Universitatea de Vest din Timişoara

„Facultatea de drept şi ştiinţe administrative”

Masterat anul I - Administraţie publică

Referat la disciplina „CONCESIUNI SI ACHIZIŢII PUBLICE”

CRITERIILE DE CALIFICARE ŞI SELECŢIE ALE OFERTANŢILOR

Coordonator : Lect. Univ. Stănilă Sergiu

Masteranzi:Hîldan Alin – Marian Irimia Cristina

Cuprins

1.Noţiuni introductive..............................................................................p3

A.Situaţia personală a candidatului sau ofertantului...........................p5

B.Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale...........................p7

C.Situaţia economică şi financiară.........................................................p7

D.Capacitatea tehnică şi/sau profesională.............................................p8

E.Standarde de asigurare a calităţii.....................................................p11

F.Standarde de protecţie a mediului....................................................p13

2.Concluzii..............................................................................................p14

CRITERIILE DE CALIFICARE ŞI SELECŢIE ALE

OFERTANŢILOR

1.Noţiuni introductive

Contractul de achiziţie publică este reglementat de Ordonanţa de urgenţa nr.34/2006 privind

atribuirea contractelor de achiziţie publică,a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de achiziţie publică,a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de

concesiune de servicii..1 În conformitate cu art. 3 lit.(f),contractul de achiziţie publică este

contractul care include şi categoria contractului sectorial ,astfel cum este definit la art.229 alin.

(2),cu titlu oneros,încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante ,pe de o parte ,şi

unul sau mai mulţi operatori economici ,pe de altă parte ,având ca obiect execuţia de lucrări,

furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţa.2

Operatorul economic ,numit de asemenea şi candidat sau ofertant este orice persoană juridică

sau fizică care îşi depune candidatura în procedura de achiziţie publică. În art.3 din O.U.G. nr

34/2006,sunt definiţi cei 3 termeni , astfel :

lit e)concurent - orice operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs de

soluţii;

lit p)ofertant – orice operator economic care a depus oferta în termenul de depunere a ofertelor

indicat în anunţul/invitaţia de partcipare ;

lit r)operator economic – oricare furnizor de produse ,prestator de servicii ori executant de lucrări –

persoană fizică / juridică ,de drept public sau privat ,ori grup de astfel de persoane cu activitate în

domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse ,servicii şi/sau execuţie de lucrări.

Criteriile de calificare şi selecţie a candidaţilor sunt enumerate în art. 176, din O.U.G.

nr.34/2006 astfel ca art. 176 prevede: „Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de

calificare şi selecţie referitoare numai la :

a) situaţia personală a candidatului sau ofertantului ;

b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale ;

c) situaţia economică si financiară;

d) capacitatea tehnică şi/sau profesională;

e) standarde de asigurare a calităţii;

f) standarde de protecţie a mediului ,în cazurile prevăzute la art.188 alin.(2) lit f) si alin. (3)

1 Publicată în Monitorul Oficial nr.418 din 15 mai 20062 O.U.G.nr.34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea de achiziţie publică,a contractelor de concesiune de lucrări

publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006

lit.e).”3

Autoritatea contractantă poate cere candidaţilor să îndeplinească niveluri minime de

capacitaţi .pentru un anumit contract proportional cu obiectul acestuia,ele trebuind sa fie menţionate

în mod obligatoriu în anunţul de participare .Directiva nr .18/2004/CE face precizare despre acestea

în art.47 şi art.48.Aşadar, sunt prevăzute urmatoarele:

(47) În cazul contractelor de achiziţii publice de servicii, criteriile de atribuire nu trebuie sã

afecteze punerea în aplicare a dispoziţiilor naţionale privind remunerarea anumitor servicii ca, de

exemplu, prestaţiile arhitecţilor, ale inginerilor sau ale avocaţilor şi, în cazul contractelor de achiziţii

publice de bunuri, punerea în aplicare a dispoziţiilor naţionale care stabilesc un preţ fix pentru

cãrţile şcolare.

    (48) Anumite condiţii tehnice, în special cele privind anunţurile, rapoartele statistice, precum şi

nomenclatura utilizatã şi condiţiile de trimitere la respectiva nomenclaturã trebuie adoptate şi

modificate în funcţie de evoluţia necesitãţilor tehnice. Listele autoritãţilor contractante prevãzute

de anexe trebuie, de asemenea, actualizate. Prin urmare, trebuie prevãzutã o procedurã de adoptare

flexibilã şi rapidã în acest scop.4

Autoritatea contractantă este obligată sa aplice criteriile de atribuire care sunt menţionate în

anunţul de participare,în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv.Atunci când autoritatea

contractantă reduce numărul de oferte pe care trebuie să le negocieze ,în etapa finală,totuşi acest

numar trebuie să asigure o concurenţă reală ,în măsura în care există un numar de candidaţi care

corespund cerinţelor.

Forma de depunere a documentelor este cea  cerută de către autoritatea contractantă .Ea are

obligaţia de a solicita şi de a permite operatorilor economici depunerea documentelor din cadrul

ofertei în oricare dintre formele: original, copie legalizata, copie lizibilă cu menţiunea „conform cu

originalul”; cu toate acestea, vor putea fi solicitate în formă originală acele acte emise de societăţi

de asigurări, societăţi bancare sau alte instituţii financiare acreditate, acte ce nu pot fi emise, şi,

implicit, folosite decat in scopul demonstrării anumitor cerinţe legate de procedura de atribuire

pentru care au fost solicitate. Documentele întocmite/emise de către ofertant/candidat în scopul

participării la procedura de atribuire, inclusiv angajamentul ferm al terţului/terţilor sustinator(i) se

vor prezenta in original.

Operatorii economici pentru a demonstra că îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie au

dreptul de a prezenta certificate emise de către o autoritate publică sau de către un organism de

drept public /privat care respectă standardele europene de certificare.

3 O.U.G.nr.34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea de achiziţie publică,a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006

4 http://www.lege-online.ro/lr-DIRECTIVA-18-2004-(99729).html

Dreptul de a stabili aceste modalităţi de certificare sau includere pe liste oficiale îl are

guvernul ,prin hotărâre.Operatorii economici ,în orice moment,pot solicita înscrierea pe o listă

oficială sau eliberarea unui certificat.În cazul utilizării listelor oficiale de către operatorii

economici ,în conformitate cu dreptul naţional,autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita

adeverinţe suplimentare ,care atestă împlinirea obligaţiilor de plată a taxelor,impozitelor şi

contribuţiilor de asigurări sociale .

A). Situaţia personală a candidatului sau ofertantului

În Ordinul 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie se stipulează in

art. 1 alin.(1)Criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă trebuie să aibă

legatură concretă cu obiectul contractului ce urmeaza a fi atribuit, iar nivelul cerintelor minime

solicitate prin documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probeaza îndeplinirea lor se

vor limita numai la cele strict necesare pentru îndeplinirea corespunzatoare a contractului.5

Cazurile pentru care ofertantul sau cadidatul care a fost condamnat printr-o hotărâre

definitivă pronunţată ,respectiv participarea la o organizaţie criminală ,corupţie,fraudă,spălare de

bani devin o piedică în calea ofertantului daca acestea sunt cunoscute de autoritatea

contractantă ,ofertantul fiind exclus de la participare în procedura de atribuire a unui contract de

achiziţii publice.Art 181 din legea Cu privire la acestea ,autoritatea contractantă poate solicita

candidatului/ofertantului sa înmâneze documentele necesare şi poate să solicite informaţii

autorităţilor competente dacă are incertitudini în privinţa situaţiei personale a acestuia.Dacă

informaţiile se referă la un candidat /ofertant stabilit în alt stat membru decât cel al autorităţilor

contractante ,autoritatea contractantă poate sa solicite cooperarea autorităţilor care sunt competente

sa dea astfel de informaţii din statul membru respectiv.Se impun a fi menţionate câteva principii

pentru firmele extracomunitare care se bucura de participarea la procedurile de atribuire a

contractelor de achiziţie publică inţiate de entităţile publice din cadrul pieţei comune .În acest sens

prin Acordul privind Achiziţiile Guvernamentale din cadrul Organizaţiei Mondiale a

Comerţului(OMC),cadrul legal privind achiziţiile publice al Uniunii Europene a fost extins în

scopul includerii semnatarilor AAG-GATT.Cel mai important principiu care stă la baza AAG este

cel al tratamentului naţional .Acesta conferă părţilor semnatare ale AAG garanţia aplicării unui

tratament similar furnizorilor şi produselor din alte state semnatare cu cel aplicat furnizorilor

naţionali.Pentru a susţine acest principiu al tratamentului naţional,principiul naţiunii celei mai

favorizate garanteză un tratament cel puţin egal cu cel acordat altor state.Principiul al

treilea,respectiv cel al nediscriminării, apare şi interzice orice discriminare împotriva firmelor locale

5 Ordinul 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 687 din 28.09.2011 intrat în vigoare la: 28.09.2011

bazată pe criteriul gradului de afiliere sau acţionariat străin sau pe criteriul originii mărfurilor sau

serviciilor în care acestea au fost produse.6

Revenind la subiectul concret, printre formulările restrictive ale criteriile de calificare si selecţie

la care A.N.R.M.A.P. face referire in Ordinul 509/2011 prinvind formularea criteriilor de calificare

şi selecţie se regăseşte şi criteriul privind situaţia personală a candidatului sau a ofertantului

precizându-se că este inclusă prezentarea cazierului judiciar/fiscal al personalului operatorului

economic şi prezentarea istoricului litigiilor.

Articolul 47 referitor la capacitatea economică şi financiară din Directiva 91/2004/CE prevede in

alin(1) că dovada capacităţii economice şi financiare a operatorului economic poate fi făcută, ca

regulă generală, prin una sau mai multe dintre următoarele referinţe:

(a)declaraţii bancare corespunzătoare sau, după caz, dovada unei asigurări a riscului profesional;

(b)prezentarea bilanţurilor sau a extraselor de bilanţ, în cazul în care publicarea bilanţurilor este

prevăzută de legislaţia ţării în care este stabilit operatorul economic;

(c)o declaraţie privind cifra totală de afaceri şi, după caz, cifra de afaceri din domeniul de activitate

care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare, disponibile în

funcţie de data înfiinţării sau începerii activităţilor operatorului economic, în măsura în care

informaţiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile.7Aşadar,în O.U.G.nr.34/2006 se schimba doar

perioada care este stabilita la 5 ani .

În cazul în care ofertantul –candidatul se află in oricare dintre urmatoarele situaţii,autoritatea

contractantă are dreptul sa-l excludă,situaţiile find:

1) se află in stare de faliment sau lichidare ,firma având în frunte un administrator judiciar ori

sunt suspendate activităţile sale comerciale ,sau se află în aranjament cu creditorii sau e

intr-o împrejurare asemănătoare cu starea de faliment ,de lichidare ,de încetare a

activităţii,sau a făcut obiectul unei hotărâri cu autoritate de lucru judecat ,privind o faptă

care aduce atingere eticii profesionale,fiind condamnat ,in ultimii 3 ani , ,sau s-a facut

vinovat de o gravă abatere profesională,sau care nu şi-a îndeplinit plata contribuţiilor la

asigurările sociale ,plata impozitelor, taxelor conform cu dispoziţiile legale ale ţării,sau

care s-a făcut vinovat de declaraţii false prin furnizarea respectivelor informaţii;

2) face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în una dintre situaţiile prevăzute la

pct. 1;

3) prezintă informaţii false sau nu prezintă informaţiile solicitate de către autoritatea

contractantă,în legătură cu situaţia proprie.

6 Mircea Valentin Cârlan ,Dezvoltarea cadrului legal al achiziţiilor publice în Uniunea Europeană ,Revista „Dreptul”5/2011,Ed.Universul Juridic,p.221,222;

7 http://www.amcopress.ro/legislatie.php

B). Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale

Potrivit art.183 din O.U.G. nr .34/2006 orice operator care vrea să participe la un contract de

achiziţie publică poate fi obligat să dovedească că este înregistrat în registrul profesiilor sau în

registrul comerţului ori să prezinte o declaraţie pe propria răspundere sau un certificat în

conformitate cu prevederile din ţara candidatulu/ofertantului.

Prin urmare, candidatul trebuie să aibă o serie de documente în cuprinsul cărora se află anumite

cerinţe solicitate de către autoritatea contractantă după cum ne spune ordinul 509/2011 privind

formularea criteriilor de calificare şi selecţie la care ne vom referi pe scurt.

Obiectul contractului trebuie să se regăsească în codul CAEN principal din certificatul

constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comertului (O.N.R.C.).

Codul CAEN trebuie să corespunda Codului comun internaţional privind achiziţiile de

produse şi servicii (C.P.V.) aferent obiectului contractului.

Ofertantul/candidatul trebuie să depună statutul societaţii comerciale sau actul constitutiv

al acesteia atunci când se solicită certificatul constatator emis de O.N.R.C.;

Ofertantul/candidatul trebuie sa deţina certificat de atestare profesională emis de diverse

entităţi in baza unor regulamente proprii ce nu au la baza acte normative;

Ofertantul/candidatul trebuie sa deţină autorizări de livrare de la producatorul sau

distribuitorul produselor comercializate ori de la cel al echipamentelor;

Ofertantul/candidatul trebuie să deţină autorizări emise în mod special pentru autoritatea

contractanta organizatoare a procedurii (care să indice denumirea acestei autorităţi).

Sediul ofertantului/candidatului trebuie să fie situat în zona X.

C). Situaţia economică şi financiară

În conformitate cu dreptul comunitar ,dovada capacităţii economice şi financiare a

operatorului economic poate fi facuta prin:declaraţii bancare corespunzătoare sau ,dacă e

cazul ,dovada unei asigurări a riscului profesional,depunerea bilanţelor sau a extraselor de bilanţ, a

declaraţiei privind cifra de afaceri şi dacă e cazul cifra de afaceri pentru cel mult ultimile 3 exerciţii

financiare .

Dreptul naţional stabileşte documentele pentru demonstrarea situaţiei economice şi

financiare care trebuie prezentate de către operatorul economic autorităţilor contractante:

-declaraţii bancare corespunzătoare sau,după caz ,dovezi privind asigurarea riscului profesional;

-bilanţul contabil sau extrase de bilanţ,în cazul în care publicarea acestorbilanţuri este prevăzută de

legislaţia ţării în care este stabilit ofertantul/candidatul ;

-declaraţii privind cifra de afaceri globală sau ,dacă e cazul ,privind cifra de afaceri în domeniul de

activitate aferent obiectului contractului într-o perioadă anterioară ,care vizează activitatea din cel

mult ultimii trei ani,în măsura în care informaţiile respective sunt disponibile ;în acest ultim caz

autoritatatea contractantă are obligaţia de a lua în considerare şi data la care operatorul economic a

fost înfiinţat sau şi-a început activitatea comercială.8

Ceea ce trebuie sa existe in aceste actele solicitate sunt următoarele:

rezultatele exercitiilor financiare/bilantul contabil pentru ultimii 3 ani trebuie sa fie

pozitive/pozitiv sau sa indice profit;

accesul la liniile de credit trebuie să fie într-o anumită sumă fixă (fără corelarea cu perioada

solicitată pentru finanţare);

scrisorile de bonitate din partea băncilor trebuie să fie într-o anumită sumă fixă;

trebuie să existe şi prezentarea unei asigurări privind riscul profesional;

înregistrarea la Centrala Incidentelor de Plati (C.I.P.) sau adeverinţă C.I.P. care să ateste că

nu figureaza în evidenţele acestei instituţii cu incidente majore de plată.

Aceste documente nu sunt limitative în sensul ca situaţia economică şi financiară mai poate

fi demonstrată şi prin alte acte în măsura în care reflectă o imagine reală a acestei situaţii.

D). Capacitatea tehnică şi/sau profesională

Reglementarea capacităţii tehnice şi/sau profesională este reglementată de art.187-190 din

O.U.G. nr.34/2006, privind regimul achiziţiilor publice şi a concesiunilor.

Din modul de reglementare ales de legiutor rezultă două seturi de criterii aplicabile în

funcţie de specificul contractului încheiat. Astfel, avem o reglementare cu caracter general înscrisă

la art.187, dar şi în cuprinsul art.188 din O.U.G. nr.34/2006.

Reglementarea cu caracter general este de sorginte comunitară rezultând din ansamblul

reglementărilor comunitare în materie9 şi cuprinde o serie de condiţii pe care ofertantul trebuie să le

îndeplinească indiferent de forma pe care o va îmbrăca oferta acestuia şi indiferent de felul

contractului pe care îl va încheia în ipoteza atribuirii către acesta.

Din economia textului de lege vom înţelege că aceste condiţii sunt facultative, care poate

cere ca ofertantul să facă dovada capacităţii tehnice, situaţie în care condinţiile impuse devin

obligatorii atât pentru autoritatea contractantă, care nu poate omite aceste cerinţe din anunţul prin

care îşi exprimă intenţia de a contracta, cât şi pentru ofertanţi, care dacă nu vor face dovada

capacităţii tehnice minimale vor fi excluşi din procedura de achiziţie publică10.

8 Mădălin Irinel Niculeasa, Legislaţia achiziţiilor publice-Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, p.349

9 Idem, ibidem, p.35410 Mărculeţ Pavel, Proceduri de achiziţii publice în România, armonizate cu directivele UE, Bucureşti, 2009, p.171

Un al doilea set de criterii se referă la criteriile specifice rezultate din dreptul naţional

aplicabil şi impuse de felul contractului încheiat între autoritatea contractantă şi ofertant. Astfel,

distingem trei tipuri de contracte pe care autoriatea contractantă le poate încheia cu ofertantul,

cărora din raţiuni de ordin economico-juridic, li se aplică criterii de selecţie diferite:

a).contractele de furnizare;

b).contractele de servicii;

c).contractele de lucrări11.

Analizând modul de reglementare, vom observa că de această dată vorbim de criterii

facultative, pe care autoritatea contractantă are dreptul de a le impune ofertanţilor, dar pe care

ofertanţii trebuie să le respecte obligatoriu.

Enumerarea criteriilor de eligibilitate privind capacitatea tehnică.

a).Criteriile generale şi facultative

Deşi art.187, alin(1) din O.U.G. nr.34/2006, legiutorul specifică clar că autoritatea

contractantă are dreptul de a cere ofertanţilor să demonstreze că dispun de capacitatea tehnică de a

executa contractul pe care autoritatea contractantă doreşte să îl încheie, la alineatele 2, respectiv 3,

precizează că aceasta este obligată să indice documentaţia necesară pe care ofertantul este ţinut să o

depună la dosarul de achiziţii publice. De asemenea, acelaşi articol indică modul şi ordinea de

stabilire a ofertantului câştigător.

Legea nu specifică un număr minim de condiţii pe care autoritatea contractantă trebuie să le

instituie, însă limitează criteriile de atribuire prin art.17612 doar la cele înscrise expres în actul

normativ.

Din categoria criteriilor generale aplicabile putem identifica:

a). o listă a principalelor livrări de produse efectuate în ultimii 3 ani, conţinând valori,

perioade de livrare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau

clienţi privaţi. Livrările de produse se confirmă prin prezentarea unor certificate/documente emise

sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul beneficiar. În cazul în care beneficiarul este

un client privat şi, din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obţinerii unei

certificări/confirmări din partea acestuia, demonstrarea livrărilor de produse se realizează printr-o

declaraţie a operatorului economic;

b). o declaraţie referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate în vederea

asigurării calităţii, precum şi, dacă este cazul, la resursele de studiu şi cercetare;

c). informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau

11 Mădălin Irinel Niculeasa, Legislaţia achiziţiilor publice-Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, p.356

12 O.U.G. Nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006

al cărui angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru

asigurarea controlului calităţii;

d). indicarea părţii din contract pe care operatorul economic are, eventual, intenţia să o

subcontracteze;

e) dacă este cazul, informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe care operatorul economic

le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de lucrări13;

Observăm că legiutorul stabileşte o bază legală prin care autoritatea contractantă se poate

informa cu privire la ofertanţi.

De asemenea, instituind aceste criterii, legiutorul este atent ca premisele art.186, alin(3) să

poată fi îndeplinite, în sensul în care autoritatea contractantă poate deduce experienţa în domeniu

analizând activitatea ofertantului în ultimii 3 ani sau poate evalua calitatea serviciilor oferite prin

obţinerea de informaţii privind pregătirea personalului şi echipamentele tehnice de care dispune

ofertantul14,etc.

b). Criteriile specifice şi facultative

Raportat la obiectul contractului15 pe care autoritatea contractantă urmează să îl încheie

aceasta poate stabili criterii specifice de atribuire, care însă nu pot depăşi sfera criteriilor enumerate

de legiutor.

Astfel în cazul încheierii unui contract de livrări de produse, autoritatea contractantă poate

cere ofertanţilor să facă dovada prin:

a). certificate sau alte documente emise de organisme abilitate în acest sens, care să ateste

conformitatea produselor, identificată clar prin referire la specificaţii sau standarde relevante;

e) mostre, descrieri şi/sau fotografii a căror autenticitate trebuie să poată fi demonstrată în

cazul în care autoritatea contractantă solicită acest lucru16.

În cazul încheierii unui contract de servicii sau în cazul încheierii unui contract de lucrări,

autoritatea contractantă poate cere ofertanţilor să facă dovada prin:

a). informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere,

precum şi ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii;

b). o declaraţie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat şi al cadrelor

de conducere în ultimii 3 ani ;

13 Art.188 din O.U.G. Nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006

14 Mădălin Irinel Niculeasa, Legislaţia achiziţiilor publice-Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, p.355

15 Idem, ibidem, p.35516 Idem, ibidem, p.357

c). dacă este cazul, informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe care operatorul

economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de lucrări;

d). informaţii privind partea din contract pe care operatorul economic are, eventual, intenţia

să o subcontracteze17.

Observăm că legiutorul instituie o identitate de criterii privind atribuirea contractelor de

achiziţie publică a serviciilor şi a lucrărilor. De asemenea putem observa că legiutorul

reglementează mai multe criterii decât în cazul contractelor de furnizare. Raţiunea alegerii unor

criterii similare poate consta în caracterul interdependent al obiectului contractului, de foarte multe

ori contractele de atribuire a serviciilor publice implică contracte de lucrări (ex. cedarea serviciului

de alimentare cu apă implică de cele mai multe ori şi cedarea lucrărilor efectuate pentru a asigura

alimentarea cu apă).

c). Dovada capacitatăţii tehnice de către un terţ

Potrivit art.190 din O.U.G nr.34/2006, capacitatea tehnică poate fi dovedită şi de către un

terţ dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1. terţul prezintă, în formă autentică, un angajament faţă de autoritatea contractantă;

2. terţul nu se află într-una din situaţiile care are determina excluderea acestuia din

procedura de achiziţii publice(art.180 din O.U.G. nr.34/2006), adică:

a). nu a intrat în faliment ca urmare a hotărârii pronunţate de judecătorul-sindic;

b). în ultimii 2 ani nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos obligaţiile contractuale, din

motive imputabile ofertantului în cauză, fapt care a produs sau este de natură să producă grave

prejudicii beneficiarilor acestuia;

c). nu a fost condamnat, în ultimii trei ani, prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti,

pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie

profesională18.

E). Standarde de asigurare a calităţii

Legiutorul român reglementează prin art.191 din O.U.G. nr.34/2006 posibilitatea autorităţii

contractante de a cere ofertanţilor să facă dovada calităţii serviciilor, produselor sau lucrărilor pe

17 Mărculeţ Pavel, Proceduri de achiziţii publice în România, armonizate cu directivele UE, Bucureşti, 2009, p.171-172

18 O noua modificarea a OUG 34/2006. Criteriile de calificare si selectie nu mai pot fi modificate pe parcursul procedurii de atribuire, VASS Lawyers, http://www.juridice.ro/179248/o-noua-modificarea-a-oug-34-2006-criteriile-de-calificare-si-selectie-nu-mai-pot-fi-modificate-pe-parcursul-procedurii-de-atribuire.html

care le pun la dispoziţie.

La o privire mai atentă, observăm că legiutorul repetă reglementarea din art.188, alin(1),

lit.d, prin care lasă posibilitatea autorităţii contractante de a cere în procedura de atribuire a

contractelor de furnizare ofertanţilor să asigure calitatea produselor pe care furnizorul urmează să

le furnizeze. Pe această ordine de idei se pune problema dacă prin art.191 nu cumva legiutorul

extinde sfera de aplicare a acestui criteriu, care iniţial figura doar pentru contractele de furnizare?

De asemenea se pune problema dacă furnizorul poate invoca beneficiile acordate de art.192,

respectiv art.193, prin care legiutorul stabileşte, imperativ, că autoritatea contractantă este obligată

să accepte orice mijloc de probă echivalent cu certificatele de calitate emise de organisme

independente?

În cazul în care solicită prezentarea unor certificate, emise de organisme independente, prin

care se atestă faptul că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare acalităţii,

autoritatea contractantă trebuie să se raporteze la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile

de standarde europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene

privind certificarea19.

Potrivit art.192 din O.U.G nr.34/2006, autoritatea contractantă nu are dreptul de a refuza

certificatele echivalente emise de statele din Uniunea Europeană20, din economia reglementării

rezultând că ofertanţii au posibilitatea de a garanta serviciile, produsele sau lucrările lor prin

punerea la dispoziţia autorităţii contractante a oricăror certificate emise de organisme cu sediul

social în oricare din ţările membre ale Uniunii Europene.

Reglementarea exclude de plano probarea calităţii prin certificate emise de statele care nu

fac parte din Uniunea Europeană, cu care România nu are semnat un acord de reciprocitate. În cazul

în care România este parte la o convenţie multi sau bilaterală, în virtutea principiului recriprocităţii,

actelor emise de respectivele state sunt recunoscute de reglementarea internă21.

În fine, potrivit art. 193 din O.U.G. nr.34/2006 ofertantul poate garanta calitatea serviciilor,

produselor sau lucrărilor sale prin orice mijloc de probă prin care poate dovedi conformitatea ofertei

cu cererea autorităţii contractante. Legea nu prevede cu titlu exemplificativ mijloacele de probă

admisibile, aprecierea fiind lăsată la îndemâna autorităţii contractante22.

19 Mărculeţ Pavel, Proceduri de achiziţii publice în România, armonizate cu directivele UE, Bucureşti, 2009, p.173-174

20 Mădălin Irinel Niculeasa, Legislaţia achiziţiilor publice-Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, p.360

21 Mihaela Galanton, Dreptul comerţului internaţional, Ed.Orizonturi Universitare, Timişoara, 2004, p.5222 Mărculeţ Pavel, Proceduri de achiziţii publice în România, armonizate cu directivele UE, Bucureşti, 2009, p.174

F). Standarde de protecţie a mediului

Reglementarea standardelor de protecţie a mediului este un mijloc prin care legiutorul se

alinează principiilor moderne de conservare şi protecţie a mediului înconjurător. Pe cale de

consecinţă autoritatea contractantă poate solicita ofertanţilor să facă toate demersurile necesare

obţinerii autorizaţiilor sau avizelor de mediu, ori de câte ori lucrările sau serviciile necesare au un

impact asupra mediului înconjurător.

Potrivit reglementărilor în vigoare, autoritatea contractantă trebuie să se raporteze:

a) fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic şi audit (EMAS);

b) fie la standarde de gestiune ecologică bazate pe seriile de standarde europene sau internaţionale

în domeniu, certificate de organisme conforme cu legislaţia comunitară ori cu standardele europene

sau internaţionale privind certificarea23.

De asemenea, din interpretarea textului legal putem concluziona că vorbim de o normă

conexă, aplicabilă doar în ipoteza în care autoritatea contractantă face uz de dispoziţiile art.188,

alin(2), lit.f sau art.188, alin(3), lit.e. Cu alte cuvinte, ofertantul este obligat să depună

documentaţie probatorie raportându-se la cerinţele impuse de acest articol de lege.

Astfel, standardele de protecţie a mediului sunt supuse următorului regim juridic:

1. înscrisurile necesare dovedirii standardelor de protecţie a mediului se prezintă doar

în cazurile limitativ prevăzute de lege;

2. autoritatea contractantă poate solicita înscrisurile necesare dovedirii standardelor de

protecţie a mediului doar în cazul în care obiectul contractului de achiziţii publice se

referă la servicii sau lucrări;

3. înscrisurile prin care se dovedeşte că ofertantul îndeplineşte standardele de protecţie

a mediului sunt emise de organisme independente24;

În conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce, autoritatea contractantă are obligaţia de a

accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.

În cazul în care operatorul economic nu deţine un certificat de mediu astfel cum este solicitat

de autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligaţia de a accepta orice alte probe sau dovezi

prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/dovezile prezentate confirmă

asigurarea unui nivel corespunzător al protecţiei mediului25.

23 Art.194 din O.U.G. Nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006

24 Mădălin Irinel Niculeasa, Legislaţia achiziţiilor publice-Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, p.362

25 Mărculeţ Pavel, Proceduri de achiziţii publice în România, armonizate cu directivele UE, Bucureşti, 2009, p.174

2. Concluzii

Rolul reglementării criteriilor de calificare şi selecţie a ofertanţilor în procedura de achiziţii

publice reprezintă, pe de o parte, armonizarea legislaţiei române cu legislaţia din cadrul Uniunii

Europene, iar pe de altă parte, legiutorul urmăreşte să dea efect principiului transparenţei

decizionale a administraţiei publice locale şi principiului echităţii.

Deşi legiutorul nu instituie un regim obligatoriu cu privire la criteriile de calificare şi

selecţie a ofertanţilor în procedura de achiziţii publice importanţa acestora nu poate fi ignorată

deoarece instituirea acestor criterii are un impact direct asupra ofertanţilor cu care autoritatea

contractantă urmează să contracteze. Cu alte cuvinte, reglementarea criteriilor de calificare şi

selecţie a ofertanţilor în procedura de achiziţii publice are menirea de a îmbunătăţi parteneriatul

public – privat prin lăsarea la îndemâna autorităţilor publice acestor instrumente de identificare

exactă a nevoilor administraţiei publice locale. Astfel, se au în vedere două constante:

a). Administraţia publică are dreptul de a restrânge numărul partenerilor privaţi, în limitele

legale, prin instituirea unor criterii de selecţie;

b). Ofertanţii sunt supuşi unui regim concurenţial transparent şi li se asigură egalitatea

şanselor, determinarea câştigătorului făcându-se prin însumarea tuturor factorilor intervenienţi.

Cu toate acestea, reversul medaliei constă în complicarea procedurii de achiziţii publice şi

durata prelungită ce poate rezulta din aplicarea acestor criterii. De asemenea, textul legal este

susceptibil de mai multe interpretări, interpretări care pot da naştere unor litigii.

BIBLIOGRAFIE

a). Tratate, cursuri şi monografii1. Mărculeţ Pavel, Proceduri de achiziţii publice în România, armonizate cu

directivele UE, Bucureşti, 2009;2. Mădălin Irinel Niculeasa, Legislaţia achiziţiilor publice-Comentarii şi

explicaţii, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009;3. Mihaela Galanton, Dreptul comerţului internaţional, Ed.Orizonturi

Universitare, Timişoara, 2004;

b). Reviste şi publicaţii

1. Mircea Valentin Cârlan ,Dezvoltarea cadrului legal al achiziţiilor publice în Uniunea Europeană , Revista „Dreptul”5/2011, Ed.Universul Juridic

c). Articole şi surse online

1. O noua modificarea a OUG 34/2006. Criteriile de calificare si selectie nu mai pot fi modificate pe parcursul procedurii de atribuire, VASS Lawyers, http://www.juridice.ro/179248/o-noua-modificarea-a-oug-34-2006-criteriile-de-calificare-si-selectie-nu-mai-pot-fi-modificate-pe-parcursul-procedurii-de-atribuire.html

2. http://www.amcopress.ro/legislatie.php

3. http://www.lege-online.ro/lr-DIRECTIVA-18-2004-(99729).html

d).Legislaţie

1. O.U.G. Nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006

2. Ordinul 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 687 din 28.09.2011 intrat în vigoare la: 28.09.2011

3. Directiva 2004/18/CE din 31 martie 2004, privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrãri, de bunuri şi de servicii.