crearea unei aplicații web pentru informarea despre licitație

8/13/2019 Crearea unei aplicaii WEB pentru informarea despre licitaie.

1/40

1

Crearea unei aplicaii WEB pentruinformarea despre licitaie.

Cuprins:

Cuprins...2

1. Oportunitatea crearii unui site web al organizatiei .32. Ce este un site web?..................................................................................43. Tipuri de site-uri Web54. Elemente de coninut..65. Marcarea elementelor...106. Etapele de realizare a unui site.166.1. Etapa 1-a Proiectare (Design).......................................................176.2. Etapa a 2-a Promovarea site-ului (Marketing)....226.3. Etapa a 3-a Gazduirea site-ului.....................................................246.4. Etapa 4-a Administrare site-uri.....................................................307. Evoluia aplicaiei web pentru informare despre petrecerealicitaiilor n cadrul SAAp-Canal Chiinu. .................................... 308. Bibliografie .....39


2/40

2

1. Oportunitatea creriiunui site web al organizaiei.La prima vedere, crearea si dezvoltarea unui site web al organizaiei

reprezinto problema deja rezolvata. ntr-adevr, din punct de vedere strict tehnic,crearea acestuia nu mai constituie un obstacol in fata organizaiilor care doresc

acest lucru. Microsoft FrontPage Express (un program specializat in crearea depagini web integrat in cadrul Internet Explorer) sau Netscape Composer (un altprogram specializat integrat in cadrul Netscape Communicator) au rezolvatproblema.

Din punct de vedere al marketingului, crearea si dezvoltarea unui site webtrebuie nssa aibca suport existenta unor nevoi specifice, concrete, legate in ceamai mare parte de modul in care se desfoar comunicaia de marketing aorganizaiei. Este important de reinut in acest context ca un site web nu faceminuni peste noapte in domeniul marketingului: in general, acesta nu creeaz

produse, nu stabilete preturi, nu expediaz produse la beneficiarul acestora, nudubleaznotorietatea organizaieisi nu ii tripleazvnzrile.Site-ul web poate contribui semnificativ la maniera in care organizaia

realizeaz schimbul de informaii cu mediul sau de marketing, preponderent cuclienii(efectivi sipoteniali) si cu concureniisi.

In primul caz este vorba despre furnizarea unui volum de informaiiatractivesi suficiente pentru a determina o reacie favorabila a clienilor: cumprarea saucomandarea produselor (serviciilor) promovate sau cel puin solicitarea deinformaiisuplimentare despre acestea.

In al doilea caz este vorba despre diferenierea organizaiei in raport cucompetitorii si, in general si in special din punct de vedere al comunicaiei demarketing.

Site-ul web al organizaieitrebuie sa fie perceput astfel ca un instrument demarketing on-line, cu caracter strategic, al acesteia. Acesta nu poate fi creat pentrua rspundeunor necesitaide moment, pentru a limita sau elimina anumite situaiitactice nefavorabile, sau pentru ca, in ultima instana, este de bon-ton pentru "ofirma care se respecta". Crearea sa implica, din partea organizaiei, angajamentulclar pentru:

(1) integrarea si utilizarea acestuia in comunicaia de marketing aorganizaiei;

(2) alocarea unor resurse specifice (tehnologie, bani, oameni si timp) pentruactualizarea si extinderea coninutuluisau.

Iatcteva ntrebriale crorrspunsuripot orienta organizaiain ncercareasa de a crea un site web:

(a) Este piaa suficient de larga din punct de vedere al ariei pentru apresupune acoperirea acesteia si prin intermediul Internetului?

(b) In ce msuraconsumatorul / utilizatorulpotenialare acces la Internet si,respectiv, l utilizeazpentru a obineinformaiisau a cumpradiferite produse sau

servicii?(c) Estepiaasuficient de mare din punct de vedere al capacitaiisale pentru

a asigura rentabilitatea promovrii si, eventual, vnzrii prin intermediulInternetului a produselor si serviciilor organizaiei?


3/40

3

(d) In ce msuraprodusele (serviciile) pentru care urmeazsa fie creat site-ul pot fi promovate adecvat utiliznd Internetul si, ca instrument specific, site-ulweb?

(e) Dispune organizaia de capacitatea logistica necesara pentru a expedia(presta) efectiv produsele (serviciile) promovate prin intermediul site-ului web?

(f) Care va fi efectul generat asupra vnzrilorproduselor (serviciilor) princrearea site-ului web?

(g) Care va fi efectul generat asupra imaginii organizaieiprin crearea site-ului web?

2. Ce este un site web?

o colecie de pagini web construite in raport cu o anumita structurapredefinita si avnd ca obiective principale crearea suportului pentru realizareacomunicaieide marketing a organizaieiin spaiulvirtual si/sau crearea platformei

pentru desfurarea comerului electronic cu produsele si/sau serviciileorganizaiei.

site-urile web reprezintla ora actuala forma cea mai comuna de proiectaresi desfurarea marketingului on-line.

din punct de vedere tehnic, paginile web sunt create preponderent cuajutorul limbajului HTML (Hipertext Markup Language) reprezentnd in esenaunansamblu de instruciuni folosite pentru a construi si reprezenta texte, imagini,link-uri sau orice alte componente ale unei pagini web.

Structura unei pagini web cuprinde elementele care se regsesc cel maifrecvent in coninutulunei pagini web. Acestea sunt:

titlul paginii: apare in bara de titlu a programului de navigare pe Internet

utilizat si serveteatt la identificarea paginii si a coninutuluiacesteia cat si pentrufacilitarea cutriiacesteia in spaiulvirtual;

subtitlurile (titlurile interne): servesc la structurarea logica a coninutuluipaginii in seciuni distincte facilitnd parcurgerea acesteia in raport cu interesulcelui care o vizualizeaz;

coninutulpaginii: cuprinde informaiilepe care organizaia intenioneazsa le transmitpublicului vizat. Pentru prezentarea acestora pot fi utilizate diferitetexte, imagini, elemente grafice, sunete sau alte elemente de coninut, de obicei incombinaieastfel incat efectul asupra publicului sa fie maxim;

lista: reprezinta nu atat un element de continut cat mai ales un mod deprezentare (formatare) care poate fi utilizat pentru structurarea si prezentareainformatiilor incluse in paginile web. Utilizarea acesteia confera mai multaclaritate si concizie in prezentarea si urmarirea informatiilor incluse in paginileweb;

hyperlink-urile: ofera posibilitatea urmaririi doar a acelor sectiuni de careeste interesat "navigatorul" (in cadrul aceleiasi pagini), alte pagini (avand uncontinut similar sau asociat paginii vazute initial) sau chiar alte site-uri avandlegatura directa cu continutul informatiilor prezentate in pagina accesata

(vizualizata) initial; informatiile de contact: numele, prenumele si elementele de localizare(adresa postala, numar de telefon sau fax, adresa de e-mail, etc.) ale persoanei(persoanelor) care au creat, administreaza sau detin pagina accesata.


4/40

4

Structura unui site web include: Pagina de introducere Paginile de produs (serviciu) Formularul de comanda Chestionarul Pagina de noutati

Newsletterul PaginaFAQ

3. Tipuri de site-uri Web.

Paginile HTML (Hypertext Markup Language) constituie in anumiteconditii, cel mai ieftin mijloc de a publica informatii in Internet. Home page(pagina initiala) reprezinta un document hipertext (HTML) care serveste ca punctde intrare initial intr-un Web. Pagina initiala trebuie sa contina informatii cucaracter general si introductiv precum si hiperlegaturi la resursele corelate. O

pagina proiectata corespunzator contine butoane de naviga re interne, care ajutautilizatorul sa se deplaseze printre numeroasele documente la care areacces. Practic, exista patru tipuri de site-uri Web:

a) Site-uri cu pagini statice. Site-urile cu pagini statice se folosesc in specialdrept panouri publicitare. Se mai numesc si brochureware , deoarececlientii doresc transpunerea in format HTML a principalelor brosuri (pliante)de prezentare. Un asemenea tip de sit este relativ usor si ieftin de construit.

b) Site-uri cu pagini dinamice. Site-uri cu pagini dinamice.Aceste site-urinecesita o actualizare periodica (zilnica sau saptamanala) a elementelor

specifice. La proiectarea unui astfel de site trebuie luate in considerareurmatoarele elemente:- Modul in care vor fi actualizate datele de pe site- Costurile operatiunilor de actualuzare periodica.Comunicarea cu clientii (utilizatorii) care apeleaza un astfel de site, se poaterealiza prin inserarea de formulare de e-mail, pe paginile site-ului. In acesteconditii se poate lua in considerare si folosirea unui autoreponder pus ladispozitie de catre ISP.In felul acesta se va transmite automat un mesaj de raspuns vizitatorului site-

ului, instiintandu-l astfel de primirea mesajului transmis si multumindu-ipentru vizita.c) Site-uri dezvoltate pe baze de date. Site-uri dezvoltate pe baze de dateAceste site-uri impun metode si tehnici speciale pentru realizare, necesitandactualizari frecvente ale elementelor componente. Aceste site-uri seadministreaza extrem de greu, ele se bazeaza pe o baza de date (Oracle, deexemplu), care poate fi actualizata in mod regulat prin intermediul unui

program prioritar.Se pot utiliza si bazele de date Access sau File Maker. Acest tip de site se

recomanda pentru activitati cu volum important de informatii ce trebuieactualizat la intervale regulate de timp.d) Magazine virtuale. Magazinul virtual Acest tip de site este cel mai

complicat si mai greu de utilizat, necesitand metode si tehnici speciale de


5/40

5

proiectare si exploatare. Magazinele virtuale se bazeaza pe date stocate in baze dedate si permit clientilor sa aleaga si apoi sa achizitioneze in siguranta produse sauservicii on line, cu ajutorul cartilor de credit sau a banilor virtuali (electronic cash).Procesarea cartilor de credit este partea cea mai dificila in dezvoltarea unui astfelde site.

4. Elemente de coninut.Pentru a realiza un site sunt folosite o serie de tehnici cu ajutorul crora

paginile sunt concepute, din punct de vedere vizual, din punct de vedere alorganizrii legturilor i al amplasrii coninutului n pagini. Dup ce se stabiletestructura unui site este indicat s se realizeze o schi a ntregului site. Serealizeaz apoi o list a elementelor grafice care vor fi incluse: imagini, formulare,fiiere multimedia, formulare, tabele, cadre, legturi, nsoite de indicaii privindaezarea lor n pagin.

O metod eficient pentru a realiza schia site-ului o constituie graficul (sauharta) site-ului. Se deseneaz cte un dreptunghi pentru fiecare pagin din site,

specificnd n interiorul su scopul i obiectivele paginii, elementele i aranjarealor n pagin. Se unesc apoi dreptunghiurile prin sgei pentru a specifica traseele

pe care le poate parcurge utilizatorul. Sgeile reprezint de fapt legturile dintrepagini. Spre pagina Home trebuie asigurat o legtur cu ea din orice pagin a site-ului.

Modul cum sunt aranjate elementele constitutive ale unei pagini Web:coninut, grafica, legturi, sistem de navigare, elemente multimedia este definit denoiunea de machetare a unei pagini web.

O pagina web poate sa fie simpla sau mprit n:

cadretabele simpletabele multiple sau imbricateo combinaie a acestor elementePentru un site Web sunt importante urmtoarele elemente:stilul imprimat paginilor. Elementele componente ale unei pagini webconinutgrafica- imagini GIF & JPEG

- fundal- animaii- hri grafice- logo i icon-urilegturisistem de navigareelemente multimediacadre (frames)tabele

Documentele care se citesc online trebuie sa fie concise i structurate pentru oscanare rapid. Informaiile cele mai importante trebuiesc puse n primul paragraf,pentru ca cititorul s le gseasc cel mai repede.


6/40


7/40

7

Imaginile n format GIF se folosesc pentru obinerea unor elemente graficeca:

banerelogotitluriiconuri simpleimagini animateImagini JPEG se folosesc pentru grafice complicate sau imagini complexe, cu

multe nuane de culori(fotografiile). Pentru a pstra dimensiunea redus a fiierelorgrafice se folosete procedeul " built-in compression". Imaginile JPEG mai suntfolosite pentru realizarea unor efecte metalice (auriu, argintiu, etc.), sau cnd sedorete obinerea de tonaliti de culori diferite.

Caracteristicele fiierelor JPG sunt:pot avea pana la 16.7 milioane de culori ( 24 biti )folosesc o metod de compresie numita "lossy" ,deci unele detalii se pot

pierde sau pot apare unele mici distorsiuni, ceea ce duce implicit la o scdere

uoar a calitii imaginii respective. Majoritatea editoarelor grafice permit uncontrol al raportului compresie / calitate

nu permit realizarea unui fundal transparentHarta grafic reprezint o imagine, care permite utilizatorilor s acceseze

diferite pagini web n interiorul unui site. La un clic cu mouse-ul pe una dintrediferitele poriuni ale imaginii grafice se acceseaz o hiperlegtur ctre o alt

pagin. Ele pot fi realizate n format GIF sau JPEG. n ultimul timp, sunt folositeca metod de navigare deoarece se ncarc mai repede dect un set de butoane denavigare i sunt mai atractive. Hrile grafice nu se vor folosi niciodat ca singur

mod de navigare, datorita urmtoarelor :muli utilizatori au dezactivat opiunea "Load images" pentru a ncrca

paginile mai repedese mai folosesc nc browsere bazate pe text i care nu ncarc imag inile

graficemotoarele de cutare nu pot urmri legturile furnizate de o hart graficUn logo este un nume, un simbol sau o marc nregistrat a unei companii

sau organizaii. O imagine bine aleas are un impact mult mai puternic dectcuvintele. Logo se folosete pentru stimularea memoriei vizuale a audientei. Un

logo trebuie sa fie simplu, unic i uor de recunoscut.Un logo poate fi realizat n mai multe feluri:un simplu textimagine stilizata cu numele companiei respectiveun text n jurul unei imaginiun simbolcombinaie a acestoraPrin folosirea iconurilor (simboluri grafice) se mbuntete aspectul unei

pagini web. Cele mai cunoscute iconuri:

sgeile direcionalesimbolul "casa" pentru pagina iniialsimbolul "cutie potala" pentru transmiterea de emailurisimbolul "carte" pentru guestbook


8/40

8

Pentru a fi eficiente, iconurile trebuie sa ndeplineasc anumite caracteristici:s foloseasc un design simplu i elocvents aib o dimensiune redus a fiieruluipoziionarea n fiecare pagin sa rmn neschimbatas fie uor de recunoscuts fie dublate de un sistem de meniuri alternativ (legturi text)La alegerea unui fundal se au n vedere urmtoarele:culoarea fundalului nu trebuie s interfereze cu culoarea textuluipentru text i fundal se folosesc culori contrastante, care sa permit citirea

uoar a coninutuluiimaginile pentru fundal, trebuie s fie fiiere GIF sau JPEG de dimensiuni

mici, pentru a reduce timpul de ncrcare a paginiiimaginea folosit pentru fundal trebuie sa fie n concordan, din punct de

vedere cromatic, cu aspectul paginii web i restul imaginilornu este recomandabil folosirea imaginilor animate pentru fundalCuloarea standard pe care un browser o afieaz pentru fundal este gri.

Imaginile animate, se folosesc pentru a sublinia un mesaj sau pentru a da unimpact deosebit unei pagini web. Cu toate c animaiile atrag cititorii, pagina webtrebuie s atrag cititorii prin coninutul ei ,nu prin folosirea unor imagini animateviu colorate.

Restricii impuse n folosirea imaginilor animate:dimensiunea fiierului folositutilitatea lorbrowserele folositenu toate browserele suport animaiin realizarea unui site Web se acord o mare atenie legturilor (hyper -

legturi). Acestea pot fi:interne (ctre alte pagini din interiorul site-ului)externe (ctre alte situri din Internet)Pentru a crea o legtura extern trebuie s se cunoasc URL-ul site-ului

respectiv. Textul legturilor trebuie s fie scurt i la obiect. Toate legturile internei externe trebuie s fie testate.

Internetul, prin chiar natura sa, permite saltul de la o pagina web la alta cuajutorul butoanelor de navigare. Meniul de navigare este o reprezentare grafica saude tip text a coninutului i este ncorporat n tema general a site-ului. Meniul

principal trebuie s furnizeze trimiteri rapide i directe la seciunile i informaiiledisponibile dintr-un site web. Locul de amplasare a meniului principal este, deobicei, n partea stng a ecranului dar el mai poate fi plasat i n partea dreapta saun partea superioar apaginii web. El trebuie repetat pe fiecare pagin exact nacelai loc, pentru a nu deruta vizitatorii.

Cele mai des ntlnite scheme de navigare cuprind :legturi texthri graficebutoane de navigare

meniuri tip lista derulanta (generate cu Javascript)pagini generate dinamicharta site-ului (site map)


9/40

9

Butoanele de navigare dau atractivitate paginilor web. Pot fi folosite ca mijlocde navigare i de ctre persoanele care au dezactivat opiunea de ncrcare aimaginilor. Butoanele de navigare pot fi create cu ajutorul editoarelor grafice..

Meniurile tip list derulant sunt realizate cu ajutorul limbajului Javascriptsau folosind scripturi CGI.

Principalele dezavantaje:versiunile mai vechi de browsere nu suport Javascriptla folosirea scripturilor CGI trebuie aleas o gazd care dispune de un server

care suport scripturile CGIAvantaj :ocup un spaiu minim, nefiind afiate toate variantele n acelai timp. La

accesare va apare o list cu toate opiunile posibile. Fiecare opiune reprezint olegtur ctre o alt pagin sau seciune a site-ului.

Pagini generate dinamic reprezint o metod de navigare ce se folosete nsiturile web care dispun de o baz de date. De exemplu, magazinele on -line pun ladispoziia utilizatorilor o funcie de cutare. Atunci cnd se dorete afiarea

caracteristicilor unui produs, utilizatorul va introduce cuvntul cheie aferent. nurma cutrii se va genera dinamic pagina web corespunztoare produsuluirespectiv.

Principalul dezavantaj al acestei scheme de navigare este faptul ca realizareai ntreinerea unui astfel de site sunt costisitoare. n plus, este dificil promovareacu ajutorul motoarelor de cutare deoarece acestea nu pot urmri legturilegenerate dinamic.

Harta site-ului (site MAP) - trebuie sa fie clar i logic i s afieze corectstructura site-ului. Poate fi realizat sub form de tabel sau arbore de legturi.

Harta este util i atunci cnd se dorete cutarea rapid a unei informaii saua unui subiect, fr a fi nevoie s se navigheze prin tot site-ul. Este necesarfurnizarea n meniul principal a unei legturii directe ctre pagina web care conineharta site-ului.

Tabelele sunt folosite pentru o machetare eficient i pentru a face maiatractive diversele elemente componente ale unei pagini web. Tabelele permitmprirea paginii n seciuni i o poziionarea precis a textului sau imaginilor ninteriorul paginii.

Se poate mpri pagina n doua coloane, cu meniul de navigare n stnga i

coninutul propriu-zis n dreapta, textul fiind aliniat la stnga. Se pot crea marginisau borduri de diferite dimensiuni i culori. Se poate ncapsula coninutul ncelulele tabelului pentru a permite alinierea textului i limitarea lungimii liniilor.

Cadrele permit afiarea a dou sau mai multe pagini web, n acelai timp,prin mprirea ecranului n mai multe seciuni independente.

Avantajele folosirii cadrelor:Cadrele se pot folosi atunci cnd coninutul site-ului se modific frecvent.Un cadru va fi folosit pentru meniul de navigare iar n cellalt cadru va apare

coninutul propriu-zis. La modificarea sau actualizarea coninutului, este suficient

s se modifice numai un fiier.Nu este necesar schimbarea fiecrei pagini a site-ului pentru a actualizalegturile. Folosirea cadrelor permite utilizatorilor sa aleag ce vor sa vad.

Dezavantajele folosirii cadrelor


10/40

10

flexibilitate limitat i posibila confuzie a cititorilorapariia bordurilor care reduc spaiul afiat pe ecranbrowserele mai vechi nu recunosc siturile care conin cadretimpul de ncrcare al paginilor este mai mareExist multe programe ce pot fi folosite la crearea paginilor web. Editoarele

de text sunt cele mai simple editoare care permit crearea i salvarea fiierelor frcoduri de formatare ascunse, care pot afecta modul de afiare a unei pagini web n

browsere.Editoarele specializate HTML le permit utilizatorilor s creeze documente

web ntr-un mod rapid i uor. Aceste programe genereaz ele nsele acest cod nlocul programatorului, reprezint unelte excelente pentru dezvoltatorii web cuexperien.

Pentru editarea paginilor Web i dezvoltarea site-urilor Web exist o marevarietate de limbaje, dar la baza oricrei pagini Web este limbajul HTML.

5. Marcarea elementelor.

Orice document HTML ncepe cu notaia i se termina cu notaia. Acestea se numesc n literatura de specialitate "TAG-uri". Prin convenie,toate informaiile HTML ncep cu o "".

Tag-urile dintre aceste simboluri transmit comenzi ctre browser pentru aafia pagina ntr-un anumit mod. Unele blocuri prezint delimitator de sfrit de

bloc, n timp ce pentru alte blocuri acest delimitator este opional sau chiar interzis.Tag-urile sunt de forma pereche nceput-sfrit:ntre marcajele i se introduc dou seciuni:

seciunea de antet ...corpul documentului ....Blocul ... cuprinde coninutul propriu-zis al paginii HTML,

adic ceea ce va fi afiat n fereastra browser-ului.O etichet poate fi scris att cu litere mici, ct i cu litere mari, adic

= = .Caracterele "spaiu" i "CR/LF" ce apar ntre etichete sunt ignorate de ctre

browser.Titlul unei pagini se obine insernd n seciunea ... a

urmtoarei linii: TITLU n seciunea ... se pot scrie texte. Dac nu apare nici un

marcaj < sau >, atunci interpretorul HTML le va considera texte simple i le vaafia pe ecran.

Coninutul blocului ... va aprea n bara de titlu a ferestreibrowser-ului.

Dac acest bloc lipsete ntr-o pagina HTML, atunci n bara de titlu a ferestreibrowser-ului va aprea numele fiierului

Dac introducem mai multe linii ntr-o pagin, browser-ul va afia ntr-unsingur rnd, ntruct caracterele " CR/LF " sunt ignorate de browser. Trecerea pe olinie nou se face la o comand explicit, care trebuie s apar n pagina html,marcajul
(" line break " - ntrerupere de linie ).


11/40

11

Pentru ca browser-ul s interpreteze corect caracterele " spaiu ", " tab " i "CR/LF " ce apar n cadrul unui text, acesta trebuie inclus ntr-un bloc.... Acesta realizeaz formatarea existent n documentul surs.

Un font este caracterizat de urmtoarele atribute:culoare (stabilit prin atributul color);tipul sau stilul (stabilit prin atributul face);mrimea (definit prin atributul size);mrimea n puncte tipografice (stabilit prin atributul point-size);grosime (definit prin atributul weight).Culoarea se obine din amestecul a celor trei culori fundamentale: rou, verde

i albastru. Specificarea culorii se poate face:Prin nume de culoare. Sunt disponibile cel puin 16 nume de culori: aqua,

black, fuchsia, gray, green lime, maroon, navy, olive, purple, red, silver, teal, whitei yellow.

Prin constructia " #rrggbb " unde r (red), g (green), sau b (blue) sunt cifrehexazecimale i pot lua valorile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, A, b, B, c, C, d, D, e,

E, f, F;Culoarea se precizeaz prin intermediul unui atribut al etichetei .Culoarea fondului paginii Web se stabilete cu atributul bgcolor al etichetei

, (). Culoarea textului se face prin intermediulatributului text al etichetei ().

O etichet poate avea mai multe atribute.Poziionarea coninutului paginii Web fa de marginile ferestrei browserului

se poate face cu ajutorul a dou atribute ale etichetei :

leftmargin ( stabilete distana dintre marginea stnga a ferestrei browseruluii marginea stnga a coninutului paginii );

topmargin ( stabilete distana dintre marginea de sus a ferestrei browseruluii marginea de sus a coninutului paginii );

Stiluri pentru blocurile de textPentru ca un bloc de text s apar n pagin evideniat (cu caractere aldine),

trebuie inclus ntre delimitatorii ...Pentru ca un text s fie scris cu caractere mai mari cu o unitate dect cele

curente acesta trebuie inclus ntr-un bloc delimitat de etichetele ....

Pentru ca un text s fie scris cu caractere mai mici cu o unitate dect celecurente acesta trebuie inclus ntr-un bloc delimitat de etichetele....

Pentru ca un text s fie scris cu caractere cursive acesta trebuie inclus ntr-unbloc delimitat de etichetele ...

Pentru a insera secvene de text aliniate ca indice (sub-script) sau caexponent (super-script), aceste fragmente trebuie delimitate de etichetele..., respectiv ....

Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaz etichetele

...Pentru a insera un bloc de caractere secionate se utilizeaz etichetele... sau ....


12/40

12

Titlurile (headers) de capitole sau paragrafe pot avea diferite dimensiuni. Elepot fi introduce cu tag-ul text unde x poate lua valori din mulimea{1,2,3,4,5,6}((bloc de text) ).Se accept atributul align de ctreaceste etichete pentru alinierea titlului blocului de text la stnga (modul

prestabilit), n centru i la dreapta.Tag-ul scrie titlul cu caracterele cele mai mari i cele mai ngroate, iar

tag-ul folosete caracterelecele mai mici.Liniile orizontale pot fi inserate ntr-o pagin Web, utiliznd eticheta ,

cu atributele:align permite alinierea liniei orizontala. Valorile posibile sunt " left " ,"

center " i " right";width permite alegerea lungimii liniei;size permite alegerea grosimii liniei;noshade cnd este prezent definete o linie fr umbr;color permite definirea culorii liniei.O list neordonat este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente

... (list neordonat). Fiecare element al listei este iniiat de eticheta (list item). Lista va fi indentat fa de restul paginii Web i fiecare element allistei ncepe pe un rnd nou.

Tag-urile i pot avea un atribut type care stabilete caracterul afiatn faa fiecrui element al listei. Valorile pe care le poate lua acest atribut sunt:

o "circle" (cerc)"disc" (disc plin) (valoarea prestabilita); "square" (patrat)

O list ordonat de elemente este un bloc de text delimitat de

etichetele corespondente ... (list ordonat). Fiecare element al listei esteiniiat de eticheta (list item). Lista va fi indentat fa de restul paginii Web ifiecare element al listei ncepe pe un rnd nou.

Tag-ul poate avea atributul type care stabilete tipul de caractere utilizatpentru ordonarea listei. Valorile posibile sunt:

,,A pentru ordonare de tipul A, B, C, D etc. (litere mari),,a pentruordonare de tipul a, b, c, d etc. (litere mici),,I pentru ordonare de tipul I, II, III, IV etc. (cifre romane mari),,1 pentru ordonare de tipul 1, 2, 3, 4 etc. (cifre arabe-opiune prestabilit)

Tag-ul poate avea atributul start care stabilete valoarea de plecare asecvenei de ordonarePentru a insera un tabel se utilizeaz eticheta tabel este .... < / table>.Un tabel este format din rnduri. Pentru a ncepe un rnd ntr-un tabel se

folosesc etichetele < / tr > (table row). Rndul este format din mai multecelule ce conin date. O celul de date se introduce cu eticheta (table data).

n mod prestabilit un tabel nu are chenar. Pentru a aduga un chenar unuitabel, se utilizeaz un atribut al etichetei numit border. Acesta poate s nufie urmat de nici o valoare, caz n care n care tabelul va avea un chenar de grosime

prestabilit egal cu 1 pixel, valoare egal cu 0 a grosimii semnific absenachenarului. Folosirea etichetei de sfrit < / tr> este opional. Limea inlimea pot fi stabilite prin intermediul a doua atribute, width i height aleetichetei .


13/40

13

Valorile acestor atribute pot fi:numere ntregi pozitive reprezentnd limea respectiv nlimea n pixeli a

tabelului;numere ntregi ntre 1 i 100, urmate de semnul %, reprezentnd fraciunea

din limea i nlimea totala a paginii.Zona din jurul unui tabel poate fi stabilit prin valoarea atributului hspace a

etichetei ce reprezint distana pe orizontal dintre imagine i textrespectiv valoarea atributului vspace a etichetei ce reprezint distana pevertical dintre imagine i text

Titlul unui tabel poate fi definit cu ajutorul etichetei , eticheta trebuie plasat n interiorul etichetelor < / table>, dar nu ninteriorul etichetelor sau .

Titlul unui tabel poate fi aliniat cu ajutorul atributului align al etichetei astfel:

bottom (sub tabel)top (deasupra tabelului)

left (la stnga tabelului)right (la dreapta tabelului)Un tabel poate avea i celule cu semnificaia cap de tabel. Aceste celule sunt

introduse n eticheta . Toate atributele care pot fi ataate etichetei pot fi,de asemenea, ataate etichetei.Coninutul celulelor definite cu este scriscu caractere aldine i centrat.

Pentru a insera o imagine ntr-o pagin, se utilizeaz eticheta (de la"image"=imagine).

Pentru a putea fi identific imaginea care va fi inserat, se utilizeaz un atribut

al etichetei i anume src (source). Valoarea acestui atribut este adresa URLa imaginii. Dac imaginea se afl n acelai director cu fiierul HTML care facereferire la imagine, atunci adresa URL a imaginii este format numai din numeleimaginii, inclusiv extensia.

Alinierea unei imagini n pagina Web se face prin intermediul atributuluialign al etichetei , care ia valorile:

left aliniere la stngaright aliniere la dreaptatop aliniere deasupra .Partea de sus a imaginii se aliniaz cu partea

de sus a textului ce precede imaginea.middle aliniere la mijlocbottom sau baseline aliniere la baz

Alinierea textului n jurul unei imaginiSe face cu atributele hspace i vspace ale etichetei care

precizeaz distana n pixeli pe orizontal i pe vertical, dintre imagine ielementele din pagin.

Imaginea pentru fondul unei pagini WebSe poate folosi imaginea pentru a stabili fondul unei pagini Web cu

ajutorul atributului background al etichetei care ia ca valoare adresaURL a imaginii.Legturile n pagina html se insereaz cu ajutorul etichetei speciale i a

atributului href care ia ca valoare adresa URL a resursei solicitate.


14/40

14

Cnd mouse-ul este deasupra unei zone active, el ia forma unei mini.Calculatorul client expediaz cererea , primete resursa pe care a solicitat-o pe careo va ncrca n browser. n acelai browser, pagina nou va fi nlocuit de ceaveche.

Pentru a scoate n eviden site-urile care au fost vizitate se utilizeaz culoripentru legturi astfel :

o culoare pentru legturile nevizitateo culoare pentru legturile vizitateo culoare pentru legturile active

Acestea se stabilesc cu atributele:link pentru legturile nevizitatevlink pentru legturile vizitatealink pentru legturile active

Formularele HTML sunt cele mai frecvent utilizate pentru a colectainformaii de la persoane care viziteaz site-ul. Un formular este un ansamblu dezone active alctuite din butoane de apsat, casete de selecie, cmpuri de editare i

altele.O sesiune de lucru cu o pagin Web ce conine un formular cuprinde

urmtoarele etape:1. Se completeaz formularul care se transmite unui server;2. O aplicaie dedicata de pe server analizeaz formularul completat i

eventual se stocheaz datele intr-o baza de date.3. Eventual serverul expediaz un rspuns utilizatorului.Un formular este delimitat de tag-ul ....descriere formular....ntre tag-ul de intrare i cel de ieire sunt inserate, n principal controalele

formularului.Form-ul are 2 atribute importante: action i method. unde:- valoare_a poate lua ca i valoare:adresa URL a unui adresa URL a unui script aflat pe server, care primete

datele formularului , se face o prelucrare a datelor i expediaz un rspunsutilizatorului dac e cazul

adresa de mail , caz n care datele formularului sunt transmise prin pota

electronic- valoare_m poate lua 2 valori:get este valoare implicita(datele din formular se adug la adresa URL

specificat n action);post (datele sunt expediate separat; se folosete cnd sunt transmise cantiti

mari de date ).Pentru a crea diferite butoane sau casete se folosete tag-ul unde

type poate lua valorile urmtoaretextradio ( atributul checked selecteaz la prima activare a paginii butonul);checkbox;


15/40

15

submittrimiteresetterge (reseteaz);passwordparola (cnd scriem se vd asterix-uri, dar la server(destinatar)se

vede totui parola decodificata).name - este numele ataat casetei sau butonului . Nu reprezint coninutul

butonului sau caseteivalue - apare scris pe buton sau coninutul castei sau n cazul butoanelor

radio numele butoanelor care fac parte din aceiai familie.(coninutul);Alte atribute ale tag-ului input: -size - specific limea cmpului de editare;

-maxlenght - specific maximul de caractere.Daca lipsete atributul type, rezult implicit type = text.Limbajul JavaScript va recunoate butoanele dup name.Liste de selecie . O lista de selecie permite alegerea unuia sau mai multor elemente dintr-o

list finit.Are 2 atribute importante : name i size.

Elementele dintr-o list se introduc cu tag-ul . Element_1 Element_2. Element_3.unde:name - numele listei de seleciesize - este un numr ntreg pozitiv, precizeaz cate elemente din lista sunt

vizibile la un moment dat este tag-ul care include elementele listei. Server-ul primete

perecheaselected - permite selectarea prestabilita a unui element al listei

Lista de selecie cu selecii multiple - are aceiai sintaxa cu lista de seleciedescris mai sus, dar n plus are atributul multiple n tag-ul select.

Cmpuri de editare multipleSe fac cu tag-ul text

Din lista de atribute enumeram:cols (nr de caractere afiate ntr-o linie),rows (nr de linii afiate simultan),name (permite ataarea unui nume),wrap care determina comportamentul cmpului de editare fata de sfritul de

linie. Atributul poate lua valorile: off, hard, soft..Cadrele ne permit s definim n fereastra browserului subferstre n care s fie

ncrcate documente HTML diferite. Ferestrele sunt definite ntr-un fiier HTMLspecial , n care blocul ... este nlocuit de blocul

.... n interiorul acestui bloc, fiecare cadru este introdusprin eticheta .Un atribut obligatoriu al etichetei este src, care primete ca valoare

adresa URL a documentului HTML care va fi ncrcat n acel frame. Definirea


16/40

16

cadrelor se face prin mprirea ferestrelor (i a subferestrelor) n linii i coloane.

6.Etapele de realizare a unui site.

Existenta unui site Web reprezinta in prezent cel mai modern si eficientmijloc de prezentare si de activitate in Internet, pentru o persoana fizica sau oorganizatie.Pentru realizarea site-urilor Web, au fost realizate o multime de instrumentesoftware, incepa nd cu cele mai simple de tip WYSIWYG (what-you-see-is-what-you-get), la cele de nivel inalt, pentru construirea aplicatiilor bazate pe Web, laservicii care adauga elemente de finisare, dand un aspect deosebit de profesionalsite-ului.In general se recomanda beneficiarilor sa apeleze la o firma de specialitate pentrurealizarea unui site Web.

Astfel este necesar sa se efectueze o analiza a oportunitatii realizarii unuisite. Analiza efectuata de specialist trebuie sa stabileasca in primul ra nd

urmatoarele elemente : Este nevoie de un site Web? Ce tip de site este necesar? Care este suma alocata disponibila pentru realizarea site-ului? Este cel mai indicat disigner? In ca t timp se poate realiza? Ce browser se prefera? Ca t de rapid se pot incarca paginile? Ce motoare de cautare va fi listat site-ul? Platforma sistem va fi utilizata?Companiile de design Web inseamna de obicei mai mult deca t o ma na de

oameni, care se ocupa de partea grafica a unui site. Aceste companii asigura inmod frecvent consultanta precum si o parte din servicii necesare pentru realizareaunui site.

Pentru crearea unui site performant sunt necesar de parcurs urmatoarele etape:

- Etapa 1 - Proiectare(Design)- Etapa 2 - Promovare(Marketing)- Etapa 3 - Gazduirea(Hosting)- Etapa 4 - Administrare.

6.1. Etapa 1-a Proiectare (Design).

Proiectarea, nu inseamna numai partea de conceptie grafica a paginilor Web,ci si crearea oricaror programe necesare (de exemplu, pentru legarea la o baza dedate) sau de formulare folosite pentru colectarea de informatii de la utilizatorii

(vizitatorii) site-ului. La proiectarea unui site este foarte important alegereaplatformei (sistem de operare) pentru site-ul Web. Aceasta decizie este importantadeoarece de ea depinde fiabilitatea solicitudinii (raspunsului) site ului la cerinteleclientilor, precum si a volumului de munca ce trebuie investit pentru a-l mentine in


17/40


18/40

18

a) Browsere de Web (Identic cu metoda manuala). Browsere de Web seprocedeaza identic cu metoda manuala.

b) Programe de editare vizuala a paginilor HTML . Programe de editarevizuala

c) Programe ce asigura facilitati de programare .d) Programe de grafica (Identic cu metoda manuala).In acest caz se poate folosi programul Microsoft Word (Office 97 sau 2000)

sau solutii integrate care contin browser si editor vizual. Programele din categoriasolutii integrate pun la dispozitia proiectantilor, Wizard-uri (asistenti) si sabloane.Important este faptul ca cu ajutorul acestor programe specializate, se pot crea

propriile machete de proiectare, elemente interactive si legaturile la bazele de dateexistente.

La ora actuala, in clasamentul celor mai performante instrumente de editaresite-uri de tip WYSIWYG sunt urmatoarele 7 programe :

- Microsoft FrontPage 2000

- Adobe PageMil 3.0- Macromedia Dream Weaver 2- HomePage 3.0- HotMetal PRo 5.0- NetObjects Fusian 4.0- VisualPage 2.0

Programul Microsoft FrontPage 2000 dispune de asistenti pentru construireatipurilor obisnuite de site-uri (de exemplu: Corporate Presence ), si modele

predefinite, proiectate astfel, inca t sa-i confere site-ului un aspect placut si uncontinut consistent. Acest program asigura proiectantului si posibilitatea creeriiunei pagini, care lucreaza cu baza de date Microsoft SQL.

Pachetele de programe indicate mai sus, in special Macromedia DreamWeaver 2, asigura o multime de facilitati pentru realizarea unei prezente on-line asite-ului, mai sofisticate. O multime de functii ale acestor programe, se bazeaza pesuportul extins pentru Dynamic HTML (DHTML). Astfel, se poate realiza

pozitionarea obiectelor, cum ar fi texte sau imagini, cu o precizie de pixel, folosindfie Cascading Style Sheets (CSS), fie tabele. Componentele DHTLM, permit

adaugarea cu usurinta a efectelor speciale si a animatiei. Majoritatea acestorprograme suporta si formate obisnuite pentru animatie. (Macromedia Flashand Shockwave), formate audio si video streaming.

In concluzie, instrumentele moderne de creare a paginilor Web sunt maimult deca t utilitare pentru crearea si intretinerea unui site Web ; sunt aplicatii

productive care se pot folosi regulat pentru proiectarea, reproiectarea si intretinereaunui site.

c) Programe ce asigura facilitati de programareAceste pachete de programe asigura construirea aplicatiilor on-line fara sa fie

nevoie sa se apeleze la o echipa de programatori profesionisti Java sau C + +. Laora actuala, in clasamentul celor mai performante programe ce asista utilizatorulpentru realizarea unei aplicatii Web sunt urmatoarele :


19/40

19

- Allaire ColdFusion 4.0- Microsoft Visual Studio 6.0 Enterprise- Oracle Developer 6.0- SilverStream 2.5- Sun NetDynamics 5.0

Testarea i validarea site-urilor create.

Procesul de creare a unui site Web se poate considera ncheiat numai dupparcurgerea etapei de testare a site-ului, etap esenial pentru construirea unui sitede calitate.

nainte upload-ul sitului web pe serverul gazd este indicat s se fac testarealocal a sitului, pentru a avea sigurana c paginile web arat n browser aa cum afost proiectat. Se verific din punct de vedere gramatical i ortografic i alconinutului textul din fiecare pagin. Pentru site-urile de dimensiuni mari se

citesc documentele n mod repetat, cutnd un anumit tip particular de erori. Primacitire se urmrete aspectul general al documentului i descoperirea erorilor deformatare. A doua lectur presupune verificarea logicii i cursivitii ideilor i acuvintelor. A treia lectur, presupune corectarea minuioas a ntregului textverificnd sintaxa, ortografia, punctuaia.

Dup verificarea corectitudinii textului din pagini din punct de vederegramatical i logic, urmeaz etapa de testare a paginilor. n aceast etap setesteaz corectitudinea etichetelor HTML, a link-urilor, a imaginilor, etc.

Dup transferarea tuturor fiierelor, se acceseaz i se verific din nou site-ul,

n mod on-line. Trebuie s nu existe nici un fel de eroare i totul s funcionezeaa cum a fost planificat. n acest scop sunt parcurse urmtoarele etape:

se navigheaz prin fiecare pagin i se verific funcionalitatea tuturorlegturilor interne i externe, butoanelor de navigare i hrilor grafice. n acestacop se poate folosi un verificator automat de legturi " link checker "

paginile Web se pot tipri pentru a putea fi analizat modul de aranjare npagin, vizualizarea cuvintelor scrise greit i a greelilor de punctuaie, etc.

se determin i analizeaz timpii de ncrcare pentru fiecare pagin web.Dac aceti timpi sunt foarte mari, se ncearc reducerea dimensiunii fiierelor

grafice, elementelor multimedia sau eliminarea unor javascript-uri sau appleturiJavase corecteaz toate erorile off-line i se retransmit fiierele care au fost

modificatepentru a evita pierderea de date, este recomandat s se fac copii dup toate

fiierele i apoi s fie salvate ntr-un director separat pe computer sau pe un suportextern.

Pentru a verifica erorile care apar n timpul proiectrii paginilor web , se poatefolosi un serviciu de validare HTML . O pagin Web care urmeaz s fie validat

trebuie sa aib un Document Type Definition (DOCTYPE) ca prim linie pentrupagina HTML .Exemplu:!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 3.2//EN"


20/40

20

Aceasta specific sintaxa ( structura gramatical ) a paginii Web . Dup ceruleaz un program de validare HTML , se obine o list cu mai multe erori desintaxa HTML . acestea sunt analizate i apoi remediate, n msura n care acestlucru este posibil.

n cazul cnd formatul afiat de browser nu este cel ateptat se verific mainti compatibilitatea dintre browser i stilul de caractere specificat n codulHTML. Browserul trebuie s fie capabil s afieze stilul ales. Atunci cnd suntfolosite stiluri logice, browserul este ultima instan n decizia privind stilulcaracterelor afiate.

O metod rapid de verificare a existenei unei probleme de compatibilitateeste de a afia paginile utiliznd browsere diferite, dintre care unul s poat afia nmod sigur stilul de caracter utilizat. Dac acel browser afieaz textul incorect, seface verificarea codului HTML. Dac textul este afiat corect, atunci exist oincompatibilitate cu celelalte browsere.

Un site trebuie n primul rnd sa aib un coninut original, bogat, interesanti actualizat periodic pentru a deveni popular n rndul navigatorilor web. Pentru

site se aleg acele elemente care vin n ntmpinarea necesitilor utilizatorului, isunt ct mai eficiente posibil din punctul de vedere al dimensiunii fiierelor, altimpului de acces i al ntreinerii ulterioare. Un site Web nu se construiete pentrua satisface gustul designerului (sau al clientului pentru care lucreaz), ci pentru aveni n ntmpinarea nevoii de informaii a vizitatorilor si. Focalizarea asuprautilizatorului este prioritatea principal a unui site de calitate.

Lizibilitatea este definita ca uurina cu care un document poate fi citit. nprimul rnd dimensiunea unui font se alege n principal pentru lizibilitatect deuor va fi de citit textul, o mrime lizibil pentru oricine pe un ecran este 12

puncte.

Cea mai mare parte a ceea ce citim este corpul de text. n corpul de text intrfonturile mai mici de 14 puncte. n general blocurile de text au fonturi cuprinsentre 9-12pt. Dimensiunea trebuie aleas n funcie de font, mediul de expunere iscopul urmrit, toate avnd ca scop citirea uoar a textului. Pentru corpul de textnu trebuie ales un font mai mare de 16pt i c dimensiunea aleas trebuie pstratde la cap la coad.

Fonturile de afiare - sunt fonturile mai mari dect corpul de text, deci mai

mari de 14 puncte. Sunt folosite la titluri, subtitluri, anunuri, pentru a capta ateniacititorului, a l atrage sau a-l direciona spre un anumit mesaj. Fonturile pentru titlusunt acele fonturi care au fost gndite pentru a fi folosite la dimensiuni mari, ntitluri,n general peste 18 pt. Sunt situaii cnd, pentru a atrage atenia cititorului, sefolosesc fonturi decorative sau cu aspecte neobinuite, lsnd oarecum pe planulsecund lizibilitatea n favoarea contrastului puternic dorit.

La un site bine realizat, se observ urmtoarele: titlul are fontul cudimensiunea cea mai mare, de multe ori poate chiar folosete majuscule sau culori.Urmeaz subtitlurile, mai mici, dar cu proprieti similare. Corpul de text este cel

mai mic i are un aspect consistent pentru a uura citirea. Anumite cuvinte suntevideniate cu bold sau italic i de multe ori link-urile sunt colorate sau subliniatepentru a atrage atenia. Toate acestea au rolul de a face site-ul uor de citit i denavigat.


21/40

21

Ergonomia este definit ca tiin i tehnologie interdisciplinar avnd caobiect adaptarea reciproc ntre oameni, maini i mediu n cadrul interaciunii lorca sisteme.

Ergonomia cognitiv se concentreaz n mod particular asupra interaciuniidintre om i mediul activitii sale cognitive, concentrndu-se pe procesele denelegere, raionament i utilizare a cunotinelor.

Utilizabilitatea tehnologiei informaionale i de comunicare se bazeaz pe oproiectare a tehnologiei centrat pe om, orientat ctre nevoile i intereseleutilizatorului. Interfaa om-calculator este utilizabil dac consider urmtoarelecondiii:

utilizarea ei este uor de nvat i reamintit,este eficient, adic se pot efectua rapid aciuni complexe,este consistent, unitar,flexibil,confortabil.Proiectarea interfeelor utilizabile, prietenoase i personalizate impune

considerarea mai multor principii de ergonomie cognitiv:1. principiul coerenei, caracterul unitar al constituenilor interfeei,2. principiul conciziunii, asigurarea unei economii cognitive,3. principiul conexiunii inverse (feedback-ului), asigurarea unei reacii la

orice interaciune pentru a furniza informaii utilizatorului asupra funcionriisistemului n scopul nelegerii ct mai uoare a strii curente i detectareasituaiilor nedorite

Scalabilitatea este o proprietate a unui sistem, a unei reele sau a un uiproces, proprietate care arat capacitatea acelui sistem de a suporta corect un

volum mai mare de ncrcare, sau de a permite mrirea sau extinderea sa. Unsistem este scalabil dac el se comport similar, fr defeciuni, atunci cndvolumul de date pe care le prelucreaz devine mai mare. De asemenea, un sistem

poate fi considerat scalabil i dac este capabil s ofere rezultate mbuntite ncondiiile n care i sunt adugate resurse adiionale. Deci scalabilitatea este

proprietatea site-urilor web de a permite dezvoltarea lor ulterioar, de a pune ladispoziia designe-rilor posibilitatea de a porni de la sisteme mici i de a crete nfuncie de necesiti.

Standardul XHTML este standardul prin folosirea caruia administratorii unui

site au certitudinea c toi utilizatorii vd n acelai fel paginile unui websiteindiferent de browserul sau sistemul de operare cu care sunt accesate. Deasemenea, folosirea standardului XHTML i CSS permite unei pagini web sa aibdimensiuni mai mici i s fie afiat mai repede de ctre browser, plus oflexibilitate mai mare la integrarea elementelor de design.

O pagin valid din punct de vedere a codului utilizat la realizarea ei, seconstituie intr-un avantaj total pentru website. Respectnd standardele impuse

paginile vor putea fi ncrcate n toate browserele fr a-i schimba prea mult saupoate deloc aparena,lucru important deoarece utilizatorii pot folosi diferite

browsere internet pentru a accesa paginile website-ului. Fiind bazate pe un codvalid de sintax i coninut timpii de ncrcare vor fi mai mici , deoarece nu maiexist timpi ntre preluarea paginii, analiza erorilor i afiarea ei ntr-o maniera ct


22/40

22

mai corecta. Motoarele de cutare nu vor mai ignora poate chiar total un website,aa cum fac n momentul n care ntlnete un website bazat pe cod cu erori.

Pe lng aceste avantaje vizibile sunt i avantaje care i privesc pe designeri,pe cei care asigur mentenana sau pe cei care posed un website. Un websiterealizat bine din toate punctele de vedere va fi mereu unul actual, sigur, prietenoscu utilizatorii, uor de dezvoltat sau actualizat, primul n motoarele de cutare.

Modelul orientat-obiect pentru documente DOM este o specificaie a WorldWide Web Consortium care descrie structura documentelor dinamice HTML iXML n modaliti care le permit s fie manipulate ntr-un browser Web.

Modelul orientat-obiect pentru documente (DOM) reprezint o interfaa deprogramare a aplicaiilor destinate sa prelucreze documentele HTML i XML,independenta de platforma i de limbaj, definind structura logica a documentelor imodalitile de accesare i de modificare a lor.

Aceast structur logic este arborescent, orientat-obiect: documentelesunt modelate utiliznd obiecte, modelul ofer doar o vizualizare structurat adocumentului i o manier de specificare a comportamentului lui i a obiectelor

componente. Fiecare element al unui document poate fi privit, ca un obiect, fiecareobiect avnd identitate i propriile sale funcii. DOM identifica: interfeele iobiectele utilizate s reprezinte i s manipuleze un document, semantica acestorinterfee i obiecte (inclusiv comportamentul i atributele lor); relaiile idependenele ntre aceste interfee i obiecte.

6.2. Etapa a 2-a Promovarea site-ului (Marketing).

In general, companiile care se ocupa cu dezvoltarea site-urilor Web, se

ocupa si de promovarea acestuia. Promovarea site-ului prin bannere publicitare siposta electronica, constituie o metoda eficienta in cresterea traficului de acces lasite-ul respectiv.

Un prim pas in promovarea unui site este inregistrarea lui pe cele maiimportante motoare de cautare : Yahoo, Altavista, Excite, Infoseek, Lycos,WebCrawler, HotBot si Magellan, acestea fiind in general primele locuri catre carese indreapta utilizatorii ca nd cauta ceva pe Internet. O tactica promotionala actualaeste schimbul de bannere, adica afisarea reclamei site-ului dumneavoastra pe un altsite, in schimbul includerii unui banner de reclama pe propriul site. Prin prezenta

acestor bannere site-ul dumneavoastra poate arata mai profesional, puta nd atragevizitatori, care altfel nu l-ar fi vizitat. In cadrul activitatii de promovare, se potutiliza instrumentele de urmarire a traficului obtina ndu-se informatii deosebit deutile beneficiarului (proprietarul site-ului). Pentru promovarea unui site Web prinintermediul bannerelor se pot utiliza urmatoarele instrumente:

- HyperBanner (www.hyperbanner.com)- MSN LinkExchange (www.linkexchange.com)- SmartAge (www.smartage.com)

- WebSite Garage (www.websitegarage.com)Daca dorim atragerea unei clientele internationale spre site-ul nostru Web,

atunci alegerea cea mai buna este HyperBanner. Este singurul serviciu care ofera
http://www.websitegarage.com/http://www.websitegarage.com/http://www.websitegarage.com/http://www.websitegarage.com/


23/40

23

bannere din alte tari, rulabile local. HyperBanner permite afisarea simultana a maimultor bannere si ofera statistici corespunzatoare acestora, pentru o mai bunaapreciere a eficientei lor. De altfel, HyperBanner este singurul care trimite rapoarte

prin e-mail membrilor sai, celelalte necesita nd vizitarea sit-urilor proprii pentru avedea datele. HyperBanner este singurul serviciu ce ofera grafice de performanta,desi acestea nu mai sunt trimise prin e-mail, fiind necesara vizitarea sit-ului. Cumparaturile facute de la o singura sursa sunt valoroase daca ne ofera

produse de calitate. Acesta este cazul lui MSN LinkExchange, care ne ofera ogama larga de servicii inestimabile, accesibile si la subiect.

LinkExchange ofera doua servicii de lista de corespondenta. Unul esteListBot, care contine reclame si permite un numar nelimitat de mesaje pa na la 100Kb fiecare. Celalalt este ListBot Gold, fara reclame, pa na la un trafic de 5000 demesaje pe luna, fiecare mesaj puta nd avea pa na la 250 Kb. SmartAge permiteschimbarea banner-ului dupa dorinta sau deschiderea mai multor conturi. Laraportari, Smart Age este de neinvins. Ofera statistici de performanta pentru toatecategoriile la care figureaza banner-ul propriu, puta nd astfel analiza care categorie

asigura cele mai bune rezultate.In concluzie se poate spune ca programul de bannere si integrarea serviciilor

de la terti furnizori sunt trasaturile cele mai valoroase din SmartAge.Cu siguranta, WebSite Garage are deficientele sale. Nu este asa de bogat incaracteristici ca LinkExchange sau SmartAge, lipsindu-i programul de schimb de

bannere si posibilitatea comertului electronic. In compensatie, ofera mai multeservicii utile si unice. Pentru incepatori ofera o unealta indispensabila sitului Web,numita Hitometer, necesara analizei traficului. Mai pune la dispozitie un programde liste de corespondenta, de care se vor bucura vanzatorii prin e-mail direct.

WebSite Garage are si un serviciu de lista de corespondenta cu taxa, numitWebSite Post Office Commercial. Acesta ofera doua avantaje importante fata deListBot de la LinkExchange : poate personaliza e-mail-urile si poate urmari rataraspunsurilor la mesajele noastre.

Simpla existenta a unei colectii de pagini web undeva in spatiul virtual nureprezinta prea mult din punct de vedere al marketingului on-line.Pentru a

beneficia de impactul generat de crearea, dezvoltarea si utilizarea site-ului web alorganizatiei este necesara indeplinirea a cel putin doua cerinte:

- site-ul sa fie cunoscut de catre publicul vizat;- site-ul sa fie accesat de catre publicul interesat.Respectarea acestor cerinte presupune desfasurarea unor actiuni (campanii) de

marketing distincte, atat on-line cat si off-line, urmarind ca obiectiv principal (sau,in anumite cazuri, secundar) informarea publicului despre existenta site-ului,crearea de trafic catre site sau ambele concomitent.Exemple de actiuni demarketing care pot fi avute in vedere pentru promovarea site-ului web:

A. actiuni de marketing on-line:

campanii de direct e-mail, transmiterea de e-mail-uri catre publicul vizat,potential interesat in raport cu existenta si continutul site-ului web al organizatiei.

inserarea unor informatii minimale privind site-ul si link-ul de acces la acestape principalele motoare de cautare pe Internet.


24/40

24

inserarea unor bannere publicitare pe motoarele de cautare pe Internet celemai utilizate sau pe site-urile unor organizatii cu ale caror produse sau serviciiexista un anumit grad de asociere in cumparare, consum sau utilizare.

inserarea unor link-uri de acces la site-ul web al organizatiei incluse in celemai importante site-uri de resurse existente in spatiul virtual.

B. actiuni de marketing off-line:

desfasurarea unor campanii de publicitate urmarind promovarea site-ului webal organizatiei in mediile traditionale (presa, radio, televiziune, afisaj).

includerea unor informatii minimale privind existenta site-ului web inmesajele publicitare specifice comunicatiei traditionale (de exemplu, mentionareaadresei Internet a organizatiei, www.yellowpages.md, intr-un anunt publicitartiparit).

organizarea unor actiuni de relatii publice ocazionate de lansarea sidezvoltarea site-ului web al organizatiei (de exemplu, o conferinta de presadesfasurata cu ocazia lansarii site-ului sau publicarea unor articole referitoare lacontinutul site-ului in publicatiile de specialitate sau in rubricile specializate

existente in diferitele publicatii cotidiene sau periodice).De foarte multe ori, promovarea site-ului web presupune integrarea actiunilor

de marketing on-line si off-line in vederea atingerii celor doua obiective. Cele maibune exemple in acest sens le constituie:

organizarea si desfasurarea unor concursuri cu premii care rasplatesccunoasterea si accesarea site-ului web al organizatiei, sau

participarea la un targ specializat pe tehnologia informatiei sau chiarInternet cu un stand cuprinzand mai multe posturi de lucru de la care poate fiaccesat site-ul web al organizatiei.

6.3. Etapa 3-a Gazduirea site-ului.

Pentru gasirea unei gazde (host) a site-ului dvs. trebuie in primul rand saraspundeti la doua intrebari :

- Cat de complex este site-ul?- Care este traficul extimat?

Serviciul de hosting va va taxa in functie de raspunsul la cele doua intrebaride mai sus. Raspunsul la cele doua intrebari are ca scop determinarea marimiispatiului necesar pe hard disc si volumul transferului de date. Cea mai des utilizatasolutie este plasarea intregului site pe serverul unui ISP.

Investitia pentru un server propriu, adica conexiune in conformitate cutraficul preconizat si personal specializat, este viabila pentru un site complex, carenecesita actualizari frecvente si se apreciaza a sustine un trafic important.Alegerea numelui site-ului are importanta pentru proprietar, atunci cand se prezinta

pe Web. Alegerea unui nume de domeniu i gasirea unui server-gazda pentru site-

ul organizatiei, problema-cheie: sa fie din interiorul firmei sau din exteriorul acesteia? In raport cu ce elemente va fi selectat web designerul organizatiei? Preturi si tarife?


25/40

25

Reputatia profesionala? Recomandarile unor clienti ai acestuia ? stocarea de date: cu cat spatiul oferit de furnizorul de Internet este mai

mare cu atat probabilitatea de selectie a acestuia creste); nu este suficientacunoasterea volumului spatiului disponibil ci si "chiria" platita pentru acesta(exprimata uzual in dolari/MB); de asemenea, intereseaza si conditiile in care poatefi obtinut un spatiu suplimentar pentru stocarea de fisiere ale organizatiei (texte,imagini, sunete, etc.)

transmiterea de date: elementele de referinta sunt reprezentate de viteza detransfer de date si de cantitatea de date apte a fi transmise catre cel care acceseazasite-ul organizatiei; exista limite tehnice sau contractuale referitoare la acesteaspecte? Cu cat cantitatea de informatii care se doreste a fi disponibilizata pentru

publicul vizat este mai mare, cu atat este necesara o viteza de transfer mai mare siabsenta oricaror limitari in transferul acestora.

urmarirea traficului: esteun element-cheie in evaluarea eficientei utilizariisite-ului web ca instrument de marketing on-line; intereseaza existenta unor

facilitati cum ar fi contorizarea numarului de accesari, repartitia acestora peintervale temporale (ore, zile, etc.) si identificarea acestora (de exempluidentificarea motoarelor de cautare de pe care a fost accesat site-ul).

reexpedierea postei electronice: permite retransmiterea tuturor mesajelor deposta electronica de catre administratorul (detinatorul) server-ului gazda catreorganizatia care a inchiriat spatiu pe acesta intr-un cont de posta electronicaspecificat de aceasta.

natura conexiunii la Internet a serverului-gazda: tipul conexiunii si vitezade transfer sunt esentiale pentru "vizibilitatea" site-ului web al organizatiei in

spatiul virtual. Cu cat site-ul este mai accesibil, cu atat eficienta si utilitatea sa vorfi mai mari pentru organizatie.

Alegerea serverului-gazda este rezultatul unei analize comparative afacilitatilor oferite de catre diferitii furnizori avuti in vedere si a facilitatilor vizatece catre organizatie.

Dup crearea site-ului i verificarea acestuia urmeaz etapa publicrii peWeb a site-ului, pentru ca paginile create s poat fi vizitate de utilizatori, iar site-ul s i ating scopulpentru care a fost creat .

n etapa publicrii pe Web a site-ului se parcurg urmtorii pai:

1. Stabilirea unui nume de domeniu2. Stabilirea serverului Web pe care va fi stocat (gzduit) site-ul3. Organizarea i denumirea fiierelor n conformitate cu cerinele

serverului gazd4. Transferul fiierelorNumele de domeniu este cel care d identitate site-ul pe Web. Numele de

domeniu al site-ului va face parte din adresa URL a fiecrei pagini i va oferi site-ului o prezen distinct pe Web.

Pe Web exist mai multe domenii principale care pot fi grupate astfel:

comerciale .com educaionale .edu guvernamentale .gov furnizorii de servicii de reea .net


26/40

26

instituii non-profit .org domeniile corespunztoare rilor lumii (.md pentru Moldova)Exist dou posibiliti de obinere a unui nume de domeniu pentru site: domeniu pltit domeniu gratuitOpiunea domeniului pltit asigur o prezen stabil i credibil pe Web.

Achiziionarea i nregistrarea unui domeniu nu este foarte costisitoare i asigursite-ului o identitate serioas i credibilitate. Fiind proprietarul unui domeniu se

poate schimba locaia site-ului (serverul Web pe care este gzduit) fr s fienecesar schimbarea domeniului.

Adresa URL a site-ului n cazul unui domeniu pltit va fi de forma:http://www.nume_site.comLista de gazde web cu taxwww.cnet.com/internet.www.findahost.com.www.hostfinders.com.

www.hostindex.com.www.thelist.internet.com.www.tophosts.com.Pentru a obine un nume de domeniu gratuit se apeleaz la companii on-line

care ofer astfel de domenii i spaiu de gzduire pentru site. Pentru cei carerealizeaz pentru prima dat un site Web este chiar indicat s foloseasc pentru

publicarea site-ului un domeniu i un serviciu de hosting gratuite.Un domeniu gratuit poate aduce i multe dezavantaje site-ului, cum ar fi:

restricii, att n ceea ce privete cantitatea, ct i tipul de date ce pot fi stocate

(fr reclame), obligativitatea afirii n paginile proprii a unui banner pentrufurnizorul de gzduire. De asemenea prima judecat de valoare asupra unui siteeste fcut pe baza numelui su de domeniu.

n cazul unui domeniu gratuit adresa URL a site-ului va fi:http://www.numefirmagazda.com/~nume_site sauhttp://www.nume_site.numefirmagazda.comPrin acest URL vizitatorii site-ului vor ti c se folosete un serviciu de

hosting gratuit ceea ce va afecta credibilitatea. Dac site-ul este unul de afaceri,folosirea unui domeniu i serviciu de hosting gratuit este contraindicat. Afiarea

unor bannere publicitare impus de furnizorii de serviciu distrag ateniavizitatorilor de la coninutul site-ului i mresc timpul de ncrcare al paginilor.Lista cu gazde gratuite:www.100best-free-web-space.com -www.fwpreview.com.www.freewebsiteproviders.com.www.freeindex.com.www.freewebspace.net.dir.yahoo.com/Business_and_Economy/

Serviciul de gzduire Web (Web hosting)Pentru a determina ce fel de cont se potrivete site-ului creat nainte de apublica site-ul pe Web este necesar o evaluare anecesitilor de acces. n aceastetap sunt necesare cunoaterea necesitilor de natur tehnic cum ar fi: limea


27/40

27

de band, mediul de transmisie (anten satelit, cablu cu fibre optice, unde radio),tipul de server folosit, asistena tehnic oferit.

Exist 3 opiuni de gzduire: Instalarea unui server Web propriu Utilizarea serverului Web al providerului de servicii Internet Utilizarea unui server Web aparinnd unei firme care ofer servicii de

hostingInstalarea unui server Web propriu este soluia cea mai costisitoare, dar i

cea care ofer avantaje semnificative. Dac dispunem de o conexiune dedicat sepot furniza servicii Web 24 de ore/zi utilizatorilor. Exist un control completasupra serverului Web i se poate publica orice se dorete. Se poate configuraserverul i pentru alte servicii, cum ar fi FTP, Telnet, scripturi CGI, etc. Avnd unserver propriu putem avea propriul domeniu care va stabili o prezen distinct peWeb. Adresa URL va avea forma urmtoare:

http://www.nume_firma.com/Costurile necesare echipamentului hardware, conexiunii la Internet,

configurrii i ntreinerii unui server propriu depesc, ns, posibilitile unuiutilizator obinuit.

Utilizarea serverului Web al providerului de Internet este o opiuneeconomic. Furnizorii de servicii Internet ofer n cadrul contului de acces i unanumit spaiu pe serverele proprii pe care se poate plasa site-ul, fr a percepe taxesuplimentare. Spaiul oferit este de obicei mic( 1-3 Mb) i nu sunt oferite faciliti

pentru crearea de pagini dinamice. Dac se dorete obinerea de facilitisuplimentare trebuie s pltit n plus.

Contul la ISP este accesibil pe baza unei conexiuni dial-up care permite o

legtur cu o vitez de pn la 56 Kbps.Dac se dorete deschiderea unui cont la ISP trebuie verificate detaliile

privind spaiul de stocare, taxele pentru spaiul adiional, eventualele alte taxe.Trebuie verificat de asemenea disponibilitatea altor servicii, precum: FTP,Gopher, Telnet, scripturi CGI, care ar trebui s poat fi utilizate gratuit, n cazul ncare exist.

Un cont la un provider ISP este o opiune economic dar, n acelai timp,limitat. Nu exist control al serverului Web, serviciile adiionale rmn lalatitudinea providerului, nu exist domeniu propriu. Adresa URL va arta astfel:

http://www.provider.com/~nume_siteUtilizarea unui serviciu de hosting pltit reprezint cea mai bun soluie dinpunctul de vedere al raportului servicii/pre . Ofertele sunt numeroase i variate capre. nainte de a alegere trebuie realizat un studiu comparativ al ofertelor nprivina spaiului pus la dispoziie, al traficului impus precum i al prezeneidiverselor faciliti: scripturi CGI, baze de date, email personalizat, al modului detransfer al fiierelor, , etc. trebuie avut n vedere c site-ul se poate dezvoltaulterior, astfel nct spaiul de stocare rezervat la nceput poate deveni insuficient.

Adresa URL a site-ului va avea forma urmtoare:

http://www.nume_site.comn acest caz se poate beneficia i de una sau mai multe adrese de emailpersonalizate de tipul:

adresa@nume_site.com


28/40

28

Folosirea serviciilor unei firme de hosting v permite ca, odat ce deineipropriul nume de domeniu, s v transferai site-ul pe serverul Web al firmei i sbeneficiai de o prezen stabil pe Web. Firmele de hosting ofer uneori i numede domenii pentru clienii lor ns exist riscul ca dac se dorete renunarea laserviciile acelei firme se poate pierde domeniul. De aceea este mai bine cadomeniul i gzduirea s fie tratate separat.

Organizarea i denumirea fiierelorServerul Web are un director "rdcin" (root) unde vor fi stocate toate

fiierele site-ului. Este indicat s se organizeze fiierele care fac parte din site pecomputerul personal exact aa cum ele vor fi organizate pe serverul Web.. Folderulunde vei stoca aceste fiiere pe computerul personal va juca rolul directorului"rdcin" al serverului. n directorul "rdcin" va fi plasat fiierul care va conine

pagina "home" a site-ului, acest fiier fiind denumit de obicei index.html sauindex.htm.

Dac site-ul este de mici dimensiuni se pot plasa toate fiierele n acelaidirector. Dac site-ul este mai mare, este recomandat s se creeze pentru fiecare

seciune principal a site-ului cte un subdirector care va conine fiierele asociateacelei seciuni. Subdirectoarele pot conine la rndul lor cte un fiier index.Atunci cnd se transfer fiierele de pe computerul personal pe serverul Web se

poate transfera ntregul subdirector cu fiierele coninute n el. Aceast metod vaface i ntreinerea site-ului mult mai uoar.

Pentru stocarea imaginilor se poate crea un subdirector special n directorulrdcin. n acest caz este important s crem un subdirector similar cu aceeaiamplasare i pe computerul personal.

Calea de la pagina care apeleaz o imagine la imaginea respectiv trebuie s

fie aceeai i pe computerul personal i pe server, n caz contrar imaginile nu sevor afia dup ce site-ul a fost transferat pe server.

Stocare a imaginilor mai poate fi realizat i prin crearea unui subdirectordestinat imaginilor, plasat n subdirectorul fiecrei pagini. SE respect aceleaicerine legate de calea corect ctre imagini. Aceast metod mbuntete vitezade ncrcare a imaginilor n pagini, prezint ns dezavantajul este necesar s serein mai multe copii ale aceleiai imagini n diferite subdirectoare, n funcie de

paginile unde este folosit.La mutarea fiierelor pe serverul Web se impune verificarea numelor

fiierelor care trebuie s fie compatibile cu sistemul pe care sunt mutate. Trebuieverificat denumirea i extensia fiierelor(.html sau .htm). Trebuie reinut nsistemele UNIX, care sunt cele mai des folosite ca servere Web, denumirilefiierelor este case-sensitive. O pagin denumit homepage.html nu este totuna cu

pagina HomePage.html. De aceea este indicat s se foloseasc pentru denumireafiierelor numai litere mici.

Transferul fiierelorTransferul fiierelor care compun site-ul de pe computerul propriu pe

serverul Web const n copierea fiierelor pe server n locaia destinat site-ului.

Exist firme de hosting care asigur o aplicaie special destinat transferuluifiierelor. Cea mai utilizat metod de transfer este prin intermediul unui clientFTP.


29/40

29

Client FTP (File Transfer Protocol) este o aplicaie prin intermediul creia sepoate realiza transferul fiierelor de pe un sistem pe altul. Operaia de copiere afiierelor de pe computerul personal pe un alt computer se numete Upload, iaroperaia preluare a fiierelor de pe un alt computer, pe computerul personal senumete Download.

Cele mai folosite programe FTP sunt CuteFTP (http://www.cuteftp.com) iWS_FTP (http://ipswitch.com). Dup instalarea unui client FTP, nregistrareanumelui de domeniu i obinerea unui cont la un serviciu de gzduire sunt createcondiiile pentru transferul fiierelor care compun site-ul pe serverul gazd.

Pentru a realiza transferul fiierelor, se parcurg urmtorii pai: se realizeaz conectarea la Internet se deschide programul FTP. Utiliznd casetele de dialog se introduc

informaiile necesare programului pentru a realiza conexiunea cu computerulgazd.

se furnizeaz programului adresa FTP a host-ului. Aceasta adres estefurnizat de firma de hosting la deschiderea contului. Programul va cere numele de

utilizator i parola stabilite la deschiderea contului. Se de-bifeaz opiuneaAnonymous din meniul Login. Se introducerea numele de utilizator i a parola iastfel se obine accesul contul personal, avnd accesul la directorul unde vor fi

plasate fiierele site-ului. Programul trebuie s cunoasc tipul fiierelor transferate, pentru

fiierele HTML se folosete opiunea ASCII iar pentru celelalte fiiere, opiuneabinary. Exist i posibilitatea alegerii opiunii AutoDetect prin care programuldetermin singur tipul fiierului i modul cum va face transmiterea lui.

Dup furnizarea acestor informaii programul FTP va realiza conexiunea cu

serverul gazd.Fereastra aplicaiei FTP este mprit n dou: ntr-o parte sunt directoarele

de pe computerul personal, n cealalt parte directoarele de pe computerul gazd.Se selecteaz directorul care conine fiierele personale i se d comanda detransfer n directorul care este destinat pe serverul gazd.

Folosirea scripturilor CGI asociate site-ului necesit atenie special.Majoritatea serverelor necesit instalarea scripturilor CGI ntr-un subdirectorspecial numit cgi-bin, aflat n directorul personal. Pentru plasarea i setarea corecta scripturilor trebuie contactat administratorul serverului gazd care v va oferi

indicaiile necesare.Dac dup transferul fiierelor apar probleme cum ar fi: paginile publicatenu pot fi accesate deloc, scripturile nu funcioneaz,se verific, mai nti, dacfiierele se afl n directoarele potrivite. Urmeaz verificarea permisiunilor deacces pentru directoare i fiiere, extensiile fiierelor, fiierele index. Cea maisigur cale de rezolvare a lor este s luai legtura cu administratorul serveruluigazd .

Pentru a atrage noi vizitatori,un site trebuie ntreinut i actualizat periodic.Pentru a menine continuu interesul vizitatorilor, un sit web nu trebuie s fie static.

Daca nu ofer informaii noi i atractive sau resurse utile, surferii nu vor avea niciun motiv s mai revin iar situl i pierde popularitatea.ntreinerea i actualizarea unui sit web se realizeaz din urmtoarele motive: pentru mbuntirea proiectrii i machetrii


30/40

30

pentru actualizarea sau adugarea unor informaii suplimentare pentru a rspunde comentariilor, cerinelor sau observaiilor

vizitatorilor pentru a corecta erorile i problemele aprute n timpul proiectrii

Fiierele HTML i componentele grafice sau multimedia care alctuiesc opagin web sunt legate ntre ele, de aceea orice adugare sau modificare afecteazrelaia care exist ntre aceste fiiere. Apar: legturi rupte, imagini lips sau paginiweb care nu se ncarc ntr-un mod satisfctor. De aceea, trebuie acordat oatenie deosebit ntreinerii sitului web, pentru a v asigura c toate fiierele istructura sitului sunt optime iar toate paginile web pot fi vizualizate fr probleme.

ntreinerea unui sit web personal, difer foarte mult fa de ntreinerea unuisit de comer electronic. n funcie de complexitatea sitului, este posibil cantreinerea i actualizarea acestuia s reprezinte sarcina permanent a unuiwebdesigner sau chiar a unei echipe.

Pentru a realiza o ntreinere eficient a sitului web, se poate ntocmi o baz

de date care trebuie sconin: scurt descriere a coninutului paginilor web frecvena de actualizare mbuntirile sau modificrile aduse legturi i alte resurse folosite comentariile sau recomandrile vizitatorilor .Deoarece plasamentul n motoarele de cutare se schimb permanent, deci

este necesar verificarea periodic a plasamentului.Important este i urmrirea traficului. Numr de vizitatori, care sunt

paginile cele mai frecventate sau care pagini web constituie o poart de ieire dinsit? Sunt informaii care se poate obine prin folosirea eficient a unui contor detrafic.

Pe baza analizei rezultatelor obinute se poate face modificarea, actualizareasau chiar nlocuirea paginilor web cele mai puin accesate i care nu prezintinteres pentru vizitatori.

Prin actualizarea unui sit web se nelege, n principal, modificareaconinutului. Aceasta poate presupune adugarea sau modificarea unor legturiexterne sau chiar adugarea unui formular.

Schimbarea coninutului unui sit web nu nseamn neaprat renunarea laconinutul vechi. Unele materiale ( articole, recenzii, etc. ), care pot fi n continuareutile cititorilor se pot pstra sub forma unor arhive. Prin organizarea judicioas aacestor arhive se va oferi un acces facil tuturor persoanelor interesate. Deasemenea, se poate aduga o pagin cu nouti care trebuie actualizat periodic.

Resursele i costurile necesare actualizrii unui sit web depind foarte mult defelul sitului i complexitatea acestuia. Trebuie stabilit ct de des va fi actualizatsitul i ct de extinse vor fi aceste actualizri.

6.4. Etapa 4-aAdministrare site-uri.


31/40

31

Muli considera ca dupa realizarea site-ului, munca s-a incheiat si nu acordao importanta prea mare administrarii si intretinerii site-ului. Aceasta greseala, caredin pacate este destul de frecventa, are ca rezultat existenta multor site-uri cuinformatii neactualizate de luni sau chiar ani de zile.

Pentru ca site-ul dvs. sa fie permanent actualizat si sa prezinte informatiicorecte, oferim pe baza de abonament lunar servicii complete de administrare siintretinere a site-urilor web:

- Verificare zilnica a functionalitatii site-ului;- Verificare zilnica a functionalitatii linkurilor si a formularelor din cadrul

paginilor;- Actualizarea / Modificarea paginilor web (texte, imagini etc.) ;- Introducerea in site a noilor oferte/servicii/produse;- Prelucrarea imaginilor;- Modificarea designului site-ului in functie de noile necesitati;- Configurarea conturilor de e-mail;- Administrarea bazelor de date ;- Monitorizare permanenta a site-ului;- Monitorizarea pagerank-ului si rezultatelor in motoarele de cautare;- Optimizarea vitezei de incarcare a paginilor web;- Efectuarea modificarilor se face in maxim 24 de ore de la solicitare;- Editarea si trimiterea unui newsletter periodic;- Statistici saptamanale privind numarul de vizitatori si cuvintele cheie cele

mai cautate.Tipul de site ales, impune o anumita frecventa si anumite metode pentru

actualizarile specifice. Beneficiarul (proprietarul) site-ului poate sa apeleze in acestsens la persoanele care au proiectat site-ul. Acest lucru se recomanda a fi inscris incontract. Este posibil, ca proiectantul site-ului sa puna la dispozitia beneficiarului,un instrument de actualizare automata a paginilor Web, astfel incat sa se poataactualiza site-ul fara sa se cunoasca nimic despre HTML, FTP etc.

In general, este mai usor si mai convenabil, ca beneficiarul sa cumpere inbaza unui contract intreg pachetul de servicii pe care un ISP il ofera.

7. Evoluia aplicaiei web pentru informare despre petrecerea

licitaiilor n cadrul SAAp-Canal Chiinu.Ce reprezint situl oficial al SAAp-Canal Chiinu:Situl oficial al SAAp-Canal Chiinu este un site informativ care

presteaz informaie deplin pentru toi care sunt interesai de activitatea sauserviciile prestate de ntreprindere. n continare vom face o excursie pe paginileacestui sitecare este alcatuit din nou rubrici, i anume:

1. Pagina principal rubricaHome:


32/40

32

Home este format din trei module verticale, care sunt innoite permanent :- Informaii privind sistara apei;- Informai utile despre produse, istoric, etc.- Nouti.

2.

Rubrica Despre noi:

Rubica Despre noi propune utilizatorilor informaie despre:- Istoria intreprinderii;


33/40

33

- Echipa managerial;- Cooperarea cuUniunea european.

3. Rubrica Calitate:

Rubica Calitate propune utilizatorilor informaie despre:

- Calitatea apei;- Declararea conducerii,- Certificte de acreditare;- Acte legislative i normative;- Sondaj calitate servicii.4. Rubrica Servicii:

Rubica Servicii propune utilizatorilor informaie despre:- Rapoarte de activitate;- Genuri de activitate;- Tarife;- Servicii prestate;

Telefoane relaii.


34/40

34

5. Rubrica Informaii utile:

Rubica Informaii utile propune utilizatorilor informaie despre:

-

Birouri i funcii;- Adresai un mesaj;- Mic dicionar al apei.


35/40

35

6. Rubrica Contractare:

Rubica Contractare propune utilizatorilor informaie despre:- Proprietarii locuinelor;- Persoane juridice amplasate in ncaperi locative;- Persoane juridice APLP;- Persoane juridice CCL;- Ageni economici.

7. Rubrica Achiziii:


36/40

36

Rubica Achiziii propune utilizatorilor informaie despre:- Curente;- Arhiva.

8. Rubrica Presa:

Rubica Presa propune utilizatorilor informaie despre:

- Comunicate de pres;- tiri.9. RubricaContacte:


37/40

37

n continuare vom descrie evoluia rubricii Achiziii.

n vederea satisfacerii necesitilor funcionrii normale a ntreprinderii,totodat i asigurarea economiei i eficacitii procurrii prin licitaie a mrfurilor,lucrrilor i serviciilor cu participarea unui numr ct mai mare de furnizori la

procedurile de achiziionare, asigurrii dezvoltrii concurenei libere ntre ei,obiectivitii i neprtinirii procedurilor de procurare, precum i cretereacredibilitii furnizorilor fa de S.A. "Ap-Canal Chiinau" ca partener de afaceri,comitetul de conducere a hotrt s informeze potenialii ofertani despre

petrecerea licitaiilor prin intermediul surselor mass-media i n paralel publicareaanunurilor pe pagina oficial WEB al ntreprinderii.Site-ul oficial la acel moment avea rubrica nouti unde i au fost publicateanunurile de petrecere alicitaiilor (print screen.1)

Print Screen1.

Rubrica fiind destinat noutilor se nnoia zilnic cu diferite genuri deinformaii, aa cum scurgeri , deconectri, lucrri planificate, avarii i altinformaie. Informaia privind anunarea licitaiilor se dizolvau n mulimeaanunurilor. Agenii economici sunau permanent i solicitau informaii cu privire lalicitaiile care se petrec.

n urma solicitrii secretarului comisiei de licitaie, serviciul infomatizri alntreprinderii a fcut in rubrica nouti o surubric Achiziii.(Print Screen 2).

ntre timp procedura achiziiilor prin licitaie a evoluat, a fost reglementat.Numrul anunurilor sa majorat brusc i la solicitarea secretarului comisiei delicitaie, serviciul infomatizri al ntreprinderii a fcut o nou rubrica Achiziii


38/40

38

cu dou subrubriciAchiziii curente i Arhiv.( Print Screen 3). Acestesubrubrici sunt necesare :

- Achiziii curente pentru informarea agenilor economici despre licitaiileanunate i cele n derulare.

- Arhiv pentru informarea agenilor economici despre licitaiile dejapetrecute i prognozarea de ctre acetea a perioadelor de achiziiie a unor

sau altor produse, lucrri i servicii, pregatirea pentru aceleai achiziiipentru anul viitor.n urma elaborrii a unui site nou Print Screen 3 a evoluat n Print Screen4.

Print Screen2

Print Screen3


39/40

39

Print Screen4

Print Screen5

Print Screen 5este un viitor al aplicaiei descrise. Necesarul de a modifica situl n

aa mod apare n momenteul elibirrii caietului de sarcini, care trebuie ridicat lasediu n baza unei procuri i achitarea taxei de achiziie a acestuia sau taxei degaranie n cazul lucrrilor i serviciilor, dar n cazul cnd nu este necesitateaacitrii taxelor, apare posibilitarea descrcrii caietul de sarcini direct de pe site-ul


40/40

ntreprinderii, totodat evitnd necesitatea de a face o cale pentru a ridica caietul desarcini.

7.Bibliografie

1. Iniiere n Internet, gid complet n realizarea unui site, Teodora German ,editura Ericon 2011.

2. Andrei Ciobanu, http://ciobanu.freehosting.md.

3. Centrul de Computere i Comunicaii Iai,http://www.cultura.tubefun4.com

4. Situl oficial al SA Ap-Canal Chiinau, www.acc.md.

5. www.tocilar.ro.

6. Centrul Naional de Dezvoltare a nvmntului Profesional i Tehnic,CREAREA SITE-URILOR WEB, OBOGEANU GHEORGHIA, profesor graddidactic I.
http://www.cultura.tubefun4.com/http://www.cultura.tubefun4.com/http://www.cultura.tubefun4.com/http://www.tocilar.ro/http://www.tocilar.ro/http://www.tocilar.ro/http://www.cultura.tubefun4.com/

crearea unei aplicații web pentru informarea despre licitație

Documents