nr. 2, joi, 24 octombrie 2013

FILIT – un evenimentracordat la piaţa decarte mondială

Centrul de greutate al primei zile aFestivalului de Literatură şi Traducere Iaşi(FILIT) a fost, cu siguranţă, evenimentuloficial de deschidere, şi anume „Serile

FILIT: festivalul îşi salută invitaţii”. TeatrulNaţional „Vasile Alecsandri” a fost, aşadar,punctul de întâlnire al unor personalităţicare au atestat amploarea şi serio zi tatea

unui festival salutat nu doar de cei directimplicaţi în organizarea lui, ci şi de figuridin sfera culturii şi politicii româneşti,franceze şi germane. pagina 3

Manualul uneiîntâmplări fericiteIleana Mălăncioiu şi ŞtefanAgopian au reuşit să întreţină,cu înţelepciune, o atmosferărelaxată la prima lor întâlnireoficială de la FILIT, în calitatede „scriitori printre liceeni”.

pagina 2

În prima zi a FILIT, conceptul de „Scriitoriîn centru” a debutat la Casa FILIT cu oîntâlnire la care au participat PetruCimpoeşu, Jan Koneffke (Austria) şiCristian Teodorescu. paginile 4-5

Petru Cimpoeşu, Jan Koneffkeşi Cristian Teodorescu, desprescriitorii-jurnalişti

Prima zi a FILIT a însemnat, pe lângă multe alteîntâlniri şi „întâm plări” culturale în care în cen trulatenţiei s-au aflat scriitorii şi cărţile lor, şi prima filă din povestea „Întâlnirilor Alecart” în cadrul FILIT. pagina 7

Sadie Jonesprezentă la „Întâlnirile Alecart”

Actualitate2

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

A doua întâlnire din seria „Scriitori printre liceeni”

Manualul uneiîntâmplări fericiteSă te simţi şi-n pielea ta, şiclasic în viaţă e una dintre celemai teribile misiuni ale unui omdeştept. Să-ţi păstrezi umorul şifirescul atunci când lumea seuită la tine ca la o statuie încarne şi oase şi cărţi e cumplitde dificil. Ileana Mălăncioiu şiŞtefan Agopian au reuşit săîntreţină, cu înţelepciune, oatmosferă relaxată la prima lorîntâlnire oficială de la FILIT, încalitate de „scriitori printreliceeni”. S-a întâmplat miercurila prânz, preţ de aproape douăceasuri, în Sala de Festivităţi aColegiului Naţional „CostacheNegruzzi”.

Alex Savitescu

Natură vie cu liceeni şiEmil BrumaruAmfiteatrul e atât de plin, încât nici le -gitimaţiile nu ajută prea mult atunci când îţicauţi un loc liber. Zici că e 15 septembrie,iar liceenii și profesorii au venit la des ch i -derea anului școlar. Mai mult, ai sen ti men -tul că sunt prin sală și oameni din alte pei -saje. Așa și e: profesori universitari, EmilBrumaru cu șapcă și plete, băieţi și fetedintr-a șaptea și a opta. Pe ăștia din urmă îirecunoști cel mai ușor: zgomotoşi ca toţi ceide vârsta lor, încercând să-şi lase, din cândîn când şi fără succes, copilăria în urmă. Peei şi pe Emil Brumaru cu şapcă şi plete.

Linişte, şşşt, linişte, şşşt! O fată de liceucu vocaţie de bun organizator reuşeşte să-icalmeze pe colegii săi. Dificilă misiune au şi

doamna Camelia Gavrilă, directorul Inspec -toratului Şcolar Judeţean Iași, şi doamnapro fesoară Mihaela Doboş. Dificilă, pentrucă e greu să vorbeşti, în doar câteva mi nu -te, despre viaţa şi opera lui Ştefan Agopianşi ale Ilenei Mălăncioiu. Doamna Gavrilă lepo vesteşte celor aflaţi în sală des pre „disi -denţa discretă” a celor doi autori în pe ri -oada comunistă. Mă uit înspre bă ieţii de perândul din spate: pentru ei, isto ria noastrărecentă este – cum e şi normal să fie – la felde proaspătă ca anii fertili ai Nilului, dintimpul celei de-a treia dinastii de faraoni. Cutoate astea, după cum spune şi inspectorulgeneral, suntem cu toţii prezenţi într-unspaţiu unde „educaţia şi cultura trebuie săse întâlnească”. Iar doam na profesoară Doboşle reaminteşte elevilor din sală tot despre un

rendez-vous: acela al cititorului cu autorulşi cu opera sa.

„Leneşul” mai mult citeşteIleana Mălăncioiu respiră eleganţă. Vorbelesale îi fac pe cei mai neastâmpăraţi să secalmeze, iar pe cei uşor plictisiţi să tresară.Le povesteşte celor din sală despre viaţa descriitor printre scriitori: „Lumea noastră nueste o lume a îngerilor”. E ciudat s-auzi cu -vin tele astea rostite calm şi-aproape ne cru ţă -tor, de un personaj atât de trecut prin viaţă. Oleagă de Ştefan Agopian o prietenie veche.Vorbele nu-s de complezenţă: ascultând-o,n-ai cum să-i pui discursul sub semnul neîn cre -derii. La fel, nu poţi face lucrul ăsta cu poeziasa. A hotărât să le citească liceenilor câtevapoeme alese din toate „vârstele” şi din toate

epocile prin care a trecut. O prezenţă dinaulă se întreabă, uşor mirată, cum a reuşitsă scrie „cam la fel” în toţi aceşti zeci de ani.Răspunsul e în textele sale: nu a scris con-junctural, nu a scris sub „papucul” epocii, nua interesat-o poezia „politică”, de exem plu,deşi, recunoaşte, „la un moment dat, înce pu -sem să scriu şi poezie politică, pentru că aşaerau vremurile”. Erau acele vremuri, dragi co -pii născuţi după 1990, pe care voi le supra pu -neţi cu vremurile Evului Mediu. Şi aici aveţidreptate. Uite, şi domnul Agopian s-a gân-dit la asta!

Da, domnul Agopian, despre care bunul săuprieten, regretatul Mircea Nedelciu, glumeacă, de-o să trăiască suficient de mult, o săajungă să creeze universuri de roman în pre -istorie. Astăzi, Ştefan Agopian vrea să le po -vestească puştanilor o întâmplare din ar mată.Dintr-o preistorie mai recentă. Una cu succesgarantat la public. Un blockbuster scris în lim -baj „colorat”, parcă o aud pe una dintre doam -nele profesoare de liceu din sală jucându-secu adjectivul. Interesante sunt reacţiile au-ditoriului didactic: la primul „pizda mă-tii!”,unii dau să-şi pună mâna la gură; la al do i lea,se calmează; la al treilea, deja relaxaţi, râd.Liceenii râdeau de mult, de la primele foto -grafii amare ale perioadei de pifan a lui Şte fanAgopian. „Băi, eu îi cumpăr ăstuia cartea, că-itare tipul!”, aud din spate o voce bărbă -tească în formare.

Ştefan Agopian şi-a citit textul stând pescaun, pentru că e „leneş”. Unul care nespune, la un moment dat, că „să fii scriitorînseamnă să-ţi mănânci viaţa”.

***Căutam o încheiere deşteaptă, când mi-amamintit de un proverb armenesc: „Limbanepriceputului e întotdeauna lungă”. Re -por terul alege să tacă, până nu se faceprea târziu.

nr. 2, joi, 24 octombrie 2013

© Io

an A

petr

ei

3Actualitate

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

nr. 2, joi, 24 octombrie 2013

Centrul de greutate al primeizile a Festivalului de Literaturăşi Traducere Iaşi (FILIT) a fost,cu siguranţă, evenimentuloficial de deschidere, şi anume„Serile FILIT: festivalul îşisalută invitaţii”, moderat deCătălin Sava. Teatrul Naţional„Vasile Alecsandri” a fost,aşadar, punctul de întâlnire alunor personalităţi care auatestat amploarea şi serio zi -tatea unui festival salutat nudoar de cei direct implicaţi înorganizarea lui, ci şi de figuridin sfera culturii şi politiciiromâneşti, franceze şi germane.

Anca Roman

Prezentatorul Cătălin Sava a deschis searaadunând o serie de motive care să justificenevoia unei manifestări culturale de taliaFILIT: „De ce FILIT? Pentru că România aveanevoie de un astfel de eveniment racordatla piaţa de carte mondială”. El a adăugat cămomentul ales pentru prima ediţie este câtse poate de favorabil, întrucât „festivalul vabeneficia în mod direct de deschidereainternaţională câștigată de scriitorii româniîn ultimii ani”.

Dan Lungu, directorul FILIT, a fost cel ca-re a urcat apoi pe scenă. Cu un discurs cen-trat pe devotamentul invitaţilor și partene-rilor FILIT, pe care nu l-a lipsit însă de tona-lităţi literare: „Mă simt ca la o aniversare,când ești copil și te bucuri că ţi-au venit toţiinvitaţii”. Și-a exprimat apoi recunoștinţafaţă de invitaţii și partenerii care s-au dove -dit neașteptat de solidari cu ideile pe care le-apropus și care au dus, în cele din urmă, la îm -plinirea celui mai important aspect pe careFILIT îl urmărește: dincolo de orice benefi-ciu practic, „cea mai importantă e bucuriadin jurul împărtășirii lecturii”. Convins fiindcă „un mare festival este cel la care nu îţiajunge timpul să mergi la toate evenimen-tele la care ţi-ai dori să ajungi”, Dan Lunguvede toate șansele de reușită în ceea ceprivește FILIT.

A urmat Camelia Gavrilă, directorul In spec -toratului Școlar Judeţean Iași, care a ac -centuat nevoia ca tinerii să se reîntoarcă laliteratura și cultura adevărate, aducând îndiscuţie și implicarea școlilor din Iași în or-ganizarea FILIT, care i-au amintit de mode-lul junimist căruia speră ca generaţia tână-ră să îi ofere o nouă interpretare. De ase -menea, a adăugat: „Aș dori ca după întâlni-rea cu scriitorii, să rămână acest spirit șiaceastă vocaţie devoratoare de cultură și deliteratură și mai departe, dincolo de momen -tul când se va fi închis festivalul”.

Iaşiul, capitala culturalăsecretă a RomânieiPe scenă a urcat și François Weyergans, carea adus la FILIT salutul Academiei Franceze șiși-a exprimat încrederea că Iașiul va fi într-ozi capitală europeană a culturii.

La deschiderea FILIT a fost prezent și mi-nistrul Culturii, Daniel Barbu, care conside-ră că această nevoie a unui festival interna-ţional este o dovadă a maturităţii societăţiiromânești, apreciind faptul că „Iașiul orga-nizează un festival internaţional prin propri -ile sale forţe, cu resurse de creativitate, deinteligenţă și – inevitabil – financiare”.Ministrul Culturii și-a exprimat admiraţiafăcând o analogie între echipele organi za -torice și „un soi de armată galantă și inteli-gentă precum cea depre care a scris în mu-zică Rameau”.

Un alt invitat important al serii a fost am -basadorul Germaniei în România, Hans Wer -ner Lang, care a sugerat că Iașiul este capi-tala culturală secretă a României. De ase-menea, a ţinut să aplaude iniţiativa FILIT, vă -zând în aceasta „o continuitate istorică, pen -tru a extinde și mai mult oferta culturală aRomâniei și a Iașiului”.

Primarul Iașiului, Gheorghe Nichita, s-aarătat surprins în mod plăcut de implicareapoliticienilor și a oamenilor din adminis tra -ţia publică locală și centrală în ceea ce ţinede viaţa culturală a Iașiului: „Asta înseamnăresponsabilitate, respect faţă de cultură șiangajament”. Păstrând linia discursului, acompletat cu următoarea remarcă: „Atunci

când organizăm un festival de cultură nu fa-cem altceva decât să arătăm cartea de vizi-tă, titlul de nobleţe care înalţă un oraș, ocomunitate”. Primarul Iașiului și-a exprimatapoi dorinţa ca Iașiul să nu mai fie un orașce trăiește din amintiri, ci „din entuziasmulși energia degajate de marile evenimente”.

„Aţi urcat Iaşiul în trenulcorect”Cristian Adomniţei, președintele Con si liuluiJudeţean Iași, a lăudat și el ideea de a orga-niza un eveniment de cultură precum FILIT,subliniind nevoia ca tinerii să își reinvente-ze modul de raportare la cultură, prin inte-racţiunea directă cu oameni iniţiaţi înaceastă direcţie.

Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu,și-a exprimat simpatia faţă de cei implicaţi,asigurându-i de susţinerea instituţiei pe careo conduce. Laudele la adresa FILIT au venit subforma: „Aţi urcat Iașiul în trenul corect”.

Intervenţia Președintelui Senatului Româ -niei, Crin Antonescu, a păstrat aceeași liniecaracterizată de entuziasm adoptată și deceilalţi invitaţi în ceea ce privește FILIT,

subliniind nevoia pe termen lung a unui e ve -niment cultural care să încurajeze Iașiul săconcureze cu orice alt oraș european.

Ultimul salut al serii a fost cel al mana ge -rului Operei Naţionale Iași, Beatrice Rancea,care însă, din raţiuni practice, și-a scurtat dis -cursul, preferând să invite publicul la eveni -mentul care urma și care privea în mod directinstituţia pe care o conduce, și anume spec ta -colul Indiile galante, în regia lui Andrei Șerban.

FILIT – un evenimentracordat la piaţa decarte mondială

„Un mare festival este cel lacare nu îţi ajunge timpul să mergila toate evenimentele la care ţi-aidori să ajungi”. – Dan Lungu

4

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

În prima zi a FestivaluluiInternaţional de Literatură şiTraducere Iaşi, conceptul de„Scriitori în centru” a debutat laCasa FILIT cu o întâlnire lacare au participat PetruCimpoeşu, Jan Koneffke(Austria) şi CristianTeodorescu. Evenimentul a fostmoderat de Bianca Burţa-Cernat, redactor la EdituraCartea Românească şi larevista „Observator Cultural”.„Mai sunt scriitorii, literatura încentru?”, s-a întrebat ea şi i-aîntrebat şi pe invitaţi, lansândtema discuţiei ce avea săurmeze. Apoi, făcându-le oscurtă prezentare şi descriere,i-a invitat pe scriitori săcitească un pasaj din proprialor operă.

Ioan Stoleru

Petru Cimpoeşu, autor premiat de UniuneaScriitorilor din România (Simion liftnicul şiChristina Domestica şi vânătorii de suflete)

şi de Academia Română (Christina Domesticaşi vânătorii de suflete) şi care a primit Mare -le Premiu „Magnesia Litera” şi Cartea Anu-lui 2006 în Republica Cehă pentru romanulSimion liftnicul, tradus în Cehia, Spania,Italia, Croația, Bulgaria, Ungaria, Germaniaşi Franța, a citit un fragment din ChristinaDomestica şi vânătorii de suflete, „unul încare încercam să demonstrez că singurul lu-cru serios de pe lumea asta e moartea”:

„În rest totul a decurs aşa cum se cuvine.Am ajuns la cimitir, au pus sicriul pe margi-nea gropii şi, înainte de a o lăsa jos, pastorula ținut să aducă un ultim omagiu răposatei,rostind eventual câteva cuvinte de bun-simțcare să convingă. […] «În privința sufletului,lucrurile stau însă cu totul altfel. Poate cine-va să pretindă că sufletul e făcut din lut? Calutul acesta», arătă spre pământul proaspăt,cel din groapă, care mirosea a râme, şi toțipriviră împreună cu el într-acolo”.

Jan Koneffke, despre care moderatoareaa spus că-l consideră şi scriitor român, a fostdistins cu numeroase premii literare, prin-tre care Leonce und Lena Preis. Cărțile saleau fost traduse în limbile italiană, olandeză,bulgară, română şi chineză, iar acțiunea ro ma -nului Cele şapte vieți ale lui Felix Kannmacher,

Petru Cimpoeşu Jan Koneffke Cristian Teodorescu

Petru Cimpoeşu, Jan Koneffkeşi Cristian Teodorescu, despre scriitorii-jurnalişti şi viitorul prozei

Actualitatenr. 2, joi, 24 octombrie 2013

5

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

din care a citit, este situată în România in-terbelică. Acesta a citit întâi un fragment îngermană, „ca să auziți cum sună”, după ca-re translatorul a recitit acelaşi fragment înromână şi a continuat lectura:

„Cu timpul, Marine devenise prea obosi-toare pentru Marcu, aşa că a schimbat-o cualte femei, mult mai slabe şi ceva mai tăcu-te. Iar o dată la trei săptămâni îşi impuneao cură de castitate. I se părea că îşi desc o pe -rise o iritație pe burtă, că degetele de la pi -cioare erau reci sau amorțite, iar noaptea su -ferea de o tuse înecăcioasă. Era convins căavea de a face cu primele simptome ale u -nei boli venerice de care avea să moară închinuri. A trimis după medicul personal al luiCarol al II-lea, partenerul de bridge preferatde la palat, şi s-a supus ascultător tratamen -tului cu lipitori de care avusese parte şi suve -ranul, el însuşi îngrozit de bolile venerice”.

Cristian Teodorescu a primit Premiul deDebut al Uniunii Scriitorilor, Premiul UTC şi

Premiul Fundației „Liviu Rebreanu”. A maifost premiat de Academia Română şi a fostlaureat al Premiului Național de Proză al„Ziarului de Iaşi”, al Premiului pentru cel maivaloros roman, în cadrul Colocviilor Roma-nului Românesc, Alba-Iulia, şi al Premiuluipentru Proză al Uniunii Scriitorilor din Ro-mânia. A fost tradus în Olanda, Rusia şi Sta-tele Unite. Ne-a citit o povestioară din Med -gidia, oraşul de apoi, carte despre care aspus că „are o sută şi ceva de povestiri carepot fi citite şi separat”:

„Într-o noapte, când se întorcea Fănicădin deal de la Chelu, îl muşcă nişte câini, um -bla o haită prin oraş. Ziua, câțiva dădeau dincoadă prin fața prăvăliilor, alții se duceau lacazarmă după oasele de la bucătărie şi ce lemai dădeau soldații. […] Leuțu te lăsa să-lmângâi de bună ziua, dar nu mai mult. Lă-tra scurt şi muşca aerul dacă încercai să-ipui zgardă. Noaptea îi aduna după el pe toțicâinii fără stăpân şi bântuia pe străzi”.

Un scriitor trebuie să-şicreeze empatie faţă depoveste, în timp ce unjurnalist este empaticfaţă de subiectPentru că fiecare dintre invitați a avut sau în -că are de-a face şi cu gazetăria, moderatoareai-a întrebat în continuare cum se împacăscriitorul de ficțiune cu co men ta torul rea -lității. Petru Cimpoeşu, care a spus că nu seconsideră jurnalist, susține că este mai im-portantă activitatea sa în linişte, în tăcere, înanonimat, cu o apariție la patru-cinci ani aunei cărți decât activitatea de gazetar. „Nicieu nu mă consider un jurnalist propriu-zis,dar nu aş avea nimic împotrivă să fiu unul.Cred că este foarte folositor pen tru un scriitorsă aibă şi această experiență jurnalistică. Di fe -rența constă în empatie, un scriitor trebuiesă-şi creeze empatie față de personajele sale,față de povestirea sa, în timp ce un jurnalisteste empatic față de subiect”, a spus JanKoneffke. Cristian Teodorescu consideră călucrurile acestea nu sunt atât de apropiate saucă sunt în raport net de excludere. „Poți săfaci foarte bine şi gazetărie şi să scrii şi cărți, lafel cum poți să fii doar gazetar, fără să simținevoia să scrii şi proză sau poezie. Câți dintrenoi, în anii ’90, n-au scris măcar câteva arti-cole, majoritatea de opinie, prin care să re-verse ofurile despre ceea ce se întâmplase saudespre ceea ce tocmai se întâmpla? În măsuraîn care nu scrii jurnalistică făcând pe scriitorulşi nu faci pe scriitorul atunci când scrii jurna -lism, se pot lega, fiindcă în definitiv tot la oa -meni te uiți, tot oameni analizezi”, a spus acesta.

Întâlnirea s-a încheiat cu o întrebare le -gată de viitorul cărților şi al scriitorilor. Da-că Petru Cimpoeşu este de părere că auto-rii vor trebui să-şi scrie poveştile în scenariide film şi de jocuri video, Jan Koneffke şiCristian Teodorescu sunt ceva mai optimişti.Primul pentru că se află într-un spațiu în ca-re încă se citeşte considerabil de mult, iar aldoilea pentru că, aşa cum spune, „sunt an u -mite lucruri pe care nu le poți comunica de -cât prin pagina tipărită”.

Actualitatenr. 2, joi, 24 octombrie 2013

„Nu mă consider un jurnalistpropriu-zis, dar nu aş avea nimicîmpotrivă să fiu unul. Cred că estefoarte folositor pen tru un scriitorsă aibă şi această experienţăjurnalistică.” – Jan Koneffke

„Poţi să facifoarte bine şigazetărie şi săscrii şi cărţi, lafel cum poţi săfii doar ga ze tar,fără să simţinevoia să scriişi proză sau poe -zie.” – CristianTeodorescu

Actualitate6

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

Petru Cimpoeşu şiFilip Florian, luaţila întrebări de elevi

nr. 2, joi, 24 octombrie 2013

Festivalul Internaţional deLiteratură şi Traducere Iaşi(FILIT) a debutat miercuri, 23octombrie, la Colegiul NaţionalEmil Racoviţă, cu evenimentul„Scriitori printre liceeni”, care i-a avut invitaţi pe scriitoriiPetru Cimpoeşu şi Filip Florian.Un bun prilej atât pentruprofesori, cât şi pentru elevi dea evada dincolo de programaşcolară prin intermediul a doireprezentanţi ai literaturiicontemporane.

Andreea Dragu

În deschidere, moderatorul evenimentului,prof. Liliana Balan, a vorbit despre importan -ţa cărţilor în raport cu fiinţa umană, preci -zând că acestea „stau între noi ca o fereastrăştearsă bine prin care se poate comunica”.O bună ocazie pentru ca elevii să lase de-oparte emoţiile şi să adreseze întrebări ce-lor doi invitaţi.

„Între literatură şi cinematografie a exis-tat mereu o legătură strânsă. V-ar plăcea săse facă un film după cartea dumneavoastră?”Cu această întrebare a debutat dialogul din-tre cei doi scriitori şi elevi. Filip Florian a măr -turisit că ecranizarea unui film le aduce au-torilor un venit important în raport cu baniicâştigaţi din publicarea unei cărţi. Pornindde la o experienţă proprie, Petru Cimpoeşua afirmat că „eu sunt cumva în avantaj, de-oarece cartea mea, Simion liftnicul, este de-ja contractată”. „A fost un noroc. Filmul nus-a făcut, deşi banii i-am cheltuit de mult”,a adăugat acesta.

Filip Florian: „Prima carteeste cel mai naiv vis”Întrebat cum percepe presa în ziua de azi,Filip Florian a mărturisit că acest domeniueste plin de subiectivitate: „E suficient să teuiţi într-o singură seară la televizor pe cinciprograme diferite ce dezbat acelaşi subiectşi vei vedea cinci unghiuri diferite, iar dacă armai exista încă cincizeci de posturi, ai maive dea încă cincizeci de realităţi. Eu cred

aşadar că viaţa este dincolo de sticlă... naşte-rea, dragostea, moartea. Viaţa e splendidăîn amănuntul ei”. O altă curiozitate care l-a vizat pe Filip Flo-rian a fost legată de debutul său cu roma-nul Degete mici: „Credeam că nu am să maiscriu niciodată”, a mărturisit scriitorul, preci-zând că prima carte este cea mai importan-tă, cel mai naiv şi mai ferm vis ce conferă odoză enormă de împlinire, pe par curs rămâ-nând doar plăcerea de a scrie. În ce priveşte

inspiraţia, Filip Florian consideră că „de laun an la altul nu mai este aceeaşi, nu mă în-drăgostesc niciodată de faptele mele”.

„Cum ne afirmăm ca scriitori?” a fost oaltă întrebare adresată de elevi celor doi in-vitaţi. Petru Cimpoeşu este de părere că „euşor să te afirmi. Trebuie să scrii bine!”,precizând că literatura nu creează competi-ţii între scriitori, ci „scriitorul este într-o con -tinuă competiţie cu hârtia albă, cu textul,cu cuvântul”.

Petru Cimpoeşu: „Înveţi mai bine făcând ceva, nu primind totul pe tavă”Întrebat dacă scriitorii sau cititorii din Europa de Est se simt complexaţi, Filip Florian a afirmat că acest complex „există dacă există la toţi!Avem acces la tot ceea ce are acces Occidentul! Simţim o mistică bazată pe superstiţii, tradiţii, vrăji, ce este aur curat pentru literatură”.Petru Cimpoeşu consideră însă că e şi o problemă de noroc: „Până în 2000 am stat sub anonimat”. Autorul romanului Simion liftnicul aatins şi problema promovării şi a notorietăţii scriitorului, spunând că „sunt mulţi care scriu prost, dar fac gălăgie”.

Provocat de întrebarea „De ce are nevoie scriitorul român de azica să nu mai bată iarna la uşa furnicii?”, Filip Florian spune că „boalanaţională a românilor este problema succesului înainte de cea a scri-sului. Eu am ales viaţa asta”. Petru Cimpoeşu răspunde referindu-sela cadrul creat zilele acestea la Iaşi de FILIT: „Să nu ne aşteptăm caacest festival să dea roade mâine. Peste 10 ani s-ar putea vedea oschimbare, prin festivaluri anuale. Este un joc al hazardului”.

Și pentru că întâlnirea a avut loc într-o instituţie de învăţământ,cei doi autori au fost întrebaţi şi dacă îşi văd operele introduse în pro-grama şcolară obligatorie. „Nu! Suntem pe la lecturi suplimentare.Poate pe la sfârşitul manualului, unde oricum profesorul nu mai aretimp să ajungă. (...) Există o ruptură puternică între scrierea clasicilorşi literatura contemporană”, a precizat Filip Florian. „Găsesc unpunct de divergenţă, nu putem trece peste clasici”, a completat Pe-tru Cimpoeşu, adăugând că „înveţi mai bine făcând ceva, nu primindtotul pe tavă. Programa şcolară nu prevede ore de imitaţie”.Filip Florian Petru Cimpoeşu

„Profesorulnu trebuie să tepună să citeşti şiapoi să te des coa -să dacă ai cititsau nu o carte.El are misiuneasă-ţi stârneascăcuriozitatea de aciti.” – PetruCimpoeşu

Prima zi a Festivalului Interna -ţional de Literatură şi Tradu ce re(FILIT) a însemnat, pe lângămulte alte întâlniri şi „întâm -plări” culturale în care în cen -trul atenţiei s-au aflat scriitoriişi cărţile lor, şi prima filă dinpovestea „Întâlnirilor Alecart”în cadrul FILIT.

Mădălina Pavel

Evenimentul găzduit de ArtHouse Central aavut-o în prim-plan pe scriitoarea engleză SadieJones, autoarea romanelor The Outcast (Pro -scrisul) – singurul tradus deocamdată în lim baromână –, The Invited Guests și Small War.Copleșind-o cu întrebări, redactorii „Alecart”s-au bucurat de prezenţa extrem de plăcută aautoarei și au aflat povestea de viaţă din spa -tele romanului de succes Proscrisul, dar șiamănunte inedite despre ce înseamnă pen-tru Sadie Jones literatura, despre modul în ca -re scrie și relaţia specială care se stabileșteîntre ea și personajele din romanele sale.

Întâlnirea a fost organizată în jurul a treinuclee de interes: modul în care Proscrisul afost perceput de către redactorii „Alecart”(Ștefania Sandu a vorbit cu sinceritate des -pre trăirile contradictorii resimţite pe par -cursul lecturii, dar și despre liniile de forţă aleromanului, Iris Tincu a citit un fragment dinroman, iar fotografia Alexandrei Baban atranspus într-un alt limbaj problematica vo -lumului), întrebările celor din sală și un mo -ment muzical (lăută renascentistă și violon -cel – piese interpretate de Constantin Lazăr,respectiv Otilia Lazăr și Smaranda Acatrinei).

Filmul The Outcast, înlucru la BBCCe am aflat? Că Proscrisul s-a născut dintr-unscenariu de film, că editorului titlul i s-a pă -rut total necomercial, că, pusă în situaţia de arezuma subiectul cărţii, autoarea vorbeștedespre violenţă, automutilare, beţie, bătaieși de multe ori e greu să explice că toate a -ceste cuvinte nu înseamnă nimic prin rapor -tare la ceea ce este Proscrisul, că a avut di -verse slujbe, printre care și cea de ospă tă ri ţă,că a fost manager de restaurant, secretară,că nu s-a gândit niciodată la ea ca la oscriitoare, că folderul în care lucra la Pros -crisul se numea „Cartea aia” și multe, multealte lucruri pe care le-a mărturisit provo -cată de cei aflaţi în sală.

Redactorii „Ale cart” au profitat de bu -năvoinţa și dispo nibilitatea autoarei pentrua rămâne cu o imagine cât mai nuanţată aomului și scriitorului pe care FILIT-ul le-a datocazia să-l cunoască. Întrebată de ce și-a pla -sat ac ţiunea în anii ‘50, de vreme ce ipo -crizia, traumele, violenţa, imposibilita teade a comunica sunt probleme care se potidentifica și în alte perioade, Sadie Jones arăspuns: „Se naște un fel de convenţie întrenarator și cititor. Acesta acceptă anumiteteme, cum ar fi automutilarea, suicidul,

violenţa domestică, teme ce s-ar putearegăsi sau nu în carte și care, dacă acţiuneaar fi fost plasată în anii 2000-2013, nu ar fiavut același impact asupra cititorilor,deoarece ei ar putea foarte bine spune:«Da, avem psi hologi. Da, toată lumea seautomuti lea ză, este ceva ce vezi sau desprecare auzi mai tot timpul»”. Prezentându-șiromanul, autoarea a precizat că cei zece anide tranziţie între 1950 și 1960 reprezintă undeceniu încărcat de tensiune din punct devedere politic, lucru ce se reflectă asuprapersonajelor și a societăţii din care fac par -te. Este un roman ce pune în prim-plan nunumai evoluţia personajului principal, ci șigradul de degradare a unei comunităţi do -mi nate de înșelăciune și ipocrizie.

Întrebată de ce a optat pentru o astfel destructurare a romanului, în care cititorul a -flă de la început aproape totul despre per -sonaj, Sadie Jones afirmă că începerea cuieșirea protagonistului din închisoare a fosto alegere structurală. Ea susţine faptul că adorit ca cititorul să se întrebe în primul rândce s-a întâmplat cu personajul, de ce a a junsla închisoare, adică să caute să decodificetrecutul din perspectiva a ceea ce știe deja.

Întrebată dacă nu s-a gândit să realizezeun scenariu pentru romanul de debut,Sadie Jones a dezvăluit că, în prezent, filmulThe Outcast este în lucru la BBC. Autoareamărturisește însă nonșalant: „Sper totuși cănu se va face un film după cartea mea. Înmomentul când citești o operă și după ace eavezi filmul făcut, nu reușești să scapi de ima -ginea actorului când te gândești la operarespectivă. Nu mai reușești să o privești nici -odată la fel”.

Cu toate că majoritatea temelor tratatede autoare sunt „extreme” și conferă per so - najelor o adâncime psihologică și trăsăturiferme, Sadie Jones afirmă că soarta prota -go nistului a fost stabilită încă de la începutși că nu a avut niciodată intenţia de a-l facesă-și ia viaţa.

Limba engleză nugarantează un numărmare de cititoriCând publicul a dorit să afle mai mult des -pre cum e să ai dintr-odată succes, la 40 deani, fără să fi cochetat niciodată până atuncicu ideea de a deveni scriitoare, Sadie Jonesa spus doar că pur și simplu totul i s-a părut„suprarealist”: „A fost minunat, dar a fost șiinconfortabil și oribil. Expunerea la public afost foarte ciudată. Cartea a fost publicatăîn martie 2008, iar în cursul primăverii a in -trat într-o listă de premii; în vară a intrat înaltă listă de premii și tot așa, iar trecerea dela a fi singură la masa de scris la a fi foto -grafiată și în centrul atenţiei tuturor a fostde-a dreptul bizară. Cu toate acestea, nu măplâng. A fost minunat!”.

O altă temă abordată a fost cea legată detraducere și problemele pe care le ridică a -ceasta. Întrebată dacă a fi scriitor de limbă en -gleză este un avantaj, răspunsul a fost sur prin -zător. Publicul a aflat că în Anglia drumul spresucces este nesigur, guvernat de legi pe careautoarea a mărturisit că nu le cunoaște, căse preferă traducerile, iar că peste Oceannu se citește, așa că engleza e un avantaj înmodul de a relaţiona cu pu blicul, nu și o ga -ran ţie a unui număr mare de cititori.

Spre final, Sadie Jones a punctat: „Naș -terea unei povești este un proces misterios.A fost la început nimic mai mult decât uninstinct pentru mine. Era în capul meu și nuvoia să mă lase în pace până nu o așter -neam pe hârtie. Personajul nu avea nimic înafară de o poveste, așa că, pentru a puteaface ceva, a trebuit să reflectez și să mă în-treb: „Cine este acest personaj?”.

O întâlnire atât de vie a uimit-o pe SadieJones, care, la sfârșit, a mărturisit că nu seaștepta la întrebări atât de aplicate și, înacelași timp, nonconformiste.

7Actualitate

Redacţia

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

nr. 2, joi, 24 octombrie 2013

Sadie Jones la „Întâlnirile Alecart”

Senior editor

Redactor-şef:

Secretar general de redacţie & DTP:

Redactori:

Corector:

George Onofrei

Anca Baraboi

Florin Iorga

Andreea Dragu,Mădălina Pavel, Anca Roman, Alex Savitescu, Ioan Stoleru

Adrian Botez

Program8

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

Joi – 24 OCTOMBRIE10.30-12.00, Casa cu absidă „Laurenţiu Ulici”„Scriitorii ieşeni în dialog cu traducătorii”, întâlnire informalăParticipă: Traducătorii invitaţi şi membrii USR, Filiala IaşiOrganizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România,Filiala Iaşi11.00-13.00, Colegiul Naţional Iaşi, Sala de festivităţi„Scriitori printre liceeni”, lectură şi Q&AParticipă: Adriana Bittel, Cecilia Ştefănescu Moderatoare: Prof. dr. Gabriela Florentin Petrache11.00-13.00, Aula Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi”din Iaşi„Scriitori printre studenţi”, lectură şi Q&AParticipă: Ioana PârvulescuModeratoare: Conf. univ. dr. Emanuela Ilie12.00-14.00, Ateneul Tătăraşi, Sala Mare„Recunoaşte autorul şi opera”, concurs literarOrganizat de Ateneul Tătăraşi12.30-14.00, Primăria Iaşi, Sala Mare„Lansarea antologiilor de poezie şi proză ieşene”, lansare decarteParticipă: Conf. univ. dr. Antonio Patraş, lect. univ. dr. DorisMironescu şi autorii selectaţi în antologii13.00-15.00, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Sala defestivităţi„Scriitori printre liceeni”, lectură şi Q&AParticipă: Denisa Comănescu, Ion MureşanModeratoare: Prof. Manuela Beatrice Coţofan13.00-15.00, Cinema ArtHouse Central, Moldova Mall, SalaRoşie„Întâlnirile Alecart”, dialog cu redactorii, colaboratorii şi cititoriirevisteiParticipă: Gabriela Adameşteanu, Jan KoneffkeModeratori: Prof. dr. Nicoleta Munteanu, prof. Emil Munteanu

Moment muzical Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă” IaşiClara Lupaşcu, violoncel; Maria Sandu, vioarăProfesor corepetitor Smaranda Acatrinei14.30-15.00, Casa FILITSeturi de muzică electronică „LeVant”, muzică electronică Participă: George D. Stănciulescu15.00-16.30, Casa FILIT„Scriitorii în centru”, lecturi şi Q&AParticipă: Adriana Bittel, Georgi Gospodinov, O. NimigeanModeratoare: Simona Sora16.00-17.00, Ateneul Tătăraşi, Galeriile de ArtăLansarea cărţii: Trei poduri peste lumeAutor: Principele Radu al RomânieiOrganizată de Ateneul Tătăraşi şi Editura Curtea VecheParticipă: Alteţa Sa Regală Principele Radu al RomânieiPrezintă: Cercetător dr. Liviu Brătescu, directorul AteneuluiTătăraşi16.30-17.00, Casa FILIT„Prezentare Literaturfestival Berlin (Germania)”Participă: Ulrich Schreiber17.00-18.30, Casa FILIT„Scriitorii în centru”, lecturi şi Q&AParticipă: Sadie Jones, Florina Ilis, Nichita DanilovModeratoare: Conf. univ. dr. Emanuela Ilie17.00-20.00, Ateneul Tătăraşi, Sala Mare/Galeriile de Artă„Romane pe văzute – literatură română şi germană pe ecran” Proiecţie de filmOrganizată de Ateneul Tătăraşi, în parteneriat cu CentrulCultural German17.00, Muzeul Unirii, Holul de onoare, la etaj„Metamorfoza cărţilor”, expoziţie de carte – obiect de artăParticipă: Suzana Fântânariu Baia, Atena-Elena SimionescuModeratori: Lăcrămioara Stratulat, Directorul ComplexuluiMuzeal Naţional Moldova, şi Valentin Ciucă, critic de artă

18.00, Institutul Francez Iaşi, spaţiul de expunereVernisajul instalaţiei foto-audio „România printre rânduri...”Prezintă: Orianne Muller şi Anastazia Dupuy (studente laUniversitatea Paris-Sorbonne)Organizat de Asociaţia Communication interculturelle etMuséale avec l’Europe Centrale et Orientale (CIM&CO),Universitatea Paris-Sorbonne – Lectoratul de Limbă, Literaturăşi Civilizaţie româneşti şi Institut de la langue roumaine,Bucureşti, în parteneriat cu Institutul Francez Iaşi19.00-20.30, Cărtureşti Palas „Cafeneaua Publică – Cum să te lansezi în industria cărţii”DezbatereOrganizată de Fundaţia Comunitară Iaşi19.00-20.30, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Sala MareSerile FILIT: „Scriitorii şi televiziunea”, dezbatereParticipă: Stelian Tănase, Mircea Dinescu, Florin Iaru, CristianTeodorescuModerator: Cătălin Sava (TVR)21.00, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Sala MareConcert simfonicProgram: – Enescu – Poema Română– Beethoven – Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestrăDirijor: Cristian OroşanuSolistă: Raluca Ştirbăţ, pianParticipă: Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat MoldovaIaşiOrganizat de Filarmonica de Stat Moldova Iaşi21.00, Cinema ArtHouse Central, etaj 6, cafeneaConcert „Music Sounds Better”Concert rock/alternative/indieParticipă: Cristina Şchiopu (voce), Mihai Mahalu (chitară),Sorin Petrilă (chitară), Marius Avădanii (chitară bas), MihailTăbârcă (percuţie)

nr. 2, joi, 24 octombrie 2013