7. Creditarea agentilor economici

7.1Analiza solicitarilor de credit 7.1.1 Analiza cantitativa 7.1.2 Analiza calitativa 7.1.3 Documente solicitate 7.2Tipuri de credite acordate agentilor economici 7.2.1Credite pentru finantarea activitatii curente 7.2.2 Credite pentru investitii 7.3Rambursarea creditelor 7.4Costurile creditarii 7.5Garantii 7.5.1 Garantii reale 7.5.1.1 Ipoteca 7.5.1.2 Gajul 7.5.1.3 Cesiunea de creanta 7.5.1.4 Depozitul bancar 7.5.2 Garantii personale 7.5.2.1 Cautiunea (fidejusiunea) 7.5.2.2 Scrisoarea de garantie bancara (garantia bancara)

7.1 Analiza solicitarilor de credit

In vederea fundamentarii deciziei de creditare, banca analizeaza cererile de credit ale agentilor economici din punct de vedere cantitativ si calitativ.

7.1.1 Analiza cantitativa

Se desfasoara pe baza colectarii, prelucrarii si interpretarii tuturor informatiilor culese de banca. Aceasta etapa presupune:

Analiza datelor financiare pe baza principalelor documente financiar- contabile (bilantul contabil, contul de profit si pierdere, bugetul de venituri si cheltuieli, fluxul de incasari si plati) si calcularea urmatoarelor grupe de indicatori financiari:

Indicatori de lichiditate:- lichiditatea generala - active circulante/datorii pe termen scurt;- lichiditatea curenta - (active circulante-stocuri)/datorii pe termen scurt;- lichiditatea imediata - disponibilitati/datorii pe termen scurt.

Indicatori de profitabilitate:- rata profitului net - profit net/cifra de afaceri;- rata rentabilitatii financiare - profit net/capital propriu;- rata rentabilitatii economice - profit din exploatare/activ total.

Indicatori de gestionare a activelor:- numarul de rotatii ale stocurilor - costul bunurilor vandute/stocurile medii;- numarul de rotatii ale activului total - venituri totale din exploatare/active totale medii.

Indicatori ai gestionarii datoriilor:- gradul de indatorare - datorii totale/total active patrimoniale;- gradul de acoperire al dobanzilor - profit din exploatare/cheltuieli cu dobanzile.

Indicatorul solvabilitatii patrimoniale, calculat ca raport intre capitaluri proprii si pasiv total.

Analiza unor aspecte nonfinanciare privind:- calitatea managementului;- performanta clientului in comparatie cu firme similare;- caracteristicile domeniului de activitate;- politica economica generala a clientului si strategiile viitoare in cadrul domeniului de activitate;- impactul cadrului legislativ asupra agentului economic, incidenta factorilor macroeconomici;- dependenta si pozitia geografica fata de sursele de aprovizionare, pietele de desfacere si mijloacele de transport;- aspecte sociale ale pietei de desfacere: obiceiuri, tendinta spre un anumit tip de consum.

7.1.2 Analiza calitativa

Acest tip de analiza consta in colectarea si actualizarea tuturor informatiilor referitoare la responsabilitatea financiara a debitorului, determinarea scopului real al contractarii imprumutului, identificarea eventualelor riscuri cu care se poate confrunta debitorul si estimarea seriozitatii si implicarii debitorului in respectarea angajamentelor asumate fata de banca. Rezultatele analizei solicitantului de credit il incadreaza pe acesta intr-o anumita categorie de bonitate care ii permite sau nu sa contracteze creditul.

7.1.3 Documente solicitate

Documentatia pe care agentii economici o prezinta bancii in vederea obtinerii de credite cuprinde, in general, urmatoarele acte:

- cererea de credite, completata cu toate informatiile solicitate, semnata si stampilata de persoanele autorizate sa reprezinte legal societatea;

- documentele de constituire a societatii: - contractul de societate si statutul sau actul constitutiv; - hotararea judecatoreasca prin care se autorizeaza infiintarea societatii; - certificatul de inregistrare/inmatriculare la Registrul Comertului; - acte aditionale la contractul de societate si statut (sau la actul constitutiv), insotite de rezolutie si certificat de inregistrare mentiuni la Registrul Comertului; - desemnarea persoanelor autorizate sa opereze pe contul societatii; - fisa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor autorizate si amprenta stampilei societatii; - copii ale actelor de identitate ale persoanelor cu drept de semnatura; - certificat constatator emis de Registrul Comertului;

- bilantul contabil si contul de profit si pierdere, vizate de organele financiare competente, raportari contabile periodice si ultima balanta de verificare;

- situatia incasarilor si platilor (cash-flow) ce urmeaza a fi realizate pe anul in curs si, in special, in perioada pentru care se solicita creditul; aceasta situatie care indica lichiditatile curente, veniturile si cheltuielile pognozate trebuie sa includa si imprumutul pe care clientul urmeaza sa il primeasca de la banca; cash-flow-ul sustine (justifica) nivelul creditului solicitat;

- in cazul creditelor pentru investitii, se solicita de catre banca un studiu de fezabilitate pentru activitatea desfasurata pe perioada creditarii din care sa rezulte oportunitatea si eficienta proiectului, precum si posibilitatile reale de rambursare a creditului solicitat;

- lista bunurilor materiale, a valorilor si a altor tipuri de garantii asiguratorii pentru banca;

- extrasele de cont la zi privind conturile curente deschise la alte banci;

- situatia la zi a creditelor angajate la alte banci (curente si restante) si scadentarul acestora

- propuneri privind graficul de rambursare a creditului;

-orice alte documente necesare solicitate de banca.

7.2 Tipuri de credite acordate agentilor economici

Creditele acordate agentilor economici se diferentiaza in doua mari categorii:

- credite pentru finantarea activitatii curente;

- credite pentru investitii.7.2.1 Credite pentru finantarea activitatii curente

Destinatii:- creditarea de ansamblu a activitatii curente de aprovizionare (cu materii prime, materiale, combustibil, energie, piese de schimb, marfuri), productie, desfacere, executari de lucrari, prestari servicii;- finantarea unor subactivitati, proiecte sau contracte;- plati de salarii;- achitarea de impozite, taxe si contributii datorate bugetului statului;- rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane.

Necesarul de credite se determina cu ajutorul fluxului de lichiditati (cash-flow-ului), care reflecta situatia intrarilor de lichiditati (incasarilor) si iesirilor de lichiditati (platilor) aferenta perioadei pentru care se solicita creditul.

Aceasta modalitate de finantare a activitatii curente se concretizeaza, de regula in linii de credit puse la dispozitia clientului pe o anumita perioada de timp (de regula pana la 1 an), cu posibilitatea de prelungire.

Linia de credit reprezinta o modalitate de creditare a agentilor economici prin care acestia pot efectua utilizari si rambursari pe intreaga perioada de valabilitate a liniei, cu conditia ca soldul debitor zilnic al contului prin care se evidentiaza imprumutul sa nu depaseasca plafonul de credit aprobat.

Creditul este de tip revolving, in sensul ca, pe masura ce se efectueaza ramursari, dupa retinerea dobanzilor si comisoanelor aferente, valoarea ramasa este pusa din nou la dispozitia clientului. Banca percepe dobanda numai pentru sumele efectiv trase, diminuate cu rambursarile, asadar pentru soldul net al creditului.

Clientii care pot beneficia de aceasta modalitate de finantare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- sa aiba o stare de bonitate buna si un serviciu al datoriei corespunzator;- sa fie clienti stabili ai bancii si sa efectueze cu regularitate operatiuni de incasari si plati.

Credite de scont - scontarea presupune ca beneficiarul unui efect de comert (cambie sau bilet la ordin) poate sa-si transforme creanta pe care o are asupra unui tert intr-o suma lichida, fara sa mai astepte scadenta.

Pentru operatiunea de scontare, banca percepe o dobanda - taxa scontului, calculata ca procent din valoarea nominala a efectului de comert, pe perioada de timp ramasa pana la scadenta; astfel, beneficiarul primeste valoarea nominala a efectului, mai putin scontul.

Bancile sconteaza efectele de comert care indeplinesc toate conditiile de forma si fond prevazute de legile in vigoare, dar si o serie de cerinte obligatorii:- sa fie acceptate legal la plata;- timpul scurs intre momentul scontarii si scadenta titlului sa fie mai mic de 1 an;- daca trasul este clientul altei institutii bancare, efectul de comert trebuie avalizat de societatea bancara respectiva.

Factoringul reprezinta un mecanism de finantantare pe termen scurt de catre banca prin preluarea facturilor de la clientul beneficiar al acestora, contra unei sume de bani numite agio.

Operatiunea de factoring are la baza un contract incheiat intre aderent (furnizor, beneficiarul facturilor) si factor (banca), prin care se asigura finantarea, urmarirea creantelor si protectia contra riscurilor de credit, in schimbul cedarii de catrea aderent a creantelor in favoarea bancii.

Din punct de vedere a modului de evaluare si administrare a creantelor de catre factor, operatiunea de factoring imbraca urmatoarele forme:- factoring cu plata imediata, cand factorul achita contravaloarea facturilor aderentului la prezentarea lor;- factoring cu plata la o data viitoare;- factoring mixt - cand factorul plateste o parte a contravalorii facturilor aderentului sub forma de avans, iar diferenta la o data viitoare.

Acceptarea de catre banca a facturilor de la aderenti presupune agrearea de catrea aceasta a debitorilor care vor trebui sa plateasca in final contravaloarea facturilor respective. Banca accepta sa plateasca facturile numai in conditiile in care debitorul face plata direct bancii.

Neacceptarea la plata a facturilor de catre banca poate fi determinata de:- vicii de forma sau de fond a documentelor;- situatia financiara a debitorului care nu prezinta incredere;- lipsa unor garantii.

7.2.2 Credite pentru investitii

Se acorda pentru finantarea activitatii de investitii, in completarea surselor proprii ale solicitantilor de credit, pe ansamblul activitatii de investitii sau pe proiecte de investitii.

Destinatii:- cumpararea de terenuri si/sau constructia unor proprietati imobiliare, precum si efectuarea de lucrari de reconstructie/amenajare/modernizare care au ca scop dezvoltarea afacerii clientului;

- realizarea de noi capacitati de productie sau modernizarea capacitatilor de productie existente, referindu-ne la masini, utilaje, instalatii de lucru, echipamente, hale de productie etc;

- achizitionarea unor bunuri de valoare mare a caror utilizare poate determina cresterea afacerii.

Banca solicita un aport propriu din partea clientului, calculat ca procent din valoarea proiectului de investitii. Acest tip de credit se acorda pe perioade extinse (peste 5 ani).

ValutaDe regula, solicitantii de credite pot opta pentru contractarea acestora in urmatoarele valute:- lei (RON);- euro (EUR);- dolari americani (USD);- lire sterline (GBP);- franci elvetieni (CHF).

7.3 Rambursarea creditelor

Rambursarea creditelor se realizeaza pe baza unui grafic de rambursare care contine:- perioada, exprimata de regula in numar de luni;

- data scadentei lunare, respectiv data pana la / la care trebuie platita rata;

- obligatia lunara de plata (rata lunara) compusa din rata creditului (denumita si principal) si dobanda; - clientul poate opta pentru rate lunare egale, crescatoare sau descrescatoare; - in cazul in care clientul alege plata unei dobanzi variabile, valoarea ratei lunare se va modifica periodic, in functie de nivelul de dobanda stabilit de banca (in stransa corelatie cu evolutia dobanzii pe piata interbancara);

- valoarea ramasa din credit, dupa restituirea fiecarei rate;

- la liniile de credit rambursarile se efectueaza fie la scadente stabilite, fie automat, din soldul contului curent, la sfarsitul fiecarei zile, pana la rambursarea finala.

7.4 Costurile creditarii*

DobanziSolicitantul de credit poate opta pentru:- dobanda fixa, pe toata perioada contractarii creditului;- dobanda variabila, revizuibila la intervale regulate.

Neramburasarea ratelor la termenele prevazute in contractul de credit atrage perceperea de dobanzi penalizatoare

Comisioane:- comision de analiza a solicitarii de credit;- comision de acordare (se percepe o singura data, la acordarea creditului);- comision de administrare sau gestiune a creditului (se percepe lunar sau anual, ca procent din soldul creditului);- comision de rambursare in avans;- comison de evaluare a garantiilor;- banca mai poate solicita, dupa caz, incheierea unei polite de asigurare (a bunului adus ca garantie), suportata de beneficiarul imprumutului;- comison de neutilizare a creditului (in cazul liniilor de credit acordate pentru finantarea activitatii curente).

*tipul si nivelul dobanzilor si comisioanelor variaza de la banca la banca

7.5 Garantii

Pentru asigurarea recuperarii creditelor in situatia in care imprumutatul nu isi respecta obligatiile contractuale de rambursare a ratelor scadente, plata a dobanzilor si a comisoanelor, banca solicita imprumutatilor garantii asiguratorii, care pot fi oferite atat de debitori, cat si de terte persoane, numite garanti.

7.5.1 Garantii reale

Garantiile reale presupun garantarea cu bunuri materiale, imobile, terenuri sau active financiare puse la dispozitia bancii, sub forma ipotecii, gajului, cesiunii de creante, depozitului bancar.

7.5.1.1 Ipoteca

Consta in garantarea respectarii obligatiilor de plata ale debitorului cu un bun imobil (cladiri de orice fel si terenuri) aflat in proprietatea sa sau a unei terte persoane.

Ipoteca are la baza un contract de ipoteca, accesoriu contractului de imprumut, continand in general informatii cu privire la valoarea creditului si a valorii bunului ipotecat.

In cazul in care la scadenta, debitorul nu ramburseaza ratele si celelalte obligatii (dobanzi, comisioane), banca creditoare in favoarea caruia a fost constituita ipoteca poate cere vanzarea bunului ipotecat, urmand ca din suma obtinuta sa-si recupereze creantele.

Bunuri ipotecate:- apartamente in blocuri de locuit sau case; se pune accent pe elemente precum: anul constructiei, risc seismic, utilitati, zona;

- alte tipuri de constructii: spatii comerciale, cantine, hoteluri, cabane, hale industriale etc;

- terenuri intravilane cu acces usor, posibilitati de alimentare cu apa, energie electrica, gaz.

Acceptarea de catre banca a ipotecii impune indeplinirea urmatoarelor conditii:

- bunurile ipotecate: - sa fie in proprietatea celor care le aduc drept garantie; - sa fie situate in zone de interes; - sa pemita amenajari, adaptari, modernizari; - sa fie asigurate impotriva tuturor riscurilor la o companie de asigurari, de regula agreata de banca; polita de asigurare va fi cesionata in favoarea bancii;

- ipoteca sa fie de rangull I, astfel incat, in caz de executare silita, banca sa aiba prioritate in recuperarea sumei imprumutate;

-ipoteca de rangul II se poate accepta daca imobilul a fost deja ipotecat la banca creditoare pentru un imprumut acordat anterior si acopera valoric ambele credite;

-durata existentei in timp a imobilului ipotecat sa fie certa pana in momentul rambursarii integrale a creditului.

Caracteristici ale ipotecii:- proprietatea ipotecata in favoarea bancii nu poate fi vanduta;- garantia este usor de identificat;- valoarea bunului ipotecat este relativ stabila;- evitarea pierderilor rezultate din evenimente neprevazute (cutremure, inundatii, incendii) prin asigurarea bunurilor in favoarea bancii;- intampinarea anumitor dificultati in vanzarea bunurilor, in conditiile unei piete in stagnare sau a unei cereri scazute.

Ipoteca se inscrie in registrul de carte funciara, existent la judecatoria in raza careia se situeaza imobilul. Anularea ipotecii se realizeaza in momentul platii ultimei rate a creditului garantat, banca solicitand instantei judecatoresti radierea ipotecii la cererea debitorului.

7.5.1.2 Gajul

Reprezinta un contract accesoriu contractului de credit, prin care debitorul (imprumutatul) sau garantul aduce bancii ca garantie un bun mobil. Gajul poate fi:

- cu deposedare;- fara deposedare.

Gajul cu deposedare (amanet) presupune depunerea la banca a bunului adus drept garantie. Acest tip de gaj se utilizeaza pentru bunurile mobile de volum mic si valoare mare (metale si pietre pretioase, tablouri, hartii de valoare-actiuni, obligatiuni, certificate de depozit etc).

Gajul fara deposedare presupune ca bunul ce constituie obiectul gajului ramane in continuare in posesia debitorului. Acest tip de gaj se practica pentru bunurile voluminoase - autoturisme, aparate electrocasnice sau pentru bunuri legate de pamant - recolte, utilaje, instalatii de lucru.

Garantia principala a creditorului este definita ca drept de gaj general asupra tuturor bunurilor mobile sau imobile ale debitorului. Dreptul de gaj general nu presupune indisponibilizarea bunurilor ce constituie patrimoniul debitorului.

Puncte slabe:- in situatia in care obligatiile de plata asumate de debitori sunt de valori mari si fata de mai multi creditori, valoarea garantiei poate deveni insuficienta pentru a acoperi toate sumele datorate;- debitorul dispune in mod liber de bunurile mobile si imobile aflate in proprietatea sa (le poate vinde in orice moment), iar banca, neavand un control asupra acestora, risca sa nu-si mai recupereze creantele.

7.5.1.3 Cesiunea de creanta

Este o conventie scrisa prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane; debitorul pune la dispozitia bancii creditoare drepturile privind incasarea contravalorii marfurilor vandute, lucrarilor executate si serviciilor prestate tertilor.

Partile cesiunii sunt:

- cedentul - creditorul care transmite creanta sa (beneficiarul imprumutului);

- cesionarul - persoana catre care se transmite creanta (banca);

- debitorul cedat - debitorul creantei transmise.

Cesiunea de creanta este acceptata ca garantie daca se refera la creantele de incasat, rezultate din contracte ferme cu parteneri considerati solvabili de catre banca. (banca va analiza si situatia financiara a debitorului cedat, in scopul stabilirii riscului de neplata).

7.5.1.4 Depozitul bancar

Reprezinta o garantie materiala sub forma unei sume de bani depuse intr-un cont cu destinatie speciala, de garantare a creditului.

Depozitul bancar se distinge in randul garantiilor prin doua caracteristici de baza: - lichiditate perfecta;- accesibilitate.

Constituirea unui depozit drept garantie pentru acordarea unui imprumut se poate realiza fie la banca creditoare, fie la alta banca. In cea de-a doua situatie se utilizeaza o garantie dubla, si anume:- garantia reala, constand in depozitul bancar constituit la o terta banca in vederea asumarii angajamentului de plata fata de banca creditoare;- garantia personala, adica garantia de plata, respectiv documentul prin care banca la care se constituie depozitul, se angajeaza sa plateasca bancii creditoare, in cazul in care debitorul nu ramburseaza creditul (scrisoarea de garantie bancara).

Acceptarea depozitului bancar drept garantie presupune indeplinirea unor conditii:- depozitul oferit sa nu fie gajat, neutilizabil sau revendicat de terti;- contractul de depozit sa aiba data certa;- in situatia unor conturi comune de depozit sa se asigure ca toti beneficiarii acestora semneaza contractul de gaj.

7.5.2 Garantii personale

Acest tip de garantii presupun apelarea la o terta persoana - numita garant, care isi asuma obligatia de a achita datoria, in cazul in care cel pentru care garanteaza - debitorul, nu respecta clauzele contractului de imprumut cu privire la plata la termenele prevazute a ratelor, dobanzilor sicomisioanelor.

In categoria garantiilor personale se include: cautiunea sau fidejusiunea si garantia bancara.

7.5.2.1 Cautiunea (fidejusiunea)

Reprezinta un contract accesoriu contractului de imprumut prin care o persoana denumita fidejusor, se obliga fata de creditorul (banca) altei persoane (debitorul) sa execute obligatia celui pentru care garanteaza, daca acesta nu o va executa.

Tipuri de cautiuni:- cautiunea conventionala, cand partile hotarasc de comun acord aducerea unui garant;- cautiunea legala, atunci cand printr-o dispozitie a legii debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pentru garantarea obligatiilor ce ii revin;- cautiunea judecatoreasca, atunci cand in cazul unui litigiu instanta judecatoreasca dispune aducerea unui fidejusor care sa garanteze executarea obligatiei unei persoane.

7.5.2.2 Scrisoarea de garantie bancara (garantia bancara)

Reprezinta un angajament irevocabil, in scris, asumat de catre o banca in favoarea unei persoane, denumita beneficiar, de a plati acestuia o suma de bani, in cazul in care o alta persoana, denumita ordonator, in contul careia se emite garantia, nu a onorat o anumita obligatie asumata printr-un contract fata de beneficiarul garantiei.

Parti implicate:

- ordonatorul care solicita emiterea garantiei, respectiv solicitantul creditului (debitorul);

- beneficiarul este banca creditoare in favoarea careia se va efectua plata, in cazul in care ordonatorul nu respecta obligatiile contractuale cu privire la rambursarea ratelor si plata dobanzilor si a comisioanelor;

- garantul este o banca care emite scrisoarea de garantie, angajandu-se neconditionat sa execute obligatia ordonatorului (debitorului), daca acesta nu o face.

Valoarea scrisorilor de garantie bancara trebuie sa acopere creditul si dobanzile aferente, luandu-se in calcul si o cota de risc (procentul variaza de la banca la banca), iar termenul de valabilitate al scrisorilor de garantie bancara trebuie sa fie cu cel putin 30 de zile mai mare decat termenul pentru care se acorda creditul. Nota: tipurile de garantii prezentate se utilizeaza si in cazul creditarii persoanelor fizice