Formarea Familiei de drept romano-germanica.

Sistemul romano-germanic are drept componente sistemul de drept francez si dreptul cutumiar german,precum si alte sisteme inrudite cu acestea.Aparitia dreptului romano-germanic se plaseaza in sec.Xiii,prin receptarea dreptului roman si prin fundamentarea unor principii in marile centre universitare din Europa.Un rol important in procesul de sintetizare a dreptului l-a avut universitatile medievale,care au creat un corp de principii si reguli univesal aplicabile.Dreptul roman, era considerat superior cutumelor locale,fiind tot mai extins pe ariile Europei.Unele codificari totusi,au existat in sec V-VI si anume Edictum Theodorici,Codex Euricianus,Lex Romana Vizigotum,Lex Romana Burgundiorum.Mai tirziu, cu citeva secole, un rol important v-a juca Corpus Juris Civili a lui Justinian.Receptarea dreptului roman s-a facut diferit in unele tari acceptindu-se aproape complet,in altele avind un caracter mai restins,limitindu-se doar la un anumit grup de reglementari.Prima etapa a procesului de universalizare a constituito receptia dreptului roman,in urma caruia in europa s-a constituti un sistem juridic mai mult sau mai putin unitar.In aceasta etapa un rol deosebit l-au avut scoala glosatorilor,care dadeau explicatii rin glose asupra scrierilor clasice, si a scolii postglosatorilor,care se foloseau de metoda dogmatica,adica deducerea unor principii din textele glosatorilor care puteau fi aplicate la solutionarea unor conflicte reale.Postglosatorii au realizat o opera de creatie prin fuziunea dreptului roman cu cutumele locale, si totodata l-a imbogatit cu noi dispozitii,care sa corespunda relatiilor de productie.Scoala postglosatorie a avut succes enorm in germania,ajungindu-se la asa numitul drept al pandectistilor, ei contribuind enorm la dezvoltarea dreptului roman modernizat.In sec.XVIII prin numeroasele si importantele codificari s-a facut un pas ianinte in receptarea dreptului roman, fiind adoptate coduri civile prin care s-au introdus principii importante din dreptul roman.

Asupra formarii sistemelor de drept al tarilor occidentale o influenta mare a avut-o si dreptul canonic catolic format din 2 corpuri :dreptul divin(baza sfinta scriptura) si dreptul canonic uman(avea la baza opus juris canonic).Influenta dreptului canonic este redate prin introducerea notiunii de just prêt si a actiunilor posesorii ;legitimarea copiilor naturali cu exceptia celor incestuosi si adulterini ;stabilirea listei impedimentelor la casatorie .Receptarea dreptului canonic a avut loc pe 2 cai :a fost receptat in unele tari impreuna cu dreptul roman ;in alte tari receptarea a avut loc in temeiul concoardelor incheiate de vatican cu statele respective.Dreptul canonic protestant si ortodox au avut un rol mai putin important.

Dreptul francez.izvoarele dreptelor formale.

Istoria dreptului francez se imparte in 3 perioade :1.Perioada dreptului vechi – de la orgini pina in 17892.perioada revolutiei franceze-dretul intermediar,dureaza pina la codificarea lui napoleon3.perioada inceputa in timpul imperiulu si care continua pina astazi.1.Prima perioada cuprinde cutumele locale ale frantei,iar teritoriul era impartit in tara cutumelor unde principala cutuma o cinstituia obiceiul pamintului si tara dreptului scris,aici influenta dreptului roman a persitat mai multa vreme datorita dreptului scris incorporat in corpus iuris civile a lui Justinian.Ori de cite ori cutumele locale,nu prevedeau solutia spetei ce se judeca se aplicau reglamentarile acelui drept.

Deoarece neajunsurile reglementarilor juridice de la un tinut la altul erau sesizabile,apare necesitatea unificarii cutumelor,proces care incepe cu Asezamintelle Sfintului Ludovic.Unificarea cutumelor Frantei insemna un proces de lunga durata si presupunea redactarea in scris a celor existente.Incercarile in anii 1560 si mai tirziu in 1576 a statelor generale din Orleans si Blois , de a redacta un corp unic de legi pentru intreaga tara, nu au fost prea eficienta, totusi regii prin unele edicte ale lor au reusit sa stabileasca citeva reguli unice pt intreg regatul Frantei.S-au cunoscut marile culegeri ale cutumelor,cutumiere si anume Marele cutumier al Normandiei si Foarte vechea cutuma din Bretania.Alaturi de dreptul cutumiar in dreptul francez mai existau si ordonantele,acte normative ale regilor.Cele mai importante ordonante au fost :ordonanta asupra procedurii penale,asupra comertului terestru,asupra marinei,si ordonantele lui d-Augeuseau.Un factor care a contribuit la unificarea legislativa a frentei a fost doctrina.Multi din juristii francezi au publicat numeroase rtata si studii juridice prin care justificau necesitatea unificarii legislative a frantei.D-auguseau propunea sa se reduca toate cutumele intr-una singura ca sa se faca o lege generala pentru toti si anume dreptul francez.2.Perioada dreptului intermediar-caracteristica prin transformari legislative profunde.Legile adoptate dupa 1789 au insemnat crearea unui mecanism nou,ce privea instaurarea relatiilor de proprietate de tip capitalist.Unele acte normative au eliminat vestigiile dreptului canonic,au autorizat imprumutul cu dobinda,au suprimat inegalitatea dintre mostenitori,reglamentari cu referina la drepturile succesorale ale copiilor din afara casatoriei ;suprimarea tuturor diferentelor privind bunurile si originea lor,inlaturindu-se deosebirile in bunurile mobile si imboile ;divizarea mostenirii in ipsa de descendenti in 2 parti egale intre linia materna si paterna ;stabilirea unui amplu regim ipotecar.3.Perioada a treia se caracterizeaza prin adoptarea Codului civil francez de la 1804.elaborarea proiectului noului cod civil a inceput in timpul consulatului,procedeu care a durat 4 luni si a fost supus dezbaterii in consiliul de stat.codul civil a fost adoptat intre 1803-1804 sub forma unui numar de 36 de legi,cae au fost reunite intr-un singur cod la 21 martie 1804,fiind strcutrat pe 3 carti a caror intindere difera,impartite la rindul lor in 8 titluri.Prima carte-despre persoane-se refera la statutul civile al persoanei, a doua carte-bunurile si diferitele modificari ale proprietatii,cartea a treia-diferite moduri de dobindire a

proprietatii-cuprinde proprietatea,dobindirea si transmiterea tuturor drepturilor reale,succesiunile,donatiile si testamentele,contractele speciale ,privilegile,ipoteci si prescriptia.

Coranul-revelatiile lui Mohamed,care contine sfaturi,sentinte,norme de conduite in toate domeniile vietii,individuale si sociale.capitolele din coran se numesc surate prima fiind o rugaciune ,iar toate suratele contin 6236 de versete si incep cu o formula introductiva –in numele lui dumnezeu cel milostiv si indurator.cel ce vorbeste este mereu dumnezeu (allah) si nu mohamed, el fiind doar un profet.sursele de inspiratie a coranului sunt mai ales ebraice si intr-o masura mult mai mica crestine.dogmetele coranului sunt : afirmarea monoteismului,adica allah este divinitatea suprema,unic si nu este asociat cu sfinta treime si nici nu a avut niciodata un fiu.a doua dogma se refera la relevatie,interprettata ca un ajutor primit de om din partea lui Allah prin trimisii sai-profetii.coranul este un indreptar in viata pentru omul obisnuit,dispretul bogatiei,umilinta,generozitatea sunt recomandate, dar sa nu fie exagerate.In invataturile coranului sunt dinstincte 2 orientari deosebite :expresia relatiilor ce se stabilisera in comunitatea urbana careia ii apartinuse profestul inainte de fuga sa de la medina la meca, si a doua reflecta relatiile in care a trait profetul dupa marea sa fuga.Din cele 6342 de versete, 500 se refera la drept.

Dreptul islamic.Conceptul de drept islamic(saria) nu presupune un ansamblu sistematizat de legi si de practici juridice,sfera sa este mult mai larga ,fiind extinsa si in domeniul prescriptiilor etice,de comportare sociala,de igiena si de ritualul religios.Saria nu este legea reala ci legea ideala.ansamblul de norme,de prescripitii este stabilit in primul rind in textul coranului, fiind completat pe baza traditiilor hadit si in perioada secVii-XIII a gost dezvoltat in principiile de jurisprudenta a diferitor scoli de drept.pe timpul lui mohamed,practica juridica se baza pe cutume,si era incredinta unei persoane care executa functia de judecator de pace in conflictele ivite intre triburi si indivizi.In timpul primelor patru califi activitatea judecatoreasca constituia o parte a activitatii generale administrative,singura reglementare jrudicai existenta era cea bazata pe coran si hadit.sentintele erau pronuntate de calif sau de guvernatorii provinciilor.Cutuma a contribuit la formarea sistemului juridic al islamului,critica stiintifica a doctrinei musulmane scoate in evidenta faptul ca numeroase cutume reislamice au fost incorporate in dreptul musulman prin intermediul idjmei.cutuma pentru a fi luata in considerare nu trebuia sa contravina idjmei.

Aparitia si formarea dreptului comun SUAIstoria dreptului american incepe cu crearea primei colonii in 1607.se presupunea ca dreptul englez se aplica pe teritoriul american din 1608,in legatura cu rezolvarea cazului calvin.in urma acestui caz s-a stabilit ca dreptul englez va fi aplicat pe teritorii ce nu au fost stapinite de natiuni civilizate,insa sa nu intre in contradictie cu conditiile de viata ale acestor teritorii.mai tirziu,normele dreptului comun englez nu corespundeau cu conditiile de viata ale coloniilor americane,deoarece ele au fost formate de o societate feudala pentru a reglementa relatii feudale,iar americanii nu cunosteau de asa relatii.in sec XVIII odata cu imbunatatirea conditiilor de viata in colonii apare necesitatea unui drept mai dezvoltat,dreptul comun fiind privit ca un mod de aparare impotriva absolutismului regal si a pericolului de la coloniile franceze.dobindirea indepedentei in 1776 a marcat momentul nasterii dreptului american,cind au fost adoptate declaratia de independenta si constitutia americana.datorita expansiunii,imigrarii a diferitor popare in sua, s-a cerut codificarea dreptului american,deoarece cei veniti nu cunosteau dreptul englez.Dreptul comun englez a capatat unele caracteristici care-l deosebesc de dreptul comun englez si-l apropiate de familia romano-germanica.deosebirile dintre dreptul american si cel englez se datoreaza formei de stat, in sua e republica cu regim prezidential,federativa, iar anglia e monarhie parlamentara.Structura sistemului de drept al SUADreptul Sua e un drept al practicii judecatoresti,bazindu-se in primul rind pe precedent si ratiune.legea si alte acte normative sunt privite ca completari si modificari ale normelor dreptului comun in sens restrins.in sua, fiecare stat are un drept comun federativ, diferite de la un stat la altul, datorita caracteriticilor sale geografice,locale., acesta numindu-se drept comun restrins.precedentul judecatoresc american nu urmeaza strictetea precedentului judecatoresc englez, si nu se aplica precedentele care incalca constitutia.In SUA e raspindit si dreptul echitatii,judecatile echitatii aplica si dreptul canonic, care in anglia e aplicat de judecatile ecleziastice.judecatile echitatii sunt necesare atunci cind dreptul comun nu contine solutii privitor la anumite litigii.dreptul comun si dreptul echitatii impreuna formeaza obiectul unor sistemtizari si culegeri,fara de care dreptul american nu poate fi inteles.Un loc deosebit in ocupa in sua si actele normative,caci cu toate ca dreptul comun si echitatile ramin in SUA de baza, este evidenta prevalenta cantitativa a actelor normatice in raport cu situatia din dreptul englez.In SUA are loc urmarirea constitutionalizarii legii, pe cind in anglia nu,IN SUA dreptul american presupune cunoasterea organizarii si functionarii diferitor comisii federative,in anglia nu.Izvoarele dretutlui cmoun SUADreptul comun-la nivel de state,specializarea jurisdictiilor in aplicarea dreptului comun si a echitatii a disparut mai repde decit in anglia.Precedentul juridic-judecatorii americani se considera responsabili de deciziile aprobate anterior de ei insusi sau de judecatorii care le sunt superiori si pe care le citeaza in conformitate cu deciziile lor.totusi acestia nu au evitat sa limiteze importanta unui precedent,si sa ia o pozitie opusa daca ei o considera necesara.dreptul comun a diferitor state continua sa fie apropiat unele intre altele,fiind posibila reexpunerea de drept.

Legislatia.constitutia.-constitutia federala in 1787 completata de amendamente domina ansamblul dretului american.conform constitutiei sunt impartite puterile legislative in federatie si state.legiutorul de stat are o competenta de drept comun si poate legifera doar domeniile care nu sunt atributie federatiei.legiuitorul federal are 4 functii principale :sa stabileasca impozitele uniforme pt tot teritoriul sua ;sa reglementeze comertul dintre diverse state ;sa aplice dispozitiile celui de al 154 amendament ;sa creeze cele mai importante si cele mai potrivite legi pentru a pune in aplicare puterile conferite guvernului sua.

Evolutia dreptului spre formarea marilor tipuri si familii de drept.Imartirea in citeva mari familii de drept a diferitelor sisteme de drept a lumii s-a facut avind la abza principalul criteriu si anume tipul istoric de drept caruia ii apartin.Istoric dreptul cunoaste citeva mari procese de receptie care au afectat zone intinse curpinzind uneori continente intregi,modificind sistemele juridice locale dupa anumite reguli,principii conceptii.Receptarea dreptului roman e un prim fenomen de recepetie, aplicabil in multe tari ale lumii multe secole la rind.in unele tari ca germania,sau grecia dreptul roman s-a aplicat direct pina in secolul nostru, in alte tari ca franta dreptul roman combinat cu cutumele locale a dat nastere la dreptul francez.Un al proces major de receptate este receptarea dreptului francez.napoleon cucerind multe state a aplicat acolo codul civil.Italia,Olanda au adoptat coduri civile si comerciale dupa modelul francez.Intr-o alta parte a lumii s-a produs fenomenul de receptare a dreptului britanic-nascut in anglia si care s-a extins in fostele colonii britanice.in austria,noua zeelanda si canada(cu ex quebecului) se aplica si astazi common law-ul.In india s-a efectuat fuziunea dreptului hindus cu dreptul britanic,care a fost codificat prima data.IN SUA commun law-ul s-a adaptat structurii federale a SUA si a modelului de viata american,rezultind un alt sistem juridic.