bere.

Odată ajuns la destinaţie, şi-a adus aminte de două lucruri: 1. Băiatul său, Mureşan Ioan, domiciliat în Cluj, str. Moţilor nr. 34, are autorizaţie (nr. 859 din 11 mai 90) pentru desfacerea unor produse de patiserie şi bău­turi. 2. Pe str. Plopilor, lîngă Fabrica de bere, funcţio­nează unitatea de alimentaţie publică nr. 30. De aici con­cluzia: niţică. . . bişniţă nu strică. In caz de nevoie, voi apela la autorizaţia băiatului...

Zis şi făcut. Prin „înţelegere" eu. barmanul Biriş Gheorghe, a mai luat de la acesta (mai bine zis a sus­tras de la . . . gura consumatorilor din cartier) încă 60 casete cu bere. Cu acte în regulai Gestionarul din Tu­reni s-a prezentat la fabrică şi a ridicat întreaga canti­tate de bere, după cârc s-a reîntors în sat. Aici a lăsat la Knal Alexandru 80 casete cu bere (avea omul nuntă), contravaloarea acesteia încasînd-o după vreo cinci zile. Nu se grăbea omul. Celelalte 80 casete ce i-au mai ră­mas, le-a dus în Aiton (aici locuia gestionarul) şi le-a vîndut sătenilor cu 12 Iei sticla. Exact dublul preţului, pe care el l-a achitat la fabrică. Dintr-un şut, cum se spune, Ioan Mureşan a băgat în buzunar mai bine de

' 9.000 lei.Asta iniţiativă. . liberă! Numai că poliţia i-a dat

de urmă. Şi-acum „întreprinzătorul'1 Toan Mureşan este cercetat pentru infracţiune de delapidare şi abuz in serviciu în paguba avutului obştesc. Căv nu i-a ţinut de „cald'1 nici autonzaţia fiului şi nici măcar „înţelege- rea“ avută cu barmanul din Cluj! \

Ion CQRDOŞ

SINDICATUL LIBER „UNIREA”întreprinderea „Unirea*,

cu ccle trei fabrici, Uni­rea I şi II din Cluj şi U- nirea III de la Huedin, ră­mîne o unitate reprezen­tativă pentru economia ju­deţului, în care sindicatul liber s-a constituit fără in­dicaţii şi sugestii din afa­ră, fiind legiferat In cursul lunii februarie. Du­pă cum aflăm de la inter­locutoarea noastră, d-na ing. Silvia I.eahu Aluaş, sindicatul este structurat pe secţii de producţie şi compartimente cuprinzînd peste 20 de organizaţii ai căror preşedinţi sînt reu­niţi In consiliul do condu- cctc al sindicatului. Preşe­dintele acestui consiliu este singurul reprezentant re­tribuit dc sindicat, asigu- rîndu-i-se astfel indepen­denţa faţă de consiliul de administraţie al întreprin­derii precum şi cointeresa­rea sa absolută pentru re­

zolvarea problemelor sin­dicale.

Consiliul acţionează în cadrul a 5 comisii şi anu­me: comisia juridică, orga­nizatorică, de personal şi salarizare; comisia de lo­cuinţă, igienă, medicină şl proiecţia muncii'; comisia pentru problemele femei­lor, tineretului şi studen­ţilor; comisia tehnico-cco- nomică şi profesională şi comisia pentru domeniul cultural, artistic, sport, tu­rism şi tratamente.

Pentru a îmbunătăţi con- diţiGe de muncă în toate organizaţiile, s-au făcut propuneri vizînd revendi­cări profesionale, sociale, administrative etc. caro au fost prezentate consiliului de administraţie, cea mai mare parto dintre ele gă- sindu-şi deja soluţia opti­mă sau fiind într-un stadiu Înaintat de analiză. O mare preocupare o prezin­

tă problema locuinţelor cu stabilirea ordinei de prio­rităţi, cu analizarea con- testaţiilor^şi cu vizitele ce se fac la domiciliul solici­tantului.

— în cursul lunii mai, ni se spune, ne-am afiliat la federaţia „înfrăţirea" a sindicatelor incţependenle din sfera constructorilor de maşini care are sediul la Braşov. Am fost interesaţi în reunirea cu sindicate a- vînd preocupări profesio­nale similare cli ale noas- ţre indiferent de aparte­nenţa la un minister sau altul. Milităm hotărît ca sindicatele libere să nu fie reintegrate în vechile struc­turi de tip U.G.S.It., Sn ca­re se încearcă de fapt să se organizeze viaţa sindica­lă de sus în Jos pe criterii teritoriale ca pe vremea dictaturii. Noi nu exclu­dem posibilitatea formării în timp a unor confederaţii la nivel naţional în cadrul cărora pot apare şi organe reprezentative teritoriale. Dar acum chiar dacă ne circumscrlem în acelaşi te­

ritoriu cu lucrători din co­merţ sau învăţămînt, de exemplu, putem milita cu folos numai alături de co­legi de profesie pentru un acelaşi nivel de salarii — indiferent de minister, pentru condiţii similare de muncă şi alte, solicitări, încercăm să luăm legătura 9U sindicate din ţări occi­dentale din întreprinderi unde este preponderentă proprietatea de stat şl cu care se pot face analogii

' asupra posibilităţilor de acţiune şi a competenţelor. Am solicitat în acest sens şi sprijinul unor ambasade străine concretizînd deja pc această linie un schimb de opinii cu unele federaţii sindicale italiene.

Lucrătorii de Ia „Unirea" au Ia această oră şi reven­dicări formulate vizînd le­gislaţia muncii în profun­zime şl care se referă la durata conccdiilor de odih­nă, a celor de maternitate, la contribuţia bănească le­gată de celibat şl la alte probleme ce îşi vor căuta rezolvarea prin interme­

diul federaţiei „înfrăţirea".Consiliul de conducere al

sindicatului se reuneşte săptămînal. în aceste adu­nării este vizibilă dorinţa de a se rezolva efectiv pro­blemele ce apar, muncă sindicală neînregistrînd nici un element de formalism sau pasivitate. _x

— Apreciaţi că lucrătorii sînt mulţumiţi de felul cum sindicatul liber le susţine interesele?

— După o perioadă de început mai agitată în care s-a ajuns chiar la unele greve spontane neorganiza­te, se poate aprecia că sin­dicatul liber controlează şl decide asupra măsurilor revendicative, deşi sîntom conştienţi că activitatea consiliului sindical este susceptibilă încă de opti­mizări. Intre liderii sindi­cali, indiferent de catego­ria profesională ce o re­prezintă, se manifestă o bună colaborare vizînd un singur ţel: activitatea sin­dicală să fio concretă şi cit mai eficientă.

Emil MAIOR

PAGINA 7 ADEVĂRUL - IN LIBERTATE

Ş T IR I «IN F O R M A Ţ II

• Expoziţie. Mîine, la o-' râ 13, la sediul Muzeului , de artă, va avea loc verni­sajul expoziţiei retrospec­tive Sabin Pop, organizată" In colaborare cu Muzeul Ţării Crişurilor din Ora­dea.

• Comerţ liber. Ieri, în Piaţa Mihai Viteazul, se vindea celofan. Veţi fi de acord cu mine că asta'es­te într-adevăr o ştire. Pre­ţul — 5 lei coala. Ca orice gospodină cuminte, am cumpărat fără să întreb de unde şi ce. Opinia, publi­că nici nu na-ar fi lăsat, de altfeL

• Minilişet. Cooperati­va ..Metalurgia" din Cluj- svapoca a omologat şi in­trodus în fabricaţie, de lu­na trecută, produsul mini- fişet pentru păstrarea ba­nilor, recomandat pentru liberii întreprinzători. Pre­ţul informativ este de a- proximativ 4.000 de lei, iar desfacerea se face Ia sediul central de pe strada Nă­vodari nr. 4.

• : Ofensiva cnltclor nco- protestante. Dacă ne luăm după densitatea afişelor şi după planificarea sălilor în care ar trebui să se desfă­şoare manifestări cultura­le, cultele neoprotestante (foste secte) cîştigă tot mai mult teren. Desigur, liber­tatea este acum deplină, dar dacă continuăm tot aşa, liber-cugctătorii vor

ajunge să i-egrete vremu-, rile de odinioară.

• Vize. Unii din cei ce-au . bătut drumul amba­sadelor pentru vize la Bu­cureşti afirmă că la Amba-

; sada franceză, pentru a ob- ţine viza, cel mai simplu este să prezinţi o legitinaa-

. ţie de la Partidul Liberal. Sîntem convinşi că este un simplu zvon. Prietenii noş-, tri francezi nti pot fi atît de partinici. .

; ' • Restaurant nou. InPiaţa Gipariu s-a deschis o nouă unitate a I.G.S.A.P., care cuprinde o cofetărie cu produse pentru copii şi un cafe-bar (categorii spe­ciale), braserie şi restau­rant, cu terasă. Numele noii unităţi: „Rapsodia".

• Anunţ. De la Admi­nistraţia financiară a mu­nicipiului Cluj-Napoca sîn-, tem informaţi şi anunţăm întreprinderile mici şi a- sociaţiile cu scop lucrativ care şi-au început activita­tea în semestrul I 1990, că sînt obligate, conform De­cretului. nr. 54/1990 şi a normelor aprobate prin Hotărîrea guvernului nr. 201/1990, să depună bilan­ţul contabil şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe această peri­oadă pînă la data de 15 iulie a.c. în caz contrar se vor aplica sancţiunile pre­văzute de aceleaşi acte ju- juridice.

S. MARIA

USyQE FUGIM D E -A C A SÂ ?

TALIA SOMEŞULUI MCEIdeal ar fi să putem da

o fugă pînă la mare, să ne prăjim la soare cel puţin 10 zile, iar apoi să ne ră­corim la isunte. Apa şi soarele reprezintă > combi­naţia naturală care aduce bună-dispoziţie şi celor mai îndărătnici melancolici. Pasărea mălai viseazăl

Pînă ne facem rost de bani ,de bilete, de costume de baie, de concediu, mer­gem mai bine în zonele ac­cesibile şî. ieftine.

Acum că s-a • terminat cura de fotbal, iar sclava Isaura şi-a dobîndit, în sfîrşit, libertatea, ne pu­tem face un program de sfîrşit de săptămînă inde­pendent de Televiziunea Română (fostă Liberă).

Vă propunem, astăzi, un. traseu pe valea Someşului Rece care, pentru cei ce au corturi poate deveni o ex­celentă ieşire de două zile. Drumul este bun pînă * la Gilău. Intre Gilău şi So­meşul Rece, porţiunile ac­ceptabile alternează , cd cele pline de gropi.

Locurile, de-popas sînt (încă) multe şi frumoase. „Abonaţii", cei care şi-au făcut un obicei din a veni aici, se duc, fără ezitări, la locul preferat. Vegetaţia a- ■bundentă, pădurea, apa (bună pentru răcorit dar şi pentru „audiţie") fac cazo­

na să fie foarte căutată. Nu numai de turişti ci şi de către întreprinzători. Locul care mie-mi plăcea cel mai mult şi cu care mă obişnuisem într-atît îneît îl consideram pe sfert al meu, a fost ocupat de un particular care a construit aici un minicamping, un popas botezat „Valea Bră- detului", care promite foar­te m ult

Preţul - pâmîntului în va­le a început să crească şi probabil .încă este mic com­parativ cu cît va fi în vii­tor. Deocamdată avem ac­ces în zonă chiar dacă pro­prietarii îşi manifestă drep­turile mai hotărît ca îna­inte.

Mîncarea este bine să fie dusă de acasă atît pentru economie cît şi pentru con­fort. Deşi în drumul turis­tului. se ivesc şi tentaţii cum ar fi popasul Gilău (adesea, cu păstrăvi) şi ca-

• bana Someşul Rece.' Cit despre băutură (de orice fel), cel mai bine ar fi să trecem la mahomedanism .pentru că speranţe nu are rost să ne facem. '

- în final,' aceeaşi sugestie ca în rubricile trecute zo­na este de o mie de ori mai frumoasă dacă e frecventa­tă în alte zile decît cele âe la sfîrşitul săptămînii.

Maria SÂNGEORZAN

Dr; LA m in is t e r u l

în v a ţ Am in t u l u i

ŞI ŞTIINŢLI

în urma concursului de admitere. în clasa a IX-a de liceu, Ministerul învăţă- mîntului şi Ştiinţei a hotâ- rît ca acei candidaţi care au obţinut medii mai mari sau egale cu 5. dnr care nu au fost declaraţi admişi din lipsă de. locuri la liceul un­de au concurat, să poată fi redistribuiţi în ordinea des­crescătoare a mediilor şi în lipsa opţiunilor exprimate pe locurile rămase neocu­pate la alte licee. Perioada, condiţiile şi modul concret de redistribuire vor fi co-. municate ■Inspectoratelor şcolare şi aduse la cunoştin­ţa publicului prin interme­diul mijloacelor de comu­nicare în masă.

(Itompres)

W7 Pin

l is t a n e o f ic ia l a

A PREŢURILOR LA HALA

AGROAUMIîNTARA

Roşii — 20 lci/kg Castraveţi — 20 lei/kg Cartofi — 10 loî'kg Conopidă — 15 lci/kg Fasole verde — 23 lci/kg Varză — 10 Ici/kg Arde» — 5 Ici/buc.Vinete — 20 Ici/buc.Cireşe — 30 lei^kg Vişine — 20 lei/kg Caisa — 25 lei'lt"Piersici — 20 lei/kg

IMentionSm că .preturile la roşii şi ta cartofi au su­portat, ieri, concurenţa din magazinele dc stat

Sfidînd orice lege a bu­nului simţ, lipsiţi total de un elementar spirit de con­servare, mulţi dintre parti­cipanţii la traficul rutier continuă să ne pună viaţa în pericol. Şi a lor, bine­înţeles.

LA SPAŢIR CU V TRACTORUL...

Traian Pleşa lucrează la Ferma nr. 4 horticolă a în- treprindprii agricole de stat Cluj. înainte de a ho­tărî plimbarea prin muni­cipiu s-a-îmbătat zdravăn. Ga să nu se plictisească a luat în cabină alţi doi prie­teni. Sigur, în aceleaşi con­diţii de îmbibare alcoolică. S-au dus şi s-au dus, au povestit, că aşa se cade la un pahar. Şi au uitat de drum. S-au trezit, vorba vine, răsturnaţi. Noroc cu . . . ambalajul (a se titi ca­bina), căci altfel ar fi vî- nat pe veşnicele plaiuri. N-au observat sântul‘ cu o

LA VOLANdenivelare de .aproape 2 n». De! Distracţia se plăteşte, în cazul acesta ceva mai ieftin. ,

. . . ŞI CU MAŞINA - DE FURAT

: O asemenea maşină încă nu s-a inventat. Există, însă, maşini furate. Chiar dacă legal. Aşa a proce­dat şi Florin Muntean. S-a gîndit că la 19 aiii poate să-şi permită să ia „Dacia 1100“ cu. numărul 2-CJ-970 (împrumut, furat dat de părinţi?).' Pentru ca ope­raţiunea să nu se'... rupă, a fost udată cu suficient alcool. Nu ştim (e drept, nici autorul), dacă a plecat de la locuinţa din str. -Ve- nus 22. Cert este că aşa băut, fără permis şi cu toa-, tă viteza care ţi-o dă cu­rajul alcoolizat a luat-o

Spre Mănăştur. "La' capătul liniilor de troleibuz o manevră greşită şi maşina

; s-a răsturnat,S-a rupt, deci.- „

NICI O PROBLEMA.!DAR PUTEA FI ■ j

• Aurel Itlga' a băut. A băut bine şi a recunoscut. Pe drumul Făgetului'con­ducea maşina 5-CJ-9488 :Şi la somaţia Poliţiei a spus tot. Atîta votcă, atîta be­re... vorba cuiva: era ca zeama. N-am înţeles însă, de ce întreprinzătorul os­pătar, de la „Colina1* s-a urcat la volan,- din • moment ce proprietarul maşinii cu numărul amintit nu părea să fi băut. Greu de. presu­pus că ar fi dorit să-şi o- moare amicul. Ar fi murit şi.el- Atunci? Nu văd nici o explicaţie logică.

Sau aşa fac şoferii mai , vechi. II pun pe cel mai beat dintre ei să conducă?

Radu VIDA

• ÎNTREPRINDEREA DE PENSULE co sediul în Cluj-Napoca, str. H. Barbusse nr. 59—61 organizează concurs, conform legii, pentru angajarea unul economist pentru compartimentul financiar contabilitate. Concursul va avea loc în data de 16 iulie 1990 ora 9 la sediul unităţii. înscrierile la concurs se primesc' plnă în data de 12 iulie a.c. Informaţii suplimentare la telefon. 3-21-55 birou P.P.I.S. .. . . . . . . , '.

' , (9 59)

^ v^AA^AAAA/\AA/\A/VSAA/AVAWWWWWVVWVVV1

În t r e p r in d e r e a d e v in if ic a t ie ş i p r o d u s e' . • SPIRTOASE CLUJ

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Traian-nr. 36 - angajează de urgenţă • frigotehnist sezonier pentru 3 luni: iulie, august, septembrie 1990, care va lucra pe două schimburi. Condiţii de încadraro - conform legilor ■ nr. 12—1971 şi 57—1974. .

(952)

ÎNTREPRINDEREA „SINTEROM" CLUJ V * ;

B-dul Muncii nr. 12 ’ ■ :K-i ■

încadrează prin concurs următorul personal: • 2 opera» tori Riinicalculatoarc, băieţi, absolvenţi ai liceului de. in­formatică • 2 programatori sau programatori principali, absolvenţi ai învăţâmîntului superior de specialitate • I tehnician sau subinginer (bărbat) Ia biroul O.P.M. cu probleme de normarea muncii. încadrarea Se va face în condiţiile Legii nr. 12/1971 şi a Legii nr. 57/1974. In­formaţii suplimentare Ia sediul unităţii, biroul P.IjS. în­tre orele 7—8 şi 13—15, telefon 4-00-88,-interior 135, (979)

COOPERATIVA „ARTA JUCĂRIILOR", CU SEDIUL ÎN CLUJ-NAPOCA, str. Cîmpina nr. 62

oferă spre cxecuţic la domiciliu, pentru injectare, pro­duse din mase plastice, asigurind matriţele .şi materia- primă. Informaţii suplimentare, la telefon 4-42-18. N ;,

(047)

I.C.S.A.P. CLUJ-NAPOCA

Noul şi _ modernul restaurant „RAPSODIA" situat v tn - Piaţa Cipariu, vă oferă posibilitatea servirii 'celor- mai diversificate sortimente de preparate culinare, băuturi, produse de. cofetărie, patiserie. Saloanele de cafe-bar, restaurant pizza, cofetărie, de o eleganţă şi- un bun gOst deosebit, asistate de un personal cu o înaltă calificare profesională vă asigură că veţi petrece clipe de neuitat.

Casa de comenzi „URANIA" amenajată în incinta co­fetăriei ,URANIA“ vă oferă produse de cofetărie; (tor­turi;. prăjituri) pentru ocazii festive.. Primim comenzile

- dv. şi cu anticipaţie.. '■ -. ■ ' ' ' •’ .- " (1955)

VWVV\^A<VVWWWS^yVVW\A<WVVVV\VVVWVVWWV

UZINA MECANICA CLUJ-NAPOCA 4 .■ t." ' ■ . • -■ - i !

Calea Baciului nr. 2

organizează în data de 18 iulie 1990 concurs pentru ocu­parea următoarelor posturi vacante: • economist prin­cipal la biroul • desfacere (bărbat); • economist la bi­roul aprovizionare (bărbat); • tehnician principal !a serviciul aprovizionare. La fel, încadrează prin trans­fer în interesul serviciului sau repartiţia forţei de muncii, următorul personal: • şofer pentru ARQ, la activitatea „Service"; • şofer-Dacia-furgonetă; • 4 turnători-forma- tori (oţclari); • un forjor; • 4 paznici (stagiul militâr efectuat, fără antecedente penale). Relaţii-suplimentare la sediul unităţii sau la telefon 8-02-65. .

"-(950)

-- „CLUJ AN A*

încadrează prin transfer/ sau Oficiul Forţei de Muncă • muncitori necalificati (bărbaţi) pentru Fabrica de Pia- le. încadrarea şi salarizarea se face conform Legii nr. 57/1974. Beneficiază de grupa I-a de muncă, o masă caldă gratuită şi 15% majorare la salar pentru condiţiile grele de muncă. (972)

FABRICA DE MOBILA GHERLA

' str. A. *Mureşanu rir. 4, teleffin 4-14-64 ^organizează concurs în ziua de 20 iulie 1990 ora 10 la sediul unităţii pentru .ocuparea următoarelor posturij • şef birou plan-salarizare • economist salarizare • in­giner principal produse finite lemn • maiştri produse finite din lemn • casicr principal e funcţionar admi­nistrativ I. Condiţii: Legea nr. 12/1971 şl Legea nr. 57/ 1974. Salarizarea; Decret 206/1938 majorat cu 13°/«. In­formaţii suplimentare la biroul personal. (973)

» •

COOPLRATIVA „ARTA JUCĂRIILOR"CU SEDIUL IN CLUJ-NAl’OCA str. Cîmpina nr. 62

execută următoarele lucruri: • mntriţeric şi .S.D.V. • alu- minizări în vid • glieroto «le diferite dimenviuni pentru activităţi comircialc.

(047)

ADEVARUt/'- IN LIBERTATE'

cMss&iţ¥ îm Ă m

a i

9 V in >3 g a r n i t u r i d o rm ito r şi

m aca?:, \ pre ţ c o n v e n a b il. T e le ­

fo n 6-SS-05. (11155) -• v t iic l s p o ilc r fa ta , eîectro-

m o lo r , c a r b u r a to r n o u reglat-

a r lp â f j ţ l d re a n ts- g e l m s ta li- ■sat, s top d re a p ta p s a lm - „ O lî-

c lţ C l ' ib " . T e le fo n 6-SS-li, c iupă

o ra 10. (1U 53); # C u a .p i i ' c ă r u c io r c o p il , r a ­

b a ta b il , m o d e r a . T e le fo n

4-S4-7D, dupS. o r a 17. (11310)

10 c u i u p i c b r a c g e rm a n sau a lredp .la te r r le r s u b S lu n i . Te­

le fo n 4-01-U . (1S910)

(§-. v inci- „T raban t".- n o u . Te-

te to n S-îî-31, d u p ă o ra l î .

(1*077) . •0 v in d a p a r ta m e n t S cam e ra

ea sau.. £Sră prsduatc; «te, rate.’ I n f o r m a ţ i i : ' t e le f o n 6-91-S8' • sau . Î-M-M . d u p â o r a -17. (ISSSGi' -

• ' - 0 V in d : m o b i l i <Sc b u c ă tă r ie , d o rm ito r , birou;- m asă 'rT V . Te-

- leîort r. •. » -v ind 'Insta la ţie .- recepţie sa-

tr.u t, oom pi- îta ş l te le v le o r , „C ro m a t ic * ; T e le fo n 3-1S-21. , ■(15751) ■'" •.

• Vîr>;S i .F ia t 83®a, preţ c o n ­

v e n a b il . e v e n t u a l ' p tess t e

- s c h im b .; . T c i e t o a 8-BS-S7, d u p i

"o ra (IS'HT)0 Y 'm d te le v izo r c o lo r im ­

p o r t , p u f iit fo lo s it , e u te le c o ­m a n d ă , d ia g o n a la S* c m , f irm a

T e i of."n 5-53-79. (13311)

0 .-V ind-„V ol& stsragca ?- p e n ­t r u . p e rso a n a ş i 'm ă r f u r i , .capa*

c it a te ' S . to n s — 8.050 em ps

„ F o w î^ p c i '- tm t ra n s p o r t m ă r ­fu r i l . î to n e ; te le v iz o r eo lo r.

,T eU ?ion ; M l/ î- i3-flî. .<1871»)■0 v in c i v i lă 5 c a m s r s , c u ga-

t a f , g r ă JU iă , c a r t ie r „ A . K u re -

ţa H t tV p S v a lu t ă . V î i id : m o b i­

lă , l io l m o d e rn , f o t o l i i a n t ic a ,, la d ă s c u lp ta tă / naob!14 flemo-

. d a t î , 'a c iu itu r i da- n u c , « r I p e n t r u a lb in e . i& le fo n 4-S2-J3,

os - e 16- 2?. ( I3»5's> .

‘ ' 0 - V î tu î te lev iK or e o lo r t ip

« « V • •Eetetoa, . S - IS - U / savi . f-'O-Sî. Cl405f ) ."'-

.., 0 v ip d , m a ş in i de tr ic o ta t

StT 01. ,Tole»'on 4-U-13. (13â7SJ

V Jn d „ D a c i i B re a k " , n o u a .

T ^ t o a .1-54-28, ' îa iM ' m'c’ ji « - j ! î . (iia ss ) 7 -r : -'

■ 0 , K n 4 -'„Fiat '1SM*,' -'m m n te ia U ra l, f ila ră . e x c cp ţ io u a lă .

- T e le fo n (J-Sl-13. (14832)

0 V in ă a p a r ta m e n t p a tr u c a - m ero , g a ra j şt p e v a lu t ă , in tr e

"o re le ÎS—21, s lr , G h . D ira a 37,

SC . I f . ap : 17. (14036)

9 V ir.fi ;.P ,MW SI®», fa b r ic a * '

ţ ie lSSţ. C s f it i îa va j; T e le fon

s-ie-os. ( m « 3) . ...

; # Vîn-i: rccamier, d u la p j c ş i ţ i m ă s u ţă r o tu n d ă . T e le fon •

.*-35-44. (14371) -• v îH d p y l u ? d î n o rasa Do-

b e rm a % şatio s S p tă m în l . P ia ţa

11 i i t lto n r . ’. î î . (11034) .• Vtnd; r.nfaj. S mac,un! — î

'„M-?rceţ3es S 5 D " , ,1 „C itro e n M e tia r i“ — , 2 m lr ilm o to re te .

■ S tr . M firJşU ' Ti. { tlSO IA y■ : 0 - v in d ,.V or<I G r a n iu la " , t ip

- 103*. In lo r a ia ţ i t : te le fo n 6-71-31,

«U p 5 o ra 31. (11331,-A)

• D j v în z a ra te le v izo r co lo r,

w a re ă s t r ă in ă . T c îa fo h 7-jo-as. (11*12)

. 0 A ln d lelevfcror co lo r spo r t.

T e le fo n 7-Î0-33; (11311)

• vintl orgS d e e lr n o ls f i PSS x — CS0. S tr . K c in îte a nr. 23, te ­lefon 1-41-43. (11338»

0 Vi u l .,T)aci:r‘ n rţrU U cA li,

■ T e le fon T-47-71. ( 11205)• 9 Vk\<l SS m p Linolc-U. T-»l,*-

fo n t-at-SJ. (U 1M)

' • , Vitsd apaL-tr.mv’ tit Z cama* re . M 5n«?(up , T o le fo n 7-83-SS, ora 19—21. (linsa)

0 V iu .l m a v in n do trU w la t

.lcclroai- :S , roaru»- ,45tn 8c r " . L o c a lita te a C lu j- N a p o c a , p'.r.

A u re l v iu jo ' i . i i r . s, ljU»3 . 5 , sc.

U , a p . I I . (14M 0»0 V in d a p a r i a n im i 3 comcr.?.

T ’.'lcfoiT r,-7 *-71. ( I» » » » .

.- 0 Vin;! TV c o lo r t ip nport,

n o u . T e le fo n Î-51-S5, (UMO)

0 V ;m l a p a r ta in M t l in a ra * m e t 'i( O acA l'.r io . d îp c j i J l i i ' . r ,

r i s c . w ic 3 , e tr .( lln â . p o r-.tt>llita;-v atfll-ţr. Inforr>intU : telofor» a-0v-4l. ( 137-M)

0 t fM il: r a s jin .l tr ic o ta t „Vc-

r i t t . i ' . r ’ i p a t. d i ib ld , b ib lin-

i -'c/i \ r* ţ l b ir o u . Tols-

' fon 4-3.1 • (l S7o;>/.\)

9 Ot.ttp.*.: a parlament J—« r a r i ) d : > '/.'.c llor.T c l- foa ’ -ri-;.». (1(103)

• V ii.ri ţ- n m u r t ' f ' j jn u r u

•„OfleM (’ >■>;. Tflcton î-Si-.’i).. ( 13M ."0 •

0 V'Ind revlîto d.« moilS cu- ,, rente. informat!!: ' tclcton

S-T3-18, Intre orele 17-20. ; (15300) ' .

• O s v în za ro , la .p r ^ ţ c o nve ­

n a b il , g a r io n ia r ă c o n fo r t 1 ; în

M ăn ăg tu r , e ta j X . z i ln ic , d u p i

o re le 18, te le fo n t - X h it . (JSSDH)0 V i n i : ■ ■ cărucior: spoit şi landou, medlcaracnle ,,c’ro- dîctln'’, „Verle'jrajt". TcleioTi 3-51-75. (1SSÎ3)

}- 0 vsnd: mobila stt&aSarîc -' b a c S li ir ic , d o rm ito r , m o to re ta

„ M o b r a ”. S tr . M c '.ie a in tl SI—o5,

b lo c D 10, a p . 31. (13111)

• Vind masnetofon „KasU* tan-l“. Telefon 1-S3-3), orclo , 17—21. (13307)0 vind: familii ds albine ?1 orsS , „Casio". Telefon - 6-S8-10, 6eara, între 19—31.- (13723)

0 Viud apartament cu 3 ea* raere. confort mărit Minăştur, Aleea Vidraru 3—T, bloc C 3, sc. If, etaj irr, ap. ?•?. Tele­fon c-TO-îo, familia Juria>i.

, ( î1035)• Vlnd:. mobiW modernii,

^fSobilă bucătSrîo, frl'ldor ,,Ar- '.•cllc«, aragaz, c.i:m\ • calcril-

le m n , m o c h e tă h o l, er-vor per-

j san , o tţ lln d ă , a n te n u T V . T tle-

ton 4-33-13. ait47)• Vlad „Volga M 31» pa mo-,

lorlnă, în stare bur»ă. Teleîoii •S-T2-12. (11111)

• Vind Trabnnt, «.93D k m , TaSeton 8-1S-5», după ora 15.; i

■ . (14141) /0 Vinii rldea recorder ,,Pa­

nasonic", ca telecomandii, piua, H casete, preţ avantajos. Te­lefon 1-44-33, oreîe î—13.(M142)

0 vîmT. o orn.1 „Casio", cu clapr? tun .^ i. T e le fo n , ?.i!nlc.

j-îe-sj. (mat) :.

• Schimb apartament • BheSm (i i anartansent îr. Cluj. T-'îe- fon &-S4-3ST sau 974/2-1S-T7. (13943/A) ■ ; - ; • ,

0 Schimb apartament trei ' camere proprietate, Bucureşti, cn ESmilar Cluj.-'- inlormai»-! : dupS era ÎS, telefon 97G/3-3S-SS.

■ (13472) ' ■■- . ■'■■.;• Seîiimb două garsoniere

. .I.C.ÎÎ.A.L.,lf\ Soci/or. la acelaşieîaj, cu apartament 2—S camr- re. Telefon 2-S3-S3. (13S9t> '

• - Schimb garsonieră' ’.I.C.-, Il.A.r,'.; confort, eîaj IV, " strl X’ata, cu apartament 7.C'.n^4.t.,2 caraare. I’ata, GScofgîieTil, centru. Telefon 1-17-12. (14533)

& Seîiîmb . 3 Gau 4 camera l,C.n.\.L„ ca S.sau 4 caniere. T e le fon S-9J-23, dupS-masa. ■,-' ■ (149391

• Seliimb apartament 2 ea- mere central, Alba Iuiia,.eu si­re liar Cluj. lo'torraaţiiî- 1-72-1»; 1-M-1S Cluj, intra orele 17—13. (11331) .

0 Schimb apartament de stat2 c am e re C lu j , c il a p a r ta m e n t ,3 camere Făgăraş.Informaţii: 4-S3-43, sau str. Tiilcea nr. S, . bloc O 1, ap. 12, Cluj. (13718)

• 0 S c h im b , a p a r ta m e n t Z c a ­

m e re 7, c a r t ie r D im it r o v , Pe- , tr iy ja n î, p e n tru ‘ a p a r ia m o it

. ?— .7 cam ere . C lu j . T e le fon

m'1-15-73. (11032) .0 Seiiimb gar.ţoniarS pro­

prietate. confort I, cu nparta-, ■r;1,-,' t irel camere <nu patru camere, etaj l sau II. Teleîon ,

Suport diferenţă.(ISI73)

• .Seîiimb casă parliculari, slr, Petrila, eu apartament do­ua, trei camere, 70na Pala. Te- •: le ta l 3-53-CJ. (11131)

0 Seliimb• aparlaflnant 3 ca- , mere. l.C.R.A.t,., ultracentral, ; Miercurea Ciue,. cu similar .- Cluj. ?,onelc Doirtbanţl, Hule- • vanilii.2î Ocoenibrie, CiparVu,. ' Pata, GbearGUenL intormalil: .- Cluj, telefon r,-3.2-73, între ore- • le lii->l. (14103)

MiSHimERI»s a s sg ____

■ • S lu d e n t, c a u t sarţonlcr."»

m o b ila li i . ' I n f o r m a l i i : te le fon tM.1-33. (M 155) ,

0 fo sH ir iM , p » v a lu l; ! , sp a ­

ţ iu u H ra s c n tra l (p e n tr u b i ­

ro u r i, lo c u in ţa c lc .) r T e le fon

5-35-3.1. (131S1/A)

O D .iu În c M r ie 2 cam e re cu acces, m o b ila te . In vil.'i, p .-ntn i

e leve, s tiu lc r.to sau s iu d e n ls

Ktrâlr.!», In fo r m a ţ i i : te le fon 4-60-61. ( 113R3) .

0 lu c b l r lc i g a n a n ie rS een-

Ir.!'.") p e n tru sturion'.! fţrccl/

c o n d iţ i i a v an ta jo a se . T e le fon

*-35-73, tlup .l o ra t7,' ( 1» 12)

9 Student, catil Rargonierâ. Informaţii: telefon 7-93-23, ore­le.. SO—22. (MM*) v s

, ' 0 - Dau în ciilrle, central, ca­mera pentru candidaţi admîte-

' rc. Telefon 1-17-SS. (13917), V ./

0 Agenţia da turism TUi‘ ! a vă stă la di^posiţie. ; Teţe.ion C-72-02,.orele. 1S-WΑ (13100) • •

# Descbld grădiniţa în. lim ­ba franceză sau italiană.' In- fornialii: zilnic, .îiitre. orele 17 —22, la telefon 4-39-30. (U0S8) .

0 S-ă,dese'.\ls un nou maga­zin de pompe funebre în car­tierul M'mS:;lî.!r. str. Agrîcuî-': torilor nr. 3. Telefon 8-58-5*). - (14939) • :

8Z$£2i

0 Pierdut, in data de 5 iulie, ' câfel fox-terrler. Găsitomiui recompensă. Telefon 1-3G-63. (14105). • Pierdut brac german, zona Abator. Găsitorului recompen­să. Vînd pul brac german. Te­lefon 3-63-79. (US30)

• Gâlăţean Nicuiae. pierdut camet da credit, eliberat de banca de crcdit îelod. E declar r.ul. (1368S) .

• îîoieru Mireea, pierdut camei „Alianţa* nr. 8S732/ C3S2S273. In declar nuL (13607)

• Eaţ Liiî.sna, pierdut con­tract. locuinţă nr. 12S8Î7/18.0T.B3 eu. 1) ;-i de calcul ?l suprafaţ-S. ; îl declar nul. (13394)

3S&

• Transmitem ■ sînccr» condolcas’ fe colegei noastre Popa MihaelB ■ In aceste clipe grele pricinuite de de­

cesul surorii saîe dragi A’ ÎAI.IA. C o W h ’Sl bl» roalui snlarî^are „Some­şul-'. (1-1188)

• Acseaţi nesecată tris­teţe -!a împlinirea a gas» săplăinîijl de la ir^cerea în îH-ci.-U.'i . a nepreţutîiilal aostra, H JU , b Ac il A. me­rsa predeal îii suflntele «i eîndnriîe noastre. Părăsîa- şul ia Rlseilca Bol», s im ţi­tă, Î4 iulie a.c., ora 17. Dumnezen să-l t,aîlifiea«ă. în pace. Soţia Doina'ţi MII Călin ţi Ilocla. ţi

• .Sîntem aiăluri de Ten- datra Pop în durerea prici­nuit» de dispariţia- marnei sale. Coleclltrnl Clinicii C I* necolo.ţlcc SI, Cluj. (14UT)

• Cu Infraa îndurerată ananjăm încetarea dia via­ţă a scumpei noastre ana», me, soacre, bunici j l stră­bunici KAPIUV CtllIîA, năi.rutS VI3KEŞ, de TI anJ. Inmormintarea va avea lac m Eina de 12 inlie 1598, ora 13, de la capela I a cimiti­rului Central. Odihncască- se în pace. Familia. (111C4)

• Un ultim omagiu la trecerea «mai aa de la moarte* dragului nostrn

soţ, Ulrt, socru şi bunic - VICfOS APETKAN. Fami­lia îndoliata. (11154)

0 Dureros omagia de a- dio preotului OK1GOUI3

MOLPOVAN, din Some- şeni. Sincere condoleanţe familiei greu încercată. Fa­milia Vasilc Slurcţan. (1113$)

• Sîntem alStnri de eole- E»1 noslru Ilie lîSjinaru în marea durere pricinuiţii de pierderea mamei «ale dragi. Colrjil de la Seclla L. 3, Chiţ. (1103.1)

• Azi, 11 Iulie, se împli­nesc 9 saptliminl dc cînd scumpa noastră n u m i ţl soţie I ’LOaiC.V SANTO ne-a părislt pentru totdea­una, Uhind lin dor nestins In inimile noastre. Nu te vom uUa nlciodalâ. Soţul Sandn şl fiica Ciaiulia, In veci îndurerau, (!'.19Î9)

0 DrasS Monlca, ninteni alături de line, acum, cinfl le desparji de drapa la ma- o\.l. Slnccre condoicanle. Colectivul UibliotecilI.P.C.-N. (11072)

, O LEVI cxle de ncinlo- cult. Nu voi uita niciodată sil împodobesc ca flotl fl lacrimi niorml-atol Iul. An- lonela. (I3.K3/A)

0 Consiliul parohial ai Bisericii ortodoxe „Naşte­rea Maicii Domnului* So- meşcnl anunţă cn profunda durere trecerea Ia cele veş- /nice a preotului paroh ; n n iG o n n s io ld o v a ît ,

care a păstorit , cu cinste, timp de şapte ani, parohia noanliâ. Amintirea Iul va râminc ncştearsil in inimi­le tuturor enoriaşilor. Sin­cere condoleanţe familiei îndurerate. (11QSS)

# Sincera condoleanţe familiei la plecarea fără înioarccce a preotului p t o - fesor IOAX R1INKA. Aso-, cinţia locatari SUnic—Tine-: retului. (11.314/A) ;

0 Smtem alfituri de În­durerata familie ia trccerca in lumea drepţilor a preţ-,

tulul profesor IO A X . ’ KUMHA. Locatarii blocului Tineretului Gt>, (11311) :

. 0 un im omagiu pentru vecinul noslru, preol profe-; sor IO AN BlîiVtiA. Condo­leanţe familiei. Familia I. Don. (lt'i.13) . I

I Ua ultim oraaţln fostei noastre colocatare IuKTrj'IA. KhVCŢîlT, sincer*. condo­leanţe familiei.- Asoclaţis de locatari, gir, AUibii nr. 93. (11396) ' '- -

« Aducem un ultim oiua- gia colocatanihii nostru

VASn.r, CHIKH.A. Sincere condoleanţe famiiiol îndu­rerate. Asociaţi» da loca­tari din Aleea Muscel nr. 14 (113D3/A)

• I,a dureroasa despăr­ţire de cel care a fost preot prof. dr, lOAJf lîUX.flA, în drumul său către vcşnica viaţă îl însoţesc omagiul şi dragostea noastei nestinse, Rsprimăsn familiei condo­leanţe. Familia prolopop . Traîan Man. (11339) ...

0 Sîntem alături de fa­m ilia profesor dr, ins- Cornel Jîia >n aceste mo- menle grele. Colectlval ca­tedrei d« mecanica cnn- krucţiilor, Vacuitatea fls construcţii. (113C*0,'A> '

0 î lori şi lacrimi ia mar- miîitnl iubltnlai n-astra prieten LI,VI AGOSTOS aai, la tin an de 1» fulse- rătoarea tai dispariţie. 11 pfistrăm în vetl în ssiîleî a- mintirea. ■ Cabi şi Sorîîi fîaîior. (13433)

• iVicl lacrimile, nici tim­pul şi nisnio dia Inifanseţl- le iu’m il un vor putea stin­se din saflctele noastre du­reroasa zi de 11 lnlie 1939» cînd jneartea - nemiloasă ne-a despărţit pentrn tot­deauna de iîil#it«l nostru

fiu şl frate AGOSTOX LEVEJîTB, la auesal 21 de ani. în veci nemingîiat-S fa­milia. (13923)

0 Sintem alStHri de na;* noastră,’ preoteasa Moldo- van in aceste clip® greis pricinuite de moartea ful­gerătoare a celui mai dis­tins şl nobil suflet, ■ preot GKHÎOlţE MOLDOVAN. Finii Neln ţi Hîarloara Vlaic, Doina şi Dina. (ÎS-MI)

w Asociaţia locatarilor di« Aleea Detunata 3 aduce un ultim omitţhi locatarei PAKASC1HVA p At b a ş c u şi transmite sinccro condo- ieanţe familiei. (11933)

• „Un u ltim ‘omagiu ios- lului nostru coleg aillîCBA STÂNISSCU. Sincere con­doleanţe familiei, ' Colegii din comparUmennl trans­port, I.C.S.A.P. Cloj-Napa- ca. (14097)

0 Cu nemHrgmită durere ne despărţim dc scumpul

nostru fin ţi na? preot GUIGOUB SIOI.nOVAN*. Sîalern cu tot sutletul ală­turi d î familia întlareratâ. Klvira şi familia Şoşa. (Ilî‘33) ____

« Cu adincâ ilurere în sullet anunţăm încclarea din viată, in data dc 3 Iu­lie . 1Î9C, * scumpului nos­tru tatii, bunic, frate,

uuclii. socru ailKCKA SI AXICSCU, în etate de 53 ani. Inmormintarca va a- vea loc in dala de 11 Iulie, ora 14,13, din c^pcla «onă a cimitirului Mlnnţitur. Co­piii, nr.po|ll şl fraJU.(11103) _____ ____________

9 Ne. slmjitn cu silfide­le copleşite dc durero la disparliia dlniro noi a

scumpei noaslro surori VîîllONlCA FODOR1ÎAN.

Te vom păstra hi suClelul nostru cit vom trăi. Surori­le Aurica, luslina şl cum- najil Naţn, loan. (14I9I A)

Oj)cra Română' —- CAB- r.înN', ora 18.

F IL M E

• DRAGONUt, ZBURĂ­TOR (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Republica • INVINCI­BILUL k u n g -f s e>; i i ; 13; 15; 17; 19) • LILIA­CUL'' ÎNFLOREŞTE A DO­UA OARA. în completare: 22 Decembric 19S9 (12; 14;

1 16; 18);' DESENE ANIMA- TIC — Dacia • TOOTSîiS (3; 11; 13; 15; 17; 19) • DESENE ‘ ANIMATK (10) » DANSD'L SCURT

' AL DRAGOSTEL Ia com­pletare: Rezervaţia natura-

. Iă- din Cehoslovacia. (12; l î î i; 16; 13) — Mărăsti © RÂZ- . BOIUL - STELELOR, serii­le I şi II (8,30; 11; 13,30;

. 16;. 18,30) — Victoria ' • DEZRĂDĂCINATUL (9î 11; 13; 15; 17; 19) — Arta• f l u t u r i i sî?rr 'Lr-

- BERI (9; 11; 13; 15; 17; 19) —. Muncitoresc • NOI A- VE.\TTURI PK VASUL PO- SEIDON (9; 11; 13; 15; 17; 19) — 23 August LOLEKi $f BOLEK I\- LUMRA

, POVEŞTILOR (3) • DU.t- GENŢA (1.1; 13; 15; 17; 19) — Timpuri noi • JAN­DARMUL LA PLIMB ARIS (13; 15; 17; 19); — Steaua roţi», ' • .. . , ,•

ÎNTIîEl'RTNDEREA „CARBOCHÎM“ c i .u j-n a p o c âîncadrează prin transfer sau Oficiul forţei dc mimcS ,'«r- mâtoarela _ categorii de personal (bărbaţi) • jurisconsult cu o 'vechime mi ai mii în specialitate de 3 ani * maţinist pod rnlant • şef manevră sau maneyrant • operator produse abrazive,' refractare sau chimist » muncitori nccaiificaU • electricieni.

încadrarea sc face conform LegH nr. 12/1971 -şi a Legii ar.- 57/197-4 Republicată. Domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca. Informaţii suplimentare Ja telefon 3-20-47 interior 122. (963)■'N. V'vV n.'W 'AA.A .'W

/ ÎNTREPRINDEREA df. p r o d u se DIN c e r a m ic a - ÎJNA PENTRU CONSTRUCŢII CLUJ-NAPOCA,

str. BeÎJîţuiui nr.T, încadrează urgenţă: •'• an visieanizajor categoria 3 sau categoria 4, pria trans­fer interes serviciu sau repartiţia O.F.M. Condiţii de.la- ea^rare, retribuţie conform Legii 57/1974. Informaţii sU- plimantare se primesc la Biroul. PXi:., telefon: 4-70-33 interior 130, (9G6). . _ ,

STAŢIUNEA DE CERCETĂRI AGRICOLE TURDA,

-str. Agriculturii nr. 37 organizează concurs în perioada 20—25 iulie-1990 ia se­diul, unităţii pentru ocuparca postului de • responsabil economic' la -ferma zootehnică. Candidaţii să fie. absol­venţi ăi Institutului de Ştiinţe Economice— profil agri­col. Condiţiile do încadrare şi salarizare conform Legii nr, 12/1971 — legii 57/1974 şi Decretului nr. 206/1978. Ce» .reriie de înscriere pentru concurs se pvimcsc la secreta­riat»’ unităţii pînă îa data de ltt iulie 1999. Sc va anexa, un: extras de pa cartea da muncă, cap. IX, referitor Ia activitatea. tn muncă. La concurs nu pot participa per­soanele care au fost înlăturate dia funcţie în urma re­voluţiei din decembrie 1989. Relaţii la telefon: 1-61-81;I-16-82, serviciul personal, (971)

. ANTREPRIZA DRUiVIURI-PODUKI CLUI-NAPOCA '

- Brigada DniiHini-podtiri Cluj-NapocaCalea Dorobanţilor 131—135

încadrează urgent prin Oficiul forţelor de nîaacu sau prin transfer • betonişti; • - dulgheri; » -/islai-i ?i mun- ciiori necaliîicaţi cu posibilitate de calificaie, pentru lu-

■ crăriîe de construcţii din judeţul Ciuj. Condiţii de în­cadrare conform Legii nr, -12 — 1971. Informaţii supli- :

~mentare -ia telefon 1-8-1-52. interior '41 sau 13.~ : J ■ ' (&r-3)

ÎNTREPRINDEREA DE MEDICAMENTE „TERAPIA"■ '■; CLUJ-NAPOCA

ttrganizează concurs în data de 21 iulie 1930 pentru ocu­parea unui post de maistru frigotehnist; angajează prin transfer sau repartizare de la Oficiul forţelor dc muncă:» operatori chimist! (bărbaţi); • absolvenţi de treapta aII-a sau I-a (ii<iri»ati) pentru calificare în meseria de operator chimist; \» muncitori (bărbaţi) pentru activi­tatea depocile. I'rogrămu] de lucru este de 5 zile pe săp- tămînă. Relaţii suplimentare, zilnic, între orele 13—15, îa biroul Pe«wnal-îiivă{5mînt-salufdzaw», B-dul Muncii nr, .10, telefon' 4-70-33. •

■ m t )

0 Sincere condoleanţe ?t intreasa mea corapaslnne familiei pleş.» !n marea durere pricinuită de moar­to marnei şi burticii drajl. Blihicla Kcxill. (I4l:lJ)

0 Dumnezeu a luat fle l in j l noi pc scumpa noas*

tră mamă şi bunlcS VtaONtCA I'OnOIîî’.AN, în viriiS de •">'< ani, 1-Ssind la urmA lacrimi de durere. Şi-a săsi odibnl linsă soţul

el draj, ÎOAN fODOcaVN*. tata şl bunic. Dragă mam.4 vel fi vie şl vie vei rămiue in veci «ti noi. Dumneacn s l o ierte. Inoiormlntarca va avea loc in data de 13 iulie, ora 13, in satul Fclnrdcnl. Pleca­rea autobuzului va fl la orele 11,30, de la Vama Cliintenl. Fiii Yasile, loau şl Tr:,i.tn. (11181)

O Sincere condoleanţe «■lesei noas'.re Ana Man la despărţire.» dr la til « ra j. Colegele de serviciu.(11141) ______

0 Cu inimile cernite de durere ne despărţim do scumpa nnastri soţie, ma- roS, soac-rA, bnnlcl şi stră­bunica EL.V.’S X 5ÎOGA, în- văţ.llo.are pensionară, I*en- trn noi, ca şl penlru toţi cel care au cunoscut-o, ri- mina aminiirea omuiui de omenie, care s-a dăruit cu sanerozilato familiei şl mnllor (renr-raţii fln elevi. 11 vom pSstra eu cinate şi draţosi# amintirea sufletu­lui nobil ş* a chipului drag. Cu ultim r."imas bun. Joi, l î iulie ijm , ora 13, la ca­pela ver.be M2n3ştur, Fa­milia îndoliaţi. (1111.1)

0 Cu adîncS durere în suflet anunţăm Încetarea ■Un v!:i(S, dup j o Erea su- lerinjă, a scumpului nos­tru soţ. lata, bunic şl slr5- bunic NICOLAlî MABTIW, fost pensionar C'.F.Jt. . In- snormîntarea va avea loc In x iua dc 11 Iulie 153», ora 13, da la capela cimitirului Central dlu Cluj. raniUla îndurerau. (Ui»C>) *

COLEGIUL D£ nEDACIIEi Ui* CSIlnn (tîdacto» jet), Dan Rsbteom» (tedacto» }îJ odlunc!), Tfalon Boip {lecistsu osnciol ds fsdocţifc), Voltsi Cfiîoiînna,

Emil tuta. ton tiu».

TtcOjctUi cluj, itt, Nspoc» nr, UL Iclsfon l-ll-lij talstoin» interioarei lecrctartal-— lî5l ienlS» (ralinral* — U7 >'

::Jj protiliins loshu »j toca:a* - aî, K», ttJj *dm!n!su«tu ~ «U «cojraBs - m.îîS. «k» pnbîicltat* » pttomte rîlnle. lolr» #r«l* !>— II,- notnxf U tUfnlfllitroţla, ursi» Nsrt-t» ar. II. (mrter.

STtrnl! 33.026

«*.i«