cristos sa nĂscut - banaterra · pe data de 20 decembrie 2013 . elevii Şcolii elementare...

Pe data de 20 decembrie 2013 elevii Şcolii Elementare „Întâi Mai” din Petrovasâla conduşi şi instruiţi de învăţătorii şi profesorii lor au prilejuit un program cultural în preajma sărbătorilor de iarnă.

În sala arhiplină a Căminului Cultural în prezenţa părinţilor elevilor petrovicenilor, profesorilor şi un număr mare de elevi sa derulat programul cu începutul la ora 16.30. Mai întâi pe scenă au evoluat grupul vocal al claselor a VVIII care au interpretat două cântece în limba sârbă şi engleză Zvončići şi Tiha noć (prof. Leri Mengher). Prof. Traian Trifu Căta şi prof. Sofija Pejić sau adresat publicului în limbile română şi sârbă:

„... Suntem în prag de sărbători ale Crăciunului şi Anului Nou. Fie ca frumuseţea iernii cu dulcele ecou al colindelor cu imaginile în suflet a celor dragi să aveţi încre dere, speranţă, iubire şi sănătate. Să ne bucurăm cu toţii de elevii noştri şi copii dumneavoastră care vin în seara aceasta să vă colinde, cânte, recita şi apoi dansa pe scena acestui deosebit de frumos Cămin Cultural.

Orice serbare şcolară este o sărbătoare atât pentru elevi cât şi

O delegaţie a companiei „Windvision la iniţiativa doamnei Ljiljana Nikolić coordonatoarea companiei Wind vision din Alibunar, în fruntea cu Domnia sa Johan Wilfried Theo Vos, directorul şi coproprietarul companiei amintite din Belgia şi jurista Nada Sretković din Belgrad tot de la aceeaşi companie au vizitat Şcoala Elementară din Petrovasâla.

Scopul vizitei este amenajarea unei clase şi nu numai (cabinetul de matematică).

În faţa şcolii oaspeţii au fost aşteptaţi de către prof. Traian Căta şi împreună au mers la directorul şcolii Petru Glanda. Apoi au mers în unele clase iar în cabinetul de matimatică dl Johan a avut ocazia să vorbească cu unii din elevi. Un elev a desenat un generator eolian la cererea oaspetrlui

Sala Căminului Cultural modern şi frumos amenajată arhiplină de spectatori la 20 decembrie 2013

Dulce, galbenă luminăCum şi eu bălaieeramMia pus mama o gutuieCe se coacencet la geam...Aş muşcao dar mă doareMă cuprindeun fel de jindŞi acum când trece anulParco simt îmbătrânind.Galbenă gutuieDulce amăruieLampă la fereastrăToată iarna noastră!Mama mea navea nici globuriNici beteală şi nici steaSărbătorile de iarnă

CRISTOS SA NĂSCUTCOLINDUL GUTUI DIN GEAM

Cu gutui le împodobea...Mia pus mama o gutuieÎn fereastra dinspre drumŞi o văd că lumineazăNam puterea ca so consum.

Parcă aren ea ceasornicŞi al mamei plânset sfântLuminează şi se stingeO gutuie pe pământLuxul mamei cel mai mareCând copii ne mai simţeamEra pâinea de pe masăŞi gutuia de la geam.

Adrian PăunescuGutuiul din curtea Mariei şi Ticăluţă

Savu din Petrovasâla

REPREZENTANŢII COMPANIEI WINDVISION ÎN VIZITĂ LA Ş.E. „ÎNTÂI MAI” DIN PETROVASÂLA(8 noiembrie 2013)

Johan Wilfried Theo Vos, directorul Petru Glanda, Ljiljana Nikolić şi Traian Căta în cabinetul de matematică

Johan Wilfried că în materialul de construcţii al şcolii există azbest. Dat fiindcă dl Johan este împotriva folosirii azbestului în construcţii cum sunt şcolile, ambulantele,... în viitor în colaborare cu alte surse europene şi când se va începe cu producţia de curent electric ale generatoarelor eoli ene se va strădui să înlăture azbestul din construcţiile amintite.

Fiind inginer de profesie am mai avut un dialog cu Domnia Sa Johan Wilfried despre cadrele necesare companiei sau şcolarizarea copiilor în domeniul tehnic al generatoarelor eoliene necesare în viitor companiei.

Conducerea şcolii se bucură de vizita reprezentanţilor companiei Windvision şi mulţumeşte pentru faptul că se gândesc la această instituţie importantă şi la copii.

Traian Trifu Căta

PROGRAM CULTURAL DE SĂRBĂTORILE DE IARNĂ

din Belgia. Toţi elevii deja sunt informaţi că pe meleagurile Petrovasâlei se vor instala generatoare eoliene.

Dl director Petru Glanda şi prof. Traian Căta au explicat coproprieta rului companiei Windvision dlui

pentru profesorii lor şi nu în ulti mul rând pentru părinţii elevilor.

Haideţi împreună în armonie şi pace să petrecem încă un an împlinit, împreună cu dragii noştri elevi care de acum vor păşi în vacanţa de iarnă”.

Apoi au dat cuvântul elevilor să anunţe şi prezinte programul pe care lau pregătit (crainică: Monica Susa).

Iată cum au evoluat elevii:1. Colinde româneşti interpretate de

un grup de colindători.2. Elevii cl. a IV1 au recitat colin dul

„Deschide uşa creştine” de G. Coşbuc.3. Elevii cl. a II2 au evoluat cu

sceneta „Dragostea”4. Elevii cl. II3 au evoluat cu

sceneta „Scrisoare de dragoste”5. „Copii în tren” de Rusomir Antić,

elevii cl. IV3 scenetă6. Elevii cl. IIV de la Colonie

au interpretat cântecul „Zvončići” şi recital cu „Dorinţele de Anul Nou”.

7. Elevii cl. II3 „Povestea sucită”8. Elevii cl. IV2 au interpretat

„Cântec de Anul Nou”.9. Elevii cl. V1 şi VII1 au interpre tat

sceneta „Târgul de Crăciun”.10. Eleva cl. VI3 Stefana Krunić a

recitat poezia „În ziua de iarnă”.11. Elevii cl. IV3 au interpretat

sceneta „Anul Nou fericit”12. Nastasija Kişmarton a recitat

poezia „Mesteacănul”.13. Elevii cl. III3 recitalul „Există

unul”.14. Un cântec în limba franceză cl.

VVIII.15. „Dimineaţa de iarnă”, poezie

recitată de Nataša Kişmarton.16. Sava Pavić care frecventează

orele în limba sârbă recită poezie în limba română „Ajunul”

Urmează elevii cl. III2 şi IV2.... apoi elevii cl. III1 Dorian Erina recită poezia „Iarna pe uliţă”... elevii cl. VI3 sceneta „Micul teatru” şi la urmă elevii cl. VVIII vin cu un potpuriu de dansuri româneşti acompaniaţi de orchestra „Armonia”.

Traian Trifu Căta

FONDATĂ ÎN 1910 PETROVASÂLA – VLADIMIROVAŢ (BANAT, SERBIA), ANUL XX, NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2013 NR. 7-8 (124-125)

Revista “Familia” se difuzează în 20 ţări: Austria, Australia, Belgia, Canada, Cipru, Croaţia, Costa Rica, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, R. Moldova, Olanda, România, Serbia, Suedia, S.U.A., Ucraina, Ungaria.

ISSN 1450-5002

NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2013 Nr. 7-8 (124-125)2 FAMILIA

La recensământul populaţiei din Serbia din anul 2011, numărul oficial al românilor din Voivodina este 25410. La recensământul din anul 2002 au fost înscrişi 30.419 români în Voivodina. Numărul românilor pe parcursul celor 9 ani sa micşorat cu 5009 locuitori.

Dureros şi trist este că suntem din an în an tot mai puţini români. Chiar dorim să înşelăm toate statisticile, numai ca numărul românilor să nu mai scadă.

Conform Primului model mate matic al descreşterii populaţiei române din Voivodina (1) numărul românilor în anul 2011 este 25.510 locuitori (cu 100 români mai mult decât numărul oficial publicat de către Institutul Repu blican pentru Statistică din anul 2011 şi anume 25410 locuitori.

Înlocuind în funcţia descrescătoare anii (x) în care dorim să vedem numărul populaţiei române atunci obţinem în mii de locuitori (y).

Lucrarea ştiinţifică „Modelul mate matic al descreşterii populaţiei române a fost susţinută la reuniuni ştiinţifice din ţară şi străinătate: la Gyula Ungaria, Bucureşti, Chişinău, Timişoara... publicată în reviste... prezentată la TV Novi Sad.

Dinamica majorării şi micşorării numărului locui tor i lor români în inter vale de timp arată cu ce rapiditate sa mărit ori micşorat populaţia româ nească din Voivodina.

Anii:18801910 numărul românilor

sa majorat cu 5650 români

VERIFICAREA PRIMULUI MODEL MATEMATIC AL DESCREŞTERII POPULAŢIEI ROMÂNE

NUMĂRUL DE LOCUITORI ROMÂNI DIN VOIVODINA(2) DEA LUNGUL SECOLELOR

DINAMICA MAJORĂRII ŞI MICŞORĂRII NUMĂRULUI LOCUITORILOR ROMÂNI ÎN INTERVALELE DE TIMP

2011

5009 ROMÂNI

(2) Arhiva de date a Secretariatului provincial pentru exercitarea drepturilor minorităţilor din Provincia Autonomă Voivodina

19101961 numărul românilor sa mişcorat cu 18.139 români

19612002 numărul românilor sa micşorat cu 26.840 români

20022011 numărul românilor sa micşorat cu 5009 româniFactorii care aduc la micşo rarea populaţiei române din Voivodina

micşorarea natalităţii

mortalitatea depăşeşte natalitatea emigrarea românilor pe continentele

lumii căsniciile mixte cu alte neamuri conştinţa naţională scăzută la unii

semeni ai neamului nostru mulţi tineri necăsătoriţi asimilarea românilor cu alte naţiuni tinerii în general se limitează să

aibe unu sau doi copii.

(1) Traian Trifu Căta, Vor dispare oare românii din Voivodina în anul 2050? Primul model matematic al descreşterii populaţiei române „Familia”, maiiunie 2005, Nr. 34 (5657) pag. 67.

Înlocuind în funcţia descrescătoare anii în care dorim să vedem numărul populaţiei române atunci obţinem în mii de locuitori.,

Anul 2011 ’! y = 1364,8629 0,6660134 · 2011 = 25,51 (25510)Anul 2021 ’! y = 1364,8629 0,6660134 · 2021 = 18,8499 (18850)

Anul 2031 ’!y = 1364,8629 0,6660134 · 2031 = 12,1897 (12190)Anul 2041 ’! y = 1364,8629 0,6660134 · 2041 = 5,5296 (5530)Anul când teoretic vor dispare românii y = 0

2011

25410

2011


La recensãmântul populaþiei dinSerbia din anul 2011, numãrul oficialal românilor din Voivodina este25410. La recensãmântul din anul2002 au fost înscriº i 30.419 româniîn Voivodina. Numãrul românilor peparcursul celor 9 ani s-a micºorat cu5009 locuitori.

Dureros º i trist este cã suntem dinan în an tot mai puþini români. Chiardorim sã înºelãm toate statisticile,numai ca numãrul românilor sã numai scadã.

Conform Primului model ma-tematic al descreºterii populaþieiromâne din Voivodina (1) numãrulromânilor în anul 2011 este25.510 locuitori (cu 100 românimai mult decât numãrul oficialpublicat de cãtre Institutul Repu-blican pentru Statisticã din anul2011 ºi anume 25410 locuitori.

Înlocuind în funcþia descrãscã-toare anii (x) în care dorim sã vedemnumãrul populaþiei române atunciobþinem în mii de locuitori (y).

Lucrarea º tiinþificã „Modelulmatematic al descreºterii populaþieiromâne a fost susþinutã la reuniuniº tiinþifice din þarã ºi strãinãtate: laGyula Ungaria, Bucureºti, Chiºinãu,Timiºoara... publicatã în reviste...prezentatã la TV Novi Sad.

Dinamica majorãrii ºi micºorãriinumãrului locuitorilor români în inter-vale de timp aratã cu ce rapiditate s-a mãrit ori micºorat populaþia româ-neascã din Voivodina.

Anii:1880-1910 - numãrul românilor

s-a majorat cu 5650 români

VERIFICAREA PRIMULUI MODEL MATEMATIC AL DESCREª TERIIPOPULAÞIEI ROMÂNE

NUMÃRUL DE LOCUITORI ROMÂNI DIN VOIVODINA2 DE-A LUNGUL SECOLELOR

ANII DE

RECENSĂMÂNT 1880 1890 1900 1910 1921 1948 1953 1961 1971 1981 1991 2002 2011

NUMĂRUL DE

LOCUITORI 69668 73492 74718 75318 67675 57899 57219 57259 52987 47289 38832 30419 25410

DINAMICA MAJORÃRII ªI MICªORÃRII NUMÃRULUI LOCUITORILOR ROMÂNIÎN INTERVALELE DE TIMP

ÎN INTERVALUL

DE ANI

1880 1890

10 ANI

1890 1900

10 ANI

1900 1910

10 ANI

1910 1921

11 ANI

1921 1948

27 ANI

1948 1953 5 ANI

1953 1961 8 ANI

1961 1971

10 ANI

1971 1981

10 ANI

1981 1991

10 ANI

1991 2002

11 ANI

2002 2011 9 ANI

S-A MAJORAT NUMĂRUL DE ROMÂNI CU

3824 1226 600 - - - - - - - - -

S-A MICŞORAT NUMĂRUL DE ROMÂNI CU

- - - 7643 9776 680 40 4272 5698 8457 8413 5009

2011

2009 ROMÂNI

(2) Arhiva de date a Secretariatului provincial pentru exercitarea drepturilor minoritãþilor din Provincia Autonomã Voivodina

1910-1961 - numãrul românilors-a miºcoºat cu 18.139 români

1961-2002 - numãrul românilors-a micºorat cu 26.840 români

2002-2011 - numãrul românilors-a micºorat cu 5009 româniFactorii care aduc la miºcorareapopulaþiei române din Voivodina

- micºorarea natalitãþii

- mortalitatea depãºeº te natalitatea- emigrarea românilor pe continentele

lumii- cãsniciile mixte cu alte neamuri- conº tinþa naþionalã scãzutã la unii

semeni ai neamului nostru- mulþi tineri necãsãtoriþi- asimilarea românilor cu alte naþiuni- tinerii în general se limiteazã sã


(1) Traian Trifu Cãta, Vor dispareoare românii din Voivodina în anul2050? Primul model matematic aldescreº terii populaþiei române „Fa-milia”, mai-iunie 2005, Nr. 3-4 (56-57) pag. 6-7.

Înlocuind în funcþia descrescãtoare anii în care dorim sã vedem numãrulpopulaþiei române atunci obþinem în mii de locuitori.,

Anul 2011 ’! y = 1364,8629 – 0,6660134 · 2011 = 25,51 (25510)Anul 2021 ’! y = 1364,8629 – 0,6660134 · 2021 = 18,8499 (18850)

Anul 2031 ’!y = 1364,8629 – 0,6660134 · 2031 = 12,1897 (12190)Anul 2041 ’! y = 1364,8629 – 0,6660134 · 2041 = 5,5296 (5530)Anul când teoretic vor dispare românii y = 0

Anii xi 1961 1971 1981 1991 2002 2011 2021 2031 2041 2050

Numărul locuitorilor la recesământe yi

57259 52987 47289 38832 30419 25410 - - - -

Numărul de locuitori verificaţi prin funcţia

lineară 58810 52150 45480 38830 31504 25510 18850 12190 5530 ?

2011

25410

2011












ANII DE

RECENSĂMÂNT 1880 1890 1900 1910 1921 1948 1953 1961 1971 1981 1991 2002 2011

NUMĂRUL DE

LOCUITORI 69668 73492 74718 75318 67675 57899 57219 57259 52987 47289 38832 30419 25410


ÎN INTERVALUL

DE ANI

1880 1890

10 ANI

1890 1900

10 ANI

1900 1910

10 ANI

1910 1921

11 ANI

1921 1948

27 ANI

1948 1953 5 ANI

1953 1961 8 ANI

1961 1971

10 ANI

1971 1981

10 ANI

1981 1991

10 ANI

1991 2002

11 ANI

2002 2011 9 ANI


3824 1226 600 - - - - - - - - -


- - - 7643 9776 680 40 4272 5698 8457 8413 5009

2011

2009 ROMÂNI












Anul 2011 ’! y = 1364,8629 – 0,6660134 · 2011 = 25,51 (25510)Anul 2021 ’! y = 1364,8629 – 0,6660134 · 2021 = 18,8499 (18850)


Anii xi 1961 1971 1981 1991 2002 2011 2021 2031 2041 2050


57259 52987 47289 38832 30419 25410 - - - -


lineară 58810 52150 45480 38830 31504 25510 18850 12190 5530 ?

2011

25410

2011












ANII DE

RECENSĂMÂNT 1880 1890 1900 1910 1921 1948 1953 1961 1971 1981 1991 2002 2011

NUMĂRUL DE

LOCUITORI 69668 73492 74718 75318 67675 57899 57219 57259 52987 47289 38832 30419 25410


ÎN INTERVALUL

DE ANI

1880 1890

10 ANI

1890 1900

10 ANI

1900 1910

10 ANI

1910 1921

11 ANI

1921 1948

27 ANI

1948 1953 5 ANI

1953 1961 8 ANI

1961 1971

10 ANI

1971 1981

10 ANI

1981 1991

10 ANI

1991 2002

11 ANI

2002 2011 9 ANI


3824 1226 600 - - - - - - - - -


- - - 7643 9776 680 40 4272 5698 8457 8413 5009

2011

2009 ROMÂNI












Anul 2011 ’! y = 1364,8629 – 0,6660134 · 2011 = 25,51 (25510)Anul 2021 ’! y = 1364,8629 – 0,6660134 · 2021 = 18,8499 (18850)


Anii xi 1961 1971 1981 1991 2002 2011 2021 2031 2041 2050


57259 52987 47289 38832 30419 25410 - - - -


lineară 58810 52150 45480 38830 31504 25510 18850 12190 5530 ?

2011

25410

2011

NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2013 Nr. 7-8 (124-125) 3FAMILIA

AU OARE VIITOR ROMÂNII DIN VOIVODINA?Mie frică că nu. Nu se vede ce factor ar împiedica rostogolirea în jos a

populaţiei româneşti din Voivodina. Din rândurile emigranţilor (încă un Banat de români se găsesc pe meridianele

lumii) aproape că nu se mai reîntorc la vatră acasă sau cei puţini la număr care revin sunt bătrâni în apusul vieţii.

Intrarea Serbiei şi Voivodinei în Uniunea Europeană nu va opri acest proces de micşorare a populaţiei române. Ba mai mult decât atât, unii îşi vor căuta un alt loc sub cerul albastru.

Cu intrarea României în UE fetele şi tinerii din România mai degrabă se decid săşi facă o familie cu alţi tineri din ţările membre în UE decât să vină în Serbia.

Fluxul de emigrări al românilor spre continentele lumii persistă cu o intensitate mai mică comparaţie cu deceniile trecute.

Studenţimea românească din Voivodina în majoritate înscriu studiile în România (din cauză că nu sunt supuşi examenului de admitere) iar unii după terminarea studiilor rămân şi se căsătoresc în România. Alţii obţin posturi de muncă şi nu se mai întorc (totuşi acest număr este foarte mic şi neglijabil în micşorarea globală a populaţiei române)

Funcţia descrescătoare a Primului model matematic al populaţiei române cu mare exaccitate arată numărul locuitorilor la recensământele din deceniile trecute, recensământul din 2011 precum şi cu mare tristeţe ne previne câţi vom fi la număr în deceniile care vin.

y=1364,86290,6660134 x (în mii de locuitori)y numărul de locuitorix anii de recensământCu mare exactitate sa prevăzut că în anul x=2011, numărul de locuitori

y=25.510 (numărul oficial la recensământ 25410)

URMĂRILE MICŞORĂRII POPULAŢIEI ROMÂNEŞTI

Închiderea unor clase şi despărţământe cu predare în limba română în şcolile din Voivodina

Părinţii români vor fi nevoiţi săşi înscrie copii la despărţământul cu predare în limba sârbă

Cadrele didactice vor rămâne fără posturi de muncă Bisericile se vor goli şi vor fi puţini credincioşi Se va mări numărul de carte românească pe cap de locuitor român (tot

ce sa cumulat pânăn prezent: reviste, monografii, cărţi, filme, documente scrise...)

Un lucru este sigur, comunitatea românească din Voivodina este cea mai bine păstrată din toate comunităţile româneşti din jurul României şi din lume. Anume aici găsiţi obiceiuri, tradiţii, biserici frumoase, porturi bogate şi frumoase, scriitori şi poeţi, oameni de seamă şi intelectuali, multă carte scrisă, biblioteci cu carte românească şi reviste ca niciunde în lume pe cap de locuitor. Cele mai frumoase festivaluri de folclor şi muzică românească, fanfare, coruri, sesiuni ştiinţifice, simpozioane, hore de altădată, tarafuri, oameni şi ţărani harnici şi un număr mare de emigranţi români din întregul Banat pe meridianele lumii. Lung este şirul cu care se pot mândri românii pe parcursul secolelor trecute şi până azi. Doar atât, numai atât ne doare că suntem tot mai puţini la număr.

Traian Trifu Căta

FESTIVALUL CONCURS „DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL DE AUR” PRIMA EDIŢIEPremiul I la secţiunea soliştilor instrumentişti a ajuns la Petrovasâla în Banat

În perioada 2123 noiembrie a.c. oraşul ClujNapoca a găzduit prima ediţie a festivalului dedicat maestrului folclorului românesc care a atins nemurirea pătrunzând în sufletele românilor prin sunet de taragot. Inspirat de artişti bănăţeni printre care îi aminteşte pe Luţă Ioviţă, Ion Murgu Bănă ţeanu sau Iosif Milu (primul artist emerit al României), Dumitru Fărcaş urcă în ierarhia folclorului româ nesc până la cele mai înalte trepte cântând plaiurile natale ale Maramureşului, Ţara Moţilor şi nu numai. După o carieră impresionantă sa găsit întro altă postură demnă de tot respectul. Promovarea tine relor talente şi o posibilă identificare a celor care calcă pe urmele acestui artist în adevăratul sens al cu vântului, ducând spre nemurire cântecele neamului.

Un festival care adună aproximativ 60 de interpreţi, mesageri ai tradiţiei muzicii folclorice româneşti nu este doar o manifestare culturală, e o legătură dintre trecut, prezent şi viitor, un legământ al celor plecaţi cu cei ce vor veni în muzica popu lară românească.

Bucuria este mai mare datorită faptului că Fundaţia „Cotăriţa cu mirazuri”, care există formal doar de câteva săptămâni, chiar dacă sufleteşte dăinuieşte în inimile bănăţenilor de sute de ani, promovează bănăţenii, mai ales când aceştia sunt tineri şi trăiesc pentru nemurirea valorilor tradiţionale ale acestui colţ de lume. Această fundaţie şia propus să îi susţină şi să îi promoveze şi pe artişti care prin activitatea lor dau dovadă de calitate nu doar

în arta pe care o practică, ci sunt artişti adevăraţi şi înainte de toate oameni de omenie, înzestraţi de Dumnezeu cu talent şi modestia care, din păcate, de cele mai multe ori păstrează valorile în anonimat. Aşa sa făcut că în această toamnă Banatul a avut şi un reprezentant din zona care aparţine admini strativ Serbiei, la cel mai tănâr, dar unul dintre cele mai bune organizate şi concepute festi valuri care adună nume de prestigiu ale folclorului românesc.

Din iniţiativă proprie, cu recomandarea fundaţiei amintite, Sorin Jifcu, clarinetist din Pe trovasâla, sa prezentat la prima ediţie a festi valului concurs „Dumitru Fărcaş Taragotul de Aur” cucerind premiul I la secţiunea interpretare.

Am trăit clipe de emoţii în perioada desfăşurării acestui eveniment la ClujNapoca, unul dintre centrele culturale pline de evenimente şi încărcătură istorică din România. Bucuria a fost şi mai mare când am aflat că juriul, şi nu orice juriu, a hotărât ca premiul I să vină în Banat, la Petrovasâla. Sincere felicitări, Sorin Jifcu, ai dovedit că trăieşti prin clarinet şi că tot sufletul îl transformi în sunete care iată, neau încălzit din nou inimile.

Mai trebuie menţionate acele persoane care au făcut jurizarea. În componenţa juriului îl amintim înainte de toate pe maestrul Dumitru Fărcaş, în postura de preşedinte al juriului. Au urmat membrii: Aurel Marc, preşedintele Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din ClujNapoca, Ioan Bocşa, Dinu Iancu Sălăjanu, Vasile Sîndean Ovadiuc,

directorul Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” din ClujNapoca, profesorul Ioan Berci şi Mircea Cîmpean din cadrul Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Tradiţiilor Populare Cluj

Poate că nu este întâmplător faptul că ultima scrisoare a regretatei Maria Tănase a fost scrisă tocmai lui „Fărcăşel”, cum la numit doamnă a cântecului românesc pe Dumitru Fărcaş, care iată acum la rândul lui doreşte să fie o punte spre noua generaţie a păstrătorilor folclorului românesc.

Noi ne mândrim că Banatul, prin persoana tânărului clarinetist Sorin Jifcu a intrat în această generaţie şi că prin acest tânăr şi modul său de a iubi şi a da viaţă doinelor, maestrul Dumitru Fărcaş şi după mai bine de jumătate de veac de carieră profesională care a început cu sunetele lui Luţă Ioviţă, Ion Murgu Bănăţeanu şi Iosif Milu să admire din nou, alături de membrii juriului un instrumentist bănăţean din generaţia tânără. Sunt convins că Sorin Jifcu a pornit pe urmele artiştilor consacraţi pe care iam amintit.

Ar fi de dorit să încheiem cu fragmente din ultima scrisoare a Mariei Tănase scrisă lui „Făr căşel” care a fost nu doar o scriere sau un sfat al artistei. A fost şi un îndemn sau poate chiar o lecţie de viaţă, după cum declară marele Dumitru Fărcaş, care consider că poate fi un ghid în carieră şi viaţă tinerilor interpreţi din zilele noastre.

Informaţii de la Ioan Traia din Timişoara

25410

2011


Tânărul petrovicean, iubitor de muzică, în profun zimile sufletului, unde nu ajunge cuvântul acoloi ajunge muzica.

Specificul acestui tânăr, relativ tânăr, este afirmarea sa tocmai printre celebrităţile folclorului românesc ale Banatului, Olteniei şi României. Fie că se află alături de mari ansambluri simfonice, fie că el însuşi conduce pe scenă. Cariera artistică lui Sorin este foarte scurtă. Cântă la clarinet timp de 5 ani dar prin entuziasm, muncă multă şi pasiune a ajuns să fie alături de nume mari ale folclorului românesc. Oare câţi solişti îşi doresc aceasta. Sorin a reuşit să lase glasuri instrumentului său marelui public românesc.

Domnule Sorin vă rugăm să ne spuneţi despre şirul de participări la Festivaluri concursuri folclorice în România

În perioada 2728 august 2013 am avut onoarea de a fi invitat din partea organizatorilor la Festivalul, concurs internaţional de interpretare vocală şi instrumentală „IosifSivu şi Cosmin Golban”, ediţia a VIIa la Chişoda, judeţul Timiş. Chiar dacă am primit o menţiune am reuşit să execut piesele perfect, fiind foarte mulţumit de prestarea mea şi de faptul că am fost primit în Chişoda mai presus ca în satul meu Petrovasâla. Înseamnă că prin muzică am reuşit să intru în sufletul oamenilor din Chişoda şi Banat.

Sunteţi membru al vreunei orchestre de folclor din România?

Sunt membru Orchestrei Naţionale de Folclor „Jidvei România”, condusă de maestrul Stelian Stoica. Ca membru al acestei orchestre, am avut ocazia de a participa la cea mai mare manifestare de folclor din România, la Festivalul Naţional de Folclor „Strugurele de aur”, Alba Iulia în perioada 1215 septembrie 2013.

Aţi avut şi ocazia şi onoarea să participaţi la festivaluri din România fiecare lună?

Da, în perioada 1419 octombrie 2013 sa desfăşurat Festivalul Concurs Naţional al interpreţilor cântecului popular Românesc „Maria Tănase”

InterviuCLARINETISTUL PETROVICEAN SORIN JIFCU ALĂTURI

DE VÂRFURILE FOLCLORULUI ROMÂNESC

Sorin Jifcu la Festivalul Naţional de Folclor „Strugurele de aur” de la Alba Iulia

La Festivalul Naţional al Cântecului popular românesc „Maria Lătăreţ” de la Târgu Jiu,

Sorin Jifcu obţine locul II

La Festivalul Concurs „Dumitru Fărcaş Taragotul de aur” de la Cluj, Sorin Jifcu cucereşte I loc

Sorin Jifcu la Festivalul Concurs Naţional al interpreţilor cântecului popular Românesc „Maria Tănase” de la Craiova acompaniat de orchestra

„Lăutari din Chişinău” condusă de Nicolae Botgros

Sorin Jifcu la Festivalul Concurs internaţional de interpretare vocală şi instrumentală "Iosif Sivu și Cosmin Golban" la Chişoda, jud. Timiş

la Craiova. Am fost hotărât săparticip la acest festival, unul dintre cele mai mari festivaluri de folclor în România. Chiar dacă nu am avut mult timp pentru repetiţii şi pregătiri am avut curajul să fiu acompaniat de orchestra „Lăutarii din Chişinău” condusă de maestrul Nicolae Botgros. Sunt

mulţumit de prestaţia mea. Mă bucură faptul chiar dacă nu am obţinut niciun premiu, am reuşit să câştig respectul de la membrii orchestrei sau de la mari nume ale folclorului românesc.

În luna noiembrie 2013 aţi participat la 2 festivaluri în România?

În perioada 47 noiembrie am avut deosebita onoare de a mă prezenta la Festivalul Naţional al Cântecului popular românesc „Maria Lătăreţu”, ediţia a XXa organizat la Târgu Jiu.

Acest festival este unul dintre cele mai mari Festi valuri de Folclor şi cum spunea juriul o concurenţă mai tare decât la Festivalul „Maria Tănase”. Eu am reuşit să obţin premiul II (Diplomă se acordă dlui Sorin Jifcu solist instrumentist, clarinet, din Serbia, premiul II la cea dea XXa ediţie a Festivalului Cântecului popular românesc „Maria Lătăreţu” Târgu Jiu, 47 noiembrie 2013). Sunt onorat şi mă bucură faptul că am fost acompaniat de orchestra Ansamblului folcloric „Doina Gorjului”. Mulţumesc juriului pentru premiul acordat.

La fiecare Festival concurs miam revăzut prietenii, colegii dragi de cântec şi la fiecare festival a fost şi o ocazie să fac cunoştinţe noi. Mulţumesc profesorului meu Daniel Cheţ pentru că ma ajutat şi mă ajută şi actualmente la perfecţiunea mea artistică.

În perioada 2123 noiembrie a.c. din iniţiativă proprie mam prezentat la prima ediţie a Festivalului Concurs „Dumitru Fărcaş Taragotul de Aur” la Cluj. Am cucerit premiul I la secţiunea interpretare (Diplomă Festivalul Naţional concurs „Dumitru Fărcaş Taragotul de Aur”, ediţia Ia, 2123 noiembrie 2013, premiul I). Aici a fost Orchestra Asociaţiei folclorice „Mărţişorul”. Sin cer să fiu nu mam aşteptat să particip cu aşa frecvenţă la festivaluri.

Îţi doresc sincere felicitări, Sorin, multe succese alături de vârfurile folclorului românesc în România unde eşti mai apreciat decât în satul tău sau în Banatul sârbesc.

Traian Trifu Căta


HĂRŢILEDEZVOLTAREA

STRUCTURII ETNICE ÎN BANAT 18901992

DIN ATLASUL ESTULUI ŞI SUDESTULUI

EUROPEIDe la colaboratorul nostru fidel şi membrul

redacţiei FAMILIA, domnul Trinţu Măran am primit hărţile:

Dezvoltarea structurii etnice în Banat 18901992

(Entwichlung der ethnic Structure in the Banat) 18901992

Hărţile sunt editate în anul 1999 de către OSTERREICHISCHES OSTUND S Ü D O S T E U R O PA I N S T I T U T, W I E N (Institutul austriac pen tru Est şi Sud Est Europa, Viena).

1. Din cele 4 hărţi primite una a fost publicată în revista FAMILIA nr. 34 (7273), mai 2007. Partea A: 1890 anul Hungary/Romania/Yugosla via number 2.8H/R/YU1 A Data as of 1890

Autorii hărţii: Horst Forster, Josef WolfRedactor: Florian Partl

2. Cea dea doua hartă este publicată în revista FAMILIA nr. 12 (7879), ianuarieaprilie 2008. Partea B: 1930/31 Hungary/Romania/Yugoslavia number 2.8H/R/YU1 B Data as of 1930/31


3. Cea dea treia hartă este publicată în revista FAMILIA nr. 56 (122123) augustoctombrie 2013. Partea C: 1949/53/56 Hungary/Romania/Yugoslavia number 2.8H/R/YU1 C Data as of 1949/53/56


4. Cea dea patra hartă este publicată în numărul de faţă al revistei FAMILIA

Dezvoltarea structurii etnice în Banat 18901992

Partea D: 1990/91/92 Hungary/Romania/Yugo slavia number 2.8H/R/YU1 D Data as of 1990/91/92


Hărţile sunt desenate la scara 1:400.000 iar în legendă sunt desenate mai multe cercuri de dife rite suprafeţe care reprezintă numărul de locuitori. Culorile cercurilor reprezintă structura etnică expri mată în procente în localităţile respective. În general pe hărţi predomină culorile:

Roşu alburiu ROMÂNIVerde alburiu SÂRBIViolet UNGURIAlbastru GERMANIDin cauza spaţiului limitat pe două pagini

în revista FAMILIA o mică parte din hartă nu va fi publicată.

Redăm şi adresa editurii din Germania de la care se pot comanda, aceste hărţi.

E. Schweizerbart sche Verlagsbuchhandlung, Science Publishers, Johannesstr. 3A

D70176 Stuttgart, GermanyPhone ++497113514560 Order Fax ++4971135145699Domnul Trinţu Măran aduce profunde

mulţumiri redactorului Thede Kahl care ia înmânat aceste hărţi pe care domnul Măran ni lea trimis pentru a fi publicate în revista FAMILIA.

Traian Trifu Căta

DEZVOLTAREA STRUCTURII ETNICE ÎN BANAT 18901992PARTEA D: 1990/91/92

DEZVOLTAREA STRUCTURII

ETNICE ÎN BANAT 1990/91/92


Societatea LiterarArtistică „Tibiscus”26 216 Uzdin

ZILELE PRESEI BĂNĂŢENEEdiţia a XVIIIa, 8 decembrie 2013

I. Premiul „Jurnalistul anului” Traian Todo ran (Novi Sad)II. Premiul „Silvius Bata Miclea”1. Radio Reşiţa2. Ana Nicolina Ursulescu (Novi Sad)3. Redacţia „Suflet Nou” (Comloşu Mare)4. C.P.E. „Libertatea” (Panciova)5. Prof. dr. Tiberiu Ciobanu (Timişoara)6. Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi)7. Ion Murariu (Giroc)8. Octavian Suciu (Panciova)9. Dušan Baiski (Timişoara)10. Redacţia „Foaia Săcălazului”11. Redacţia „Floare de latinitate” (Novi Sad)12. Dr. Ioan David (Timişoara)13. Iancu Murărescu (Sărcia)14. Gheorghe Lungu (Timişoara)15. Pavel Panduru (Prigor)16. Tiberiu Moraru (Oradea)17. Mariana Sperlea (Timişoara)18. Radio Novi Sad secţia română19. Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia)20. Elena Maria Barbu (Timişoara)21. Trifu Traian Căta (Petrovasâla)

Preşedinte: Vasile Barbu

La cea dea XXIVa ediţie a Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă la români „Fie în veci de veci lăudat” precum şi la cea dea XVIIIa ediţie a „Zilelor presei bănăţene”, manifestări care au avut loc la Uzdin în data de 8 decembrie 2013 după următorul program:

Inaugurarea expoziţiei de pictură a doamnei Mariana Sperlea (Timişoara)

Lansări de carte, şezătoare literară la „Casa Românească”

Ora 13.00 Festivalul „Fie în veci de veci lăudat” la Casa de cultură „Doina” (În cadrul programului festivalului au fost conferite premiile „Jurnalistul anului 2013” şi „Silvius Bata Miclea”).

A urmat, apoi, o masă comună.La această ediţie „Fie în veci de veci lăudat” şi

„TIBISCUS” DIN UZDIN ESTE SPRIJINIT DIN

PATRIA MAMĂ!Graţie sprijinului financiar obţinut din patria

mamă, România, de la Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni se derulează proiectul „Tibiscus 2013”. Este vorba de editarea foii „Tibiscus” din Uzdin, publicaţie aflată în cel deal 24 an al apariţiei pe o perioadă de şase luni, mai precis pe perioada 1 iulie 31 decembrie 2013.

În această perioadă de sub tipar vor apare şase numere a publicaţiei „Tibiscus” din Uzdin întrun tiraj de câte 1.000 exemplare. Publicaţia va fi difuzată în comunitatea românească din Serbia şi nu numai, cu titlu gratuit.

Trebuie menţionat şi faptul că publicaţia „Tibiscus” a fost prima publicaţie independentă a românilor din Serbia. Şi aşa este şi în momentul de faţă.

Cea dea Xa ediţie a FestivaluluiConcurs Internaţional de Crețaţie LiterarArtistică şi EducativŞtiinţifică Religioasă „Lumină lină” a fost consacrată poetului şi omului de cultură Aurel Turcuş (19432012). Organizatori au fost: Societatea Culturală „Patrimoniu” din Timişoara, Liceul Teoretic „Vlad Ţepeş” şi Parohia Ortodoxă Română TimişoaraDacia, împreună cu autorităţile judeţene şi cu alte organizaţii timişene, precum şi Despărţământul ASTRA „Ioachim Miloia” şi Universitatea „Ioan Slavici”. Organizatorul principal şi moderatorul manifestării, care sa desfăşurat în minunata biserică din cartierul Dacia, unde slujitorul altarului este părintele prot. Ioan Bude. Responsabil de proiect a fost prof. dr. Tiberiu Ciobanu, istoric şi om de cultură românească.

La acest frumos festival de creaţii literare religioase au sosit nu mai puţin de 200 de creaţii, iar juriul a conferit mai multe premii.

Printre premiaţi au fost scriitori şi publicişti de la noi.

1. Premiul de Excelenţă pentru publicistică religioasă:

a) părintele Moisă Ianeş, redactorşef al publicaţiei „Străjerul” (Straja)

b) Trifu Traian Căta, redactorşef al publicaţiei „Familia” (Petrovasâla)

c) Pavel P. Filip, redactorşef la „Cuvânt românesc torăcean”

d) Iancu Murărescu, redactorşef la „Sărcia”.2. Premiul pentru poezie de factură religioasă:Premiul de Excelenţă: Ionel StoiţPremiul I: Teodor Groza DelacodruPremiul II: Pau Voina (Râtişor)3. Marele Premiu al Festivalului „Aurel Turcuş”,

acordat pentru a doua oară: Vasile Barbu.Printre premiaţi sunt şi: poetul Vasile Morar

Pe Aurel Turcuş lam cunoscut încă cu 20 de ani, exact de la editarea primului număr al revistei FAMILIA când am mers cu Pr. Suru la „Renaşterea Bănăţeană” la tipografie să tipărim revista noastră.

De atunci a început colaborarea noastră şi mereu nea jutat şi sfătuit când mergeam la tipografie.

Aurel Turcuş, adeseori a scris despre revista FAMILIA în ziarul „Renaşterea Bănăţeană” şi la suplimentul „Paralela 45”. Neam îăntâlnit de numeroase ori la simpozioane, sesiuni ştiinţifice... în România sau în Banatul sârbesc. De câteva ori a fost oaspetele nostru la Petrovasâla. Nea onorat la „Zilele revistei Familia” în luna august 2008 la sesiunea de comunicări. Neam întâlnit de multe ori şi la Uzdin.

Va rămâne în amintirea noastră ca un om blând, sufletist, iubitor de oameni şi semeni săi. A fost devotat şi satului drag bănăţean.

Aurel Turcuş a fost un mare scriitor al Banatului, membru al Uniunii Scriitorilor din România, un mare şi devotat prieten al românilor din Serbia. A fost un

Vasile Negru a încântat publicul cu colinda şi cu pluguşorul

La Timişoara

PREMII PENTRU SCRIITORII ŞI PUBLICIŞTII NOŞTRI

Aurel Turcuş împreună cu Traian Căta şi fraţi români în drum spre Jamu Mare (17 mai 2008)

Vasile Tomoiagă, dr. Dumitru Mnerie, Laurenţiu Nistoreanu, Vlad Sarca, Sorin Precup, Dorin Davideanu, revista „Lumina Divină”.

Marele Premiu al Festivalului „Aurel Turcuş” sa acordat lui Vasile Barbu, preşedintele S.L.A. „Tibiscus” pentru întreagă activitate de creaţie literară şi publicistică, precum şi pentru organizarea manifestărilor culturalartistice şi educativştiinţifice de factură religioasă.

Vasile Barbu

(Chelinţa), Maria Izgherian (Lugoj), pr. Zaharia Pereş (Timişoara), pr. Horia Ţâru (Timişoara), poeta Ana Caia (Timişoara), Doina Drăgan, Mariana Strungă, Mariana Sperlea, Violeta SecoşanCadar, Otilia Breban, Maria Sadovan, Veronica Balaş, Petru

La 26 martie 2013 sa împlinit un an de la trecerea din viaţă a poetului Aurel Turcuş

SĂ NE ADUCEM AMINTE DE AUREL TURCUŞanimator neobosit al activităţilor culturale în întregul Banat. Şia dedicat viaţa creaţiei literare şi na lipsit de la numeroase manifestări: simpozioane, festivaluri, concursuri...

A fost preşedintele „Astra” la Timişoara şi a fondat Despărţământul „Astra Ioachim Miloia” Iniţiatorul Festivalului de creaţie literară religioasă „Lumină Lină”, Preşedintele S.C. „Patrimoniu”, fon datorul şi directorul Editurii „Zalmosara”. Aurel Turcuş a fost: poet, publicist, muzeograf, cerce tător, istoric...

Această tristă aducere aminte să ne fie o mângâiere a sufletului celor care lam cunoscut de îndeaproape pe Aurel Turcuş.

Acum când vom aniversa cel de al XXlea an de apariţie a revistei FAMILIA tip serie nouă ne lipseşte mult dragul nostru prieten Aurel Turcuş să fie alături de noi aşa cum a făcuto tot timpul de la începuturi.

Dumnezeu săl odihnească în pace!Traian Trifu Căta

BUCOVINA ŞI BANATUL LA UZDIN

Vasile Negru a primit diplomă de excelenţă pentru participarea de înaltă ţinută

la cea dea XVIIIa ediţie a„Zilelor presei bănăţene” au participat români din zona Bucovinei şi anume Vasile Negru din Vicovu de Sus, temporar stabilit la Petrovasâla, Mariana ChiriacCăta din Basara bia, Traian Căta din Petrovasâla, oaspeţi din To rac, Şopotu Vechi, Săcălaz, Timişoara, Bănia, Sacoşu Mare, Arad, precum şi gazdele din Uzdin.

Vasile Negru a evoluat pe scenă cu o colindă şi cu pluguşorul de pe meleagurile bucovinene şi pentru aceasta a fost răsplătit cu aplauze frenetice din partea publicului. Din partea organizatorilor ia fost conferită Diplomă de excelenţă pentru participarea de înaltă ţinută.

Premiul „Jurnalistul anului” a fost conferit lui Traian Todoran din Novi Sad.

Premiul „Silvius Bata Miclea” pentru contribuţii majore în publicistica românească din Banat în anul 2013 a fost conferit mai multor jurnalişti din Banatul sârbesc şi din România.

Revista de Cultură „Almăjul” Şopotu Vechi a acordat Diplomă revistei „Familia” din Petrovasâla pentru păstrarea şi promovarea valorilor naţionale şi a datinilor strămoşeşti.

Traian Trifu Căta


Mama Aniţa sau cum îi mai ziceau când era mai tânără nana Niţa a fost o femeie simplă, spontană şi care sa priceput la toate. În vremurile de astăzi mai rar se pot întâlni sau nicidecum astfel de femei.

Sa născut la Uzdin iar partea mare a vieţii şia petrecuto la Petrovasâla. Aici a prins rădăcini în familia JifcuMilitari şi a rămas până la adânci bătrâneţe.

În anul 1951 se căsătoreşte la Petrovasâla cu Todorică JifcuMilitari În Uzdin are o fiică pe Mărioara din prima căsnicie. Provine din familia Ana Bojin (a lu Ogia). În Uzdin are 3 nepoţi pe Trifu, Sorin şi Ică. Cu drag aminteşte de verişorul cu numele Todorică (89 ani) căsătorit în Ecica, de sora Ana din Detroit, S.U.A., un unchi a tatălui Adam care a trăit 103 ani cu numele Rusalin. Cu dor îşi aminteşte de mamăsa care a trăit 73 de ani.

Sunt multe aprecieri din partea tuturora pentru mama Aniţa atât a petrovicenilor cât şi acelora care au cunoscuto.

Venind în familia Militari, mama Aniţa deşi navea copii cu Todorică ea sa implicat, lucrat în marea familie Militari, ia crescut pe nepoţi iar mai târziu şi pe strănepoţi. A fost precum o mamă adevărată. A lucrat la câmp, în gospodărie şi a strâns pe lângă casă.

Când eram mic mergeam în casa Milităreştilor. Îmi amintesc de casa veche, de concul mare şi masa cu puiuţ unde mama Aniţa ţinea pâinea (pita) rotundă şi mare făcută în cuptor de pământ. În loc de olăţăl sa folosit cumlău. Adeseori mergeam la joacă cu nepotul ei Ionel şi ne dădea pită cu untură.

Prin anii 60 când au fost emigrări numeroase ale familiilor de petroviceni clandestin prin Italia mai târziu cu paşapoarte mama Aniţa a mers la Belgrad şi a dus la piaţă belgrădenilor: curci, gâşte, găini, ouă... la piaţa Kalenić dar şi la altele mai câştigând bani pentru familie. Cine era mai cunoscută atunci în sat decât mama Aniţa care ştia drumurile Belgradului. Cu ea a mai mers şi prietena ei Măria Roşu la piaţă la Belgrad.

Se călătorea mai anevoios atunci cu trenul de dimineaţa care pornea din gară la 6.20 dimineaţa. Era tren cu locomotivă cu aburi şi mergea cam încetişor.

Cunoştea bine Belgradul iar când eram mic mergeam şi eu cu mama Aniţa, mama mea Persuica şi cu nepotul ei Ionel să ne cumpere haine, pălării cum se purtau atuncia.

Este un miracol cât de bine sa regăsit mama Aniţa neştiind carte, nici să scrie, nici să citească fără niciun an de şcoală.

Mama Aniţa a ajuns şi în Italia la Trieste unde a cumpărat marfă pentru ca să vândă în România. Atunci au fost la modă fâşuri şi cârpe din Italia pe care le vindea în România şi se câştiga extrem de bine. România fiind o ţară închisă abia au aşteptat să cumpere marfă din străinătate. Mama Aniţa nu sa oprit doar la Timişoara undeşi vindea marfa din Italia ci a mers şi la Bucureşti. Din România a adus de toate pentru casă sau de vânzare şi din nou mai câştigase bani.

Casa Milităreştilor datorită mama Aniţei era plină cu de toate. A mers în Austria cu Măria Roşu să cumpere marfă tot pentru a o plasa pe piaţa României. Aniţa a ajuns şi în Polonia şi se regăsea mai bine ca oricine prin Europa.

Sub îngrijirea şi scenariul lui Traian Căta au apărut următoarele DVDuri:

(cameraman Dragan Djurić).I DVDReîntâlnirea generaţiei născute în

anul 1944 (19592009)50 de ani de la terminarea Şcolii de

opt ani din Vladimirovaţ Petrovasâla 18.10.2009.

Un adevărat film documentar cu imagini din Petrovasâla, dascălii de altădată, elevii de altădată, şcoala veche, texte, întâlnirea generaţiei amintite la şcoală cu dascălii lor şi o masă comună, festivă la restaurantul „Plava dama” la Fântâna Fetei.

(Durata dvdului 1h, 34 min, 18 sec.. tipărite 35 dvduri). T. Căta a făcut peste 100 de fotografii.

II DVDReîntâlnirea generaţiei născute în

1947 şi 194850 de ani de la terminarea Şcolii

primare din Vladimirovaţ, generaţia născută în anul 1948 (1962/63)

52 de ani de la terminarea Şcolii primare din Vladimirovaţ, generaţia născută în anul 1947 (1961/62)

(La Petrovasâla la 6.07.2013)

Noutăţi în lumea filmului documentar petrovicean

AU APĂRUT 3 DVDURI A PATRU GENERAŢIIdrag lea oferit generaţiilor amintite.

(Durata dvdului 55 min şi 50 sec.).III DVDÎn tâ ln i rea genera ţ ie i v ise lor

(născute în 1941)(19412011)La Petrovasâla la 9 iulie 2011Cu toţii sau întâlnit la un restau

rant visavis de poşta din Vladimirovaţ. Sau veselit, au dansat, au evocat amintiri. Rapsodul popular Petru BojinGhila ia înveselit pe toţi cei prezenţi împreună cu acordeonistul Petru Voica. La întâlnire au venit elevii de altădată din Petrovasâla, N.Y., Chicago, Germania... DVDul conţine şi partea introductivă cu imagini filmate din Petrovasâla.

(Sau filmat 15 dvduri)Menţionăm că despre aceste

generaţii amintite sa scris în revista „Familia” cu amănunte şi publicat numeroase fotografii.

DVDurile reprezintă încă documente în plus pentru posteritate şi pentru generaţiile tinere care vin şi le poate servi ca model cum să realizeze şi ei o reîntâlnire după ani şi ani.

Traian Trifu Căta

Un film documentar tot cu imagini din Petrovasâla, elevii de altădată, întâlnirea la şcoală, masa comună la Fântâna Fetei la restaurantul „Plava dama”. Organizatorul principal acestei întâlniri a fost dl. Ioniţă Chişărău din

Chicago revenit acasă. Sau filmat în jur de 50 DVDuri şi peste 100 de fotografii au fost făcute pentru a se înveşnicii această întâlnire. Tot dl. Ioniţă Chişărău a suportat financiar toate DVDurile şi fotografiile. Cu

ANIŢA JIFCUMILITARI DIN PETROVASÂLA

O FEMEIE PRICEPUTĂ LA TOATE (23 martie 1921 22 august 2012)

O componentă principală sau un rol important îl are mama Aniţa în păstrarea tradiţiei şi folclorului românesc îndeosebi a portului popular.

A ţesut la război încă când avea 15 ani la Uzdin şi anume a ţesut cilimuri, străiţi, cătrinţe. La Petrovasâla se evidenţiază ca bună cunoscătoare şi iubitoare a portului românesc şi a conştinţei naţionale. Devine chicitoare de fete şi flăcăi tineri în port popular. A legat fetele cu pături la cap, la păr încă când trăia în Uzdin. Aproape că nu au existat manifestări culturale, hore de altădată, nunţi, botezuri unde na fost chicitoarea Mama Aniţa.

Conducerea Căminului Cultural în perioada când era Sima Condan o conduită culturală la Petrovasâla de regulă au invitato şi precum chicitoare a avut un loc de onoare printre dansatori şi cetăţeni.

Prin anii 90 la vârsta onorabilă de peste 70 de ani mama Aniţa însoţea formaţia de dansuri populare ale petrovicenilor la Iaşi, Călăraşi în România apoi în Ungaria... mai la toate Festivalurile de Folclor şi Muzică Românească unde au participat petrovicenii, serbări la Căminul Cultural şi oriunde unde o chemau mama Aniţa se alătura tinerilor dansatori.

Ne mai aminteşte de Lenuţa Cicina care a chicit tinerii şi pe nepoatele ei, apoi Lenuţa Nica...

Nici la nunţi nu a lipsit şi a făcut steaguri pe care punea şi câte 30 de cârpe (năframe). A fost

bucătăreasa principală la nunţi şi botezuri. Altădată când se striga la nunţi sau botezuri cu căruţa cu caii a împodobit căruţele cu cilimuri.

Tot ce a văzut cu ochii cu mâinile ei harnice ştia să facă. Mama Aniţa a ştiut mai presus ca toţii toate rânduielile la înmormântări. Sa cântat la morţi. Sa cântat la morţi şi cu Persa Pod cunoscuta bocitoare. Au cântat zorile împreună, mergând până la jârada cu paie din arie. A îmbrăcat şi morţii şi vii. Dacă cineva murise în sat pe mama Aniţa au chemato să îmbrace mortul. Pe toţi ia ajutat şi toţi sau consultat cu ea. A fost respectată şi de către preoţii bisericii Pr. Perin şi Pr. Konstantin Suru dat fiindcă ştia rânduielile bisericeşti şi timp de 4 ani în şir făcea priscuri la biserică.

Mama Aniţa a participat şi la turnarea filmelor la Petrovasâla şi anume la filmul „Biće skoro propast sveta” care a fost turnat o parte chiar în casa Milităreştilor, casa veche. Eram mic şi mă duceam din coşară să privesc turnarea filmului.

Tot în vecini, numai o casă de Milităreşti la familia Golia sa turnat filmul „Tinereţe frântă” şi aici mama Aniţa a avut un rol de statistă.

Iată ce ne mai spune mama Aniţa: Toată viaţa am umblat în poalie. Toată viaţa

nam fost la doctor. Nu ştiu ces tabletele! Nu mia fălit nimic pră lumia lui Dumnezeu! Mai mult mia plăcut la Petrovasâla decât la

Uzdin. Când a fost Sima Condan conducător la Căminul

Cultural sa ştiut rânduiala şi scaunul de onoare unde stătea chicitoarea. Am fost onorată, aşa nu mai iestă azi.

Cu mare drag ia îngrijit şi crescut precum o mamă sau bunică adevărată pe Ciţu, fiul lui Todorică din prima casnicie, pe nepoţii Ionel şi Tibi, strănepoţii Tiberiu, Doina şi Cristian.

Cu trei ani în urmă înainte ca să moară mama Aniţa a căzut şi a avut fisuri pe şold. Din nefericire a trebuit să bată pentru prima dată în viaţa sa la uşile spitalului. Şoldul sa refăcut repede dar nu a mai putut să umble ca mai înainte. Din această cauză a fost nevoită să renunţe la activităţile de odinioară. După un atac cerebral mama Aniţa a fost spitalizată la Vârşeţ. Am vizitato împreună cu Mariana şi nora ei Bobiţa. Încă a fost optimistă şi sa bucurat să ajungă sănătoasă acasă dar boala sa agravat şi dorinţa ia fost să moară la casa ei. Şi vecinii şi rude au vizitato acasă până era în viaţă iar în ultimele clipe grele lângă patul ei a stat şi fiica Mărioara din Uzdin.

A decedat miercuri seara pe data de 22 august 2012. Pe data de 24 august vineri a avut loc înmormântarea.

Parcă Dumnezeu a rânduit ca la înmormântare să fie doi preoţi şi anume Protopopul Ionel Mălaimare din Alibunar şi Pr. Ionuţ Vântu din localitatea Alioş, comuna Maşloc din Banatul românesc. Pr. Ionuţ Vântu împreună cu muzeograful şi scriitorul Ioan Traia din Timişoara au venit la Traian Căta. Dorinţa preotului din România a fost ca să vadă obiceiurile la înmormântare la noi.

Cu permisiunea Protopopului Ionel Mălaimare, Traian Căta a vorbit în biserică despre viaţa şi activitatea mamei Aniţa.

Traian Trifu Căta

DVDurile celor patru generaţii

Aniţa JifcuMilitari


Mai, 2013, ProviţaStimate Domnule ing. Traian Căta,Hristos a Înviat! Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă dea sănătate, Dvs.

şi celor dragi.Vă mulţumesc pentru cele patru numere ale revistei „FAMILIA”, pe care leam

primit de curând. Au trecut câteva luni în care nu am avut nici o veste ceea ce ma îngrijorat. Slavă Domnului că revista încă se mai poate tipări. Mam bucurat enorm, de altfel cum mă bucur de fiecare dată, numai că, de data aceasta, după o aşteptare îndelungată, bucuria a fost cu mult mai mare. Leam lecturat imediat, cu setea cu care, după un timp de arşiţă, alergi spre izvor răcorinduţi sufletul...

Vă mulţumesc că nu maţi uitat! pentru că, întrun colţ oarecare de lume, cineva rugânduse aşteaptă această specială bucurie revista „FAMILIA”.

Nenumărate surprize aveam să descopăr, în paginile celor patru numere ale revistei. Vă felicit din toată inima pentru numeroasele diplome pe care leaţi primit, din mai multe locuri întrun timp relativ scurt, pentru numeroasele Dvs. activităţi. Le meritaţi din plin!

Nu sunteţi numai un instructor, un om de mare cultură ci şi un muncitor în adevăratul sens al cuvântului cum am descoperit în paginile aceleeaşi reviste, punând umărul la orice se înfăptuieşte alături de semeni.

Am descoperit în paginile celor patru numere diverse lucruri şi despre alţi oameni de seamă printre care dl. Vasile Barbu. Mam bucurat mai ales că am avut onoarea săl cunosc şi să comunic cu domnia sa de câteva ori, întâlniri prilejuite de festivalul CONDEIERILOR PLUGARI, de la Timişoara.

Întrun mod la fel de plăcut mau impresionat şi rândurile semnate de dl. Cornel Cotuţiu, pe care de asemenea am avut onoarea săl cunosc şi să comunic cu ani în urmă la una din ediţiile FESTIVALULUI DE LITERATURĂ VASILE LUCACIU, de la Baia Mare. Rândurile semnate de domnia sa, deşi câteva, spun atât de mult despre Dvs., domnule Traian Căta! Şi multe alte lucruri frumoase am descoperit în paginile revistei „FAMILIA”. Din păcate, câteva evenimente mau întristat: dispariţia dintre noi a icon. stavr. Pr. Konstantin Suru, pe care tot în paginile aceleeaşi reviste am avut bucuria săl cunosc cu întreaga sa familie. Cu ani în urmă, am primit din partea redacţiei pe care o conduceţi, o diplomă de colaborare şi apreciere pe care am avut cinstea şi onoarea şi să văd şi semnătura amintitului dispărut. Sigur că, preasfinţia sa va fi acum printre îngerii care ia învocat de atâtea ori, dea lungul a treizeci de ani de activitate religioasă.

Ciobanul GRUNTU (tatăl lui Ticăluţă Gruntu)Pe măgar este şi băieţelul Ghiţă SecheşanBojic. Sau dus la veterinar să pilţuie câinii ciobăneşti de oi şi lupi (în preajma Crăciunului, anul 1949). În imagine se vede spaţiul de pe lângă şoseaua principală,

fântâna de la moară, coşara lungă de la prăvălia lui Slobodan până la casa lui Duia se vede. Oile au fost la Pesac iar iarna au fost acasă. Ciobanul a fost plătit de gazde.

IMAGINI CARE NE AMINTESC DE TIMPURILE DE ODINIOARĂ

Un grup de petroviceni (sfârşitul anilor 50): spre dreapta: Petrică Bercia, Matei (Maţi) Ghegea,

Iovan Ambruş, Valer Barbeş, Ghiţă Deică

Zidul de pământ în urmă cu 40 de aniZidul de pământ sa bătut cu maiu iar pe

lângă scânduri cu briceri. Bricerul este un fel de mai ascuţit. Vecinii altădată au fost uniţi şi

primăvara băteau la zid, astfel au fost îngrădiţi. Zidul sa bătut între scânduri groase de vreo 5 cm. şi late 3040 cm. Sau bătut mai multe

pături de pământ (scânduri). Între fiecare pătură sa pus paie la dungă. În imagine este zidul între

familiile Ardelean (Mioşcu) şi Şteflea (Peroni).

La cursuri de măistoriţe(La FRENŢOANE) (Maria şi Traian Frenţ)

În curtea lu Frenţoane în anul 1969. Cursurile au durat 2 ani. Nu sa lucrat numai la sărbători şi duminică. Orarul de lucru de la 7.0011.30 şi 13.0018.00. În fotografie: Maria şi Traian Frenţ împreună cu cursantele: Ica Bunda (Anca), Ana Flanjak (Švihran), Minuţa Bojin, Maria Olar,

Gheorghina Dămian, Nuţi Cuzman (Musta), Mira Krunić (Stričević)

SCRISORI ŞI OPINII AJUNSE LA REDACŢIEUn alt dispărut care ma întristat Ioan Bugilan, artist, dascăl, poet, pe care tot

în paginile revistei lam cunoscut şi care ma încântat cu atâta frumuseţe prin tot ce făcea domnia sa...

Nu putem decât să ne rugăm pentru aceşti mari dispăruţi şi să mergem înainte aşa cum viaţa neo cere! În definitiv pentru orice om finalul este acelaşi, fiecare la timpul lui pe care numai bunul Dumnezeu îl ştie şi pentru că suntem în preajma sărbătorilor pascale vă trimit alăturat şi o poezie dedicată acestora

Vă doresc sănătate şi mari bucurii precum şi Dvs. dăruiţi lucruri nemărginite atâtor români de acasă şi de pretutindeni pe unde o fi fiecare.

Cu cea mai profundă preţuire, Marieta Matei

18.05.2013, Cluj NapocaDragă Domnule Traian, stimat şi iubit prietenPoate săţi pară prea cutezătoare varianta pe care am aleso pentru adresare.

Te asigur, însă, că e cât se poate de sinceră şi normală, consider eu. Mă gândesc că în viitorul apropiat să ne adresăm aşa: „Salve măi Traiane” şi să mi se răspundă: „Hai noroc, măi Sandule”! Aceasta este direcţia în care trebuie să meargă adverbilitatea între noi. Darurile pe care mi leai trimis atâtea „FAMILII” minunate miau umplut inima de bucurie şi satisfacţie. Eu nu te pot vedea altfel decât ca pe un om foarte înţelept şi iubitor de omenie. Se cuvine săţi transmit şi laudă multă şi urare de succese în continuare, pentru această realizare deosebită, calitativ şi măreaţă de mare importanţă. Această revistă duce cu ea peste tot pe unde ajunge, necesitatea şi bucuria neuitării şi speranţei de mai bine. Atât forma editorială cât şi bogăţia şi varietatea conţinutului face din „FAMILIA” o adevărată fiinţă vie care o îmbogăţeşte şi consolidează legăturile noastre, indiferent unde ne ducem zilele. În acelaşi timp, însă, este perfect normal să ne dorim să fim cât mai des şi cât mai mult timp împreună şi trebuie să ne preocupe această înfăptuire.

Deocamdată numai pe calea poştei şi telefonului ne putem satisface această dorinţă. Multă sănătate şi noroc Traianului şi celor apropiaţi ai familiei sale, împreună cu admiraţia şi urările de succes în continuare şi „FAMILIEI”, care nu poate să nu fie iubită şi preţuită de toţi românii adevăraţi.

Salve Traiane, Sandu Stănescu, prof. universitar


Am să merg şi eu cu cinieTeoi petrece pân’ la garăCă ieşci cinăr dragul mameiNai prea fost dân sat afară.

Doar cu caii ai plugăritOri la coasă, o ai prăşitTaica cea învăţat dă micSă aibă nepot voinic.

Nu ai gustat pita străinăDacăi dulce ori amarăŞî de aceia dragul mameiMerg cu cinie pân’ la gară.

Şî a plecat cu minie mamaPe drumul ţării sărmanaNu şciu de ce plânge întrunaŞtergând ochii cu năframa.

Eu o rog să nu mai plângăCă doar nu mă duc la moarcieMa răspuns cu capun palmeSuspinând mai mult în şoapcie.

Plâng şi îmi vine jaleŞî de aceias întristatăNu şciu vom avea norocuSă ne mai vedem vreodată.

Că mă laşi acum bătrânăŞî te duci în ţări străineMi sopreşte răsuflareaŞî inima după cinie.

Parcă cineva îmi spunieCopilaşul mamei bunCă e ultima plimbareLa amândoi pe acelaşi drum.

Team crescut voinic şî mareNumai Dumnezeu mă şcieIar acuma dragul mameiCând să am o bucurie.

Să cie însori săm aduci norăŞî săm văd şî eu nepoţiiTu să rătăceşti prân lumeNoi bătrâni pe pragul morţii.

Team avut la câmp şî acasăAjutor numai pe tineLa cinie nea fost nădejdeaSă trăim de azi pră mâine.

Eşci prea tânăr dragul mameiSă te duci aşa departeNu uita cie roagă mamaCând şî când ne scrie carcie.

• Petrovicenii noştrii emigranţi în Canada

FAMILIA NICOLIŢĂ CRUCIU ÎN IMAGINI

Sus: Ghiţă, Viorica, Persuica şi Petrică NICOLIŢACopii: Traian (Ciţu), Ionel şi Giorgiţă Nicoliţa

Fetiţa Gheorghina Doina NicoliţaAnul 1959 la Petrovasâla

Mai târziu toţi au emigrat în Canada

Ghiţă Cruciu şi Coana (au emigrat în Hamilton, Canada în anul 1930) sunt bunicii lui Persuică şi Ghiţă Cruciu sau părinţii lui Traian Cruciu

şi Persuica Căta (născ. Cruciu).

Familia NicoliţaCruciu, nunaşi la PetrovasâlaPărinţii Ghiţă şi Viorica împreună cu copii

Traian (Ciţu) şi Ionel

Bunicii Traian şi Persa cu nepoţii: Ionel, Ciţu, Doina şi Giorgiţă fotografiaţi în grădină la Cruciu nr. casei 449, vara anului 1962. Prima vizită a bunicilor în

ţară (au emigrat în Canada în anul 1956)

MAMEI MELE, MAMEI TALE, MAMEI NOASTRE

Ca să şcim unii de alţiiTu de noi şî noi de cinie.Să nu stai dragul mameiMult prân ţările străine.

Am rămas cu datorieŞî cu cei doi cai la plugSăţi câştigi vreo mie douăDar să ai șî bani dă drum.

De vreo sfântă sărbătoareLa o lună ori la douăCeva bani dă cheltuialăSă nie mai trimiţi şî nouă.

Pe Lenuţa dă la moarăSo aduci mamei dă norăVaţi iubit d’atâta vremeTot cu cinie juca’n horă.

Am promis atuncia mameiŞî ma sărutat cu dorUn an doi vor trece iarVin acas’ şî mă însor.

Mai crescut la sânuţi dulceŞî cântând mai legănatTeam sculat în miez dă noapcieEu mamă nu mam zuitat.

Nu pot să vă dau uităriiŞî inima mi să frângeMama mă sărută iarăŞî începui şî eu a plânge.

Şî credea atuncia mamaCum mergea aşa pustieCă drumul pân’ la garăO să ţină o veşnicie

Cum mai apărat măicuţăŞî de apă şî de focŞî veneai mereu la horăCa să vezi cu cinie joc.

Eu vă las cu datorieŞî bătrâni pră amândoiSă nu crezi că nu mă doareCă plec mamă dă la voi.

Şî aşa pră nesâmţâceNie apropiăm dă garăIară mama când o viegeÎncepu să plângă iară

Trenul fluieră şî vinieCa un fulger la peronBiata mamă încremenieşcieLa un stâlp dă telefon.

Era galbenă sărmanaCa şî ciara dă albinieCu obrajii plini de lacrimiŞî cu ochii tot la minie.

Dumnezeu te aibă în paceFeciorul mamei cel bunNam mai auzit nimicaTrenul fuge cal nebun.

Am văzut plângând pe mamaColo în gară pră peronCineva cred a fost martorMamei nu ia fost uşor.

Cum şî când sa întors acasăNumai Dumnezeu o şcieŞciu că după minie mameiCasa ia fost pustie

Toacie cie ma spus măicuţăŞî dă câce ma rugatCând mergeam pră drumu ţăriiŞî când trenu a pliecat.

Mi sar tipărit în mincieRugam Cerul şî toţi sfinţiiSăm ajuce ca odatăSăm pot răsplăcii părinţii

Un an doi în pribegiePeste mări şi ţări deparcieTrimiteam la mama acasăBani şî sărutări în carcie.

Mama îmi mulţumea dă toacieMă ruga ca să nui uitMa ajuns un dor dă cinieSă nu stai pră acolo mult.

Toacie fetele mă întreabăMai ales Lenuţa StaneiŞî la hora cie aşciaptăVino acasă dragul mamei.

Nu şciu cum ma fost noroculRoata vieţi sa tot învârcitAm uitat iute dă tata

Şî dă mama ce ma iubit.

Şî sa scurs atâta vremeAu trecut atâţia aniŞî nam măi trimes acasăNici scrisoare şî nici bani.

Mam înstrăinat cu totulCum a fost nici nu măi şciuParcă nam măi fost pră lumieCă de cei dragi nu măi şciu.

Şî mam rătăcit în lumieTot măi mult şî măi adâncFără săm aduc amincieCă odată am să plâng.

Ar murit MAMA şî TATAŞî sar dus cu doru ‘al meuAm rostâtdouă cuvincieIertei Bunul Dumnezeu.

Am plecat d’acasă tânărAzi cu părul tot albitNu măi sânt ce am fost odatăDoamnie oare ce am greşit?

Cu trenul şî cu vaporulDoamnie ce rău îmi pare acumŞî la Paşci şî la CrăciunNus măi bunile d’atunci.

Vai, azi mâine mă vor duceAşa cum ar dus pră mamaÎn pământ străin şî receNu alăturea dă mamaNici dă neamurile mele.

Nu şciu mai vedea ‘vai satulOri Banatul meu cel scumpGara unde a rămas mamaFluturând năframa în vânt.

Gara va fi tot acoloPeronu în acelaş locNumai mama dispărutăCu norocul meu cu tot.

Pipi Barbeş din New York


FAMILIASediul redacţiei publicaţiei

“Familia”Biserica Ortodoxă Românăstr. Trg Oslobodjenja 425

cod 26315 VLADIMIROVAŢTel. 013/643160

email: [email protected]

Publicaţie periodică editată de Biserica Ortodoxă Română din VLADIMIROVAŢ – PETROVASÂLAApare sub îngrijirea unui colegiu de redacţie format din: ing. dipl. TRAIAN TRIFU CĂTA (redactor şef şi responsabil),

Prof. ION ŞTEFAN, MARIANA CHIRIAC CĂTA, GHIŢĂ CRÂSTĂITOPALĂ (Kitchener – Canada), PETRU PIPIBARBEŞ (New York – SUA), Prof. ACHIM SECHEŞANCIPĂ GOAGĂ (California – SUA), IONEL şi PERSA NICOLIŢACRUCIU

(Hamilton – Canada), TRINŢU MĂRAN (Viena – Austria), LUŢIAN CÂRNIA (New York – SUA), Prof. Dr. MARINEL MANDREŞ (Kitchener – Canada), IONIŢĂ CHIŞĂRĂU (Chicago – S.U.A.), GHIŢĂ SECHEŞANBOJIC (Melbourne – Australia

Publicaţia e înregistrată la Ministerul pentru Informaţii, Republica Serbia, sub nr. 1569 de la 1 martie 1994.Publicaţia e înscrisă în Registrul Mijloacelor Publice din Republica Serbia, BJG 196/2010, sub nr. NV000422 din 25 ianuarie 2010.

Tiparul executat la tipografia S.C. “U.R.C. XEDOS” S.R.L. Timişoara, ROMÂNIA, Tel. 0040(0)744515656. Tiraj 1000 ex.

Betonul sa mestecat cu mixerul mobil (betonarea potecii)

Tăierea gardului de către Petrică ŞorgeanFriţ

Cultura noastră! Container de gunoi lângă ceşmea la cimitir, însă cetăţenii aruncă gunoiul lângă container

Unul din canalele în care sau aşezat ţevi pentru scurgerea apei

de către maistrul Nicu Şorgean

Nivelarea potecii

TĂIEREA GARDULUI DE SPINI DIN JURUL CIMITIRULUI DE LA DUDĂRIE

CONTAINER PENTRU GUNOI LA CIMITIRUL (1) DE LA DUDĂRIE

Tăierea gardului din băgrini cu spini (sălbatici) a fost necesară dat fiindcă crengile cu spini sau aplecat pe cavouri. Cei neconştincioşi au tăiat crengile groase de lumină iar cele mai subţiri leau împrăştiat pe cavouri.

Noi cei de la comitetul de lucru de la cimitirul (1) am încredinţat acest lucru domnului Petrică ŞorgeanFriţ, care până de Sf. Paşti a tăiat gardul. A curăţat terenul din jur iar când

crengile sau uscat lea aprins. Costul tăierii, curăţării şi aprinderi crengilor a fost de 10.000 dinari. Mai târziu când au crescut tinere vlăstare tot dl. Petrică Friţ prin muncă benevolă şi cu erbicidul său a stropit pe locul gardului vechi.

O parte mai mică a gardului a fost tăiată de către slovacul Mişa Beşca şi a fost răsplătit du 5.000 dinari.

Traian Trifu Căta

În luna noiembrie 2013 sa pus container pentru gunoi lângă ceşmea. Cetăţenii neconştincioşi aruncă sticle, cununi, cărămizi şi altele lângă ceşmea.

RUGĂM cetăţenii să păstreze curăţenia şi să arunce gunoiul în

container. Cimitirul este un loc sfânt!

Mulţumim doamnei Dragana Komatina care a ascultat doleanţele noastre şi a transmis conducerii de la „Bunar” din Petrovasâla ca să se pună containerul la cimitir.

Traian Trifu Căta

DONAŢII PENTRU CIMITIRUL DE LA DUDĂRIE (1)1. Ionel Şteflea (Prica) din Canada 20 euro2. Elena Stefanovici din Petrovasâla 1000 dinari3. Ticuţă Ţânţari 10 euroPentru repararea becurilor de la cimitirul de la Dudărie, după zăpada şi

vânturile din iarnă electricianul Zoran Vuković a fost răsplătit cu 20 euro.

BETONAREA POTECII ÎN JURUL B.O.R. DIN PETROVASÂLABetonarea potecii a fost încre

dinţată firmei SZTR GRADITELJ adică dlui Dejan Maslovarić. Pe dl. Dejan lam întâlnit în centrul satului şi mia propus să vin să scriu despre lucrările care se desfăşoară în curtea bisericii şi să fac câteva fotografii. Cu drag am acceptat să consemnez în revistă despre betonarea potecii în jurul bisericii.

Termenul de finalizare a lucrărilor trebuia să fie pe data de 5 noiembrie dar iată că tocmai sau terminat în 2 noiembrie 2013 şi am avut noroc să fotografiez sfârşitul lucrărilor.

Sa betonat poteaca pe întreg perimetru al bisericii. Lăţimea potecii este de 2 m. Mai întâi sa scos betonul vechi de pe poteacă, apoi pătura de şoatăr şi cărămida cu care altă dată a fost pavată poteaca. A urmat apoi punerea pământului şi presarea. Sa pus tampon de şoatăr cu grosi mea de 10 cm pe care sa pus fier beton (armătură) Ø 4 mm. Sa betonat cu beton tip 300 MB cu şoatăr selectat şi Profi ciment Beočin. Grosimea beto nu lui este 1012 cm iar la margine grosimea betonului este 1820 cm. pentru rezistenţă. Beto narea sa făcut în pătrate. Pă mântul sub betonul vechi a fost cu umezeală iar sub ţeava de la streşină a fost imală.

La toate ţevile de la streşină sau pus ţevi din plastică subterane pentru scurgerea apei Ø160 mm. Canalele în care sau aşezat ţevile de scurgere sunt săpate în curte, sub gardul bisericii până la şanţul din afara curţii. Prin 2 canale principale se scurge apa din cele 6 ţevi de la streşină. Mai precis printrun canal se scurg 3 ţevi de la stre§ină.

În curtea bisericii pe traseul ţevilor de scurgere a apei sunt lăsate

aşa numite ţevi de revizuire adică verifi care (dacă ţevile se umplă cu impu rităţi se pot uşor curăţi). Dl. Dejan menţionează că betonul vechi sa făcut manual şi nu sa ţinut cont de înălţimea terenului adică nu sa făcut nivelarea. Actualmente sa ţinut cont de nivelare care este la aceeaşi dis tan ţă de temelie Panta potecii este 2%. Betonul sa mestecat cu mixerul mobil, având volumul de 2m3. După terminarea lucrărilor terenul din curtea bisericii sa lăsat curat.

Traian Trifu Cătala 2 noiembrie 2013

cristos sa nĂscut - banaterra · pe data de 20 decembrie 2013 . elevii Şcolii elementare...

Documents