Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-NapocaFacultatea de Istorie si Filosofie

Specializarea –Studii de Securitate

REFERAT

Criza rachetelor din Cuba (1962)

Student: Bologa Raul-VladAn III, grupa I

2014

Criza rachetelor din cuba a reprezentat momentul cel mai “fierbinte” din perioada razboiului Rece.

Amplasarea rachetelor nucleare de catre URSS, in imediata apropiere a SUA era pe cale sa declanseze un nou conflict mondial, in care, de data aceasta, ambele tabere dispuneau de arme de distrugere in masa.

Trimiterea celor aproximativ 80 de rachete in Cuba, a venit drept raspuns la amplasarea rachetelor Jupiter de catre americani in Turcia, in acelasi an.

Solutia gasita de americani pentru a preveni acest dezastru a fost instituirea unei blocade navale, care pana la urma se va dovedi un real succes.

O consecinta directa a acestui eveniment este formarea unei linii telefonice directe intre Kremlin si Casa Alba, considerandu-se ca in acest mod se va depasi intr-un fel , lipsa de comunicare dintre cele doua.

I.Introducere

În celebrul său ”Iron Curtain Speech” rostit la 5 martie 1946, Winston Churchill

avertizeaza asupra Cortinei de Fier coborâte asupra Europei, cea care separa sfera de influență

sovietică –Europa Centrală și de Est- de Europa Occidentală. Această zonă, enunța premierul

britanic, se afla, sub o formă sau alta, sub controlul Moscovei.1

Războiul Rece, ca și consecință a încheierii celui de Al Doilea Război Mondial, a

reprezentat o perioadă de competiție Est-Vest între cele două blocuri militare ideologice, NATO

– SUA și URSS – Rusia. Ambele vor cunoaşte o creştere de putere după 1945, rămânând

singurele Puteri Mondiale şi angajându-se în Războiul rece, conceput ca „o competiţie a

stemelor”.2

Această etapă istorică a fost caracterizată de ostilități și concurență între cele două

superputeri și de ”războaie proxi” – între aliații celor două tabere, alături de evitarea confruntării

directe și de jocul cu sumă nulă. Motivul esențial e reprezentat de faptul că în a doua jumătate a

secolului XX, cele două blocuri își procuraseră arma nucleară, astfel că începerea unui nou

război ar fi însemnat sfârșitul lumii așa cum o știm.

II.Hrusciov si politica sa

1 Paul Halsall, http://www.fordham.edu/halsall/mod/churchill-iron.html accesat la 21.05. 2014

2 Imanuel Geiss, Istoria lumii din preistorie pana in anul 2000, editura ALL EDUCATIONAL, 2002,2003

La nivelul anului 1960 Hrusciov pune capat interzicerii neoficiale a testelor nucleare,

intelegere respectata de ambele parti timp de trei ani. Ca urmare URSS declanseaza o explozie

monstruoasa de cincizeci de megatone.3 Date fiind aceste fapte Hrusciov va promova in perioada

urmatoare o politica de aparare bazata pe rachetele nucleare si pe reducerea armamentului

nenuclear. Desi Hrusciov era foarte increzator in aceasta politica, multi dintre consilierii si

colegii lui o considera mult prea indrazneata.4

SUA si URSS s-au complacut sa propuna in schimb planuri ireale si profitabile vizand

dezamarea generala si totala si au pierdut mult timp vorbind despre ele. Propunerile sovietice s-

au concentrat asupra unora dintre obiectivele favorite, ca de pilda retragerea trupelor si a bazelor

straine, in loc sa prefere probleme mult mai putin spectaculoase de tipul celor privind acceptarea

controlului si verificarilor, de care erau foarte preocupati negociatorii britanici si americani.

Planul sovietic, prezentat adunarii generale a ONU de catre Hrusciov, a fost urmat in martie si

iunie 1960 de doua propuneri americane. Americanii si rusii au cazut de acord asupra unui set de

principii, dar nu au reusit sa cada de acord asupra unei propuneri americane privind controlul;

ambele parti au redactat proiecte de tratate pe tema dezarmarii generale si totale( proiectul

sovietic era o revizuire a unui proiect anterior) in vederea sesiunii de toamna a adunarii generale

a ONU.5

Hrusciov incearca sa iasa din impasul cauzat la nivel European in ceea ce priveste criza

Berlinului si se angajeaza in dezastruoasa aventura de a plasa rachete in Cuba , ceea ce nu face

decat sa arate ca trebuie marita miza inainte ca puterea militara sa afecteze diplomatia.6 Acesta

hotaraste in 1962 sa amplaseze in Cuba rachete sol-aer , urmate de avioane de vanatoare mig 21 ,

de bombardiere cu reactie Il28 si de rachete nucleare sol-sol , ca raspuns la amplasarea rachetelor

3 Henry Kissinger , Diplomatia , traducere din limba engleza: Mircea Stefancu, Radu Paraschivescu , Bucuresti , 1998 , editura ALL , pag 508

4 Peter Calvocoressi, Politica mondiala dupa 1945 , Bucuresti, 2000, editura ALLFA, pag 28

5 ibidem, pag 36

6 Henry Kissinger , Diplomatia , traducere din limba engleza: Mircea Stefancu, Radu Paraschivescu , Bucuresti , 1998 , editura ALL ,pag 511

Jupiter pe teritoriul Turciei, in acelasi an, rachete care puneau in pericol integritatea cetatenilor si

a oraselor din URSS.7

Intelegerea intre cele doua tari comuniste privind amplasarea rachetelor nucleare rusesti

in Cuba este facilitata si de faptul ca guvernul SUA a incercat sa rastoarne sistemul condus de

Fidel Castro, in nenumarate randuri , cele mai bune exemple fiind invazia din Golful Porcilor din

1961 si operatiunea Mangusta, din 1962 prin care se incerca initierea unei revolte populare

impotriva lui Castro.8

III.Criza propriu-zisa

La inceput nu se stia exact daca URSS incearca sa ameninte SUA prin amplasarea acestor

rachete sau doar sa apere Cuba in cazul unui atac american. Sovieticii au dat asigurari

Washingtonului ca operatiunea vizeaza strict apararea Cubei si ca nu au intentii ofensive, si desi

afirmatiile lor contraziceau pe cele ale refugiatilor , pana la jumatatea lui octombrie americanii

nu aveau nici un fel de dovezi.

Dupa imaginile suprinse la acea vreme era vorba de un numar de circa 36-42 de rachete

cu raza de actiune medie , instalate de armata sovietica din totalul celor 96 ajunse pe

insula.Aceste rachete erau capabile sa loveasca la distante de aproximativ 2000 de kilometri, in

raza lor intrand principalele orase din centrul si estul SUA. Intensitatea cu care puteau lovi

acestea era deasemenea considerabila, ele avand o putere de circa 60 de ori mai mare decat

bomba de la Hiroshima.9

In data de 14 octombrie sunt descoperite bazele nucleare de catre un avion de spionaj

american de tip U2. Drept urmare a acestei descoperiri, presedintele Kennedy comanda

instituirea unei blocade navale in apropierea Cubei. Actiunea americana a fost privita ca un act

de razboi si a fost intampinata cu proteste de catre comunisti. Hrusciov afirma la acea data ca

blocada este un act de agresiune, care va duce la un razboi nuclear in cazul in americanii ataca

7 Peter Calvocoressi , Politica mondiala dupa 1945, Bucuresti, 2000, editura ALLFA ,pag 31

8 http://www.ziare.com/cultura/documentar/omul-care-a-salvat-lumea-de-holocaustul-nuclear-documentar-1075831 , accesat la data de 21.05.201

9 http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/imagini-memorabile-cu-kennedy-hrusciov-si-castro-in-criza-din-1962-galerie-foto-1197448 , accesat la data de 21.05.2014

Cuba sau vasele sovietice. In noaptea de 22 octombrie, Kennedy anunta public descoperirea

rachetelor sovietice si blocada navala din Cuba, pentru a preveni un atac. Concentrarea trupelor

americane cuprindea zeci de nave de razboi,submarine si avioane. Bombardierele americane erau

pregatite pentru a lansa un contraatac nuclear impotriva sovieticilor, rachetele intercontinentale

asteptand doar semnalul de atac pentru a fi lansate. In cazul in care SUA ar fi atacat navele

rusesti incarcate cu rachete nucleare, americanii aveau in plan si invadarea Cubei incepand cu 28

octombrie pentru a distruge restul rachetelor si a pentru a-l inlatura pe Fidel Castro de la

conducerea tarii. La 27 octombrie 1962, membrii NATO au fost anuntati de un eventual conflict

ce va urma. In aceeasi zi, CIA il informeaza pe Kennedy ca rachetele sunt functionabile si gata

de lansare. Tot atunci un avion de spionaj U2 este doborat deasupra Cubei de catre sovietici , iar

un altul a fost detectat in timp ce facea un zbor neautorizat asupra granite estice a Uniunii

Sovietice, fapt care a accentuat si mai mult tensiunea existenta in acea perioada.10

Torpilele nucleare cu care erau dotate submarinele sovietice nu puteau fi lansate decât în

urma unui ordin codificat de la Kremlin. Dar,in ceea ce priveste torpilelor convenţionale, ordinul

de lansare putea fi dat chiar de comandatul flotilei. Cu toate acestea, torpilele nucleare nu erau

dotate cu niciun fel de încuietoare specială care să prevină utilizarea neautorizată, astfel ca

decizia de lansare a acestora ramanea la latitudinea ofiterului insarcinat cu acestea si capitanului

submarinului.11

Procurorul general al lui Kennedy s-a intalnit in secret cu ambasadorul sovietic pe 27

octombrie. Mesajul a fost clar. Washingtonul respinge orice invazie in Cuba si Hrusciov sa isi

retrage rachetele.12

Hrusciov isi anunta capitularea intr-o scrisoare adresata lui Kennedy in care sustinea din

nou ca furnizarea de arme catre Cuba fost o masura defensiva; el mai declara , ca s-a pus capat

acestei actiuni si ca , daca SUA ar promite ca nu invadeaza Cuba si ar ridica blocada , URSS nu

10 http://www.ziare.com/cultura/documentar/omul-care-a-salvat-lumea-de-holocaustul-nuclear-documentar-1075831 , accesat la data de 21.05.2014

11Marius Comper, http://www.descopera.ro/cultura/9141763-vasili-arhipov-omul-care-a-salvat-omenirea-de-la-un-razboi-nuclear , accesat la data de 21.05.2014

12 http://www.ziare.com/international/america/sua-si-urss-in-pragul-armageddonului-in-criza-din-cuba-1195839, accesat la data de 21.05.2014

va mai considera necesara prezenta sa in Cuba. Aceasta era, de fapt o recunoastere a Doctrinei

Monroe, recunoastere dorita de americani.13

Un mare merit pentru neizbucnirea unui conflict armat ii revine lui Vasili Arkhipov, aflat

la aceea data la bordul submarinului B59. Acesta s-a opus vehement lansarii rachetelor in

momentul in care au aflat de blocada americana instituita, prevenind astfel, izbucnirea unui al

treilea razboi mondial.

IV.Consecinte

In cadrul negocierilor care au avut loc, Kennedy nu a cazut prada consilierilor sai si nu a

cedat nimic in fata Moscovei. Au urmat o serie de intalniri diplomatice cu reprezentanti sovietici,

dar si a altor tari europene ,de la aceste intalniri nelipsind si secretarul general al ONU. 14

Conflictul in problema Cubei i-a pus din nou fata in fata pe protagonistii razboiului rece,

reusindu-se ca nici de aceasta data sa nu se traga nici un foc de arma. Tentativa lui Hrusciov de a

ajunge pe picior de egalitate cu americanii a esuat pentru ca era nesabuita , iar el a fost inlaturat ,

in mod pasnic, de catre proprii colegi. SUA, dupa incidentul din august din golful Tonkin, s-au

implicat tot mai mult in razboiul din Vietnam. De la jumatatea anilor ’60, Razboiul Rece a

redevenit o situatie statica , tulburata superficial de evenimente periferice ( in Ethiopia, in

Afganistan) si mentinuta de cursa inarmarilor.15

Printre consecintele imediate ale acestei crize se numara si instituirea “telefonului-rosu”,

prin care se face legatura directa intre Kremlin si Casa Alba. Acesta era un lucru necesar pentru a

preveni izbucnirea unui razboi mondial, deoarece prin intermediul acestuia comunicarea intre

cele doua tabere va deveni mult mai eficienta.

O alta consecinta imediata a acestei crize este reprezentata si de concesia facuta de

americani in cazul rachetelor amplasate in Turcia. Dupa retragerea submarinelor sovietice care se

indreptau spre Cuba, SUA se angajeaza sa-si retraga rachetele amplasate in imediata vecinatate a

URSS-ului, evenimentul fiind tinut secret pentru ceva timp.

13 Peter Calvocoressi , Politica mondiala dupa 1945 , Bucuresti, 2000, editura ALLFA pag 32

14 http://www.ziare.com/international/america/sua-si-urss-in-pragul-armageddonului-in-criza-din-cuba-1195839 , accesat la data de 21.05.2014

15 Peter Calvocoressi , Politica mondiala dupa 1945 , Bucuresti, 2000, editura ALLFA pag 36

La 40 de ani dupa aceasta criza, in 2002, cu ocazia unei conferinte la Havana, dedicata

crizei din 1962, Robert McNamara a recunoscut ca lumea s-a aflat mai aproape de prapastie

decat se credea. Tot atunci Thomas Blanton de la Arhivele Nationale de Securitate ale Statelor

Unite a declarat ca "un barbat pe nume Vasili Arkhipov a salvat lumea".16

16 http://www.ziare.com/cultura/documentar/omul-care-a-salvat-lumea-de-holocaustul-nuclear-documentar-1075831 , accesat la data de 21.05.2014

Bibliografie

1. Paul Halsall, http://www.fordham.edu/halsall/mod/churchill-iron.html

accesat la 21.05.2014

2. Imanuel Geiss, Istoria lumii din preistorie pana in anul 2000, editura ALL EDUCATIONAL, 2002,2003

3. Henry Kissinger , Diplomatia , traducere din limba engleza: Mircea Stefancu, Radu Paraschivescu , Bucuresti , 1998 , editura ALL

4. Peter Calvocoressi, Politica mondiala dupa 1945 , Bucuresti, 2000, editura ALLFA,

5. http://www.ziare.com/cultura/documentar/omul-care-a-salvat-lumea-de- holocaustul-nuclear-documentar-1075831 , accesat la data de 21.05.2014

6. http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/imagini- memorabile-cu-kennedy-hrusciov-si-castro-in-criza-din-1962-galerie-foto-1197448 , accesat la data de 21.05.2014

7. Marius Comper, http://www.descopera.ro/cultura/9141763-vasili-arhipov-omul-care-a-salvat-omenirea-de-la-un-razboi-nuclear , accesat la data de 21.05.2014

8. http://www.ziare.com/international/america/sua-si-urss-in-pragul- armageddonului-in-criza-din-cuba-1195839, accesat la data de 21.05.2014

9. Andreea Lupsor , http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/criza-rachetelor-cuba ,accesat la data de 21.05.2014