AtUtUE

n_

rB 16o6 ep ls

)a

d UI{

Beunl

t_ 1

proluerl qlaqezrll :lxal

CUPRINS6 AN!I.4ALE UIMIT()RRE

!nte[igenta

IO SUPRAVIETUIREAfldaptarea l,a rnediul

UIMITORUL RRI{IPELAG

GALAPAGOS

lnsuLe[e

MARILE CATATONII

Migratia

ngincAncARER BRTERI!LtlR

0dihna

NASCUIT AsRstNt

GarnivoreLe

M0FTUR0tINectar, fructeqi serninte

DOAR UN SINGUR

TIP DE HRRNA

Consurnatori ..specia[izati

26tnconjurator

DEGI{IZRREA

CamufLaluI

SEMNALE DE AVERTIZARE

ApArarea

ToT! Ln0LALTA

Traiul impreuna

RCESTA ESTE PAMANTUU MEU

TeritoriuL

TRRIUL LR RLTITUDIN! MRRI

Via[a [a in5[ime

inlrtrornrnSirnbioza qi serviciiLereciproce

26

20

'22

30 HRANTREACiutarea hranei

32 CONSUMATORIIDE PLANTE

Erbivore[e

k*S-

-t

cstsuo^ ]l]lffNu !3,

l0nu 3lurdo[du, rulr{ !11c,:-,11 ee;B21ln1ey1

lllunuCnl nUIS t,{nCezolJowBlehl

I]WUOJ U]UUSI{IHCS

elButuB eP llllurBJillnfluc riNruHdeeJgf,nporda6

rluno l3 lnsrncBaJeqf,e;adru1 13 ealelrng

tl]rr{tJ nulNld uldnl

,F{lUOopU IN Ut: dWlI 1 ttleueJq eeJtsB,g

z9

0s

llulCtds tiultltgu Ztrel9JoA!uu0

r3odnlJot,{ c01t0 o,

fs

9tr

-i ;i'r-lEF- --tr

:.^:r

lls":" 1:

I

jit'-\,

flnirnale uirnitoareMult; vreme, oamenii de gtiin!5 au crezut cE intreguIcomportamentatviefuitoare[or este dictat de instinct sau de nevoia de a se hrdni,de a se imperechea gi de a evita sd fie m6ncate de prdditori. Acum,acegtia consideri cd animalete au o inteligenld superioard gi cE sunt

capabile sd facd gi s5 simtd [ucruri considerate odinioari specificedoar omului. De exemp[u, acum gtim ci anumite animale se salutifolosind un sunet unic, ca gi cum ar pronunla un nume. Acest sunet

a fost auzit gi c6nd vieluitoarea asociati cu acesta nu era de fa!i,dAnd nagtere suspiciunii cI animalete ar putea chiar... b6rfi. in aceas-td carte ifi facem cunogtin]d cu o mul1ime de specii de pe cuprinsulglobutui pimdntesc giili ardtim cdt sunt de uimitoare. Nu uitasi descarci apticalia ca si vezi givideoclipurile!

, Folosind unelte

RecunoagtereaAnumite animate se pot recunoagte in ogtinddceea ce sugereaz5 c5, intr-o anumiti misuri,au congtiinli de sine. Aceasti maimuld se stu-diazi cu atenlie in ogtindE.

=

rorl-,.CC)

.?()

C

'/t'/-

'lnlol) n) nrurunle aPerlo] PSundPrls Ps 'leqLUlqrs lsoj e

elsale puel 'rode rer 'uouel oP lndopazauPdaPul Ps leiP^ul ne PleP Puud

ieaq Fs re oldel aP alal)rls PPrqlsaP Psurnr uo pnop aP leip^uJ ne iloSrird

apadar gienu;

ngs rnlnugdpls ese-rpe ri alaurnurirrluofur leladar e ar gdnp leradnrar lsoJ e Jppt lelq.r e-s le8eded ap lallse un 'eruodeI ul 'a]o oJl-uip erotlnur lnsuas 3a1aiu1 gr ri :sapanop lreror

)sasoloJ e1 gr 1n1de,r uud rer 'elurnnr ep 6g; egsadeignul tod erlia>y'rolruaLxeo earqrol elrur e op

rol eagelrede> nrluad sele rer-u elrnierd 'elua8-rlalur o1.reo] ugsgd luns rue)rJJe uB rrle8ede6

altqro^ uJ tiradxl

.--;t@ -5|.

--

I

Acroba{ii jungleiCibonii sunt maimule care trSiesc in famitii mici gi igipetrec aproape toatS viala in copaci. Au brale deosebitde [ungi, incheieturi mobile ale umeritor, precum gi dege-te alungite cu ajutoruI cirora apuci ramuri[e, fiind per-fect adaptali [a migcarea rapidi din creangi in creangiprin jungta cea deasd. CAnd coboard pe so[, acegti locui-tori ai copacitor merg pe doud picioare, iar ca sd-gimenlini echi[ibrutigi intind bratete in sus,in fald sau in spate.

Mers pe apaJacana motatS este o pasdre de battS cu degete gi gheare extrenlungi, care ii permit sd pS5eascd pe vegetalia ptutitoare, cum arlzele de nuferi. De aceea, i se mai spune gi colinddtorul nuferilor.triiegte in mlagtini, pe c6mpuri de orez 5i in preajma bitlitor dinnite tr:opicate. in timp ce psge5te sprinten de pe o frunzd pe alta, snelte cu insecte, motugte, pegti mici gi seminle de plante acvatir

Supravie[uireaRdmdnem adesea uimili de infaligarea, de com-portamentut sau de capacitatea de supravieluireintr-un mediu ostil a vieluitoaretor. Modu[ perfectin care acestea s-au adaptat mediului in care tri-iesc este remarcabi[. Oamenii de gtiinla Stiu acumce acest [ucru nu este intamptator, ci are loc dato-ritd unui proces numit evolulie. De-a [ungultimpu-lui, speciile se transformi treptat datoritd faptuluici vie!uitoarete cele mai bine adaptate habitatetorlor sunt cele care se reproduc gi supravieluiesccu succes, iar urmaSii [or asemenea.

Lo

r(Q\-lCoO.C

fa(.)

Ero

oC)\-ro

oroo

Ciocu! potrivitDiferitete forme ale ciocurilorpdsiritor oferi un bun exemplude adaptare a vieluitoarelor [a celemai la indem6nE surse de hranidin mediuI inconjur5tor. Pdsirileigi folosesc ciocurile ca sb prindS,si apuce, sE striveasci 5i sE inghitdhrana, iar in funclie de m6ncareagisiti, au dezvoltat diferite tipuri.Un cioc folosit [a spargerea semin-!e[or arat5 foarte diferit de unuIfolosit [a supt nectar sau [a prinspe$te.

Prigorie:cioc lung 5iasculit pentruprins insecte.

Botgros: cioc scurt5i gros pentrudesfacereaseminlelor.

Pelican: cioc lung

Si larg cu pungd,pentru prinderea 5iapucarea peStilor.

{o BlandimpermeabilaChilcanut de api este un ino-titor excetent care tr5iegtepe malul bitlitor din Europagi Asia. Blana sa groasi esteimpermeabil5, stropii de apialunec6nd de pe ea de inda-tii ce animalul iese din balt5.Acest lucru il ajuti si-gi pis-tleze corpul cald.

'Ple^ aP riurqJarlrolrunl lndurl ul PPrJe eat

-Srfed ad ap 1n;erd pzearllrlri rrurar lndr-ut1 uJ afal rnl

-nrae Parz'l^elu1 e1 qlnfe :1rq-asoap lor un alieurldapularet '1eroJot 'aieLU seu un

ale rezrq tradse nr grnldqrtPlsearv olerlua) lalsv

e1e oar aladals u1 a16arprlare> gdolrlue o alsa PBreS

iseu reu al

.---

'ere1 eard erdolde es alerolgpgrd ar.ro pzea[elnrsap oleds

ed ep rdei op lnrS rer '913un[ u! azelJ-nurer as ps g1n[e o rietolor nrl uzlos

'ulaur S'I ep auur8unl o e1 a8unle rSrredor u1 lnrerl olnp r51 'aqretel urp l5

uunrard 'pns ap ri g1et1ua3 e)!Jat!Vurp elerrdorl alrnpgd u1 a1iarg.r1 ore

91etrip1u1 apren euen31 'nps rnlntel-rqeq gleldepe payad purU arerou'guen8r ap n)ads ellnu reur glsrxl

JF

I1

\h

aPra^ BuenolL

DeghizareaPentru majoritatea vieluitoare[or, cea mai bundstrategie de supravieluire este s5 treacS neobser-vate de prdditori. Multe dintre acestea imiti for-mete gi culorile mediului inconjuritor, devenindastfeI aproape invizibile. Acest [ucru exp[icd de ce

uneori vedem ,,frunze" migcitoare, ,,a[ge" inotS-toare sau ochi ctipind intr-un c6mp inzdpezit.Anumite viefuitoare, printre care gi ierunca alpi-nd, igi schimb5 infdligarea odatd cu anotimpurile.Alte[e, cum ar fi cameleonuI gi anumite specii depegti, igi pot schimba culoarea corpuluiin doarc6teva minute, astfelinc6t aceasta sE se potri-veascd mediuluiin care se af[5.

0 haina pentru fiecare anotiinpin peisajuI inzipezit aI iernii arctice, doar migcarea unor ochiinchi5i ta cutoare trideazd prezenla pisdrii numite ieruncd:Jpind Este diflcll pentru vulturii, bufnilete potare gi hermi-^eie care o vAneazi sd ii disting5 forma corpu[uiin peisajut:: culoare atbi La venirea primdverii, pasirea i5i schimbl--:-:,e, devenind atb5 cu pete cafenii, asemenea mediului-::'rjurator Penajul pdsSrii se potrive;te gi vara cu vegeta-: : r-aDitatuIui, devenind pestri! (atb, negru, maro gi gatben).

=ro,LlEroU

giuernBrs uJ rer! lallse purrl rs ealsa:e ",

,,rr.o, I;,1,T^:oo :&5;iJeiue.redsuerl rS euuro; tlpugqop e nes lnd.rot '1e1det1 tatlerlsnv e

orlsa ralseor 1n8te1 urp auueul lo1a31e 1nto1[rr,u u1a1latgq'gzuruld4 ap atew-ap-uo5erp l!urnuop'lrqasoap reur oreu-op-inlpr un

ip6le nes areu-ap-inlpl

Prlsael/!|

-Ezeeug^ el a.ro ad aleleurue ap rien-.E sqoeu pugr.upr Es sale !eu, g1n[e ;1 ;;ugp eereoln)'uepd rfun roqe e;S rolluaureo elida>xa n) 'rteJnleu

uoryperd np nu g)pulll :ro1g.rn[uo>ug 1nlpeur uJ az-eunue.r 6 es Cu[e g;t -rat ap gzee[agord r1 9q1e6 gseorS.rol euelg llprp relod lnr.rar e1 ep aluni

-eq8 F apa@ ad eiqa g1eo1 ra:pd $g pelod rrllqP ad qM

';gzgrd erdnseegalsnd^eu as eargsed

'lrrixuoru lale ul 'ea gBugl adeleo(tr Ppasu! o pugl gugd

pBuPaD o ed plellrurau puglsEzPilg qsee)y'peyed pzeez-gqBep o ntua1el feued rergr 1e

'e!lge4 u1p oopd ea.rgsed a1s32>edo: ap lnlnlq)unrl lnye^ ul

Els arE:, earped leruasqo rV

ialPsBd al

ruI

LItarpele-coraI este timid gieviti confruntirile, dar daciai ghinionuI si te mugte, pro-babil ai muri in chinuri groaz-nice in doar c6teva ore.

Majoritatea vieluitoare[or i[ re-cunosc dupi pielea viu co[orati.O alti specie de garpe, care nueste deloc veninoasS, imiti cu[o-rite garpetui-coral ca si lini pri-ditorii [a distanfi, ficdndu-i sicreadi ci este mult mai pericu-loasd dec6t in realitate.

SernnaLede avertizareVieluitoarele trebuie sd fie mereu in a[erti dacivor sd se afle in siguran!5. Fie cd o iau [a goani,fie cE rimdn nemi5cate gi se confundi cu mediulinconju rdtor, acestea transmit adesea sem na[ede avertizare. Animalete care trtiesc in grupuriau invSlat ci vor fi maiin siguran!5 dacd staude pazd cu schimbut. Attete au culorivii, careavertizeazd priddtorii cd sunt veninoase sau cdau gust nep[5cut. Diverse vieluitoare neprimej-dioase igi alungl prdddtorii imitAnd infSligareaunor specii periculoase.

Culori surprinzdtoareBrotdceluI cu ochii rogii (dreapta) triiegte in pddurile tropicatedin America Centra[5, unde corpul sdu cotorat 9i ochii rogii it aju-ti si se camufleze in vegetalia gi ftorite deosebite ale regiunii.Aceste broagte se fac nevdzute printre frunze, insd daci suntderanjate, igi aratd ochii rogii gi butbucali, uriagele picioareportocalii, precum gi pirlite [aterale ale corpului,de cutoare galben-atbistruie. Aceast5 tehnici (poate uimi pentru o ctipd o pasire sau un $ar- \pe, timp in care broticeluI reu5egte sd scape. %,

Semnalizarepe spatein timp ce pasc, c6teva anti-lope americane dintr-o tur-mi igi inatl5 capetele ca sivadi dacd nu sunt atacatede priditori. De indati ceapare un perico[ - un lup sauun om -, antilopele care staude pazS i9i afigeazi b[ana albide pe fund. La acest semnalsitenlios, toatS turma o iala goand.

r."

\!\:s

\\r'l .'r l'.,

! r',

,ii

. r) .i-.:

(oo\-(o\-

)fO

o

7-,. nu sunt atlt de veninoase, lasd un gust nepldcut' ' in gura priddtorilor.

h*,\

14

4t

Arme false