cresterea animalelor proiect didactic

Upload: pastrav-ramona

Post on 16-Oct-2015

120 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

schita lectie

TRANSCRIPT

SCHEMA LECTIEI

SCHEMA LECTIEI

Schema lectiei se va intocmi la tabla CRESTERA ANIMALELOR SI UTILIZAREA PRODUSELOR ANIMALIERE

Creterea animalelor este influenat de baza furajer reprezentat de:

puni i fnee naturale (1/5 din totalul fondului funciar)

cultura plantelor furajere

Principalele grupe de animale domestice sunt:

Bovinele (peste 3 milioane capete):

rspndite n regiunile de munte i zonele periurbane; cele mai mari efective sunt in judetele din N Moldovei, Maramures, Carpatii Meridionali si Subcarpatii Getici. centre de industrializare a laptelui: Vatra Dornei, Sibiu, Suceava, Braov;

Porcinele (aproape 7 milioane de capete):

cresc n zonele de cmpie n ferme de tip industrial;in zonele de cultura a porumbului si cartofului industria crnii i a conservelor din carne este reprezentat n: Bucureti, Sibiu, Suceava, Brila, Arad, Salonta

Ovinele (peste 9 milioane de capete): activitatea traditionala care a dat nastere unor datini legate de urcatul si coboratul oilor de la munte , de plecare si inapoierea din lungile drumuri la campie( transhumanta) rspndite n regiunile joase (Dobrogea, Cmpia Romn, Cmpia de Vest) i n regiunile montane i submontane de tradiie (zona Sibiului, Oltenia Subcarpatic; se cresc oi cu lana fina si semifina- merinos si tigaie iar in Moldova se cresc oile Karakul pentru blanite centre de industrializare a lnii sunt: Braov, Sibiu, Constana, Timioara, BucuretiCabalinele

sunt folosite pentru tractiune si munci agricole dar nr lor a scazut simtitor datorita mecanizarii agriculturii

se cresc in E Campiei Romane, Dobrogea, Campia de Vest, N MoldoveiPsrile de curte ( avicultura) sunt comune tuturor gospodriilor rurale;

exist combinate avicole de tip industrial in apropierea marilor orase Bucuresti- Crevedia, Titu ; Iasi la Uricaru Braila la Baldovinesti Apicultura (creterea albinelor)

este o ocupaie veche i are o rspndire aproape general

Sericicultura (creterea viermilor de mtase)

este mai dezvoltat n Oltenia i Banat datorit culturii dudului;

centre de prelucrare a mtsii sunt: Timioara, Lugoj, Bucureti Industria de pielrie, blnrie i nclmint- Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca Tg. Mures, Oradea Marochinaria cu fabrici in centrele de prelucrare

Industria conservelor de carne Bucuresti, Brasov, Sibiu, Medias, Azuga, etc

Industria lanii regiune traditionala in S Transilvaniei Sibiu, Brasov,

La Bacau, Buhusi Bucuresti, Ploiesti, Constanta

Industria matasii Timisoara, Lugoj

Matase artificiala la Lupeni, Popesti-Leordeni, Chiscani-Braila se prelucreaza la Bucuresti, Iasi, Timisoara, etc

Industria produselor lactate Vatra Dornei, Campuluing Moldovenesc, Sibiu, Bucuresti, Constanta,etc