corespondențe filozofice

8/18/2019 Corespondențe filozofice

1/14

Corespondențe filozoficede Diana Tanase

Scrisori trimise in 2014-2015

Despre suflet

„In noi adasta un inger; e de datoria noastra sa-l veghem”.- Jean Cocteau

De unde se incepe a se vorbi despre suflet? De unde se termina cuvintele. Dincolo de forma sta ceea

ce ne umple trupul cu viata.

Lasand in urma drumul pavat cu definitii si udecati! aung la portile "emplului. In aer rasuna

glasuri mladioase de pasari! un spectacol de culori imi invadea#a va#ul! iar valuri de parfum ma

invaluie! purtate de vant in al sau dans hipnotic. $oarele-mi mangaie fruntea si-mi alunga oriceurma de gand. Cad in genunchi in fata portilor! iar ele incep sa se deschida incet.

Ceea ce se gaseste dincolo de #idurile "emplului! nici macar metaforele nu pot descrie. "ot ceea ce

stiu este ca natura are un mod aparte prin care imi face cor#ile sufletului sa vibre#e. La pieptul ei!

bataile inimii mele par un chicot de copil.

%ellum omnia contra omnes.

&cum ' ani ma pregateam sa urme# un drum academic pentru a deveni! la un moment dat! psiholog

de penitenciar. Ideea „raului” sau mai e(act intrebarile cu privire la faptele oamenilor capabili de

cru#ime marcau o #ona pe care mi-am dorit sa o e(plore# tocmai pentru ca imi era cu neputinta sa ointeleg.

$tudiile si e(perienta m-au adus la conclu#ia ca omul este! ca si trasatura dominanta! slab. Ceea ce

la inceput parea a fi un neauns pentru aceasta specie! nevoia de protectie) puii vulnerabili perioade

foarte lungi de timp*! a propulsat-o in fruntea lantului trofic. &paritia uneltelor a creat acest cerc

inchis in milocul caruia gasim omul! intru-cat el a luat materia prima de la natura )sub forma

fi#ica!dar si ca informatie despre principii si legi*! a transformat-o si si-a construit un drum ce il

asea#a! conform unei ilu#ii! deasupra sursei puterii sale. & cautat sa inteleaga pentru a supravietui! si

a sfarsit prin a se considera originea vietii. +ri refle(ia spre care priveste! ce-i inspira acest

sentiment de maretie nu-i apartine. ,ste insasi natura reflectand la ea insasi. Iar oglinda suntem noi!ratiunea sa.

$ocrate a spus „$tiu ca nu stiu”. ai corect ar suna „$tiu ca nu sunt”.

/eferitor la lupta! ea cuprinde doua dimensiuni- atac si defensiva. &tacul pe de-o parte! este o

masura e(trema. ,l poate fi luat in calcul doar cand opresiunea atinge cote ma(ime sau cand toate

celelalte strategii au esuat.

&m sentimentul ca traim intr-o lume in care conflictele mentale stau la ba#a maoritatii relatiilor

sociale. &cest fapt se datorea#a! cred eu! individuali#arii intensive din ultimul secol. 0ara a fi

nihilista! mai sublinie# pierderea eticii si indepartarea de Dumne#eu.

1orbim de lupta o data in plan economic-profesional! unde mi#a sunt bineinteles banii! in grupurisociale! unde cel mai adesea mi#a este puterea2dorinta de a domina! in plan amoros2se(ual! oamenii

fie incearca sa fure! fie sa loveasca pentru a obtine reactii sau mai rau! pentru a cuceri inimi! si nu


2/14

in ultimul rand! cei ca si mine! care lupta in apararea adevarului propriu sau pentru ceea ce ei

considera a fi „dreptatea”.

,(perienta mi-a daruit certitudinea ca oricat de crancene ar fi luptele celorlalti! in care suntem

adesea trasi)caci in fond realitatea e(terioara este o proiectie a celei interioare*! atat timp cat ne

putem lasa in genunchi sa ne rugam! portile "emplului se vor deschide mereu sa ne ofere sanctuar.

$ufletul este pur! dar calea pe care o alegem! ne poate indeparta sau apropia de esenta divina.Drumul este unul presarat cu obstacole! care pot fie sa intareasca credinta! fie s-o subreeasca. 1iata

este o binecuvantare si simplul fapt de a fi! de a participa la aceasta minune! umple omul ce se afla

aproape de Dumne#eu cu recunostinta si seninatate. &tunci cand sufletul este in armonie cu trupul!

lumea materiala o oglindeste pe cea spirituala! iar omul traieste in comuniune cu Dumne#eu. 3entru

cei ce pot vedea in lumina $a! lucrurile devin simple.

Lupta interioara apare atunci omul isi opune vointa celei universale si astfel se produce ruptura ce

se manifesta apoi in lumea inconuratoare. $a ne aparam sufletul! sau mai bine spus sa nu permitem

fortelor e(terioare sa ne indeparte#e de el! este ca mai buna tactica de lupta atunci cand Dumne#eu

operea#a prin noi vreo misiune de salvare. +amenii se intorc mereu spre "atal cerand autor! darnesocotesc faptul ca noi insine trebuie sa nadaduim necontenit in al $au autor.

4 4 4

+are sentimentul responsabilitatii i#voraste din acel ego atat de mult blamat ce cauta dumne#eirea!

sau este tocmai ceea ce a adus rasa umana atat de departe pe scara evolutie- capacitatea de a-l pune

pe altul inaintea sa? Drumul acesta ne duce spre cer caci eu te ridic pe tine care il ridici pe altul care

ridica pe altul si in felul asta construim puntea spre /ai. Dar lumea nu e una dreapta. $i poate acest

gand este cel care il determina pe ascet sa se retraga dintr-o dinamica e(terioara pe care nu o

intelege si din care nu vrea sa faca parte. Cautarea lui este alta. + putem numi fuga! inadaptare !frica sau putem considera ca a ales un alt drum! cu toate ca infinitul nu pastrea#a urmele pasilor lui.

/enuntarea ascetului este una ustificata din punctul meu de vedere numai dupa ce acesta are cu

adevarat cunostinta asupra a ceea ce lasa in urma. +ri a renunta la ispite inainte sa le fi ca#ut prada

si a te fi luptat cu ele! este intr-adevar o fuga si poate dovada de slabiciune. Cu un amic! chinuit

fiind de greselile trecutului si discutand pe tema pacatelor de care ne faceam amandoi vinovati in

masuri diferite! am auns impreuna la o conclu#ie ce mi s-a parut iluminatoare. Diferenta de

perspectiva si seninatatea mea in opo#itie cu angoasa lui i#vorau din faptul ca mie faptele pe care le

consideram gresite nu mi-au placut! pe cand lui da./evenind la ideea asce#ei! eu o vad ca pe o etapa de viata cu un rol importand in devenirea oricarei

fiinte ce cauta sa inteleaga planul spiritual. 1iata m-a invatat insa ca el nu pre#inta interes in egala

masura pentru ceilalti! iar acest lucru nu este de condamnat si nici de schimbat. + mare parte din

oameni cred intr-un Dumne#eu pe care nu il vor intelege niciodata! dar religia le-a ceva pentru care

ii acord tot respectul meu- capacitatea de a crede in neva#ut. $unt de parere ca religiile dau

coordonatele lumii spirituale. $i desi fiecare descrie un drum diferit! convergenta lor este ceea ce

contea#a cu adevarat. In absenta acestei perpective de ansamblu! religia serveste omului precum o

hart5! caci nu toti s-ar putea orienta in absenta ei sau mai mult! nu toti considera ca este necesar sa

descopere ei insisi drumul! atat timp cat au dea directivele. In fond unul dintre cele mai importantelucruri pe care le-am inteles este ca totul tine de prioritati. Ceea ce alegi sa hranesti este ceea ce iti

va da roade )daca mediul nu se opune* iar lumea moderna pare sa acorde o parte din ce in ce mai


3/14

redusa din totalitatea resurselor sale planului spiritual! din moment ce toate eforturile se investesc in

evolutia celui material. +risicum! astfel de afirmatii! desi le simt! ma fac sa ma clatin atunci cand le

e(pun! intru-cat am sentimentul ca vi#iunea mea este prea ingusta in acest moment pentru a

cuprinde si teoreti#a niste idei atat de ample cu privire la punctul in care a auns L6,&. 7u sunt

sigura ca stiu foarte bine inca unde era! ca sa ma pot pronunta unde a auns! dar totusi incerc sa

cuprind cu mintea ce vad.Desi incadre# obiectul observatiei mele cu cele doua puncte distincte! & si %! respectiv trecutul si

viitorul! intre ele se desfasoara infinitul.

$i poate ca in fond calea ascetului ce se desfasoara intre ' pereti albi! care isi infige adanc radacinile

si isi intinde ramurile incat sa adaposteasca trecatorii de furtuna! nu este cu nimic diferita de cea a

calatorului ce isi manifesta forta spiritului tocmai prin puterea de a nu se atasa de nimic! de a nu se

identifica cu imaginea construita de cele ce il inconoara.

$unt de aceeasi parere! cum ca toti avem 8rautatea9 in noi; traducem sub aceasta denumire urmele

)sechelele* fortei pe care fiecare o manifesta in lume. $i pentru ca intelepciunea se gaseste unde te

astepti mai putin! :ane er tot let po>er go./autatea cel mai adesea este fie dovada de slabiciune mascata! fie de putere necontrolata. Dam cu

biciul din diferite motive! fie pentru ca ne place sunetul! fie din durere! fie din dorinta de a slefui2de

a corecta. Dar nici una dintre iposta#e nu este ustificata! caci pentru a invata pe cineva calea

bunatatii trebuie sa i-o aratam mai intai. 3oate ca pana la urma tata chiar nu avea dreptate si nu

trebuie sa oci cu armele lor pentru a-i invinge! atunci cand nu oaca corect. 3oate ca sa te ridici de

la masa si sa pleci nu este o dovada de renuntare! ci doar intelepciunea de a-ti accepta limitele.

4 4 4

Dincolo de faptul ca perceptia noastra limitata face imposibila intelegerea lui Dumne#eu! ideeape care si-o conturea#a fiecare este diferita si tine de propriul filtru. In incercarea de a pune degetul

pe aceasta notiune si ceea ce repre#inta! in decursul timpului am avut cateva opriri care m-au facut

sa afirm cu tarie ca $"I6 ce este Dumne#eu.

3e vremea cand incercam sa imi gasesc locul intr-o lume in care vechea imagine a lui Dumne#eu se

parbusise sub privirea mea inghetata de spaima! m-am apucat sa imi croiesc! gandind! haina ce avea

sa-mi tina de cald. $tiinta parea sa-mi ofere materia prima din care imi puteam plamadi un nou

Dumne#eu.

3rimul gand in directia asta a venit dupa ce am va#ut documentarul


4/14

cu capul intr-un #id. a i#bisem de limitele propriei gandiri.

&m tras adanc aer in piept si cand am deschis ochii m-am surprins privind inapoi spre mine. 3entru

cateva clipe am simtit linistea. Detasarea. Contopirea cu intregul. $ufletul mi s-a umplut de

recunostinta pentru privilegiul de a & 0I. &ici! in pre#ent! l-am gasit pe Dumne#eu si cu toate ca stiu

ca maine o voi lua de la capat in cautarea sa! asemeni lui $isifus! rostogolind bolovanul spre varful

muntelui! gustul acesta dulce-amarui imi e(altea#a simturile. 4 4 4

+amenii nu pot fi definiti decat in relatie! iar asta ne aduce la conclu#ia ca ceea ce gaseste omul

in singuratate marchea#a un plan superior celui descris de logica si ale sale cuvinte.

/enuntarea la masti si la toate portretele inramate si atarnate de peretii mintii este o consecinta a

actiunii ascetului! aceea de a se retrage din milocul oamenilor. &cest fapt aduce de la sine

eliminarea falselor proiectii e(terioare ce ne incetosea#a va#ul. 3rivim spre ceilalti dar nu ii vedem

drept ceea ce sunt. ,suam in a intampina si a trai pre#entul caci cream un altul ilu#oriu! plamadit

din fricile trecutului! baricadati cu artileria de instrumente de testare si masurare pe care le-amconstruit anterior cu pretul suferintei.

3acatul! din perspectiva mea! descrie o limita de care omul trebuie sa tina cont in propriile actiuni.

7u este doar un cuvant scris in %iblie! ci da niste coordonate oamenilor care nu au au avut

posibilitatea! nevoia sau dorinta de a aprofunda constiinta de sine. 3entru mine! la nivelul cel mai

ba#ic! pacatul ar putea insemna actiunea de a incalca libertatea altuia. Dar ca idee generala! nu traim

intr-o lume libera ceea ce intareste gandul ca infernul nu este atat de departe precum credem . In

lumea sociala 2 in cea naturala! daca vrem libertate 2viata! trebuie sa luptam pentru ea! atat la nivel

micro cat si macro. $a consideram situatia ipotetica in care eu am o dificultate in a tolera oamenii

beti. ,u respect libertatea unui individ de a-si distruge ficatul si de a abera sau alte chestii pe care lefac oamenii beti! dar am pretentia pe de alta parte sa mi se respecte libertatea de a nu-l agrea si

implicit de a-mi dori sa-l tin la distanta. In momentul in care eu sau individul ipotetic ne incalcam

unul altuia libertatea- eu il blame#! ori el imi invadea#a spatiul personal! apare conflictul. Lupta

pentru apararea propriei libertati.

&ici religia vine si iti spune ca de fapt aceasta disputa nu ar trebui sa e(iste. Ca trebuie sa iti iubesti

aproapele ca pe tine insuti. 3entru ca lovind in el! lovesti in tine. Calea renuntarii! a ocolirii

conflictului iti stirbeste oare din libertatea pe care ai avut-o initial? 7u este oare simpla implicare in

lupta o incalcare a libertatii celuilalt intru-cat prin asta intentia este de a-ti valida po#itia? Ce se

intampla cu doua forte distincte care aung in acelasi punct?1orbeam de pacat. De viata traita dupa regulile de conduita ale %ibliei. Despre dresarea trupului de

catre minte. intea noastra sau a altora.

In absenta influentei directivelor generale! limitele ni le impunem noi si ele difera de la individ la

individ.

"otusi! desi ne aflam in imposibilitatea de a concentra in notiunea de pacat niste nuante universale!

pentru ca! o fapta privita dintr-un unghi poate fi usta! iar din altul nedreapta. $ocietatea in care

traim pedepseste prea usor.

3acatul! cred eu! este ceea ce te face sa savure#i gustul durerii altuia! al beneficiului adus de

suferinta altuia. 0olosirea puterii proprii pentru a-ti urmari satisfactia si binele imediat! indetrimentul altora.


5/14

0iecare are alte limite atunci cand vorbim de bine si rau. &sta le face relative. 7u ca ele in sine nu

ar e(ista. Consider ca in fond! cel mai de pret lucru pe care ni-l putem oferi unii altora este adevarul

propriu caci doar el coboara puntile sufletelor.

4 4 4

Libertatea este dupa mine bunul cel mai de pret care ne-a fost amputat. Dar ve#i! eu nuinvinovatesc sistemul. $istemul presupune ideea de organi#are! ordine ce ne este necesara intru-cat

noi i-am observat modelul in natura.

Legile imuabile ale universului si perfectiunea mecanismului sau vorbesc despre adevarata maretie

ce ne face pe noi sa parem niste furnici confu#e. $istemul! simpla incercare de integrare a oamenilor

intr-un tot unitar ce va dobandi! idealist vorbind capacitatea de a functiuna de la sine dupa ce vor fi

facuti toti pasii! este din punctul meu de vedere! tot mana naturii. Ca evolutia sa a luat in decursul

istoriei infatisari mai putin armonioase tine de „trial and error”.

Ceea ce ne subuga libertatea! mai presus de toate!suntem noi insine. $untem intemnitati de frica. $i

cel mai trist este ca la capatul acestei lasitati sta insasi teama ne a ne privi cu sinceritate. De a neaccepta. $i de a ne elibera. ,u nu resping vina! caci ea are puterea de a schimba. 3rea putini oameni

am cunoscut care au puterea sa-si recunoasca vina. 3roiectia acesteia in e(terior ne face captivi

intru-cat o gasim oriunde am privi si lumea devine astfel un loc insuportabil. reselile ne bantuie si

tind sa se repete atat timp cat refu#am sa ne asumam vina. ,liberarea! cred eu! nu apare in absenta

sentimentului de vina ci din contra! prin imbratisarea lui. Caci astfel se spulbera sub propria

greutate! luand forma unei lectii invatate. Iertarea pleaca din interior si prea putini oameni stiu sa fie

blan#i si intelegatori cu ei insisi.

Dupa parerea mea! nu putem vorbi de o viata fara notiunea de greseala! caci chiar daca natura isi

infaptuieste ordinea prin ale sale „bune” sau „rele”! sau mai bine #is dincolo de ele! in parametriie(istentei rationale! avem puterea de a alege carei forte 8servim9. $e spune ca intre furia nebunului

si linistea sfantului este decat o diferenta de diagnostic.

1orbim de Dumne#eu! de legile naturii! dar traim intr-o lume in care oamenii omoara din placere iar

pe mine ideea asta ma ravaseste caci pur si simplu nu o pot cuprinde.

Intr-adevar omul trebuie sa se intoarca la modul de viata organic! sa-si regaseasca instinctele.

Intrebarea mea este! nu cumva placerea este si ea un instinct! unul care nu mai tine de natura si al

sau unic scop- supravietuirea? $au poate tocmai individuali#area prin intermediul acestui sentiment

de placere asigura autoconsevarea si implicit supravietuirea? Dar este supravietuirea Individului

acelasi lucru cu supravietuirea speciei? Imi amintesc ca principiul de functionare e trial and erorr siimi #ic ca este foarte posibil ca ceea ce se intampla cu rasa umana sa nu fie nimic mai mult decat o

gre seala a naturii. Dar nu vreau sa adorm cu ganduri nihiliste si busc imi amintesc ca totul face

parte dintr-o schema ce mie de aici imi e cu neputinta s-o cuprind.

4 4 4

„%e drun@. +n >ine! poetr or virtue.” A %audelaire

&m reflectat recent asupra sentimentului de placere.

$unt suma clipelor ce m-au atins. 6nele mi-au marcat pielea! altele mi-au colorat sufletul. "oate

poarta insa urmele viselor mele.

De atatea ori soarele m-a mangaiat cu lumina sa! inchi#andu-mi pleoapele! pentru a-mi ghidat pasii


6/14

spre locuri magice. &colo am gasit un cer senin ce-ti oglindeste gandurile! iar pasarile poarta pe

aripi raspunsuri la toate intrebarile tale. Din toate directiile au#i ritmurile hipnoti#ante ale vantului

ce iti unduiesc trupul asemeni unui fulg de nea. 3amantul iti saruta talpile si isi crapa bu#ele poftind

la gustul samantei tale. Din tine cresc copaci! iar din ei i#vorasc apele lumii.

Drumul m-a purtat si prin intuneric. %abaind pasii! m-am i#bit! am lovit !am daramat! am spart. &m

fugit! m-am ghemuit intr-un colt si mi-am ume#it gura insetata cu lacrimi amare. 6n timp mi-amputut au#i limpede bataile grabite ale inimii! dupa care sunetul s-a pierdut complet. &m cautat sa

ma ridic si sa ma spriin de un perete! dar caldura pe care am simtit-o la atingere parea sa fie

omeneasca. ,ra atat de aproape incat trupul meu primea caldura de la al sau. irosul acelei

respiratii a tre#it in mine un instinct atat de animalic incat tot ce puteam simti era pofta. &m intins

din nou mana si am cautat sa-i schite# conturul feBei cu buricul degetelor. i-a cuprins incheietura

si a coborat-o spre piept. %ataile inimii sale imi loveau acum podul palmei si am simtit cum cu

fiecare pulsatie trupul incepea sa mi se umple de viata. &colo! in intuneric! tot ce puteam simti erau

trupurile noastre tremurand salbatic ca intr-un ritual sacru ce a aprins cerul.

3lacerea! gandesc mai nou! e posibil sa fie ceea ce ne tine inca legati de viata organica. 0aptul caoamenii! din dorinta de a e(ploata acest sentiment! l-au denaturat! l-au facut artificial )ve#i mai nou

ne administram placere in capsule*! nu inseamna ca la ba#a placerea este ceva negativ. +rice face

bine trupului meu! ar trebui sa imi faca si mie. Ca sunt placeri sen#oriale! spirituale sau intelectuale!

ele tin de natura umana. 3acatul pe care am tot incercat sa il descriu si la care se refera cred eu

maoritatea dogmelor religioase consta in placerea fara morala.

4 4 4

„&cesta e unul din sensurile e(istentei de a o epui#a Constient si glorios! in cat mai multe

va#duhuri! de a te implini si rotuni continuu! de a afla asecensiunea! iar nu circumferinta! drum caresa infaptuiasca toate virtutile si sa revele#e nu o inteligenta sau o increngatura de instincte! ci

omul.”

ircea ,liade

i dupa o plimbare prin Cismigiu! m-am ase#at langa apa si am respirat adanc scuturandu-ma de

toate detaliile nesemnificative ce planea#a de obicei deasupra gandurilor noastre. Dupa cateva

minute lungi privite in ur! spre apa! copaci! rate! am simtit ca m-am aliniat cu mine. &sta s-a

intamplat in momentul in care mi-am austat vite#a in raport cu dinamica naturii. &tunci m-am

gasit. 7u degeaba caut un colt de natura ori de cate ori simt nevoia sa petrec niste timp cu mine.1an ogh spunea- „oamenii privesc prea repede”! si asta ar putea e(plica de ce suntem orbi.

De ce numim abstractul vis! ilu#ie! si il separam de realitate? 3oate pentru ca este cu adevarat o alta

lume! cu alte legi! ve#i mecanica cuantica ar putea sa incerce sa descrie matematic asta! si deci

odata ce constantele sunt diferite evident nu putem pune semnul egalitatii intre ele.

3entru a putea intelege lumea e(terioara! care-i vorbeste despre alte aspecte decat cea interioara!

care-i ghidea#a pasii aproape mecanic! omul este nevoit sa se opreasca! sa reflecte#e si sa

internali#e#e. %iblia spune crede si nu cerceta. Cam tar#iu sa putem face asta. $e face ca am auns

aici pentru ca ne-am intrebat. 3oate ca am inceput sa ne sustragem putin cate putin din al sau sistemodata ce am pus la indoiala! am creat o alta dinamica in afara! una ce se accelerea#a din ce in ce mai

tare si poate ca doar oprindu-ne putem gasi calea de intoarcere. Doar contempland putem gasi


7/14

adevarul! universalitatea. 7u toti au reusit! ve#i bine ca filo#ofia a luat tot felul de forme! numim

filo#ofie pana si incercarile esuate de a pune lumina. ,le descriu in schimb cat de anevoios poate

deveni drumul! descriu rataciri! infundaturi! poate ca ceea ce fac mare parte din cei pe care a#i ii

numim filo#ofi este de fapt arta. 7iet#sche! spre e(emplu este un om care s-a ratacit. & descris

nimicul pe care l-a gasit atat de poetic incat l-am confundat cu infinitul. $au poate ca nimicul pe

care l-a descris ne-a facut sa vedem infinitul. &sta inseamna ca sunt unul si acelasi? 7icidecum!doar ca sunt parti ale aceluiasi intreg si ca nu pot fi privite separat! de aici si parado(ul cred eu.

$a nu credem ca e(plorarea lumii interioare e mai putin primedioasa decat escaladarea piscurilor

muntilor. 6na din regulile de ba#a este sa nu te uiti in os.

Cand spiritul se oglindeste in el ceea ce simtim este beatitudine! acea golicine de sine. +ri cand

intre cele doua oglin#i apare un subiect imaginea ce se crea#a este infinita.

In fond! pragmatic vorbind! toate intrebarile filo#ofiei cred eu! se ramifica de la una centrala- Cum

se traieste?

Imaginea#a-ti ca te tre#esti tu spirit cu un corp intr-o lume confu#a si mult prea alerta si nu ai niciunmanual de utili#are. Ce faci? Ignori sentimentul! inainte#i orbeste devenind astfel „trait” cum spui

tu! de altii ce au dea pagini bune scrise )ce te vor conduce2 controla! #ic ei! spre siguranta ta*? "e

documente#i! te informe#i cu privire la manualele scrise de altii sau e(perimente#i si contemple#i

pentru a te putea intelege si tipari un e(emplar personali#at?

4 4 4

Iubirea e mai mult decat un proces! e asemeni unui organism! ce se hraneste! creste! slabeste sau

moare in interiorul fiecaruia dintre noi. &re puterea sa ne transforme caci noi ne construim launtric

cu energia sa. 0iecare iubeste diferit caci avem filtre diferite. 3roiectiile varia#a de la individ laindivid si in functie de asta ne invaluim in iubire sau in frica. Iubire gasim atunci cand privim in

interior! frica atunci cand cautam confirmarea sinelui in e(terior.

Iubirea este in si prin sine! dar ce suntem noi priviti separat? 7iste puncte.

Iubirea cred eu este ceea ce da sens e(istentei umane. ,u una sunt indragostita nebuneste de viata!

de luna asta superba care se oglindeste in mare atat de suav incat imi dau lacrimile! de lucrarea

perfecta a Divinitatii! de modul in care oranduieste lucrurile si de faptul ca stiu ca pot avea

incredere in ,l.. $unt si am mai fost indragostita in timp cu buna stiinta de plasmuiri ale imaginatiei

mele si nu m-am temut niciodata ca visul se va sfarsi brutal caci stiu ca iubirea ce imi umplesufletul este reala.. &sta cred ca inseamna sa iubesti . $a iubesti pur si simplu. 0ara pentru ca.

7atura insasi ne invata unde s-o cautam. Caci o mama simte inima copilui din interior. $i implicit a

tatalui.

De romantism o sa iti vorbesc data viitoare! in cateva cuvinte eu nu il consider e(ta#. Din contra. Il

vad mai degraba ca o atingere usoara! un gest facut din dorinta de a cunoaste prin a simti! un contur

facut cu buricul degetului! in timp ce e(ta# inseamna graba de a-ti apropia trupul spre a simti.

&semeni poe#iei! despre care Cioran #icea atat de frumos ca nu duce nicaieri! ca nu este altceva

decat inutilitate in armonie.

4 4 4


8/14

Iubirea! cea din romantism! nu consider ca maschea#a lipsa curaului de a-ti duce singur la capat

luptele! caci! #ic eu! ceea ce ne face pe fiecare sa mergem inainte! in ciuda frigului! a intunericului! a

ranilor sau a peisaelor de#olante este tocmai acest sentiment nobil. 3utem iubi cu inflacarare

dreptatea! adevarul! tara! viata! divinitatea sau alti oameni)care nu sunt refle(ii ale noastre intr-o

masura mai mare decat primele enumerate*. Luptatori au fost si cei ca#uti in batalii! si cei care au

condus si au schimbat cursul istoriei! deopotriva cei care au murit in saracie! anonimi! devotatiidelurilor si adevarului propriu! precum si cei care au avut puterea sa convinga si sa le transforme

daca nu in adevaruri universale! cel putin in teorii acceptate. Luptator consider eu! este acela care se

cauta pe sine si lupta pentru a transforma in realitate ceea ce a gasit si a inceput ca un simplu gand.

In fond! lupta suprema este cea pe care o purtam cu noi insine! iar de aici se ramifica nenumarate

materiali#ari ale acestui fapt tradus pragmatic printr-o negare a instinctului de conservare. Instinct

ce ne ademeneste sa ducem o viata confortabila! desfatandu-ne trupul caci a trai inseamna a simti in

vi#iunea generala! pe cand ratiunea te ridica deasupra si te fortea#a sa privesti in e(terior. &bia dupa

ce te-ai contopit cu intregul poti cunoaste lucrurile din interior! caci privind in tine! vei gasi lumea.

/evenind la romantism ca la o cau#a mai putin nobila decat celelalte! ma intreb cu ce esteromanticul ce a inchis intreg universul in ochii persoanei iubite! care lupta neobosit pentru asta!

indiferent la bratele deschise spre a-i oferi adapost si alinare! mai preos decat soldatul ce pune pe

un plan secund confortul caminului si mancarea calda pentru a-si apara tara! mai preos decat

cercetatorul care isi traieste viata in scoli! in biblioteci! in laboratoare! ducand vieti modeste! daca

nu uneori mi#ere! pentru a gasi vreun antidot sau pentru a revolutiona stiinta.

&fectiunea nu o caut! pentru ca o dau si in felul asta nu-mi lipseste! iar drumul nu se ingustea#a

niciodata. 1an#atoarea de la colt! batrana din statie! tinerii de pe plaa! cainele de langa banca. 6n

#ambet! un raspuns cald! o atingere pe umar! o mangaiere. &fectiunea e o stare de spirit. /ecentam va#ut asta! gandind la un raspuns. +amenii leaga asta de amor si desi e(ista in orice relatie

sanatoasa! e un sentiment pur pe care il avem unii fata de altii! indiferent de se( si sta la ba#a

prieteniei. 6nii o pot considera dragoste! altii temelia ei. Depinde de fiecare. De copil mi s-a parut

fascinant cum la aniversarile tatalui meu! dupa ce se imbata! toti baietii sar in piscina si stau acolo!

imbratisandu-se si marturisindu-si sentimentele profunde de prietenie.

&m prieteni baieti care din varii motive )cel mai adesea se gaseau in covalescenta post despartire*!

vulnerabili#ati de alcool! au cautat afectiunea in directia mea. 7u doar o data mi-am petrecut timpul

tinand in brate un prieten fara a avea constiinta asupra mea ca si femeie! ci ca om. $untem in fond

cu totii frati sub acelasi "ata. 6nii barbati platesc prostituate! altii seduc si abandonea#a! eu considerca ceea ce cauta este de fapt o mangaiere! caci in adancul fiecaruia dintre noi este un copil care

simte. "raiesc cu aceasta convingere! ca oamenilor trebuie sa le dai nu doar ceea ce vor! ci si ceea ce

au nevoie. Daca uneori avem capacitatea de a vedea! nu trebuie sa intoarcem privirea! caci lucrurile

nu sunt intamplatoare.

/evenind la ideea de la care am pornit! consider ca si atunci cand esti singur in lupta! ceva te poarta!

ceva iti da forta launtrica sa mergi inainte! caci daca rationamentul tau se intoarce in tine! te afun#i.

Cred in puterea viselor mele si ma tem totodata. &m invatat ca ele nu mint. 3rivesc un ori#ont

nesfarsit si deslusesc posibilitatile. a opresc impietrita caci viitorul e plamadit din dorintele melesi ma intreb! cine sunt? Caut sa privesc in trecut dar imi dau seama ca e neclar caci il privesc prin

prisma pre#entului.


9/14

&m aruncat un banut in fantana. &pa s-a tulburat usor dupa care s-a limpe#it. i-am va#ut chipul

oglindit privind inapoi spre mine. De pe fundul apei se vedea stralucind ceva si m-am intrebat daca

era dorinta mea. &m incercat sa gasesc o semnificatie in felul in care se suprapunea cu gura mea dar

mi-am dat seama cat de copilaresc este ce gandesc si am #ambit. &m ridicat privirea spre cer si am

fi(at un gand gol cateva clipe fara sa respir. ereu uit sa respir. i-am clatit privirea in albastrul

senin si am simtit cum pieptul mi s-a deschis si s-a umplut de aer. Cerul nu are limita! pamantulinsa! da.

4 4 4

$unt de acord cu faptul ca e(istenBa pur i simplu este. 7oi! m5runti! de aici din lumea noastr5

subiectiva de unde traducem e(istenta rapordand-o la noi! ncercam sa deslusim cEt mai mult din

imagine rationali#and. C5utam adev5rul! absolutul! perfectiunea! divinitatea sau cum vrem sa ii

spunem!caci n fond toate cele mentionate deriva din e(istenB5! de unde i absurditatea e(istenBei A

omului condamnat sa n5#uiasc5 spre ceva ce nu poate atinge. Fns5 perseverand va i#buti sa urce i

sa vad5 mai clar. 1a nBelege ca adev5rul nu ii aparBine! ca ceea ce atinge sunt franturi ce semateriali#ea#a prin el i ca vi#iunile nu se anulea#5 reciproc! ci se completea#a ca p5rBi ale unui

ntreg! privit din diferite unghiuri. &tunci cEnd vorbim de perspectiva! vorbim de interpretare i

implicit de instrumente individuale. Ce #ic eu aici ns5 sunt idei pe care le tim amandoi.

Libertatea e un subiect foarte drag mie. , poate cel mai de preB dar de la natura! subugat de

oranduirea societ5Bii! prin functiile statului care dobandeste drept de viaBa asupra noastr5. La nivel

micro! caci la nivel macro imaginea e de#olanta i nici nu o s5 ncerc sa o schite#! libertatea se

e(perimentea#a doar pe cont propriu! n absenta unui raport. &ltfel! vorbim de acelasi &-% i

ingradirea individului intre nite parametrii. +mul trebuie s5 fie ntreg prin el nsui! caci numai aa

putem vorbi de iubire reala de semeni.

4 4 4

De ce spunem doar despre unele cuvinte ca sunt „goale”? Cuvintele au o energie pe care o punem n

ele! iar atunci cEnd ele descriu imagini mentale i nu doar ocuri lingvistice! oamenii pot sa le simt5.

,le sunt ca un vas n care turnam conBinutul. 3utem sa l consideram inutil pentru faptul ca nu poate

sa cuprinda toat5 apa de care avem nevoie! sau ne putem bucura ca asta#i! ne potoleste setea.

„Ceea ce eti nu poBi vedea! ceea ce ve#i e doar umbra ta”.

Interactiunile cu oamenii sunt adesea revelatoare pe motiv ca poti observa cum i proiectea#a ne(terior nesigurantele i frustrarile. ,ste important sa dobandim un reper al propriei persoane caci

altfel ne identific5m uor cu ceea ce vine spre noi. Fmi place sa spun ca oamenii ne mbraca cu

fricile lor. &a ca ai gria ca oamenii pe care ii ai n urul t5u s5 se iubeasc5 sau m5car s5 se plac5! ca

altfel riti sa pl5teti pentru p5catele lor.

Dac5 r5mEnem deschii n aa maniera ncEt sa fim asemeni unui canal! fiind parte integrata din acel

proces de continua transformare! ideea de a pune degetul pe propria fiinta este absurd5. "otui acum

Bi scriu din nite rationamente! dintr-o structura! iar aici vin cu teoria ca ceea ce ma defineste! este

ceea ce am inmaga#inat. Iar ceea ce am p5strat e ceea ce! atunci cEnd am privit retrospectiv! mi-a

bucurat inima!trupul i mintea. 3robabil ca in alinierea lor sta fericirea ideala.

&tEt timp cEt avem ncredere n ordinea asta superioara! n propria fiinta i implicit in alegerile care


10/14

ne-au dus pe drumul pe care mergem! dac5 am fost sinceri cu noi n ceea ce privete propriile

sentimente! valorile morale de care spuneai se p5strea#5. 1iata nu este buna sau rea! viata este cum

suntem.

G.H.HK )&frica*

&st5#i am reuit sa trec graniBa n $enegal dup5 #ile petrecute n auritania! un loc pe care amvrut cu orice preB sa l ocolesc! ns5 viaBa mi-a demonstrat nc5 o data ca nu pot sa sar peste lecBiile

pe care mi le-a preg5tit. &colo am gasit o societate musulmana! e(trem de saraca! la graniBa dintre

s5lbatic i civili#at! care ofera oricarui ochi fin o preBioas5 cunoastere cu privire la felul n care

capitalismul )consumatorismul* slefuieste societatea. Dup5 mult prea multe ore asteptate la frontiera

i o vi#a e(orbitant de mare care le ofera oarecum certitudinea ca nu vor trece prea mulBi curiosi

graniBele! am g5sit nite oameni care p5strea#5 ceea ce nu mai g5seti oriunde- i anume suflet.

Dac5 riguro#itatea musulmana i ale sale numeroasele reguli cu privire la atingere! fotografiere!

e(punere i chiar pre#enta miscarilor teroriste pe teritoriul B5rii m-au mpiedicat s5 m5 misc tocmai

liber n perioada n care am fost oarecum blocata acolo! Binutul ce ma ateapt5 mi face inima satresara doar cEnd privesc pe geam spre siluetele de oameni ce poarta pe cap roadele lanurilor ce se

intind n #are.

$unt n autobu#ul ce ma duce duce de la graniBa spre Da@ar. Dup5 ce am ateptat mai bine de ore

n staBie! n cele alte ore de cEnd am pornit! nu cred ca am inaintat mai mult de H @m. 1erific5ri

de documente i controale de poliBie ce ne obliga pe toBi sa coboram din maina pentru a verifica pe

sub scaune un eventual sac de comerciant nedeclarat n vama. , un sistem e(trem de rudimentar ce

se ncearc5 aici! care ar scoate din minBi orice om civili#at! ns5 este imposibil sa simBi altceva decEt

e(altare n milocul acestui paradis.Conglomerate de casute din paie ce formea#a aa-#ise satucuri senegale#e! adapostesc oameni ce

tr5iesc nc5 n perfect5 comuniune cu natura. +riunde priveti! ve#i #ambete pe chipurile negre ca

smoala! cu bu#ele carnoase i ochi plini i cal#i. 3ielea i-o acoper5 cu pan#e de un colorit viu ce Bi

mangaie va#ul. a simt i apar ca un fel de e(traterestru printre ei! cu piele mea alb5 i cu parul

blond! ns5 ma incanta atenBia aceasta oarecum naiva care mi se ofera i profit de fiecare oca#ie sa

le fac cu mana! sa le r5spund cu un #Embet sau cu un scurt schimb imperfect francofon de replici!

menit cel mai adesea sa le r5spund5 curio#itatii cu privire la originea i destinaBia mea.

Indiferent de ce las n urma! ceea ce ma ateapt5 mi umple inima de speranBa. &st5#i am mEncat un

mango pe care l-am cules cu mEinile mele dintr-un copac. , un paradis al vegetarienilor cu toate

fructele i alunele de aici.

.H.HK )&frica*

Ce sentiment sa e(isti ntr-un loc n care oamenii tr5iesc fiecare clipa pentru ca nu au cu ce altceva

sa o ocupe. 3re#entul curge prin venele lor infierbantate de ra#ele soarelui. "alpile goale calca nu pe

str5#i asfaltate! ci pe nisip fin. "r5iesc laolalt5 n familii de minimum KH insi! iar aglomeratia crete

n familiile instarite unde i iau mai multe neveste. 5nEnc5 toBi din acelai bol. 0emeile totui

niciodat5 la un loc cu b5rbaBii.

/eligia la ei este un mod de viaBa. + filo#ofie! un mod de conduita! o ordine sociala. + cau#a i un

efect.


11/14

&m observat ca toat5 lumea #ice bonour i seara. &sta probabil pentru ca nu sunt obinuiBi sa vad5

albi pe str5#i dup5 apusul soarelui.

a intreb daca se poate face suprado#a de arahide.

.H.HK )&frica*

&st5#i am avut prima impresie reala despre ce nseamn5 a visa cu ochii deschii. $a te uiBi la unecran gol i sa ncepi sa porBi o conversaBie cu el! ceea ce nate imaginea unei oglin#i n care ne

privim spiritual. Ideile noastre tasnesc dintr-o sursa necunoscuta pana n momentul n care devine

palpabila! cuantificabila. + de#ordine! o ma#galeala de cuvinte ce graiesc un adev5r nou!

necunoscut. Devine o forma de art5. &rta de a fi. $5 ne oprim puBin aici. & fi este o chestiune

serioasa. CEti dintre noi sunt! pentru ca gEndesc? $, gEndesc. 3e ei insisi. /eflectia i refle(ia nu

sunt paronime ntEmpl5tor. Dar gEndul are nevoie de cuvEnt sa devin5 manifest. 3robabil de asta n

%iblie se spune! la nceput a fost CuvEntul. CuvEntul ce succede gEndul! materialul dEnd forma

spiritualului.

,coul cuvintelor noastre. CEBi dintre noi suntem constienti de el? Ce sa mai spunem de ecoul

faptelor noastre? Ceea ce punem n lume se revarsa napoi spre noi. 3edeapsa divina. Dumne#eu e

a(a pe care se invarte lumea.

, fascinant sa tr5ieti ntr-o lume n care Dumne#eu este atEt de pre#ent! i poate de aceea nBeles

mai bine decEt noi restul care le-am luat ca pe poveti! cEnd ele de fapt erau filo#ofii. +rele multe

de rugaciune din islam indeamna omul s5 se i#ole#e de lumea inconuratoare i s5 se cufunde n

t5cere. Cu siguranBa o s5 auda ceva care ii va fi de autor. 3ana de curEnd! nainte de introducerea

scolilor cu sistem de studiu occidental! ceea ce nvaBa copilul sa gEndeasc5 era o carte cu invataturi

despre viaBa! despre om! acolo unde contea#5 el cel mai mult- n sufletul lui. Fn opo#itie cu cele '-More2#i de studiu ntr-un laborator indosariind materia din nite manuale dEnd pe afara de termeni

neologici i stiintifici despre o mulBime de aspecte diferite din viaBa pe care oricum nu le vedem la

momentul ala. FnBelegem oare ca matematica este un limba al naturii! ca el descrie ordinea

haosului? 7u! invatam doar cum sa folosim acest limba. Dar nu tim ce este ca sa putem sa l

manuim cu adev5rat. Caci cunoasterea este putere doar datorit5 faptului ca putem controla atunci

cand cunoatem. Dar gEndesc! posibil s5 m5 nel. &lfel cum se e(plica maoritatea de oameni ce

conduc maini i habar nu au din ce sunt construite! sau pe ce sistem funcBionea#5. asina ii poarta.

,i au nv5Bat n luni de condus repetat cum sa i conduca maina n spatii publice )ve#i bine ca sa

poBi sa conduci orice fel de vehicul pe cEmp nu Bi trebuie permis*! printre oameni!inveta doar cumsa ii protee#e pe alBi oameni. Dar ii nvaBa cineva cum sa o repare! dac5 se strica? Dar am deviat.

Ncolile #ilelor noastre inmaga#inea#a informaBie n Beasta noastr5! hranind un mecanism ce

funcBionea#5! care consuma i produce energie i i #ice popular! intelect. 7oi ii dam materia prima

pe care el o procesea#a. 3e care memoria o inmaga#inea#a. Infomatie care nu vine niciodat5

singura. ,a c5l5torete pe un val de vibratie energetica! produsa probabil de emotia! simtirea n care

am invaluit-o. "eoria n psihologie spune ca amintirile care au incarcatura emotionala)fie ea

po#itiva sau negativ5!trec rapid de fa#a memoriei temporare! unde se face selecBia! impregnandu-se

astfel cel mai adEnc. 6neori atEt de adEnc ncEt le Binem n ntuneric dintr-un mecanism de protecBia

al mintii! de noi nc5 neinteles. 3robabil de asta a presupus freud ca psihanali#a trebuie sa includa

implicarea activa a acestui mecanism! caci ca sa l reparam! trebuie sa l manuim cumva! sa ii


12/14

nvErtim rotitele ca sa putem vedea ce sunete scoate.

a ntorc la punctul de plecare! la educaBia copiilor nu despre mediul inconurator! ci despre +m.

Caci persoana numai gandind la +m se va descoperi pe $ine.

Fn #onele nede#voltate se poarta nc5 educarea copiilor dup5 spusele unor profeti)filo#ofi*! a unui

:oran! a unei :abale sau a unei %iblii! ori dup5 nite intelepti chine#i sau #ei indieni.a ntreb! ii nvaBa cineva pe copiii #ilelor noastre cum sa supravietuiasca n s5lb5ticie? Corect! nu

prea mai g5seti aa ceva! doar medii artifical transformate de om. $lefuite de om n aroganta c5

opera sa! c5 arhitectura sa! e mai buna decEt cea a naturii. De asta este audi genial n opera sa.

7umai cEnd ma gEndesc la $agrada 0amilia mi se oprete respiraBia- "he "emple >ill seem to ou

li@e a forest! #icea. Cel mai mare arhitect unoscut de civili#atia noastr5 a recreat prin opera sa!

elemente din natura. Ni totui! nu am nv5Bat nimic. 7e inghesuim n continuare n aglomerari

urbane. Fn #garie nori! cEt mai departe de mirosul p5mEntului sau de verdele ierbii i al copacilor A

"ot ce mai poate p5trunde pe geamul camerei este fumul musuroaielor de maini.

1reau sa tr5iesc n natura! sa sug de la pieptul ei si sa cresc. 1reau sa mi demonstre# ca avem de

ales. Ca avem libertatea de a alege libertatea.

O.HG.HK )&frica*

Ce nseamn5 acas5 si cum poate un teritoriu sa devin5 parte din noi? 7e defineste istoria cea scrisa

de cei a caror nume l purtam sau ne slefuieste mediul n conformitate cu nevoile sale? Ce este

adaptabilitatea dac5 nu un proces de transformare! de devenire? /5spunsul la aceste intebari

marchea#a locul unde se trage linia intre determinism i ha#ard.

P.HP.HK )&frica*$criu pe vechiul canal pentru ca se dovedeQte a fi singurul capabil sa transmita niste date de aici din

inima naturii unde reReaua abia ofera semnal pentru convorbiri telefonice. 6n lucru e cert. 7atura te

scoate din pri#5 chiar si mpotriva voinRei tale. Fncerc5rile eQuate de a lua legatura cu cei de departe!

la care se aduna cEteva #ile de dureri de cap! somnolenR5! febra si diaree! care ntEmpl5tor sunt

simptomele malariei! m-au adus nc5 o data n situaRia de a plEnge! asemeni unui copil! dupa mama.

/e#ultatul testului) facut n satul unde ma aflu )&bene*! n incinta unei case ce isi spune spital*! a

iesit insa negativ! aparent era doar schimbarea de climat ce si-a facut simRit5 pre#enta. &m reali#at

aici ca mai presus decat temutele animale salbatice! tantarii au puterea de a-ti rapi atat nopRile cEt si

viata. &m coborEt n aceasta ultima e(pediRie la $ de ambia! n cealalt5 #ona din $enegal numit5Casamance! care pana nu de mult ncerca sa-si revendice independenta fata de cealalt5 #ona din

$enegal prin acte frecvente de rebeliune. 1or sa tr5iasc5 diferit! singuri si liberi din resurele pe care

le ofera natura! si nu cred sa e(iste altundeva un amestec mai artistic intre om si natura. $e

mpletesc atat de armonios ncEt nu stii unde se termin5 una si unde incepe cealalt5. 6neori cand

privesc n ur la toata frumuseRea asta imi amintesc ca stau la propriu pe plantatii de gana) aici e

sursa* si ma intreb daca nu cumva totul e doar un trip. + parte din mine moare de ner5bdare sa

reg5seasc5 laptopul unde vor fi descarcate po#ele.

&m nceput sa surprind oameni in cadrele mele! desi la nceput imi era team5 sa indrept cameraspre ei.

Ceea ce gasesc aici seam5n5 enorm cu stilul pitoresc romEnesc de viata. C5l5toria asta m-a facut sa


13/14

stiu cum vreau sa tr5iesc.

HK.HM.HK )&frica*

&m terminat! ntr-un final! dupa mai bine de G luni! lectura 7asterilor mistice a lui ,liade. Cartea

asta a adunat n ea energia tuturor e(perienRelor mele din acest r5stimp! caci am purtat-o cu mine

pretutindeni.&bia aQtept revederea cu laptopul. FnReleg ca este! mai presus de toate! un miloc de comunicare cu

cei dragi. $crisul pe touch e un calvar. &rd de ner5bdare sa v5rs conRinutul macerat al ultimelor

s5pt5mEni. 3ieptul mamei naturi nu este tocmai unul protector. & fost necesar5 intervenRia "at5lui.

$unt! mai nou! preg5tit5 sa citesc si sa decodific %iblia. Lunile tr5ite aici alaturi de ei n aceasta

lume ilu#orie! cercetarea intensiv5 cu privire la islam! numeroasele ntElniri cu adepRi! cu fanatici!

cu eretici! cu diverQi marabu adev5raRi sau nchipuiRi! cu sfinRi n5scuRi sau creati! m-au facut sa

nReleg religia musulman5 cum nu mulRi au prileul sa o faca- dincolo de capcanele n care raman

prinQi! ca mustele! marea maoritate. + formula de nceput! pe care de altfel se cl5deQte ntreaga

credinR5! greQit tradusa! ne arata nc5 odat5 ca accesul la lumina nu este permis oricui. CaDumne#eu nu e(ista pentru cei ce il caut5 pe ,l! Dumne#eu se arata celor care se caut5 pe ei .

"here is no other od but &llah este formula popular5 care naste vi#iunea e(tremist5 si implicit

ostilitatea dintre adepRii s5i si cei ce aleg sa dea Divinit5Rii alt nume decat &llah. 7othing e(ists! but

&llah A este cealalt5 versiune! cunoscut5 n cercuri restrEnse de iniRiaRi! unde un maestru cap5t5

drept de viata asupra discipolului c5ruia ii calau#este paQii spre lumina. &m un prieten aici care de M

ani tr5ieQte n acest regim religios si pot confirma ca natura revelaRiilor ce se nasc n urma

contopirilor minRilor2ideilor nostre este un apogeul al e(perienRelor mele de acest gen.

+ formula religioas5 care te ndeamn5 clar sa gEndeQti! sa te ntrebi cine este dumne#eu si mai ales

cine esti tu! daca nimic nu e(ista. + societate de oameni care nu se abat de la unica cale impus5 de:oran! singura lectura de altfel necesar5! care considera t5cerea un lucru normal! ba mai mult

necesar! care nu caut5 sa adauge! si n felul asta nalt5. &ici n inima &fricii sta cea mai mare

pondere de ganditori pe care am ntElnit-o! de oameni nsetaRi sa vorbeasc5 despre CunoaQterea lui

Dumne#eu! iar faptul ca acum KH de ani unul s-a ridicat dintre ei! a scris P tone de maculatur5! a

supravieRuit unui e(il de P ani ntr-o insula din abon! iar la ntoarcere a dat naQtere unei religii nu

este un fapt ntEmpl5tor)totul atestat n scrisorire colonistilor france#i catre puntea de control*. Daca

evoluRia spiritului a cunoscut n istoria omenirii diverse concentrari si e(presii prin nume celebre ca

moise! iisus! mohamed! este foarte posibil ca $erigne "ouba sa fie un altul care se adaug5 listei.

$ubiectul este unul amplu si canalul ma limitea#5. Dar fascinaRia cu privire la acest subiect este unatestat5! demonstrat5 care convinge pana si cea mai pragmatica minte cu privire la e(istenRa

miracolului caci lecRia pe care ne-o ofera acest mare iluminat este una cu privire la puterea

credinRei.

/evin la ,liade si la lectura care m-a facut sa ntorc lupa spre propria-mi religie! nnobilandu-ma cu

o serie de idei m5reRe. 1orbeste despre chemarea samanului! care are culorile nebuniei si il rupe pe

individ cu brutalitate din sEnul vieRii cotidiene. Cuvintele sale au dat pentru prima oar5 sens unui

capitol din viata mea peste care plana haosul. $aman este n fond oricine i#buteQte sa se vindece pe

sine. oartea profanica urmata de renaQterea ca si fiinta superioar5. "ranscendenta. &m va#ut-oatunci. + nReleg acum.

ai face referire la Lactantius care spune ca omul cast va sfErQi prin a deveni total asem5n5tor lui


14/14

Dumne#eu. Complete# prin a spune ca asta este n5#uinRa oric5rui om ce isi ndreapt5 privirea spre

Dumne#eu- aceea de a-i urma e(emplul! de a accede la universal! de a se misca n ba#a acestei forRe

care oranduieste lucrurile prin evolutie! pentru supravieRuire.

Ce lecRie pretioasa mi-a oferit flac5ra unei lumEn5ri! luptandu-se cu forta vantului pentru e(istenta.

Cum a i#butit sa reapar5! cand totul era pierdut! din c5ldura ultimei suflari si sa spintece ntunericul.

corespondențe filozofice

Documents