Download - cornul secarei
7/27/2019 cornul secarei
http://slidepdf.com/reader/full/cornul-secarei 1/7
Denumirea latina,romana,rusa si engleza a plantei producatoare.
Cornul secarei.
Claviceps purpurea.
Familia:Clavicipitaceae.
Descrierea Botanica a Plantei Producatoare.
Ciclul de dezvoltare al speciei de ciupercă parazită Claviceps purpurea începe în
spicele de secară. Aici în locul unor boabe se formează formațiuni tari caresunt scleroții acestei ciuperci parazite.
Primăvara, scleroții vor germina. Sclerotul germinat formează numeroase
prelungiri cu o lungime de 2 –4 cm. Prelungirile formează la capete formațiuni
măciucate, de culoare roz. Aceste formațiuni măciucate sunt constituite dintr-
o stromă. În interiorul acestor strome are loc procesul sexual, astfel în urma
acestui proces care are loc între ascogon și anteridie se formează hife ascogene.
Din hifele ascogene iau naștere ascele. La periferia ascelor se formează formațiunidenumite peritecii. Periteciile sunt așezate una lângă alta. Fiecare peritecie se
deschide printr-un osteolpuțin proeminent. Forma periteciilor este ovoidă. Ele
conțin asce de formă alungită. Fiecare ască conține câte 8 ascospori. Ascosporii au
formă filamentoasă. Ei sunt multicelulari și hialini. Acești ascospori, datorită
greutății foarte mici în raport cu volumul, sunt purtați cu ușurință de curenții de
aer. Unii dintre ei ajung pe stigmatele florilor de secară.
7/27/2019 cornul secarei
http://slidepdf.com/reader/full/cornul-secarei 2/7
Raspindirea Geografica a Plantei.
S-a observat influența factorilor de mediu asupra răspândirii ciupercii și a
conținutului în alcaloizi:
1.In Europa predomină alcaloizii ergotaminici;
2.In Ucraina predomină alcaloizi ergotoxinici.
Organul otravitor al Plantei.
Cornul, cornusa sau pintenul secarii este o micoza cunoscuta in toate zonele unde
se cultiva secara.
Compozitia Chimica.
În general ergoții conțin:
Alcaloizi:
Alcaloizii din ergot (0,3-1,2%) au la bază diferite nuclee:
1.Acidul lisergic se găseşte sub forma a 2 izomeri optici: acid l-lisergic (activ
farmacologic) şi acid d-izolisergic (inactiv farmacologic).
2.Ergolina, cunoscută şi sub denumirea de LSA (monoamida acidului lisergic).
3.Ergometrina (ergonovina, ergobasina), principalul alcaloid din ergot, are
proprietăţi ocitocice.
-Alcaloizii clavinici: agroclavina, festuclavina, elimoclavina.
-Alcaloizii lisergici, derivați ai acidului lisergic. -Amide simple ale acidului lisergic: ergometrina, ergina.
Pigmenți antrachinonici:
Pigmenți de culoare portocaliu-roșietică: endocrinina, clavorubina.
Pigmenți de culoare galben pal: ergocromul și ergocrisina.
Acești pigmenți sunt responsabili de culoare brun-violet-roșiatică a ergotului.
7/27/2019 cornul secarei
http://slidepdf.com/reader/full/cornul-secarei 3/7
-Alcaloizi peptidici: prin oxidarea lor se pune în libertate: acid lisergic sau
izolisergic, cetoacid R1 și un aminoacid R2. Acestea se clasifica in:
1.Ergotaminei:
ergotamina;
α ergosina;
ergovalina.
2.Ergoxinei:
Ergostina;
α-ergoptina;
Ergonina;
ergobutina.
3.Ergotoxinei:
ergocristina;
α-ergocriptina;
β-ergocriptina;
Ergocornina;
Ergobutirina.
Alți compuși:
-Lipide;-Steroli;
-Amine;
1.monoamine (metilamină, etilamină, tiramină).
2.diamine (putresceină, cadaverină).
-Aminoacizi (fenilalanină, histidină); -Glucide;
7/27/2019 cornul secarei
http://slidepdf.com/reader/full/cornul-secarei 4/7
-Săruri minerale.
Mecanismul actiunii toxice.
Scleroţii ciupercii sunt foarte toxici. Intoxicaţia se numeşte ergotism.
Dupa terminarea lucrului se vor spala bine mainile. Intoxicatiile cu corn de secara
se manifesta prin intepaturi in maini, brate si picioare, greata, varsaturi, colici,
diaree, mancarime, senzatia de paralizie, pielea devine palida, rece, survin
ameteli, auzul slabeste.
Simptomele otravirii.
Azi se înregistrează cazuri cu totul izolate de intoxicare prin consumul de secară
crudă, mai ales din unele produse alimentare de acest gen (Müsli). Ergotismul provoacă: diaree, vărsături, ameţeli, tulburări de vedere, convulsii,
tulburări psihice, cangrene, insuficienţă respiratorie, comă, moarte. Intoxicaţia
are două forme de manifestare: una convulsivă şi cealată gangrenoasă.
Prim ajutor.
Se va provoca voma.
Spălaturi gastrice cu cărbune, tanin, vomitive, sulfat de sodiu; injecţii cu nitrit de
amil; încălzire, injecţii cu luminal (0,2 g i.m.).
Clisme cu cloral hidrat, clordelazin, mialgin (1-3 fiole), papaverina (0,06 g i.m.).
Etimologia Denumirii Plantei.
Pintenul secarei este un sinonim existent în limba română pentru cornul secarei,
folosit cu aceleași sensuri ca acesta.
Ergot (fr. ergot și en. ergot) este un neologism de uz recent în limba română, ca
sinonim pentru cornul secarei. Acest neologism este folosit cu aceleași sensuri ca
termenii deja existenți (cornul secarei și pintenul secarei).
Intrebuintarea in Medicina Stiintifica.
7/27/2019 cornul secarei
http://slidepdf.com/reader/full/cornul-secarei 5/7
Actiunea farmacologica:
Cornul de secara este folosit de industria chimico-farmaceutica la prepararea
unor medicamente cu actiune antihemoragica. Alcaloizii din cornul secarei au o
activitate fie agonistă fie antagonistă la nivelul diferiților receptori: adrenergici,
serotoninergici și dopaminergici.
Indicatii Terapeutice.
Preparatele din corn de secară acţionează asupra organelor și ţesuturilor interne,
mai exact spus asupra arterelor, bronhiilor, stomacului, uterului.Roiul principal al
acestor preparate este acela de vasoconstrictor.Preparatele de cornul secarei au
utilizări importante în ginecologie și obstetrică.Se folosesc, cu succes, și înhipertiroidii, distonii neuro-vegetative, tahicardii, migrene.Efecte pozitive ale
cornului secarei s-au înregistrat și în unele afecţiuni canceroase,
hipertensiune arterială, frigiditate, impotenţă sexuală, tulburări circulatorii.Au
fost inventariate nu mai puţin de 22 de afecţiuni în care preparatele de cornul
secarei au influenţe benefice.
Forme Farmaceutice.
Alcaloizi puri Ergometrină:
Ergomet, Maleat de Ergometrină;
Cofedol.
Derivați de semisinteză, sau sinteză:
Dihidroergotoxina (mesilații ergocristinei, α-ergocriptinei, β-ergocriptinei,
ergocornină)
Secatoxin;
Redergin.
Dihidroergocristina:Brinerdin;
7/27/2019 cornul secarei
http://slidepdf.com/reader/full/cornul-secarei 6/7
Neocrystepin.
Bromocriptina
Brocriptin.
Nicergolină.
Nicerium cpr de 10 mg, 15 mg, 30 mg.
Sermion 10 mg retras, 30 mg, injectabil.
Din Istoricul Plantei.
Încă din antichitate erau cunoscute efectele scleroților de secară, mai ales asupra
uterului gravid. Prima atestare istorică a ergotului apare în scrierile chinezești dinanul 1100 î.Hr. Marii istorici, Tucidide, Plinius, Dioscoride, cunoșteau efectele
făinii de secară infectată cu scleroți asupra femeilor gravide. Hipocrate este
primul care observă efectul abortiv al făinii de secară. Chiar și Cezar, în al său
"Război civil", semnalează o epidemie apărută în timpul asediului Marsiliei,
datorată consumării de făină infestată, dar nu descrie și simptomele.
Legende si Mituri.
Încă din secolele XI și XII, sunt consemnate epidemii, mai ales în Franța, denumite
"focul sfânt" (holy fire, feu sacre), sau "boala celor care ard" (mal des ardents),
pentru ca în secolul XIII să fie asociat cu "focul Sf. Anton". Ordinul Antoninilor,
fondat pe la 1300, avea ca vocaţie îngrijirea bolnavilor atinşi de "focul sacru" sau
de "focul Sfântului Anton" - o boală gravă în timpul Evului Mediu.Boala, ergotism,
era provocată de "cornul secarei“. Pentru a-i alina, călugării antonini îi hrăneau pe
cei bolnavi de ergotism cu pâine bună şi îi ungeau cu o alifie preparată de ei, pebază de plante cu efecte antiinflamatoare. Remediul principal era însă o băutură,
saint-vinage, în care erau macerate diverse plante şi în care erau cufundate
relicve ale Sf. Anton. Altarul de la Isenheim permitea credincioşilor, bolnavilor şi
pelerinilor să îl venereze pe Sfântul Anton, protectorul şi vindecătorul celor atinşi
de "focul sacru". Realizat între 1512 şi 1516, altarul putea fi prezentat în trei
poziţii: închis, deschis complet şi în poziţie intermediară.
7/27/2019 cornul secarei
http://slidepdf.com/reader/full/cornul-secarei 7/7
În mod obişnuit, altarul era prezentat închis, ca în fotografia de mai jos. Numai
imagini ale suferinţei, menite să-i consoleze şi să-i încurajeze pe cei bolnavi,
confruntaţi cu ea în fiecare zi.
Partea centrală reprezintă Răstignirea, iar partea de jos Punerea în
mormânt.Sfântul Sebastian, străpuns de săgeţi, protectorul bolnavilor de ciumă, şi
Sfântul Anton, confruntat cu un demon care apare la fereastra de deasupra
capului său, sunt pictaţi de o parte şi de alta a panoului central ALTARUL ÎNCHIS.
Se mai spune ca, marţea este ziua Sfântului Anton, fiindcă în cea dintâi marţi după
moarte i-a fost mutat sicriul cu rămăşiţele pământeşti din mănăstirea Arcella în
biserica Preasfintei Fecioare din Padova. În acea zi au avut loc o mulţime de
vindecări minunate. Toţi bolnavii care s-au atins de sicriu sau de mormântul
Sfântului sau au cerut numai prin rugăciuni ajutorul lui s-au vindecat. De atunci arămas obiceiul, care s-a răspândit în toată lumea, ca marţea să se facă rugăciuni
către Sfântul Anton. Rugăciunile de nouă marţi se datoresc şi ele unei minuni. O
doamnă din oraşul Bologna, născând un copil atât de pocit, încât avea mai mult
formă de animal decât de om, a alergat şi ea la Sfântul Anton, rugându-l să o ajute
în marea ei durere. Într-o noapte, Sfântul i se arătă în vis spunându-i să facă
rugăciuni în nouă marţi, şi copilul se va schimba. A făcut cum i s-a spus, şi
rugăciunile i-au fost ascultate, căci copilul a început să crească şi să-şi capeteforma omenească.