cornul secarei

7/27/2019 cornul secarei

http://slidepdf.com/reader/full/cornul-secarei 1/7

Denumirea latina,romana,rusa si engleza a plantei producatoare.

Cornul secarei.

Claviceps purpurea.

Familia:Clavicipitaceae.

Descrierea Botanica a Plantei Producatoare.

Ciclul de dezvoltare al speciei de ciupercă parazită Claviceps purpurea începe în

spicele de secară. Aici în locul unor boabe se formează formațiuni tari caresunt scleroții acestei ciuperci parazite.

Primăvara, scleroții vor germina. Sclerotul germinat formează numeroase

prelungiri cu o lungime de 2 –4 cm. Prelungirile formează la capete formațiuni

măciucate, de culoare roz. Aceste formațiuni măciucate sunt constituite dintr-

o stromă. În interiorul acestor strome are loc procesul sexual, astfel în urma

acestui proces care are loc între ascogon și anteridie se formează hife ascogene.

Din hifele ascogene iau naștere ascele. La periferia ascelor se formează formațiunidenumite peritecii. Periteciile sunt așezate una lângă alta. Fiecare peritecie se

deschide printr-un osteolpuțin proeminent. Forma periteciilor este ovoidă. Ele

conțin asce de formă alungită. Fiecare ască conține câte 8 ascospori. Ascosporii au

formă filamentoasă. Ei sunt multicelulari și hialini. Acești ascospori, datorită

greutății foarte mici în raport cu volumul, sunt purtați cu ușurință de curenții de

aer. Unii dintre ei ajung pe stigmatele florilor de secară.



Raspindirea Geografica a Plantei.

S-a observat influența factorilor de mediu asupra răspândirii ciupercii și a

conținutului în alcaloizi:

1.In Europa predomină alcaloizii ergotaminici;

2.In Ucraina predomină alcaloizi ergotoxinici.

Organul otravitor al Plantei.

Cornul, cornusa sau pintenul secarii este o micoza cunoscuta in toate zonele unde

se cultiva secara.

Compozitia Chimica.

În general ergoții conțin:

Alcaloizi:

Alcaloizii din ergot (0,3-1,2%) au la bază diferite nuclee:

1.Acidul lisergic se găseşte sub forma a 2 izomeri optici: acid l-lisergic (activ

farmacologic) şi acid d-izolisergic (inactiv farmacologic).

2.Ergolina, cunoscută şi sub denumirea de LSA (monoamida acidului lisergic).

3.Ergometrina (ergonovina, ergobasina), principalul alcaloid din ergot, are

proprietăţi ocitocice.

-Alcaloizii clavinici: agroclavina, festuclavina, elimoclavina.

-Alcaloizii lisergici, derivați ai acidului lisergic. -Amide simple ale acidului lisergic: ergometrina, ergina.

Pigmenți antrachinonici:

Pigmenți de culoare portocaliu-roșietică: endocrinina, clavorubina.

Pigmenți de culoare galben pal: ergocromul și ergocrisina.

Acești pigmenți sunt responsabili de culoare brun-violet-roșiatică a ergotului.



-Alcaloizi peptidici: prin oxidarea lor se pune în libertate: acid lisergic sau

izolisergic, cetoacid R1 și un aminoacid R2. Acestea se clasifica in:

1.Ergotaminei:

ergotamina;

α ergosina;

ergovalina.

2.Ergoxinei:

Ergostina;

α-ergoptina;

Ergonina;

ergobutina.

3.Ergotoxinei:

ergocristina;

α-ergocriptina;

β-ergocriptina;

Ergocornina;

Ergobutirina.

Alți compuși:

-Lipide;-Steroli;

-Amine;

1.monoamine (metilamină, etilamină, tiramină).

2.diamine (putresceină, cadaverină).

-Aminoacizi (fenilalanină, histidină); -Glucide;



-Săruri minerale.

Mecanismul actiunii toxice.

Scleroţii ciupercii sunt foarte toxici. Intoxicaţia se numeşte ergotism.

Dupa terminarea lucrului se vor spala bine mainile. Intoxicatiile cu corn de secara

se manifesta prin intepaturi in maini, brate si picioare, greata, varsaturi, colici,

diaree, mancarime, senzatia de paralizie, pielea devine palida, rece, survin

ameteli, auzul slabeste.

Simptomele otravirii.

Azi se înregistrează cazuri cu totul izolate de intoxicare prin consumul de secară

crudă, mai ales din unele produse alimentare de acest gen (Müsli). Ergotismul provoacă: diaree, vărsături, ameţeli, tulburări de vedere, convulsii,

tulburări psihice, cangrene, insuficienţă respiratorie, comă, moarte. Intoxicaţia

are două forme de manifestare: una convulsivă şi cealată gangrenoasă.

Prim ajutor.

Se va provoca voma.

Spălaturi gastrice cu cărbune, tanin, vomitive, sulfat de sodiu; injecţii cu nitrit de

amil; încălzire, injecţii cu luminal (0,2 g i.m.).

Clisme cu cloral hidrat, clordelazin, mialgin (1-3 fiole), papaverina (0,06 g i.m.).

Etimologia Denumirii Plantei.

Pintenul secarei este un sinonim existent în limba română pentru cornul secarei,

folosit cu aceleași sensuri ca acesta.

Ergot (fr. ergot și en. ergot) este un neologism de uz recent în limba română, ca

sinonim pentru cornul secarei. Acest neologism este folosit cu aceleași sensuri ca

termenii deja existenți (cornul secarei și pintenul secarei).

Intrebuintarea in Medicina Stiintifica.



Actiunea farmacologica:

Cornul de secara este folosit de industria chimico-farmaceutica la prepararea

unor medicamente cu actiune antihemoragica. Alcaloizii din cornul secarei au o

activitate fie agonistă fie antagonistă la nivelul diferiților receptori: adrenergici,

serotoninergici și dopaminergici.

Indicatii Terapeutice.

Preparatele din corn de secară acţionează asupra organelor și ţesuturilor interne,

mai exact spus asupra arterelor, bronhiilor, stomacului, uterului.Roiul principal al

acestor preparate este acela de vasoconstrictor.Preparatele de cornul secarei au

utilizări importante în ginecologie și obstetrică.Se folosesc, cu succes, și înhipertiroidii, distonii neuro-vegetative, tahicardii, migrene.Efecte pozitive ale

cornului secarei s-au înregistrat și în unele afecţiuni canceroase,

hipertensiune arterială, frigiditate, impotenţă sexuală, tulburări circulatorii.Au

fost inventariate nu mai puţin de 22 de afecţiuni în care preparatele de cornul

secarei au influenţe benefice.

Forme Farmaceutice.

Alcaloizi puri Ergometrină:

Ergomet, Maleat de Ergometrină;

Cofedol.

Derivați de semisinteză, sau sinteză:

Dihidroergotoxina (mesilații ergocristinei, α-ergocriptinei, β-ergocriptinei,

ergocornină)

Secatoxin;

Redergin.

Dihidroergocristina:Brinerdin;



Neocrystepin.

Bromocriptina

Brocriptin.

Nicergolină.

Nicerium cpr de 10 mg, 15 mg, 30 mg.

Sermion 10 mg retras, 30 mg, injectabil.

Din Istoricul Plantei.

Încă din antichitate erau cunoscute efectele scleroților de secară, mai ales asupra

uterului gravid. Prima atestare istorică a ergotului apare în scrierile chinezești dinanul 1100 î.Hr. Marii istorici, Tucidide, Plinius, Dioscoride, cunoșteau efectele

făinii de secară infectată cu scleroți asupra femeilor gravide. Hipocrate este

primul care observă efectul abortiv al făinii de secară. Chiar și Cezar, în al său

"Război civil", semnalează o epidemie apărută în timpul asediului Marsiliei,

datorată consumării de făină infestată, dar nu descrie și simptomele.

Legende si Mituri.

Încă din secolele XI și XII, sunt consemnate epidemii, mai ales în Franța, denumite

"focul sfânt" (holy fire, feu sacre), sau "boala celor care ard" (mal des ardents),

pentru ca în secolul XIII să fie asociat cu "focul Sf. Anton". Ordinul Antoninilor,

fondat pe la 1300, avea ca vocaţie îngrijirea bolnavilor atinşi de "focul sacru" sau

de "focul Sfântului Anton" - o boală gravă în timpul Evului Mediu.Boala, ergotism,

era provocată de "cornul secarei“. Pentru a-i alina, călugării antonini îi hrăneau pe

cei bolnavi de ergotism cu pâine bună şi îi ungeau cu o alifie preparată de ei, pebază de plante cu efecte antiinflamatoare. Remediul principal era însă o băutură,

saint-vinage, în care erau macerate diverse plante şi în care erau cufundate

relicve ale Sf. Anton. Altarul de la Isenheim permitea credincioşilor, bolnavilor şi

pelerinilor să îl venereze pe Sfântul Anton, protectorul şi vindecătorul celor atinşi

de "focul sacru". Realizat între 1512 şi 1516, altarul putea fi prezentat în trei

poziţii: închis, deschis complet şi în poziţie intermediară.



În mod obişnuit, altarul era prezentat închis, ca în fotografia de mai jos. Numai

imagini ale suferinţei, menite să-i consoleze şi să-i încurajeze pe cei bolnavi,

confruntaţi cu ea în fiecare zi.

Partea centrală reprezintă Răstignirea, iar partea de jos Punerea în

mormânt.Sfântul Sebastian, străpuns de săgeţi, protectorul bolnavilor de ciumă, şi

Sfântul Anton, confruntat cu un demon care apare la fereastra de deasupra

capului său, sunt pictaţi de o parte şi de alta a panoului central ALTARUL ÎNCHIS.

Se mai spune ca, marţea este ziua Sfântului Anton, fiindcă în cea dintâi marţi după

moarte i-a fost mutat sicriul cu rămăşiţele pământeşti din mănăstirea Arcella în

biserica Preasfintei Fecioare din Padova. În acea zi au avut loc o mulţime de

vindecări minunate. Toţi bolnavii care s-au atins de sicriu sau de mormântul

Sfântului sau au cerut numai prin rugăciuni ajutorul lui s-au vindecat. De atunci arămas obiceiul, care s-a răspândit în toată lumea, ca marţea să se facă rugăciuni

către Sfântul Anton. Rugăciunile de nouă marţi se datoresc şi ele unei minuni. O

doamnă din oraşul Bologna, născând un copil atât de pocit, încât avea mai mult

formă de animal decât de om, a alergat şi ea la Sfântul Anton, rugându-l să o ajute

în marea ei durere. Într-o noapte, Sfântul i se arătă în vis spunându-i să facă

rugăciuni în nouă marţi, şi copilul se va schimba. A făcut cum i s-a spus, şi

rugăciunile i-au fost ascultate, căci copilul a început să crească şi să-şi capeteforma omenească.

cornul secarei

Documents