CreierDe la Wikipedia, enciclopedia liberă

Animație tridimensională a creierului

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribui ț i la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discu ț ie . Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.

Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie

îmbunătățită. Marcat din martie 2014.

Îi lipsesc notele de subsol. Marcat din martie 2014.

Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din

martie 2014.

 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Creierul sau encefalul (lat. cerebrum, grec. Ενκέφαλον, encephalon) reprezintă partea sistemului nervos central aflată în interiorul craniului. El controlează numeroase funcții ale organismului ca bătăile inimii, mersul și alergarea, generarea de gânduri și emoții. Creierul la animalele vertebrate este protejat de cutia craniană, fiind căptușit cu o membrană (meninge).

Într-un creier uman există între 85 și 100 miliarde de neuroni, fiecare dintre ei având cam 10.000 de conexiuni.[1][2]

Cuprins

  [ascunde] 

1 Funcție 2 Alcătuire

3 Note

4 Legături externe

5 Vezi și

Funcție[modificare | modificare sursă]

Creierul funcționează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce coordonează comportarea organismului în funcție de informa ț iile  primite.

De fapt, nu toate informațiile de la nervii periferici ajung până la scoarța cerebrală, ci sunt prin împletiturile nervilor (plexuri) reținute la unii centri nervoși externi, precum măduva spinării sau bulbul rahidian. Deci, la unele informații reacționăm inconștient prin reflexe.

La animalele cu un sistem nervos superior, ca și la om, există acest sistem nervos autonom, care funcționează independent de sistemul nervos central (din creier).

Acest sistem nervos autonom coordonează mai rapid, ușurează activitatea cerebrală, care ar fi supraîncărcat de informații, putând ajunge la blocarea activității cerebrale (inhibiția corticală). Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos vegetativ se pot aminti: respirația, activitatea cardiacă, digestia, excreția, setea, ca și reproducția (înmulțirea speciei).

Funcțiunea creierului se realizează printr-o rețea densă de neuroni - această activitate a creierului se măsoară prin EEG (electro-encefalo-gramă) - care stabilesc intensitatea biocurenților produși la acest nivel.

Diferențierea structurală și funcțională a celulelor nervoase cu diferite ierarhii pe scara evoluției speciilor se manifestă prin apariția inteligentei și a capacității de a învă ț a , prin proprietățile plastice neuronale.

Alcătuire[modificare | modificare sursă]

Lobii scoarței cerebrale: lobul frontal(roșu), temporal (verde), occipital (galben) șiparietal (portocaliu). Cerebelul (albastru) nu face parte din telencefal.

Creierul este format din trei părți principale: anterioară, medie și posterioară. Creierul anterior este împărțit în două jumătăți reprezentate de emisfera cerebrală dreaptă și emisfera cerebrală stângă.

Creierul la vertebrate este alcătuit din:

Prosencephalon (creierul anterior (lobii olfactivi))

Telencephalon sau telencefal (cu 2 emisfere cerebrale)

Cortex (scoarța cerebrală)

Basalganglien (ganglionii bazali)

Limbisches System (sistemul limbului)

Diencefal (creierul mijlociu)

Talamus

Epitalamus

Subtalamus

Hipotalamus (regina glandelor endocrine Hipofiza este legată

de hipotalamus)

Metathalamus

În împărțirea didactică a creierului rhombencefalul și mezencefalul sunt de multe ori tratate împreună ca truncus cerebri(trunchiul cerebral).

Note[modificare | modificare sursă]

1. ̂  Savan ț ii pun la cale un proiect ș tiin ț ific grandios: identificarea tuturor

conexiunilor din creier, 26 decembrie 2011, Descoperă, accesat la 22

mai 2012

2. ̂  * Avem cu câteva miliarde de neuroni mai pu ț in decât se credea , 2

martie 2012, Descoperă, accesat la 27 mai 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]

en Brain Facts and Figures

en Explore the Brain like never before (Creierul la diverse

mamifere)

en Brain Myths—Busted, health.msn.com

Din misterele creierului , 15 ianuarie 2012, Oana

Antonescu, Adevărul

Din secretele creierului uman: cele două mecanisme care ne

controlează via ț a , 27 februarie 2012, Marius Comper,Descoperă

Creierul ne joacă feste , 6 mai 2011, Marius Comper, Descoperă

Tunningul cerebral: upgradeaza-ti creierul! , 5 februarie 2009,

Cecilia Stroe, Descoperă

Atunci cand creierul greseste... , 29 septembrie 2008, Andrada

Fiscutean, Descoperă

La rascruce de GANDURI , 9 iunie 2008, Cecilia Stroe, Descoperă

Creierul - un urias adormit , 17 septembrie 2007, Descoperă

Cât de bine te cuno ș ti? , 7 noiembrie 2010, Anca Aldea, Jurnalul

Național

„Folosim doar 10% din creier” ș i alte mituri despre mintea umană ,

10 septembrie 2012, Marius Comper, Descoperă

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Sistem nervos vegetativ

Neuro ș tiin ț ă [ascunde]

v • d • m

Sistem nervos

Sistemul nervos central

MeningelePia mater  • Arahnoidă  • Dura mater

CreierTrunchi cerebral

RombencefalBulb rahidian (mielencefal)  • Puntea lui Varolio (mezocefal) • Cerebel

MezencefalMezencefal

ProzencefalDiencefal  • Telencefal

Măduva spinăriiMăduva spinării

Sistemul   nervos   periferic SomaticNervii senzitivi  • Nervii motori  • Nervii cranieni  • Nervii spinali

AutonomSimpatic  • Parasimpatic  • Enteric

Categorie: 

Creier

Meniu de navigare Creare cont

Autentificare

Articol

Discuţie

Lectură

Modificare

Modificare sursă

Istoric

Pagina principală

Portaluri tematice

Cafenea

Articol aleatoriu Participare

Schimbări recente

Proiectul săptămânii

Ajutor

Portalul comunităţii

Donaţii

Salt

Tipărire/exportare

Creare carte

Descarcă PDF

Versiune de tipărit Trusa de unelte

Ce trimite aici

Modificări corelate

Trimite fişier

Pagini speciale

Navigare în istoric

Informaţii despre pagină

Element Wikidata

Citează acest articol În alte limbi

Afrikaans

Alemannisch

አማርኛ Aragonés

Ænglisc

العربية ܐܪܡܝܐ Asturianu

Авар

Aymar aru

Azərbaycanca

Баш ҡ ортса

Беларуская

Беларуская (тарашкевіца)

Български

Bislama

Bamanankan বাং��লা�

Brezhoneg

Bosanski

Буряад

Català

Нохчийн

کوردی Čeština

Cymraeg

Dansk

Deutsch

Zazaki

Dolnoserbski

ްސ� ަބ� ިހ� ެވ� ިދ� Ελληνικά

English

Esperanto

Español

Eesti

Euskara

فارسی Suomi

Võro

Français

Frysk

Gaeilge

Galego ગુ�જરા�તી� 客家語 /Hak-kâ-ngî

עברית हि�न्दी�

Hrvatski

Hornjoserbsce

Kreyòl ayisyen

Magyar

Հայերեն

Interlingua

Bahasa Indonesia

Iñupiak

Ilokano

Ido

Íslenska

Italiano

日本語 Lojban

Basa Jawa

ქართული

Қазақша ಕನ್ನ�ಡ 한국어

Кыргызча

Latina

Lëtzebuergesch

Лакку

Лезги

Limburgs

Lingála

Lietuvių

Latviešu

Олык марий

Македонски മലയാ�ളം�

Монгол मराठी�

Bahasa Melayu

မြ�န်��ဘသ

Nāhuatl ने पाली� ने पाली भाषा Nederlands

Norsk nynorsk

Norsk bokmål

Nouormand

Occitan ਪੰ�ਜਾ�ਬੀ�

Pangasinan

Kapampangan

Polski

پنجابی پښتو Português

Runa Simi

Русский

Русиньскый

Kinyarwanda सं�स्कृ� तम�

Sicilianu

Scots

Srpskohrvatski / српскохрватски

Simple English

Slovenčina

Slovenščina

ChiShona

Soomaaliga

Shqip

Српски / srpski

Basa Sunda

Svenska

Kiswahili தமி�ழ் తెలు�గు�

То ҷ ик ӣ ไทย Tagalog

Türkçe

Татарча/tatarça

Українська

اردو Oʻzbekcha/ўзбекча

Vèneto

Tiếng Việt

Winaray

יִידיש 中文

文言

Bân-lâm-gú

粵語 Modifică legăturile

Ultima modificare efectuată la 11:09, 6 octombrie 2014.

Acest text este disponibil sub licenţa Creative Commons cu atribuire şi distribuire în

condiţii identice; pot exista şi clauze suplimentare. Vedeţi detalii la Termenii de utilizare.