Prin esantionare putem demonstra orice.Esantionarea raspunde la intrebarea cum? si cati?. Prin populatie intelegem toti membrii unei colectivitati specifice si careia ii este caracteristica o anumita lege naturala, o anumita insusire, particularitate (ex : tineretul 18-25 ani, studentii). Esantionarea: procedeul prin care este selectata o submultime a unei populatii astfel incat cunoscand anumite caracteristici ale submultimii pot fi estimate caracteristicile corespondente pentru intreaga populatie. Esantion: submultimea obtinuta in urma esantionarii. Esantionul este un subset, un extras, un numar de persoane extras din acea populatie. Populatia este considerata infinita, practica nu putem studia un numar infinit de cazuri. Exemplu de esantionare: Comportamentele, scorurile, punctajele obtinute obtinute prin masurarea esantionului sunt utitlizate pentru a deduce, estima prin inferenta statistica scorurile sau ortamentele pe care le-am obtine daca am testa intreaga populatie.Reprezentativitatea esantionlui Un esantion este reprezentativ cand scorurile in esantion au aceleasi caracteristici ca si ale populatiei din care a fost extras. Procedura fundamentala pentru constituirea unui esantion reprezentativ este selectia aleatoare (randomizarea). Nu este mereu cazul sa esantionam (ex : mergem la un centru de plasament si testam o trasatura de personalitate).Criteriul de baza este probabilismul, deci avem : A) TEHNICI DE ESANTIONARE PROBABILISTE 1) esantionare aleatoare simpla - fiecare membru al populatiei are aceeasi sansa de a fi selectionat 2) esantionare aleatoare sistematica - fiecare al n lea (ex : al 6 lea) membru este selectionat dintr-o lista a populatiei 3) esantionare aleatoare stratificata - participantii sunt aleator selectionati din grupuri, subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex : stratul intre 18- 25 de ani)4) esantionare aleatoare multistadiala (cluster, ciorchine) grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex: testam comportamentul liceenilor, bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine) B) TEHNICI DE ESANTIONARE NONPROBABILISTE 1) esantionare de convenienta - selectionam participantii apti, disponibili (atentie la deformarea prin voluntariat; unii se ofera sa participe si asta poate insemna ca sunt mai putin emotivi de 2) esantionare prin evaluare - se alcatuieste un esantion dar nu aleator despre care cercetatorul crede ca e reprezentativ3) esantionare pe cote - se stabilesc anumite cote, proportii din populatie (x psihologi lucreaza in domeniul y) 4) esantionare prin identificare (snowball) - potentialii participanti sunt identificati de participantii deja alesi pe baza unui criteriu Stabilirea marimii esantionului (cat selectionam). Principiul fundamental numarul de participanti considerat acceptabil pentru a forma un esantiom reprezentativ depinde de tipul de cercetare. Astfel, pentru cercetarile corelationale sunt suficienti 30 de participanti pentru a forma un esantion reprezentativ (se accepta ca de la 30 de subiecti distributia este normala).Pentru cercatarile experimentale si cvasiexperimentale( similar cu experimentul cu exceptia ca participantii nu sunt repartizati aleator in cele 2 grupuri, am gasit grupurile deja formate). Pentru cercetarile descriptive (ex : aviatorii) un numar de 20% din populatia respectiva este suficient. Cu cat populatia este mai mare procentul este mai mic. Ex : 20% din 1000 de pers = 200 pers ; 10% din 5000 de pers = 500 de pers. Pentru populatii mici (sub 100 persoane) esantionul este aproximativ egal cu populatia. Pentru populatii medii (in jur de 500 de pers) aprox. 20%. Pentru populatii mai mari (este 5000 pers) aprox 400 pers dar si un esantion de 1% poate fi semnificativ.ALGORITMI DE ESANTIONARE 1.Esantionarea aleatoare simpla. (1) Identificarea si definirea populatiei (2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva) Daca este corelationala sau experimentala N=min 30. (3) Alcatuim o lista cu toti membri populatiei. (4) Se atribuie un numar fiecarui individ trecut pe lista . Daca avem pana intr-o mie de persoane se dau numerele de la 000 si ultimul de pe lista va avea 999 ; Daca avem 100 de persoane 00-99.(5) Exista tabele cu numerele aleatoare si atunci se aleage aleator un numar din tabelele cu numerele aleatoare. (6) Se aleg din numarul extras toate cifrele sau cate cifre sunt necesare in functie de populatia din care extragem . (7) Daca la numarul stabilit avem o presoana o trecem in tabel pe lista esantionului. (8) Se trece la urmatorul numar de pe coloana . Varianta : Alegem metoda urnei,daca nu ne convine modalitatea,adica toate numerele de ordine ale participantilor sau numele lor sunt incluse in urna si extragem numarul necesar pentru intocmirea esantionului.2.Esantionarea aleatoare sistematica . Se stabileste in functie de tipul de cercetare :descriptiva,corelationala (1)Identificarea si definirea populatiei. (2) Stabilirea marimii esantionului (cercetare descriptiva) (3)Alcatuim o lista cu toti membri populatiei (4)Se determina parametrul sau pasul K = marimea populatiei /marimea esantionului..(5)Se incepe cu o pozitie oarecare de la inceputul listei . (6)Incepand cu pozitia aleasa fiecare al K-lea nume este ales. (7)Daca esantionul nu a fost alcatuit pana la sfarsitul listei se revine de la inceput; notam faptul ca datorita modului de alcatuire a listei este posibil sa nu fie reprezentativ dar il acceptam. 3.Esantionarea aleatoare stratificata. (1)Identificarea si definirea populatiei. (2)Stabilirea marimei esantionului . (3) Se stabileste variabila si subgrupurile ,straturile pentru reprezentarea reprezentativitatii.(Numar egal/Numar proportional in fiecare subgrupa.(4)Membri populatiei sunt repartizati in unul din subgrupurile stabilite. (5)Prin esantionare simpla (utilizam tabelul cu numare in dezordine sau tragere la sorti) .Se stabileste numarul de participanti din fiecare subgrup(numar proportional) Uneori avem nevoie sa studim grupurile ca atare :proiectez o cercetare in care sa folosesc metoda sociometrica sau alta metoda de interevaluare. 4.Esantionul aleator multistadial. Selectia participantilor care formeaza esantionul se face indirect prin intermediul selectiei grupurilor din care participatii fac parte .In cercetarile din campul educational avem nevoie de grupuri constituite de o istorie ,ca atare vom selectiona grupuri deja formate sau constituite.(1)Identificarea si definirea populatiei. (2) Stabilirea marimii esantionului.(Cercetare descriptiva ) (3)Se stabileste tipul logic (Clusterul) (4)Se alcatuieste lista ce contine grupurile ce alcatuiesc populatia (5) Se estimeaza numarul populatiei pentru fiecare grup.(Cluster) (6) Se determina numarul de grupuri impartind marimea esantionului la marimea estimata a grupelor. (7)Se selecteaza aleator numarul de grupuri prin tabelul cu numere aleatoare sau urna. (8)Toti membrii din grupurile selectate fac parte din esantion.CONCLUZII: cea mai buna modalitate de a alcatui un esantion reprezentativ este esantionarea aleatoare. marimea esantionului si tipului de esantionare :probabilista depind de tipul de cercetare. pentru cercetariile corelationale si cele experimentale un numar de 30 de subiectii este suficient pentru cercetarile descriptoare in functie de marimea populatiei de la 1-10% . indiferent de tefnica specifica utilizata pasii mari in esantionare constau in : identificarea populatiei, determinarea marimii necesare, selectia participantilor.esantionare aleatoare simpla e cea mai buna metoda de a obtine un esantion reprezentativ sau statificate daca avem o varianta care intereseaza(stima de sina). sursa majora cu tendinte deformatoare in esantionare ,o constituie folosirea metodei nonprobabiliste. prin folosirea unor tehnici nonprobalisite de regula e greu ,daca nu imposibil sa fie descrisa populatia populatia din care a fost extras esantionul si generalizam asupra populatiei respective rezultatele de la esantion.