corbeanu, aura - managementul proiectului cultural

7/21/2019 Corbeanu, Aura - Managementul Proiectului Cultural

1/192


2/192

Autoarea si exprima profunda recunostinta fata de toticei care, de-a lungul anilor, au sprijinit-o pentru dobndireaunei temeinice experiente profesionale facnd, astfel, posi-

bila elaborarea si publicarea acestei carti n mod special,domnului Ion Caramitru, Presedintele UNITER.

Multumirile mele domnului Mircea Dumitrescu,director al Centrului pentru formare, educatie permanenta simanagement n domeniul culturii din Ministerul Culturii siCultelor, care mi-a propus sa realizez prezentul volum.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomnieiCORBEANU, AURA

Managementul proiectului cultural: notiuni si

instrumente / dr. Aura Corbeanu; pref.: Corina Suteu.Bucuresti: Editura Centrului pentru Formare, EducatiePermanenta si Management n Domeniul Culturii, 2005

ISBN 973-85873-7-9

1. Suteu, Corina (pref.)

65.008

Coperta de Dragos ENACHERedactare: Viorica-Rozalia MATEITehnoredactare: Daniel Leonard SAVUTipar: GRUPHAS

2


3/192

PREFATA

Generatia postcomunista n Romnia institutiilor culturale are calitatile sidefectele a ceea ce am putea numi, folosindu-ne de o expresie argheziana, unun viol regenerator.

Managerii culturali care apar dupa revolutie sunt adevarati rezilienti1 ai

procesului de transformare sociala posttotalitara, dornici sa schimbe radical sirapid (poate prea rapid) lucrurile, sa se lanseze n schimburile culturale

internationale (pna atunci interzise) sa concretizeze posibilitatea unor cadreadministrative si financiare noi pentru forme artistice originale, n concluzie, sao rupa brutal att cu conservatorismul ideologic al culturilor comuniste, ct sicu obisnuinta exclusiva a culturii de a fi sustinuta si controlata de un statpolitizat.

Intentiile sunt extraordinare, energia pe masura, iar schimbarea estenecesara, fara ndoiala. Violen ta procesului de reasezare sociala si economicanRomnia tranzitiei este, nsa, de asa natura, nct toate trebuie facute nacelasi timp, iar Vestul european are cteva bune lungimi de avans: attprofesionistii, ct si mijloacele dedicate managerilor si activitatilor culturalesunt acolo cu mult mai importante, iar capacitatea de a recupera acest avans side a o face rapid si eficient e mpiedicata de faptul ca, n Romnia de dupa

Ceausescu, institutia culturala cade n planurile marginale ale prioritatilorguvernelor care se succed de la 89 ncoace.

Urgenta de a constitui o retea credibila si activa de organizatori culturali,recunoscuti ca atare, este, ca urmare, destul de mare.

La realitatea deja att de binecunoscuta a contextului tranzitiei se adaugasi alte dificultati, ca:

totala lipsa de legitimitate a profesiei de manager cultural, tradus nrefuzul dramatic de ntelegere din partea mediului artistic si intelectual anecesitatii unor competente specifice pentru organizarea si dezvoltareaactiunii culturale, n sens larg;

o confuzie, greu de nlaturat nca azi, ntre activitatea administratoruluicultural (cel care aplica politica deja definita a culturii ) si cea a mana-gerului cultural (cel care initiaza si gestioneaza activitatea culturala, nmod autonom si cu un puternic sens de leadership); de asemenea, oconfuzie ntre nivelurile de responsabilitate care revin fiecaruia nprocesul de dezvoltare sociala si de democratizare culturala;

1 Termenul de rezilienta apartine neuropsihiatrului Boris Cyrulnik; el figureaza prin

acest termen (mprumutat din fizica metalelor) capacitatea de a reveni la o situatie de armoniesi de echilibru psihic, dupa traversarea unei traume puternice. Vezi Boris Cyrulnik, Les vilains

petits canards, dition Odile Jacob, Paris, 2001.

3


4/192

n fine, idealizarea, att de simptomatica pentru blocul fost comunist, asolu tiilor si modelelor manageriale occidentale; e drept, la cautareaGraalului n managementul cultural din Franta, Marea Britanie sauOlanda, participa ceea ce sociologul Wolf Lepenies numeste obsesia dea tine lectii a Occidentului, concretizata n primii ani dupa cadereacomunismului ntr-o adevarata avalansa de propuneri de training si de

seminarii de profesionalizare, care au ca obiect a-i nvata pe proaspatmotivatii manageri culturali romni sa faca ceea ce tarile occidentalefaceau de mult n organizatiile culturale; din pacate, n ciuda bunelorintentii, aceste metode de quick fix nu iau n general n considerarenici contextul national romnesc, nici nu includ, de cele mai multe ori,situatia legislativa si institutionala specifica din Romnia.

nmod paradoxal si salutar n acelasi timp, acest bombardament deknow how occidental a constituit nsa, poate, cauza unei reactii din ce n cemai responsabile a sectorului cultural independent, care a simtit nevoia sa siconstituie o baza proprie de cunoastere n materie si a dezvoltat, de aceea,competente intersectoriale si de cooperare artistica si culturala multilateralademne azi, daca nu de invidia, cel putin de curiozitatea crescnda a colegilor

occidentali.De altfel, perioada de pionierat a profesiei de organizator, animator,mediator, adica de manager cultural, ca si suportul stiintific al disciplinelorlegate de managementul culturii sunt, n general, n Europa, foarte recente.Notiunea nsasi naste nca zmbete n Germania sau Franta, ea fiind n primulrnd un concept anglo-saxon, a carui raspndire a fost posibila abia ncepndcu anii 90, cnd o importanta serie de studii si activitati de cercetare stabi-lizeaza cu adevarat recunoasterea si asezarea domeniului la nivel European.

Din aceasta perspectiva, cartea de fata se nscrie ca un admirabil exercitiunational de transfer de cunoastere. Autoarea, Aura Corbeanu, organizator siproducator foarte experimentat de evenimente culturale si artistice, director aluneia dintre cele mai importante organizatii culturale romnesti, UNITER, sipropune si reuseste sa descrie si sa transmita, prin lucrarea sa, cele ctevanotiuni si instrumente de baza legate de managementul proiectului cultural, pecare le-a acumulat n ultimii cincisprezece ani, managerilor culturali ncepa-tori si nu numai.

Cartea este realizata ntr-un timp extrem de scurt, de aceea unele dintreexprimarile si conceptele prezentate nu au putut fi ndestul cizelate.

nacelasi timp, enuntarea n sine a notiunilor-cheie necesare conceperii,prezentarii, formularii si evalu arii unui proiect cultural, informatiile legate demanagementul financiar si cel al comunicarii si al echipei, ncercarea de a tran-smite sistematic, prin exemplul studiului de caz, cunoasterea extrasa si anali-zata dintr-o experienta concreta sunt de o reala importanta pentru nceputul deprofesionalizare si de identificare a domeniului n Romnia.

Cititorul are la dispozitie, prin aceasta carte, att un ghid al manage-mentului de proiect ct si un exemplu de foarte mare dedicatie profesionala, dencercare de a conferi profesiei de manager cultural un statut care mbina teoriasi practica, actiunea si analiza.

Aura Corbeanu este unul dintre acei rari profesionisti, practicieni de talentai actiunii culturale, care dovedeste ca si-a asumat si a nteles att drepturile ctsi obligatiile individuale pe care le are un operator cultural responsabil, nconditiile tranzitiei democratice din Romnia noastra, cea a tuturor.

CORINA SUTEU

4


5/192

PREAMBUL

Activitatile institutiilor n care am lucrat n ultimii cincisprezece ani s-audesfasurat sub forma de programe si proiecte culturale.

La nceputurile anilor 90, ideea de proiect sau program cultural eraneobisnuita. n timp, ea s-a impus n spatiul larg al culturii din Romnia, formaproiectului sau a programului cultural avnd avantajul de a mbina n mod

transparent nt elegerea teoretica cu exercitiul practic.Profesionalizarea treptata a domeniului operativ n cultura (aparitia noilormeserii n management, comunicare, gestiune) m-au determinat sa ncerc ostructura sistematica a informatiilor si o formulare a competentelor pe carele-am acumulat n ultimii ani, pentru a oferi noilor generat i de operatoriculturali si tuturor profesionistilor interesati de acest tip de activitati (nu nultimul rnd studentilor pe care ncerc sa-i initiez n domeniul managementuluicultural) cteva instrumente concrete de lucru.

Anii de experienta dobndita la nivelul managementului uneia dintre celemai importante institutii culturale din Romnia care activeaza n zona societatiicivile UNITER, apoi cei din cadrul Asociatiei Culturale ECUMEST, dar siexperienta n domeniul universitar si postuniversitar, au fost ani de acumulariteoretice si practice, ani de noi forme de responsabilitati asumate, de zeci deevenimente care au marcat izbnzi sau nempliniri, un important numar deinformat ii care au constituit baza teoretica a prezentei carti. Am fost obligatasa recurg la o abordare teoretica destul de limitata a proiectului cultural,

bazata mai ales pe exercitiul experientelor concrete, verificate n practicateatrala si universitara, dar si pe credinta ca avem datoria de a transmiteaceasta practica pentru a determina profesionalizarea domeniului nostrucultural, pe care l consider, n ciuda timpurilor tulburi, deja competitiv la niveleuropean.

Managerul cultural al zilelor noastre trebuie sa ofere solu tii valabilerealizarii proiectului cultural, n conditiile manageriale complexe si uneori attde restrictive la nivelul resurselor financiare! El are obligatia morala de a initia,

planifica si realiza proiecte culturale valoroase, nu doar bunuri culturale deconsum. Reperele valorice sunt obligatorii, iar competentele manageriale suntmasurabile n zona culturala tocmai prin verificarea capacitatii de a combinastiinta de a construi o participare sociala, cea de a face posibil accesuldemocratic la valorile universale, cu aceea de a propune si realiza proiectentr-o structura economica viabila.

Preocuparile actuale la nivelul managementului cultural trebuie sa seaxeze pe valoarea produsului cultural ca element necesar dezvoltarii sireconstructiei sociale, pe evaluarea impactului ofertei culturale la nivel

5


6/192

educational, al sanatatii si al mediului. Aceasta va garanta obtinerea unorrezultate cu impact pe termen mediu si lung asupra unei societat i nreconstructie.

Dreptul la cultura consfintit prin Constitutia Romniei, ne confera noua,operatorilor culturali, profesionistilor din aceasta zona, posibilitatea de expre-sie libera, dar ne obliga, n acelasi timp, la asumarea unor responsabilitati

permanente.Prin manifesta rile culturale, ale caror instrumente principale sunt pro-iecte si programe diversificate, inovatoare si accesibile, se materializeazasolicitarile actuale ale consumatorilor potentiali. Prin participare si acces laaceste manifestari, se constituie treptat un spatiu de lucru la nivelul educatieisi al dezvoltarii creative a individului.

Cartea de fata si propune sa articuleze cteva repere teoretice si sadea o serie de exemple practice, din aceasta perspectiva.

6


7/192


8/192

I. CONTEXTUL CULTURALNROMNIA POSTCOMUNISTA

1. Introducere

Societatea romneasca, n plin proces de reconstructie, trebuie sa siasume responsabilitatea sustinerii, protejarii si promovarii culturii la nivel nationalsi international. Aceasta responsabilitate revine n primul rnd, binenteles,nivelurilor decizionale (legislatie, executiv), dar se bazeaza, din ce n ce mai mult,

pe initiativa sustinuta si efectiva a societati civile dedicate activitatii culturale.Dupa o perioada n care administratia culturala n comunism dicta n

mod exclusiv si centralizator dinamica operatorilor culturali de orice nivel(statul fiind unicul ordonator de credite pentru tot domeniul cultural), perioada

postcomunista naste noi dinamici, independente, private, autonome. Ca ur-mare, specialistii din domeniul cultural, alaturi de oamenii politici si respon-sabilii politicilor culturale nationale ncep, si la nivelul tarii noastre, sarecunoasca importanta managementului cultural performant, ca pe una dintreconditiile de baza pentru reforma culturala institutionala din Romnia.

Schimbarile de esenta, pe care le parcurgem la nivelul cultural, prin carese ncearca initierea n prghiile economiei de piata, precum si sprijinirea npermanenta a sectoarelor traditionale culturale, sunt etape importante nrealizarea si dezvoltarea unei societati democratice n Romnia.

La nivelul vietii culturale, etapele tranzitiei vor marca modificari majore ncotidian si vor solicita obligat ia elaborarii si operationalizarii unor strategii spe-cifice temeinic fundamentate, care sa reflecte conditiile din Romnia n actualafaza a evolutiei societatii. n cadrul acestori strategii culturale, proiectele suntadevaratele prghii de implementare si de evaluare a eficacitati lor la nivellocal, regional, national si international. Disciplina managementului culturaleste cheia pentru a initia si pune n practica aceste proiecte.

2. Managementul cultural

Disciplina managementului cultural a devenit recunoscuta pe planeuropean mai larg doar ncepnd cu anii 80, moment n care domeniulcultural, aflat n plina explozie a internationalizarii, face apel tot mai des laspecialisti din domenii din ce n ce mai variate. Notiunea este si ramne ostiinta de origine preponderent anglo-americana si trebuie sa mentionam cadefinirea disciplinei variaza mult de la o tara europeana la alta (vezi Frant a si

7


9/192

Marea Britanie), dar si ntre o disciplina si alta (vezi managementul muzeelorfata de managementul teatrelor, sau cel al industriilor culturale comparat cumanagementul bibliotecilor).

Problema mediatorului cultural, n anii 90, n acelasi timp vizionar sibun administrator, devine primordiala. Schimburile culturale devin, din bila-terale, multilaterale, festivalurile si manifestarile internationale se multiplica,

mobilitatea artistilor creste, ncepe sa se profileze constiinta importantei ac-tiunii culturale si a proiectului cultural pentru dezvoltarea economica si urbanadurabila, locala sau regionala.

n acest context, managementul unui proiect cultural presupune nudoar stapnirea tehnicilor si a instrumentarului respectiv. Capacitatea vizio-nara si promotoare a managerului devine indispensabila, instrumentarul sautehnicul urmnd sa fie pus n slujba unui proiect artistic si cultural inovator,coerent si durabil.

Managementul cultural, poate exista si functiona n mod real atunci cndavem un sistem n interiorul caruia, printr-o activitate permanenta, putemasigura o dezvoltare spirituala, definind spatiul n care se asigura conditiile

creatiei culturale si artistice, modalitatile de dezvoltare a acestora si modul lorde receptare de catre publicul larg.Managementul cultural reprezinta stiinta organizarii activitatilor culturale

si modelele de organizare a acestora n diverse societati si n diferite perioadeistorice n toate sectoarele culturii.

Obiectivul managementului cultural este descoperirea solutiilor organi-zatorice corespunzatoare, care sa determine o ct mai eficient a activitateculturala n domeniul social si al economiei de piata, urmarindu-se urma-toarele aspecte:

Pe baza politicii culturale, conceperea unei vieti culturale att lanivelul unei comunitati ct si la nivelul unei tari;

Plecnd de la o situatie culturala existenta, realizarea unei dezvoltariculturale n cadrul unui plan coerent;

Obtinerea unor rezultate optime la nivelul dezvolta rii culturale princrearea unor relatii de parteneriat ntre toate institutiile care activeazan domeniu institut ii publice, organizatii non-profit, ntreprindericomerciale, agentiile, publicatiile etc.;

Asigurarea unui management competitiv la nivelul institutiilor culturale; Asigurarea unui management competitiv la nivelul produsului cultural; Eficientizarea procesului de difuzare a culturii; Asigurarea unor forme de colaborare internationala.Toate aceste obiective presupun o pregatire speciala a managerului

cultural, care trebuie sa si asume sarcinile crearii conditiilor optime att pentrumanifestari culturale de nalta tinuta ct si pentru productia bunurilor culturale,n asa fel nct acestea sa ajunga la consumatorul interesat de cultura.

n acelasi timp, cercetarea si cunoasterea necesitatilor culturale esteunul dintre obiectivele de baza ale managerului cultural, pentru a determinavaliditatea programelor si activitatilor culturale, si pentru a planifica dez-voltarea culturala (sa stimuleze dezvoltarea noilor necesitati culturale sau salargeasca cercul persoanelor ce vor fi sensibile la aspiratii de natura culturala).

Managementul cultural trebuie doar sa actioneze att pentru dezvolareanecesitatilor culturale, ct si pentru crearea conditiilor optime n vedereasatisfacerii necesitatilor culturale care exista deja.

8


10/192

Astfel, consideram ca, plecnd de la scopurile unui proiect cultural caresunt: protejarea, promovarea si sustinerea propunerilor creative prinimplementarea activitatilor acestuia, se realizeaza o diversificare a produselorsi serviciilor culturale existente pe piata. Acesta faciliteaza inovatia la nivelulcreatiei culturale, reusind sa realizeze o mai eficient a distributie si prezentarea procesului creativ, satisfacerea dorintelor consumatorilor culturali, dar si,

implicit, educarea viitorilor consumatori culturali.Managementul unui proiect (care presupune, pe lnga problemeledificile de gestiune financiara si administrativa, gestionarea resurselor umaneimplicate, identificarea solu tiilor optime de informare, motivare, coordonare sicontrol a unor creatori sau profesionisti din domeniul cultural cu caractere,stiluri de munca, grad de interes fata de proiect, calitati personale si

profesionale extrem de variate, ntr-un context institu tional nca nestabilizat)ramne, n realitatea romneasca actuala, un act de curaj. Managerul romntrebuie sa stie ca si asuma o responsabilitate de coordonare si de mediere

permanenta, n aceste conditii. Reusita intelectuala a proiectului depinde nmare parte de capacitatea managerului de a regulariza nencetat tensiuni

divergente si situatii de criza neasteptate.

3. Fenomenul cultural romnesc

Societatea contemporana romneasca trebuie sa-si dezvolte capacitatilede stimulare a particip arii indivizilor la procesul de producere, difuzare siconsum al culturii, pentru a asigura o dezvoltare durabila a contextuluidemocratic.

Elementele specifice care pot defini fenomenul cultural si care suntimportante n corelarea propunerilor proiectului cultural cu realitatea culturala

pe care o traversam, pot fi prezentate astfel: modalitati perceptive, reactive si interpretative ale psihicului uman; modelele de comportament, practicile, ritualurile, obisnuintele, etc.; patrimoniul spiritual (cunostin tele, limbajul, simbolistica, codurile,

etc.); produsele creativitatii umane (operele literare, muzica, arhitectura,

etc.); ansamblul institutiilor, al formelor si regulilor de organizare.n cadrul fenomenului cultural trebuie sa identificam: activitatea tuturor institutiilor producatoare, diseminatoare si eva-

luatoare ale activitatii culturale;

valoarea receptarii acestora; impactul sistemului mediatic asupra culturii; relatia ntre cerere culturala si oferta culturala n aceasta perioada de

tranzitie; confruntarea culturala pe plan national si international.Proiectele culturale au un efect social nemijlocit, tinnd cont ca satisfac

necesitati spirituale colective si individuale, dar pot avea efecte economicenemijlocite daca sunt concepute n domeniul industriilor culturale.

Implementarea de catre Ministerul Culturii si Cultelor a unor strategiiculturale care sa eficientizeze administrarea si finantarea institutiilor culturale si

9


11/192

implicit a proiectelor culturale constituie o modalitate concreta de realizare ainfuziei culturale valoroase n mediul social, educational si de sanatate siraportarea creatiei romnesti la cea internationala.

Complementaritatea strategiilor culturale nationale cu strategiile cultur-ale sectoriale va promova la nivelul operatorilor culturali repere valorice cetrebuie atinse prin proiectele culturale sustinute de institutiile de profil.

Pentru elaborarea de politici si strategii culturale, pentru elaborarea siimplementarea unor programe si proiecte culturale la nivel international,regional si local, este nevoie de o cunoastere a realitatilor pietei culturale pecare o dezvoltam prin realizarea unor studii profesionale n acest domeniu.

Noul mecanism de piata, transformarile radicale pe care le parcurgem lanivelul culturii oportunitatea sustinerii noilor proiecte, rolul deosebit al actolorvietii culturale n protejarea creatiei autohtone si promovarea valorii suntdovada faptului ca specialistii din domeniul cultural, oamenii politici si respon-sabilii politicilor culturale nationale acorda o importanta tot mai mare unuimanagement cultural performant, ca una dintre conditiile de baza pentrureforma n cultura romneasca.

4. Sistemul institutional n domeniul culturii n Romnia

Institutia public a este denumirea generica ce include Parlamentul,Administra tia Prezidentiala, ministerele, organele de specialitate ale admi-nistratiei publice centrale si locale, alte autoritati publice, institutiile autonome,

precum si cele din subordinea lora, indiferent de modul de finantare aacestora.

Sistemul institut ional construit si dezvoltat n cultura este reprezentat caun instrument complex, utilizat de catre comunitatea romneasca pentruasigurarea dezvolta rii culturale durabile.

Functionalitatea unei institu tii de cultura n sensul rezultatelor obtinutedin punct de vedere artistic, estetic, al aprecierilor criticii de specialitate si maiales a publicului, beneficiar al acestor servicii este profund influentata deconfiguratia sa organizatorica, de structura informala, de obiectivele proprii, si,nu n ultimul rnd, de calitatea managementului. Din pacate, structurile organi-zatorice din institutiile culturale din tara noastra au ramas aceleasi, n cea maimare parte, dupa modelul de dinainte de 1989, iar cei care le conduc continuasa neglijeze pregatirea manageriala n domeniu.

n Romnia, Ministerul Culturii si Cultelor este organ de specialitate aladministratiei publice centrale care elaboreaza si asigura aplicarea politicilor si

strategiilor n domeniul culturii, artelor, inclusiv al cinematografiei si cultelor.Impunerea politicii culturale si urmarirea respectarii legislatiei culturale serealizeaza de catre administratia publica functioneaza n domeniul culturii, alcarei instrument principal este Ministerul Culturii la nivel national siadministratiile locale, la niveluri regionale, judetene, municipale, orasenesti sicomunale.

Ministerul Culturii si Cultelor este organul de specialitate al administratieipublice centrale si are atributii de specialitate pe ntreg teritoriul ta rii. El a fostnfiintat n decembrie 1989 prin efectul unuia dintre primele decrete-legeemise de catre noua putere instalata n Romnia. (Decretul-Lege nr. 12/28 al

10


12/192

CFSN). Conform Hotarrii Guvernului nr. 134/martie 1998 privind organizareasi functionarea Ministerului Culturii, acesta are rolul de a elabora strategiile

proprii domeniului, ca si politicile de sustinere a acestora.Pentru ndeplinirea functiilor si competentelor sale, Ministerul Culturii si

Cultelor, ca parte a administratiei publice se ordoneaza ntr-un sistem specificde relatii cu celelalte componente:

subordonare ierarhica fata de Guvern; colaborare cu celelalte Ministere si organe centrale de specialitate; colaborare cu autoritatile publice locale (consilii judetene, municipale,

orasenesti si comunale si primari).

Functiile Ministerului Culturii si Cultelor sunt urmatoarele:a. Functia de reglementareConform acestei functii, Ministerul Culturii si Cultelor initiaza si elabo-

reaza programul legislativ specific domeniilor sale de competenta materiala.De asemenea, Ministerul Culturii si Cultelor participa la definitivarea si aviza-rea actelor normative cu incidenta n domeniile sale de interes, elaborate de

catre celelalte autoritati.b. Functia de reprezentarePentru ndeplinirea functiei sale de reprezentare, Ministerul Culturii si

Cultelor colaboreaza cu Ministerul Afacerilor Externe, potrivit competentelorspecifice fiecaruia, pentru fundamentarea demersurilor privind semnarea, n-cheierea, aderarea sau/si ratificarea de acorduri, conventii ori tratate bilateralesau multilaterale.

De asemenea, Ministerul Culturii si Cultelor reprezinta Statul Romn laorganisme sau organizat ii europene ori internationale cu activitate n dome-niile sale de competenta materiala.

c. Functiile de organizare si coordonare

n vederea sustinerii acestor functii, Ministerul Culturii si Cultelor ras-punde de aplicarea programului de guvernare si a strategiei generale ndomeniul culturii.

Ministerul Culturii si Cultelor organizeaza executarea si aplicarea acte-lor n baza principiului legalitatii, potrivit caruia normele juridice sunt singureleobligatorii n activitatea administratiei publice.

Conform functiilor de organizare si coordonare, Ministerul Culturii siCultelor coordoneaza elaborarea si realizarea strategiilor sectoriale, a progra-melor culturale de interes national precum si a programelor ori proiectelorculturale internationale la care Romnia participa.

Ministerul Culturii si Cultelor coordoneaza elaborarea si functionarea

unor mecanisme administrative, juridice si financiare de natura sa permitaarmonizarea si sincronizarea programelor si proiectelor initiate de institutiipublice de cultura indiferent de subordonare, cu cele ale sectorului privat.

d. Functia de controlPrin functia de control care i este atribuita, Ministerul Culturii si Cultelor

raspunde de aplicarea si respectarea principiului legalitatii, astfel nct sa seasigure: coerenta actelor si faptelor administrative, corelata cu realizarea unor

parametri de eficienta acceptabili.Consecinta acestei implicari directe este orientarea strategica diferita a

sectoarelor culturale si artistice, identificarea prioritatilor si mijloacelor

11


13/192

materiale si umane pe care guvernul le sustine, determinnd la ora actuala oanumita calitate si cantitate a actiunii culturale la nivel national, care trebuiedezba tuta de oamenii de cultura.

Activitatea Ministerului Culturii si Cultelor pentru nfaptuirea programuluide guvernare are la baza principiile si valorile democratice fundamentale

privind:

libertatea de creatie; protejarea patrimoniului cultural national si universal; libertatea, autonomia si egalitatea cultelor; primordialitatea valorii n selectia, evaluarea, stimularea si afirmarea

creativitatii; sanse egale si accesul larg la cultura; respectarea identitatilor culturale; autonomia institutiilor de cultura; parteneriatul cu autoritatile locale si reprezentantii societatii civile,

integrarea culturii nat ionale n circuitul universal de valori.Principalele domenii n care Ministerul Culturii si Cultelor si desfasoara

activitatea, n prezent, sunt: protejarea, restaurarea, conservarea si punerea n valoare a patrimo-niului cultural national;

cultura scrisa si lectura publica; educatia permanenta si protejarea civilizatiei traditionale; institutiile de spectacole si concerte; cultura minoritatilor nat ionale; cinematografia; cultele; audiovizualul; relatiile culturale internationale.Strategia Ministerului Culturii si Cultelor pentru nf aptuirea Programului

de Guvernare a avut n vedere n perioada 20002004 este urmatoarea: descentralizarea decizionala; dezetatizarea proceselor culturale; reorganizarea si restructurarea institutionala; realizarea unui parteneriat activ cu autoritatile locale si cu societatea

civila; ncurajarea initiativei private n cultura; promovarea culturii romnesti n plan international.Corespunzator organizarii si strategiei Ministerului Culturii si Cultelor, n

plan institu tional, la nivel national exista diverse tipuri de institu tii de culturacare se subordoneaza, dupa caz, Ministerului Culturii si Cultelor, consiliilor

judetene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti si consiliilor locale de lanivelul comunelor, oraselor sau municipiilor.

Actualul sistem institutional din domeniul culturii n Romnia cuprindetoate activitatile specifice culturii si artei, cu adresabilitate tuturor segmentelorde populatie din tara, indiferent de zona, vrsta, sex, religie.

n acelasi timp, n Romnia exista un numar semnificativ de asociatii sifundatii culturale organizatii neguvernamentale organizarea si functionarealor fiind reglementata de Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la aso-ciatii si fundatii, cu modificarile ulterioare. Organizatiile neguvernamentale dinzona culturala (asociatii si fundatii cu deplina autonomie functionala, structurala si

12


14/192

economica), au rol de operatori activi n societatea civila si sunt persoanejuridice, legal constituite.

Prin natura profesiei lor, creatorii de arta nu pot fi nregimentati nstructuri institutionale. Exista totusi, o serie de structuri asociative, specificebreslelor artistice, cum ar fi:

Uniunea Teatrala din Romnia (UNITER) organizatie de utilitate

publica; Uniunea de Creatie Interpretativa a Muzicienilor din Romnia(U.C.I.M.R.) organizatie de utilitate publica;

Uniunea Arhitectilor din Romnia organizat ie de utilitate publica; Uniunea Artistilor Plastici din Romnia; Uniunea Cineastilor din Romnia; Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romnia; Uniunea Scriitorilor din Romnia; Uniunea Artistilor Papusari si Marionetisti din Romnia (U.N.I.M.A.); Asociatia Artistilor Fotografi din Romnia; Asociatia Scriitorilor Profesionisti din Romnia.

Sistemul institutional cultural este si n prezent ntr-o dinamica de rease-zare, din punctul de vedere al formei de proprietate si al capacitatii de functionare.Institutiile culturale romnesti, n functie de strategia organizationala pe

care o au, pot oferi cadrul juridic al proiectelor culturale propuse de profe-sionistii din domeniu si pot stimula acest lucru printr-o organizare si planificarea fenomenului cultural responsabila.

Contextul social, politic, economic si traditiile culturale conditioneazanemijlocit dezvoltarea fenomenului cultural, iar politica culturala nationala estecea care ofera conditiile acestei dezvoltari. Planificarea dezvoltarii culturaletrebuie sa se bazeze pe proiectele si programele culturale care urmeaza a serealiza prin promovarea unor parteneriate publicprivat la nivel de actiuneculturala si de finantare si sustinerea lor n cadrul institutiilor publice de culturade interes local, judetean, national sau al structurilor asociative cu profil cultural.

5. Sectoarele de actiune culturala Sectoare culturale tradi-tionale si industrii culturale.

Pentru a putea realiza o corecta relationare a unori oferte culturale cucererea aferenta sau pentru stimularea acestei cereri este important saidentificam de la nceput sectorul cultural n cadrul caruia dorim sa realizam

proiectul cultural.

n acest sens, abordarea concreta a propunerii culturale se va faceplecnd de la reevaluarea sectorului de actiune culturala unde ne vompozitiona activitatea, indiferent de structura juridica care ne va oferi cadrullegal de derulare a proiectului cultural.

Din acest punct de vedere, va oferim spre analiza o repartizare asectoarelor de actiune culturala, adica a sectoarelor asa-numite culturaletraditionale si a zonei industriilor culturale.

ncadrul sectoarelor traditionale, distingem: patrimoniul cultural: muzee, cladiri istorice, arheologie si arhive; mijloacele de comunicare, ce includ si limba, literatura si bibliotecile;

13


15/192

artele: vizuale, design, arhitectura, spectacol (teatru, dans, muzica,opera, opereta, circ);

educatie artistica.ncadrul industriilor culturale distingem: audiovizualul; cinematograful;

turismul cultural; industria cartii; industria filmului.Sectoarele culturale traditionale corespund unor domenii culturale

dezvoltate ca urmare a interventiei statului n afirmarea identitatii culturalenationale. Ele sunt expresia institutionalizarii sectoarelor artistice mostenite,a distinctiei clasice ntre formele artistice principale (muzica, dans, plastica,arhitectura, poezie... etc).

Ele se exprima n cadrul politicilor culturale nationale exclusiv ninteriorul infrastructurilor care le asigura productia si difuzarea (institutiiculturale ca teatre, filarmonici, opera, galerii de arta...), iar raportul lor cu

productivitatea economica este aproape inexistent.Industriile culturale ncep sa se dezvolte n mod spectaculos dupa1990 si cstiga din ce n ce mai mult n importanta, date fiind caracterul lor

popular (de masa), accesibilitatea, posibilitatea de difuzare globalizata, relatiadirecta cu mecanismele pietei.

Aceste doua sectoare presupun investitii importante, si au un grad foartemare de dependenta fata de tehnicile de productie si de vnzare adaptate.

Produsul industriilor culturale trebuie sa se vnda, criteriul valoriiartistice fiind, de regula subordonat criteriului pie tei, iar produsul este multi-

plicat ca urmare a cererii directe, spre deosebire de sectoarele traditionale, ncare produsul cultural creeaza cererea, iar cantitatea produsului depinde deceea ce putem numi valoarea sa artistica intrinseca.

6. Fenomenul cultural

Plecnd de la experienta practica si cognitiva a individului, cultura(nteleasa n sens antropologic) este identificabila ca un factor genetic, struc-tural si functional n toate formele de existenta sociala, n toate mecanismelesi manifestarile concrete care definesc societatea. Activitatile concentrate sireprezentate prin proiecte culturale pot fi n telese ca instrumente ale dez-voltarii culturale la nivelul fiecarei etape de dezvoltare sociala si umana.

Pentru determinarea laturii valorice a culturii si pentru identificareamecanismelor esentiale n dezvoltarea istorica a societatii careia i apartinemeste nevoie sa realizam o raportare permanenta a culturii la structurile so-cietatii. Aceasta evaluare se poate face prin implementarea unor proiecteculturale valoroase si prin asigurarea unor fluxuri culturale relationate cunecesitatile culturale.

O societate umana nu poate exista n afara culturii si fara sa producacultura. Ceea ce se produce la nivel cultural reprezinta suportul unor creatiiadunate n timp care determina o perfectionare a rela tiilor sociale si implicit odezvoltare a personalitatii umane.

14


16/192

n timp, cultura, care reprezinta relationarea procesului de creatie cuprocesul de acumulare si care poate fi diferentiata n functie de gradul dedezvoltare a societatii, de particularitatile comunitatii umane determinante side functiile sociale, trebuie sa detina o autonomie relativa fata de factoriisociali ce o conditioneaza, datorita specificitatii valorilor culturale si a relatieiacestora cu factorii materiali ai societatii, drept pentru care proiectele culturale

trebuie sa constituie instrumente concrete de actiune.ntruct prin cultura se modeleaza personalitatea umana (se tezauri-zeaza si se transmit modele comportamentale, atitudini), se mbogatestetezaurul de experienta sociala si cognitiva, se afirma creat ia umana, consi-deram ca proiectele culturale ca actiuni punctuale ale operatorilor culturali potsa ajute la valorizarea acestui capital inestimabil, specific fiecarei natiuni.

n zilele noastre cultura este cercetata din perspective disciplinare mul-tiple (istorice, sociologice, psihologice, semiotice, comunicationale, economiceetc.), iar aborda rile interdisciplinare, tot mai frecvente, pe care le urmarim auca scop identificarea corelatiilor dintre acestea.

Caracterul interdisciplinar al culturii secolului XXI se bazeaza pe anumite

elemente caracteristice care marcheaza evolutia noastra n prezent si nepregateste pentru viitor. Aceste elemente pot fi prezentate ca niste realitati pecare le parcurgem si pe care ni le asumam, ca de exemplu: procesul de re-asezare a valorilor; dezvoltarea dimensiunii antropologice a culturii; protejareadiversitatilor culturale; reevaluarea culturilor arhaice, traditionale si folclorice;sustinerea culturilor din exteriorul spatiului occidental de civilizatie; crestereainterdependentelor si a schimbului de valori ntre arii culturale, societati sinatiuni; asumarea conceptului de diversitate a culturilor ca o conditie a supra-vietuirii si dezvoltarii umanitatii; reevaluarea efectelor contradictorii ale proce-selor de integrare si de globalizare a economiilor, confruntarea deschisa a ten-dintelor contradictorii ale lumii contemporane animate cu privire la raporturiledintre unitate/diversitate, globalizare/identitate, universal/specific.

7. Creator si manager

Creativitatea cultural-artistica si, n general, procesele aferente care sederuleaza ntr-o institutie culturala, solicita o capacitate manageriala capabilasa rezolve problemele specifice zonei creative. Personalitatile creatoare dindomeniul cultural sunt nzestrate cu capacitati deosebite de a percepe si a seexprima n forme inedite fata de restul oamenilor, ceea ce i face speciali.Momentele si motivele de inspiratie care le sunt caracteristice le solicita un

grad mare de implicare, voluntariat, dorinta acut a de succes si de finalizare aeforturilor creatoare.Sustinerea, protejarea si promovarea creativitatii prin proiecte culturale

necesita din partea managerului cultural multa stiinta, pregatire culturala, iscu-sinta si suport emotional adecvat.

Complementaritatea caracteristicilor modelelor umane implicate ncadrul unui proiect cultural necesita o relatie speciala ntre toate acestea,

pentru reusita proiectului cultural.Creatorul care sustine si prezinta propunerea artistica n cadrul proiec-

tului cultural fiind cel mai adesea, o personalitate intuitiva, introvertita,

15


17/192

inadaptabila, imprevizibila, cu gndire divergenta este dublat n prezentareaconceptiei proiectului cultural si n implementarea acestuia de catre managerul

proiectul, care este o persoana rat ionala, conformista, disciplinata si realista.Aceste doua modele umane sunt complementare si pot oferi valoroase

proiecte culturale, ntruct: fara manager, creatorul nu va avea capacitateastructurarii unei propuneri corespunzatoare structurii unui model de proiect

cultural dar si fara creator, managerul cultural nu si are rostul.n relationarea acestor doua modele, managerul va avea ca sarcinaidentificarea si utilizarea celor mai adecvate modalitati pentru a pune puna nvaloare, n mod complet si eficient, potentialul creatorului.

n conditiile unui proiect cultural, creatorul lucreaza n deplina libertatede miscare, fara ngradiri artificiale si interventii inoportune. La nivel orga-nizational, managerul are responsabilitatea de a asigura un climat protector,tolerant si suportiv care sa capaciteze initierea si dezvoltarea proiectelorculturale autentice valoroase.

Metodele manageriale de stimulare a creativitatii n domeniul cultural potfi mprumutate si adaptate din zona tehnica, ntruct ele au la baza cerinte

specifice care sunt valabile si n zona culturala, cum ar fi: eliminarea, pe ctposibil, a tuturor prejudecatilor, inhibitiilor, restrictiilor, mecanismelor rutinieresi barierelor de ordin psiho-social, n parale cu ncurajarea opiniilor non-con-formiste, a ideilor novatoare/ndraznete prin asigurarea unui climat organiza-tional permisiv si tolerant etc.

8. Produs cultural si productie artistica

Produsul cultural are o specificitate aparte, reprezentnd adica o reali-zare irepetabila, nestandardizata, unicat, drept care pentru evaluarea satrebuiesc utilizate cu preponderenta criteriile de ordin cultural si nu celereferitoare la utilitate si/sau eficienta.

Simpla vnzare a unui produs cultural nu nseamna automat si reali-zarea sa si, de aceea, n marketingul cultural accentul se deplaseaza catreobiective de o cu totul alta natura, fundamental diferite de cele ale marke-tingului din sfera economica. Arta sau spiritualitatea, de exemplu, nu pot fitratate ca o marfa oarecare. Desi utilizam termenul produs si/sau serviciucultural, n fond este vorba despre valori de o factura aparte. Ele pot fiartistice, morale, spirituale, estetice, religioase etc.; toate sunt componente aleculturii. Valorile culturale se afla la antipodul celor economice ntruct ele vi-zeaza, cu predilectie, orizonturi total diferite, si anume, cele ale frumosului, ale

binelui moral, ale cunoasterii si spiritualitatii.Creatia culturala si circulatia valorilor reprezinta dimensiunile esentialeale oricarui proces socio-cultural. Procesele specifice unitatii culturale (creat ia,difuzarea, protectia si punerea n valoare a patrimoniului etc.) necesita ogestionare eficienta, rationala, urmarindu-se maximizarea rezultatelor si mini-mizarea eforturilor. Desi n cultura au prevalenta criteriile estetice, spirituale sinu cele economice, eficienta constituie si aici, indiscutabil, un etalon important

privind aprecierea rezultatelor. Ea permite o comparatie edificatoare si pre-upune atingerea celor mai nalte performante n domeniul n care activeazaorganizatia culturala, cu un consum minim de resurse.

16


18/192

Evaluarea produsului cultural este o sarcina, pe ct de dificila, peatt de necesara. Judecata spirituala, estetica, artistica etc. se diferentiaza netde cea economica si de cea teoretica/cognitiva, ntruct asemenea judecatiietice/morale, poarta emblema decisiva a subiectivismului si a constiintei indi-viduale. n evaluarea produsului cultural este utilizata o gama variata deabordari de tip fenomenologic, comparativ, introspectiv, experimental etc.,

fiecare avnd rolul, specificul si aplicabilitatea sa. Pe de alta parte, receptareavalorii culturale reprezinta un proces individual, complex si destul de apro-ximativ.

n evaluarea produsului cultural trebuie luate n considerare efectelefinanciare, (venituri ncasate, grad de ocupare a salii, numar de spectatori

platitori etc.), dar si efectele legate de imagine, de notorietate publica, deperioada de timp n care rezista pe pia ta, originalitate, exclusivitate. Dar toateacestea trebuie sa fie analizate, astfel nct sa nu se faca rabat calitatiiartistice a prestatiei.

De aceea, n sistemul cultural romnesc, din ce n ce mai mult se simtenevoia identificarii locului si rolului managementului cultural, att la nivel deinstitutie culturala ct si la nivelul proiectului cultural.

Plecnd de la toate aceste considerente generale, precum si de la nece-sitatea identificarii corecte a cadrului posibil de imaginare si implementare aunui proiect cultural, este important ca, la nivelul acestuia, sa tinem seama departicularitatile actiunii culturale care pot fi exemplificate astfel:

Particularitatile actiunii culturale1. Caracter efemer si aleatoriu al productiei artisticeExista numeroase structuri culturale care functioneaza pe proiect ntr-un

timp limitat, oferta culturala oprindu-se n momentul ncheierii proiectului.

Incertitudinea este o caracteristica permanenta att din punct de vedereal finantarii produsului cultural, ct si din acela al posibilitatii de a intra ncircuitul difuzarii n relatia cu publicul, etc.

Fiecare proiect cultural este susceptibil de a pune n cauza chiarexistenta structurii care l sustine: un succes poate genera resurse care nu aunici o legatura cu investitia initiala, cum de altfel poate determina un deficitfinanciar irecuperabil.

2. Caracterul efemer al unor conducatori de proiecte culturaleAtt la nivelul unor structuri publice sau sub tutela publica, ct si la

nivelul unor structuri nonprofit, conducatorii sunt numiti pe baza de contractepe durate limitate, pe perioada proiectului. n masura n care nu se realizeaza

proiectul cultural, la nivelul anumitor etape, conducatorul de proiect poate fischimbat.3. Primatul ofertei asupra cereriiCaracteristica cea mai importanta a domeniului cultural este aceea ca,

n cele mai multe cazuri, cererea este neexprimata.Configurarea structurii de oferta a unui proiect cultural, n functie de

cererea pietei este imposibil de realizat, pentru ca nu este fondata (ea nu esteidentificata permanent).

La nivelul ntreprinderii culturale, unde nu se realizeaza proiectulcultural, regasim activitati producatoare de prototipuri unde fiecare produs

17


19/192

cultural este o inovatie si unde costurile de productie sunt efectuate chiar dacaprodusele culturale nu au ajuns nca pe piata.

Fiecare creatie artistica propusa prin proiectul cultural este un pariuartistic si comercial, deci rezultatul nu poate fi anticipat.

n domeniul cultural, mai mult dect n alt domeniu, oferta creeazapropria sa cerere.

4. Fragmentarea oferteiFiecare produs cultural realizat n cadrul unui proiect cultural oferit pepiata este unic, diferit de altele si poarta asupra sa valoarea muncii artis-tice necesare realizarii lui; Fragmentarea ofertei limiteaza fenomenul ex-

perientei: procesul productiei n serie nu garanteaza sub nici o formasuccesul.

5. Efectul semna rii (dreptului intelectual)Bunurile culturale, produse unicat nu se pot substitui unele altora,

valoarea lor de marf a fiind data de semnatura autorului (creatorul sau in-terpretul).

Piata culturala se fundamenteaza pe consacrarea produsului cultural,judecata de profesionisti sau de public (aceste doua sisteme de evaluare suntde multe ori n dezacord).

Primatul ofertei, fragmentarea pietei, dreptul de autor determina oconsecinta directa la nivelul politicii generale a ntreprinderii culturale:proiectul artistic sau cultural este cel care determina strategia culturala astructurii care l propune.

Conducatorul proiectului cultural este cel care trebuie sa adopte oactiune voluntara mai mult dect reactiva, ntruct scopul proiectului culturaldepaseste activitatea economica care i serveste ca suport.

Plecnd de la contextului administrativ si pe baza prioritatilor culturale

fixate de organismele de decizie publica din Romnia, vom descrie, ncontinuare realitatile teritoriale determinante la nivel cultural si mecanismelecare influenteaza actiunea culturala.

Cteva concluzii

Schematic vorbind, putem spune ca proiectul cultural este un instrumental existentei activitatii culturale n sens larg.

La nivelul politic, activitatea culturala raspunde att politicilor publice,ct si politicilor private: determinate de piata, de sectoarele independente, de

activitatea culturala, de actionarii sectorului: producatori, distribuitori, consu-matori. Aceste politici sunt puse n practica prin intermediul institutiilorculturale nationale, regionale si locale, publice si private.

La nivel institu tional, diverse modalitati de implementare a masurilor sidirectiilor de politica culturala sunt posibile: planificarea, strategiile pe termenscurt, mediu si lung, trening-ul permanent al staff-ului, cooperarea inter-t ionale...etc.

Instrumentul principal al acestor modalitati este proiectul cultural.Trebuie observat ca exista proiecte care devin (fie si doar pentru o vreme,institutii); n acelasi timp, atta vreme ct o institu tie culturala nu are proiecte,

18


20/192

ea este moarta cultural, n contextul actual. Institutia culturala moderna nu simai este suficienta siesi, ea este doar un cadru al procesului dinamic al

proiectelor.

STRATEGIE CULTURAL ASTAKEHOLDERS (ACTIONARI)

Politici culturale

Modalitati de implementare ale politicilor

Instrumente de implementarePROIECTUL CULTURAL

STUDIU DE CAZ*Mediul cultural romnesc

Proiectul european al UNITER** Memoria celor care au trecutPentru sustinerea n practica a notiunilor prezentate n aceasta carte,

vom analiza pe baza proiectului european al Uniunii Teatrale din Romnia UNITER Memoria celor care au trecut, toate fazele parcurse de la initierea

propunerii proiectului cultural-artistic pna la evaluarea lui finala si acceptarea

decontului final de catre finantatorii nationali si europeni.Memoria celor care au trecut este un proiect european cu careUNITER (Ro) a participat la licitatie mpreuna cu alti 2 coorganizatori dinFranta si Belgia, n cadrul finantarii europene Culture 2000 si a cstigataceasta licitatie, fiind printre primele proiecte romnesti c stigatoare.

Pe baza strategiei institut ionale pe care UNITER si-a asumat-o, pentruidentificarea posibilitatii asigurarii la nivel national a unei dezvoltari culturale

bazate pe rezultatele propuse a se obtine n cadrul proiectelor culturale pecare le realizeaza, urmarind, n acelasi timp, sustinerea unor rela tii parte-neriale la nivel national si international si stimularea parteneriatului, SenatulUNITER (organul de conducere al acestei institutii) a acceptat propunerea

artistica a proiectului Memoria celor care au trecut. Aceasta decizie s-a bazatatt pe ineditul propunerii artistice, ct si pe faptul ca activitatile prezentateprin proiect au fost sustinute n plan creativ de o echipa de profesionisti carenca de la nceputul proiectului si-au asumat rolul de promotori ai unei formede expresie artistica unice pentru spatiul romnesc pelerinaj artistic pe untraseu istoric sustinut prin complementaritatea dintre valorile culturale sireligioase, nationale si internationale, obtinnd o oferta culturala unica.

* Studiul de caz va fi prezentat la sfrsitul fiecarui capitol al cartii.** UNITER / Uniunea Teatrala din Romnia.

19


21/192

Acest proiect a necesitat un efort considerabil att la nivel creatieiteatrale ct si la nivelul managementului, pentru realizarea tuturor activitatilorsolicitate de etapele proiectului cultural.

Cercetarea si identificarea necesitatilor culturale care au fost realizateprin proiectul cultural propus ca studiu de caz, au constituit etape de lucruasumate de Anca Berlogea, regizor si profesionist din domeniul cultural, care

n anul 2002 a sustinut o teza de masterat pe tema Amintire si marturie nEvanghelia dupa Ioan: puncte de plecare pentru un proiect teatral.Propunerea artistica a Ancai Berlogea a fost sustinuta, promovat a si

protejata de UNITER, datorita noutatii acesteia si calitatii propunerii artistice.Particularitatile actiunii culturale sustinute prin proiectul Memoria

celor care au trecut au reie sit din relationarea procesului de creatie cuprocesul de acumulare ncercnd sa promovam printr-un dialog cultural,specificitatea valorilor culturale romnesti si europene.

Caracterul interdisciplinar al proiectului nostru s-a bazat pe activitatile dereasezare a valorilor culturale, stimulate n propunerea noastra, pe accen-tuarea dimensiunii antropologice a culturii prin tema de cercetare aplicata, pe

protejarea diversitatilor culturale plecnd de la echipa artistica mixta a proiec-tului, creatori din Romnia si Franta), de la echipa de coordonare manageriala(din reprezentanti ai celor trei tari-partenere: Romnia, Franta, Belgia), de laspatiul european de prezentare a creatiilor artistice (spatii culturale parte a

patrimoniului cultural universal protejate de UNESCO n Franta si Spania).Prin acest proiect am reusit sa sutinem creatia culturala din exteriorul

spatiului occidental de civilizatie (creatia romneasca) ntr-o confruntarecreativa cu celelalte culturi europene si am stimulat interdependenta sischimbul de valori ntre arii culturale, societati si natiuni (Romnia, Franta,Belgia, Spania). Prin asumarea conceptului proiectului Memoria celor care autrecut, s-a asumat diversitatea culturilor printr-un dialog creativ sustinnd oconfruntare deschisa cu un alt public dect publicul tarii de origine al actorilor

Pe tot parcursul proiectului cultural notiunile de unitate/diversitate,globalizare/identitate, universal/specific au fost posibile a se identifica si

prezenta prin oferta culturala propusa.Particularitatile generale ale actiunilor culturale realizate n cadrul

acestui proiect cultural european, pot fi identificate astfel:1. Caracter efemer si aleator al productiei artistice, care n cazul

proiectului nostru a putut fi resimtit n momentul derularii financiare.Incertitudinea parteneriatelor financiare la nivel national a constituit unelement de disconfort real n momentul implementarii propunerilor artistice.Aprobarile de finantare din partea Ministerului au venit cu ntrziere din cauza

procedurilor de aprobare, semnare si virare efectiva a contributiei acestuia ncadrul proiectului cultural. Asumarea managementului acestui proiect de catreUNITER a solicitat si managerierea tuturor componentelor respective, ceea cea necesitat rezolvarea posibilelor situatii de dezechilibru financiar care ar fideterminat la nivelul uniunii un deficit financiar ireparabil. n acelasi timp,celelalte parteneriate financiare definitivndu-se dupa aprobarea finantarii prinCulture 2000, au nsemnat perioade de ntrziere la nivelul platilor efectivesolicitate de implementarea proiectului.

2. n cadrul acestui proiect european nu s-a pus problema schimbariiconducatorilor de proiect, nici pe partea manageriala si nici artistica si, ngeneral, n cadrul structurii UNITER responsabilizarea conducatorilor de proiecte

20


22/192

este atent realizata, stiind faptul ca efemeritatea unui conducator poateproduce dezechilibre la nivelul proiectului. La nivelul managementuluicoordonatorilor de activitati a fost o buna comunicare si fiecare dintre ei si-aasumat sarcini concrete de lucru.

3. Primatul ofertei asupra cererii, a constituit n cadrul proiectuluieuropean Memoria celor care au trecut o realitate care nsa, pe parcursul

implementarii acestuia, a stimulat cererea, respectiv, spectacolul produs siprezentat n Franta si Spania, dupa finalizarea propunerilor din cadrulproiectului, a mai fost invitat si n alte spatii sacre.

Proiectul european Memoria celor care au trecut a constituit o inova tiela nivelul ofertei culturale, am putea spune un pariu artistic care s-a doveditcstigator.

4. Fragmentarea ofertei cultrurale din cadrul acestui proiect culturaleuropean

Spectacolul creat n cadrul acestui proiect a fost unic, n sensul n care afost o oferta culturala irepetabila special produsa.

Fiecare spectacol, din cele peste 30 care s-au prezentat publicului, au

fost unice, ntruct de fiecare data au fost oferite n spatii diferite si pentru unpublic diferit.5. Efectul semnarii (dreptului intelectual), a fost si este n continuare

respectat pentru ntreaga echipa artistica a acestui proiect european si pentruoferta culturala obtinuta (drepturi intelectuale spectacol, fotografii, site, film, DVD).

BIBLIOGRAFIE

Boboc, Ion Managementul cultural n economia de piata, Ghid Practic,

Bucuresti, Editura PROTECTOR AS, 1998.Dima, Ioan Constantin & Nedelcu, Monica Viorica Management industrial,Bucuresti, Editura National, 2000.

Ianosi, Ion Sociologia culturii/ suport de curs CD, Facultatea de Comunicaresi Relatii Publice David Ogilvy, Bucuresti, Editura comunicare, 2002.

Sesic, Milena Dragicevic & Branimir Stojkovic Cultura-management,mediere, marketing, Timisoara, Editura Fundatia Interart TRIADE, 2002.

Suteu, Corina Cultural institutions after 12 years of New Democracy nCentral and Eastern Europe studiu realizat la solicitarea UNESCO, Paris, 2003

Suteu, Corina Academic Training n Cultural Management n Europe: makingit work raport prezentant n cadrul seminarului Higher Education n Cultural Policy and Management: an European Perspective, organizat de Fundatia Boekman, martie

2003, Amsterdam.Tomescu, Florin Managementul Societatilor Comerciale, Bucuresti, EdituraDidactica si Pedagogica, 1998.

Zecheru, Vasile Management n cultura, Bucuresti, Editura Litera Interna-tional, 2002.

*** Ministerul Culturii si Cultelor, FIMAN, ECUMEST Manual Bazelemanagementului cultural / CD, 2001. Programul Phare RO9701-01, DimensiuneaCulturala a democratiei.

*** Ministerul Culturii si Cultelor, Regulament de organizare si functionare, 2002.*** Ministerul Culturii si Cultelor, Cultura si Cultele, 2003.

21


23/192

II. PROIECTUL CULTURAL

1. De la notiunea de Management, la cea de Management

cultural si de Management al proiectului cultural

I. Repere si definitiiDupa anii 90, practica de management nu a mai corespuns contextului

cultural, dinamic si relativ instabil, datorat unor importante schimbari ncontextul european. S-a impus o schimbare radicala la nivelul reformulariistiintelor manageriale, trecndu-se la o abordare noua a acestora.

Etapa de nceput a introducerii noilor teorii asupra managementului afost cunoscuta sub denumirea de etapa de management clasic, ai careireprezentanti sunt Frederik Taylor (18951915) si Henri Fayol (18411925), sicare se ntinde din momentul aparitiei primelor ntreprinderi si pna la sfrsitulsecolului al XIX-lea. Caracteristicile acestui tip de management se funda-mentau pe ncercarea de rationalizare a muncii, pe desprinderea conduceriide execu tie si pe delimitarea unor principii si functii pe baza carora sa seasigure o activitate ct mai eficienta.

Dezvoltarea stiintei si tehnicii si cresterea gradului de complexitate aproceselor de productie au determinat, n timp, transferarea responsabilitatiiconducerii unor manageri profesionisti, ceea ce a nsemnat o noua etapa ndezvoltarea si acceptarea managementului ca disciplina stiintifica. Cercetarilemanageriale ncep sa se preocupe de comportamentul uman si de rela tiileinterumane n procesele de productie.

Perioada postbelica, impunnd noi conditii de dezvoltare stiintifica, adeterminat si preluarea unor notiuni noi si moderne la nivelul managementului,lucru care s-a resimtit si n domeniul cultural.

Stiinta managementului cultural este acceptata din ce n ce mai mult cao urgenta si la nivelul cultural romnesc, factorii de decizie politiciasumndu-si, pna la un punct, rolul de sustinatori ai acestei specializari.

Acumularile de experienta la nivel managerial, practica permanenta siinitierea cercetarii n domeniul cultural romnesc nu au reusit nca, pna la oraactuala, sa determine recunoasterea acestei meserii prin nomenclatorul defunctii din Romnia.

Si n domeniul cultural romnesc, trebuie sa utilizam cunostinte alestiintei economice manageriale (termen folosit tot mai des n ultimul timp),

pentru a oferi solutii optime implementarii activitatilor culturale prezentate subforma unui proiect cultural.

Mediul cultural actual trebuie raportat n anumite limite la mediul econo-mic pentru a ntelege modul n care acesta opereaza si a gasi solutiile posibile

22


24/192

pentru mentinerea unui echilibru la nivelul resurselor solicitate de realizareadezvoltarii culturale.

Managementul cultural este, n acelasi timp, un proces de stabilire siatingere a unor obiective culturale. Orice organizatie/institutie culturala estecreata si opereaza pentru a obtine ceva (dezvoltarea unui produs cultural) sausa serveasca nevoilor unui grup de consumatori culturali, sa pregateasca noile

propuneri culturale, sa identifice noi asteptari la nivelul propunerilor culturale.Si n zona culturala posibilitatile de lucru sunt multiple, iar pentru a fi eficienti,managerii trebuie sa analizeze obiectivele proiectului cultural pe care l initiazacu maxima responsabilitate.

Obtinerea unui profit n zona culturala reprezinta o optiune asumata decatre managerul unui proiect cultural n functie de zona de actiune a pro-

punerii culturale si este un model posibil de perfectionat, pregatindu-ne astfelpentru viitorul model al unei economii de piata functionale la nivelul propu-nerilor culturale.

Managementul cultural foloseste si valorizeaza, alaturi de coordonateleuman-tehnologice, si resursele financiare, resursele creative pe care le implica

n procesul implementarii propunerii din cadrul proiectului cultural, ceea cepresupune abilitati speciale n vederea determinarii cantitatilor de resursenecesare ndeplinirii programului propus, gasirea acestor resurse si admi-nistrarea lor n asa fel, nct scopul sa fie atins n final n cel mai bun mod

posibil.Transformarile politice, economice, sociale si culturale din ultimii ani au

accentuat necesitatea schimbarii perceptiei managementului cultural, careeste destinat nu numai sa gestioneze schimbarea radicala a sistemului n carefunctioneaza, ci si sa creeze, sa ofere conditii optime pentru promovarea,

protejarea si sustinerea propunerilor culturale valoroase.Realitatile culturale din zilele noastre nseamn a:

cresterea complexitatii si dinamicii fenomenelor culturale,dezvoltarea si utilizarea noilor tehnologii ca parte n procesul creativsau ca mijloc de dezvoltare a acestuia;trecerea de la o finantare centralizata la una descentralizata, de piata;complementaritatii surselor financiare la nivel national si internationalle corespunde un management cultural care poate fi identificat ntr-onoua lumina, pozitionndu-se ca un factor major n dezvoltareaculturala prin asigurarea unui progres cultural constant si coerent, cuinfluenta directa, masurabila asupra progresul material si spiritual alindividului si societatii.

Experienta tarilor dezvoltate a aratat ca un managementul culturalstiintific, acordat cu tehnologie moderna, cu personal competent si resursefinanciare suficiente reprezinta premisele de baza ale modernizarii si ale

promovarii progresului material si spiritual la nivelul unei natiuni.Procesul de tranzitie care si-a pus amprenta si la nivelul dezvoltarii

culturale al tarii trebuie depasit pna n anul integrarii europene, prevazut a fi2007. Aceasta tranzitie obliga la un nou mod de abordare a realitatilorculturale si se poate realiza printr-o analiza serioasa, teoretica si practica, amanagementului cultural, care necesita instrumente de lucru oferite prindecizii politice bazate pe legislatie si bugete adecvate.

23


25/192

n momentul de fata, spatiul cultural este influentat de o serie de factoricare determina o evolutie specifica. Acestia sunt:

noi forme de expresii creative;progresul stiintific si tehnic contemporan;descentralizareadezvoltarea informa tionala;

modificarea stilului comunicativ si de prezentare a ofertei culturale;profesionalizarea personalului implicat n proiecte culturale;impunerea interdependent ei financiare;complementaritatea surselor de finantare.

Acesti factori solicita imperativ existenta unui management modern lanivelul actului de cultura, influentnd pozitiv actul de conducere n ceea ce

priveste calitatea, operativitatea si eficienta acestuia.Cu toate acestea, trebuie sa tinem seama si de o serie de factori pe care i

putem prezenta ca factori negativi, ca de exemplu: instabilitatea economica sisociala, necunoasterea mecanismelor economiei de piata, cresterea oferteiculturale fara a se respecta standardul valoric. Acesti factori pot avea o in-fluenta

restrictiva asupra eficientei conducerii, amplificndu-i complexitatea si dificultatile,genernd abateri fata de prognoze si chiar insuccese tactice sau strategice.

II. Cum caracterizam managementul cultural modernChiar daca not iunea de management la prima enuntare are o directa le-

gatura cu business-ul (aspectele economice ale acestuia), consideram ca esteimportant sa oferim argumente pentru a sustine specificitatea managementuluicultural pe care ni-l dorim modern, flexibil si adaptabil la realitatile actuale.

Ca informatie concreta, business-ul presupune o activitate caredetermina obtinerea unui profit. ncercnd sa particularizam aceasta denumire

pentru zona culturala, este important sa clarificam de la nceput sectorul

cultural pentru proiectul pe care vrem sa l derulam.Exista multe aspecte ale managementului, business-ului, de care trebuietinut seama n particularizarea pe domeniul industriilor culturale, aspecte legatenu numai de specificul acestuia, ct si de natura business-ului n sine, precumsi de schimbarile care au loc n dezvoltarea tehnologica din perioada actuala.

Nu trebuie uitata necesitatea vnzarii produsului cultural n vedereaasigurarii unei balante economice cel putin echilibrate, necesitate nu numai aindustriilor culturale, ci si a economiei fiecarui proiect cultural.

Factori esentiali care trebuie respectati la nivelul managementului cultural: respectul individualitatii creatoare; munca n echipa; autoritatea (impunerea unor standarde culturale); competenta si raspunderea fata de realizarea sarcinilor.Cei care practica managementul cultural sunt cei care iau decizii privind

angajarea de resurse, implicarea unor oameni de cultura sau a sponsorilor,controlul realizarii si distribuirii de produse si servicii culturale.

Ca stiinta, managementul cultural are drept scop explicarea naturii sitrasaturilor conducerii actului cultural ca proces, ca actiune practica, precum siconturarea unui ansamblu structural de cunostinte si orientari asupraactivitatilor acestui tip specific de management.

Statutul de manager al proiectului cultural este conferit acelor persoanecare au competenta de a lua decizii privind angajarea resurselor umane si

24


26/192

materiale n vederea atingerii unor scopuri culturale la nivelul unei institutii sauzone culturale.

Exista multiple influente n munca managerilor culturali si cerintespecifice acestora, privind abilitatile necesare pentru a realiza munca lor nmod eficient.

Si n zona culturala trebuie sa functioneze un proces managerial al cali-

tatii totale (TQM Total Quality Management), care presupune respectarea,urmarirea unor factori necesari a fi respectati n vederea obtinerii performanteila nivelul proiectului cultural, cum ar fi:

1. Conducerea propriu-zisa si suportul top-managementului;2. Planificarea strategica;3. Centrarea pe clienti;4. Pregatirea si sustinerea angajatilor organizatiei;5. mputernicirea managerilor si munca n echip a (parteneriat);6. Masurarea si analizarea calitatii produselor si serviciilor;7. Asigurarea calitatii produselor si serviciilor;8. Evaluarea rezultatelor mbunatatirii calitatii si productivitatii.

Institutiile culturale, datorita specificului activitatii lor, imprima activitatilormanageriale un caracter deosebit fata de ntreprindere sau alt tip deorganizatie.

n aceste institutii, prin proiectele culturale care se deruleaza, se creeaza,se finanteaza, se reproduc sau se distribuie produse si servicii culturale care,de cele mai multe ori, reprezinta valori complexe greu de cuantificat sau eva-luat, cum ar fi o piesa de teatru, un tablou, o creat ie muzicala sau un spec-tacol de balet.

Functiile pe care se bazeaza, n consecinta, un management culturalmodern sunt:

planificarea (proiectarea activitatilor din cadrul proiectului cultural);

organizarea (stabilirea responsabilitatilor si a structurii proiectului); comanda (conducerea propriu-zisa sau functionalitatea cailor ierarhice); coordonarea (crearea relatiilor dintre toate activitatile); controlul (evaluarea performantelor activitatii proiectate).

III. Managementul cultural, cteva caracteristiciManagementul cultural este prezent n toate zonele realitatii culturale,

pretutindeni unde exista creatori si interes de promovare a unor activitatispecifice. n contextul actual, adaptarea managementului la conditiile realitatiiculturale n care el actioneaza este imperativa si deriva din interelatia mana-gementului cu institutia culturala si interactiunea acesteia cu mediul sau

ambiant si consumatorul de cultura.Delimitarile conceptuale identificate la nivelul managementului deproiectul cultural se refera la contextualizarea procesului creatiei contempo-ane si conditionarea acestuia de ansamblul factorilor specifici ariei culturale.

n opinia noastra, managementul specializat pentru domeniul culturalreprezinta o entitate cu arie de aplicabilitate bine individualizata, alcatuitadintr-un ansamblu conceptual de baza, preluat din stiinta managementuluicare integreaza o serie de elemente teoretico-metodologice specifice zoneiculturale, generate de interactiunea managementului stiintific cu un proiectcultural de un anumit tip si cu cmpul sau economic si socio-cultural.

25


27/192

Vocatia integratoare si pluridisciplinara a stiintei managementului ngeneral este sustinuta si n plan cultural prin diversitatea si complexitatea

propunerilor culturale structurate la nivelul proiectului cultural.Managementul cultural presupune, n mod practic si n esenta, orga-

zarea si functionarea procesului decizional n sfera culturii, prin aplicareapoliticilor culturale stabilite prin parteneriate culturale internationale si interre-

gional, la nivel national, regional si local.

IV. Managementul proiectului culturalManagementul cultural asigura gestionarea institut ionala a culturii, prin

conducatorii sai, n scopul cresterii eficientei actului cultural n vederea satisfa-cerii nevoilor reale ale consumatorilor de cultura. Raportndu-ne la proiectulcultural, preluam indirect aceste trasaturi ale managementului.

Activitatea de management n cadrul proiectului cultural, chiar dacaconstituie o permanenta provocare trebuie sa se bazeze pe politici clare, prinimplementarea carora sa se poata realiza obiectivele proiectului cultural tinndcont de:

resursele disponibile care pot fi folosite; valoarea actului creativ care se propune; valorizarea implicarii n proiect a profesionistilor din domeniul cultural; performanta membrilor echipei proiectului cultural; fundamentarea permanenta a deciziilor; comunicarea permanenta; evaluarea interna si externa a activitatilor.Stiinta economica manageriala, care aplica metodele teoriei economice

n luarea deciziilor pentru desfasurarea cu succes a afacerilor, se raporteazala nivelul mediului cultural n mod diferit, n functie de zona de actiune a

proiectului cultural (sector cultural traditional sau industrii culturale). Cu toate

acestea, utilizarea mijloacelor si tehnicilor analizei economice spre a rezolvaproblemele de management financiar la nivelul proiectului cultural sunt nece-sare, ntruct ofera instrumente rezonabile pentru fundamentarea si dezvol-tarea procesului de luare a deciziei financiare n concordanta cu valorizareacreatiei.

Stiinta economica manageriala poate ajuta managerii proiectelorculturale sa identifice n timp util modul de actionare a factorilor economici lanivelul proiectului cultural si sa prevada aceste influente, oferind solu tiilenecesare implementarii corecte a proiectului cultural.

Aplicabilitatea acestei stiinte este probata n sectoarele cu profit ct si ncele nonprofit, permitndu-le managerilor sa-ti nsuseasca anumite reguli deoperare n sprijinul utilizarii eficiente a resurselor materiale, financiare siumane pe care le au si care, n mod special, la nivelul culturii sunt reduse.

V. Managementul cultural modern la nivelul proiectuluicultural

Caracterul sistemic al conducerii proiectelor culturalen cele mai multe cazuri, luarea unei decizii la nivelul proiectului cultural

are implicatii serioase asupra celorlalte proiecte sustinute de structura juridicacare asigura cadrul legal al derularii proiectelor culturale. O decizie eronatantr-un moment al derularii proiectului si producerea unui dezechilibru cu

26


28/192

impact n nerealizarea activitatilor proiectului cultural determina un rezultatnegativ la nivelul ntregii structuri juridice.

Nerealizarea unui proiect cultural care a implicat parteneriate, contracte,etc. atrage dupa sine o imagine negativa asupra institutiei implicate si poatedetermina imposibilitatea continuarii altor activitati. Interrela tiile solicitate lanivel de functionare si implementare de activitati culturale trebuie sa constituie

pentru managementul proiectului cultural o responsabilitate permanentapentru gasirea unor solutii optime n vederea rezolvarii favorabile a cazurilorde disfunctionalitate.

Caracterul stiintific al conducerii unui proiect culturalSuntem de parere ca si la nivelul activitatilor culturale este necesar sa

adoptam formalizarea acestora ntr-un cadru stiintific pentru a integra unntreg proces de ntelegere a realitatii culturale careia i oferim proiectul cultu-ral, precum si necesitatea utilizarii de metode si mijloace moderne de condu-cere a proceselor solicitate de derularea proiectului cultural, altele dect for-mele clasice de conducere. Implementarea ntocmai a unui proiect cultural va-loros nu se poate concepe fara existenta unei conduceri competente orientate

catre un scop cultural, bine definit, care sa puna n valoare resursele proprii,sinergia sistemului, corespunzator schimbarilor la nivelul mediului intern siextern al proiectului cultural.

Caracterul interdisciplinar al conducerii unui proiect culturalInterdisciplinaritatea managementului la nivelul proiectului cultural

solicita utilizarea cunostintelor din cele mai diverse domenii si discipline pentrurealizarea si finalizarea propunerii culturale, avnd consecinte pozitive nrezolvarea problemelor manageriale.

Caracterul profesionist al conducerii unui proiect culturalComplexitatea si dinamismul crescnd al vietii socio-culturale necesita

trecerea de la conducerea actuala la cea stiintifica, de tip profesionist sicristalizarea profesiei de conducator bazata pe cunostinte, metode, tehnici,aptitudini si comportament specifice acestei noi profesiuni cea de managercultural.

Calitatea de conducator implica o anumita experienta n activitateaculturala pe proiecte si program, precum si nclinatii pentru munca de con-ducere si anumite calitati native: inteligenta, discernamnt, initiativa, ca-racter, sanatate etc. completate de cultura generala si cunoasterea rela-tiilor umane.

Managementul proiectului cultural este un tip special de management,prin care, cei care l practica, i determina pe altii sa faca ceea ce trebuiefacut, n organizatiile culturale pe care le conduc, pentru a realiza o perfor-manta prestabilita.

Managementul proiectului cultural reprezinta si: relatia ntre manager si membrii echipei proiectului cultural; relatia cu producatorii; relatia cu consumatorii de cultura (prin asa-numitul parteneriat cultural).Eficienta unui proiect cultural care se desf asoara fie n zona culturala

traditionala sau la nivelul industriilor culturale, n institutii publice sau privatedepinde n mare masura de un personal care se focalizeaza pe realizarea deobiective culturale proiectate.

Managerul proiectului cultural are sarcina de a sustine la nivelulproiectului cultural, pe care l conduce, imaginea de sistem deschis,

27


29/192

din perspectiva interrela tiilor care se stabilesc ntre acesta si factorii dinmediul extern, cum ar fi persoane, resurse, organizatii sau factori cultu-rali si mai ales grupurile-tinta, ale consumatorilor de cultura.

Managementul proiectului cultural trebuie sustinut si n Romnia ca uninstrument de planificare, coordonare si control al activitatilor si evenimentelorculturale complexe cuprinse n proiectele culturale care se deruleaza la nivel

national si international, local si regional.Dezvoltarea metodelor managementului de proiect la nivel internationals-a realizat n cea mai mare parte n a doua jumatate a secolului XX stimulatefiind de dezvoltarea rapida a societatii, iar impactul acestora n zona culturalaa fost imediat.

Managementul proiectului cultural reprezinta: masuri de planificare manageriala progresiva; decizii; receptivitate; management financiar; documentatie permanenta;

stiinta conducerii.Definirea managementului cultural ca, de altfel, definirea managemen-tului este posibila numai atunci cnd acesta devine un mijloc de analiza aevenimentului cultural si poate fi cuantificat.

Pentru a sustine o not iune teoretica corecta a termenului de mana-gement al proiectului cultural, trebuie sa pornim de la premisa ca n societateacontemporana, la nivelul vietii culturale, exista o multitudine de valori ntr-ocontinua schimbare si de o mare complexitate, iar pentru managerul cultural

problema care se pune este de fapt alegerea ntre folosirea cunostinteloracumulate sau adoptarea unor decizii pe baza intuitiei sale.

Lumea culturala, care este producatoare permanenta de valoare sieste ntr-o corelatie directa cu educatia, viata sociala si realitatea econo-mica, ca fiind cea care modifica n mod direct actiunea managerului de

proiect cultural.Managementul unui proiect cultural este influent at de un numar de

factori care se completeaza reciproc. Pe masura ce dezvoltarea organiza-tionala a structurii juridice n care se deruleaza proiectul cultural este accele-rata, ace sti factori vor creste, facnd dificila delimitarea responsabilitatilorspecifice managementului proiectului cultural.

Managementul proiectului cultural poate fi definit ca un proces destabilire si atingere a unor obiective specifice zonei culturale, prin folosireacreativa a resurselor de care dispunem pentru crearea unei oferte culturale(bunuri si servicii culturale) spre satisfacerea beneficiarilor. Aceste obiective

pot include si zona educativa, sociala si economica.Managementul proiectului cultural se poate considera un proces de

administrare a unui proiec, proces care include diagnoza, planificarea, decizia,organizarea, coordonarea si controlul elementelor cuprinse n activitatilespecifice domeniului, transformnd resursele creative, financiare, informa-tionale si materiale, ntr-o actiune culturala eficienta.

MANAGERUL CULTURAL este profesionistul care trebuie sa conduca,sa administreze, sa ordoneze, sa antreneze, sa dirijeze, sa integreze, saimplementeze toate activitatile cuprinse n propunerea culturala, n legaturadirecta cu echipa proiectului cultural si cu beneficiarii acestuia.

28


30/192

2. Notiunea de proiect cultural

DefinitiiProiectul cultural poate fi definit ca un mod de prezentare si organizare a unei

propuneri activitati culturale care utilizeaza resurse intelectuale de o nalta valoareculturala si care, pentru definitivarea ofertei culturale, foloseste resurse special alo-cate, pe o perioada de timp limitata, n scopul atingerii unor obiective clar definite.

Propunerea si lansarea unui proiect cultural necesita, nainte de orice, cunoa-sterea obiectivelor proiectului, modul de utilizare a rezultatelor proiectului pe ntrea-ga perioada, tinnd cont de mediul extern n care rezultatele vor putea fi evaluate.

Realizarea acestuia presupune respectarea si parcurgerea etapelorciclului sau de viata.

n mod obisnuit proiectul cultural este identificat printr-o actiune sau unansamblu de actiuni culturale care se desfasoara n vederea realizarii unuianumit obiectiv pe o perioada determinata si ntr-un spatiu bine determinat.

Caracterul sistemic al proiectului culturalProiectul cultural este o idee artistica, prezentata sub forma de proces

care conduce la un anumit rezultat cultural.Politica culturala a majoritatii tarilor cu economie de piata insista cainstitutiile de cultura sa se comporte ca institut ii raspunzatoare de rezultateleafacerii lor, deci de rezultatul proiectelor derulate.

Pna n prezent, la nivelul cultural romnesc succesul economic simaterial a fost orientat mai mult catre actiune, proiectul cultural fiind, naintede toate, ndreptat spre realizarea unui anumit produs cultural spectacol deteatru, expozitie, activitate sau manifestare culturala. Astazi, aceasta orientarespre produs trebuie sa fie nlocuita de orientarea spre proces, spre nsusicontinutul activitatii culturale. Astfel, de proiectul cultural tine si rezidenta artis-tului ntr-o comunitate locala, fara a se defini nainte care ar trebui sa fie

rezultatul acestuia. Un proiect cultural poate fi constituit si de ntlnirea,compania, contactul si comunicarea artistilor cu publicul. Necesitatile culturalepe care le identificam ne ofera informa tii concrete din care rezulta ca n centrulatentiei consumatorilor culturali se afla tot mai mult calitatea comunicarii carese realizeaza prin intermediul proiectului cultural, procesul care deriva dinnoua forma de comunicare, modelul de desfasurare al comunicarii mai multdect opera nsasi, ceea ce presupune asumarea unor responsabilitati sporite

pentru protejarea, promovarea si sustinerea valorilor creative.Caracteristicile de baza, comune, ale proiectelor culturale, le putem pre-

zenta astfel: toate proiectele culturale sunt orientate spre realizarea unui anumit

obiectiv cultural; proiectul cultural este un sistem si presupune ntreprinderea actiunilorlegate ntre ele;

proiectul cultural are o durata precisa; nceputul si sfrsitul sau suntexact stabilite;

fiecare proiect cultural e unic si specific; fiecare proiect cultural presupune, n egala masura, procesul si

rezultatul iar de multe ori procesul este, n sine, si scop si rezultat; proiectul cultural este sustinut prin metode manageriale de efecte si

metode manageriale de eficaciente.

29


31/192

Orientarea spre un anumit obiectiv a proiectului cultural determina nbuna masura dezvoltarea metodelor managementului de proiecte. Struc-turarea obiectivelor (a celui de baza, apoi a celor intermediare si a celor mai

putin importante) necesita aplicarea metodei cunoscute sub denumirea MBO managementul prin mijlocirea obiectivelor (Management by objectives).

Pe baza acestei caracteristici a proiectului cultural, putem spune ca una

dintre sarcinile fundamentale ale managerilor de proiecte culturale esteidentificarea celor mai importante obiective si realizarea lor.Faptul ca fiecare proiect cultural trebuie sa fie perceput sub forma unui

sistem presupune realizarea unui sir de activitati legate ntre ele. Din acestpunct de vedere, deosebit de importanta este pastrarea legaturii proiectuluicultural cu institu tia-cadru, care revine ca o sarcina prioritara a managerului de

proiect cultural.Mai multe proiecte culturale, care se desfasoara pe o perioada mai

lunga si ntr-un spatiu mai larg si care au obiective comune, se regasesc nnotiunea de program cultural.

Proiectul cultural se caracterizeaza ca o actiune culturala unica, spe-

cifica, compusa dintr-o succesiune logica de activitati componente, coor-donate si controlate, cu caracter inovational de natura culturala, realizat ntr-omaniera organizata metodic si progresiv, avnd constrngeri de timp, resursesi cost, destinat obtinerii unei oferte culturale valoroase, necesare pentrusatisfacerea de obiective culturale clar definite.

n anumite proiecte culturale, obiectivele propuse se pot perfectiona si,ca urmare, caracteristicile proiectului cultural se pot defini si adapta progresiv

pe parcursul desfasurarii proiectului.Realizarea proiectului cultural se face prin descompunerea lui n acti-

vitati care au urmatoarele caracteristici principale: rol bine specificat si determinat; consuma resurse fizice si umane n timp bine determinat; un moment de nceput si un moment de ncheiere.O data realizat un obiectiv al proiectului, membrii echipei proiectului

cultural continua implementarea celorlalte obiective, plecnd de lacompetentele profesionale n domeniul problematicii obiectivelor care trebuieabordate la nivelul proiectului cultural.

Flexibilitatea si adaptabilitatea care caracterizeaza activitatea dintr-unproiect cultural permit permanent regruparea si recombinarea resurselorumane, fizice si informationale, n scopul realizarii obiectivelor propuse ase realiza.

Proiectele culturale reprezinta modalitati concrete de adaptare apropunerilor culturale n conditiile unor schimbari permanente, ce se impun canoi oferte culturale si adresndu-se consumatorilor culturali indiferent despatiul geografic n care se realizeaza proiectul cultural. n acest sens, putemntlni proiecte culturale, care se realizeaza n Romnia, dar care au succes sin alte tari precum si proiecte culturale straine care se bucura de un succesreal n fata consumatorii culturali din Romnia

Proiectul cultural este sustinut ntotdeauna de una sau mai multestructuri juridice, drept care, pentru realizarea obiectivelor sale specifice, estenecesara o corelare a acestora cu obiectivele operationale si strategice alestructurilor ce-l sustin.

30


32/192

Proiectele culturale cu o ntindere geografica diferita se pot mparti nurmatoarele tipuri:

proiecte culturale de interes international; proiecte culturale de interes european; proiecte culturale de interes national; proiecte culturale de interes regional (zonal);

proiecte culturale de interes local.Activitatile concrete, cuprinse n proiectele culturale, se refera la o arielarga de produse si servicii culturale adresate consumatorilor de cultura.

Toate manifestarile culturale au la baza programe si proiecte culturale,finant ate de la bugetul de stat, bugetul autoritatilor locale, din surse atrase(sponsorizari, donatii, fonduri externe etc.) sau autofinantate (prin activitaticomerciale ale structurilor juridice care l reprezinta sau prin pretul platit deconsumatori).

n functie de calitatea proiectelor culturale si de alti factori economici,sociali si politici, n prezent n Romnia, are loc o de centrare a preferintelorculturale ale consumatorilor de la institutiile si mijloacele traditionale de cultura

(teatru, cinematograf, casa de cultura sau camin cultural, muzeu, bibliotecaetc.), catre institutiile si industriile culturale si de divertisment, multe dintre eleprivate: ziare, televiziuni si posturi de radio, case de discuri private, etc.

Calitatea proiectelor culturale se poate sustine numai printr-un mana-gement performant al acestora. Dupa cum este perceput de specialisti, delegiuitori si de operatorii culturali, proiectul cultural nu trebuie nteles ca act

planificat, care ar urma sa fie realizat, ci ca o actiune concreta, pe termenscurt.

Diferenta dintre un program si un proiect cultural consta n durata si nrealizarea unor obiective, astfel:

proiectele au o durata limitata (de exemplu, realizarea unui studiu,seminar sau a unei vizite de documentare culturala de o saptamnantr-o anumita zona etnografica);

programele au o gama larga de obiective, care se extind n spatiu sitimp (de exemplu, dezvoltarea culturala la nivelul unei localitati sauregiuni, pe o durata nedeterminata).

Managementul unui proiect cultural are, deci, conotatie temporala, decost (prin licitarea lui), de realizare a unui/unor obiective, prin argumentarearealizarii lor cu metode si mijloace adecvate, cu indicarea resu

corbeanu, aura - managementul proiectului cultural

Documents