copiilor cu deficiente de vedere

8/19/2019 Copiilor Cu Deficiente de Vedere

1/15

copiilor cu defciente de vedere

Structura

- Terminologie si defnitii

- Evaluare si psihodiagnoza; indicatori de avertizare

-

Particularitati si recomandari in educarea perceptiei vizuale lascolarul cu ambliopie

- Managementul mediului de invatare

-

Instrumente si echipamente in clasa

-

Copii cu d.v. la examene si in activitati extrascolare

1 Terminologie si defnitii

intagma 'defciente de vedere' semnifca o serie de aspecte limitativeale vederii! dintre care cele mai cunoscute sunt cecitatea "orbirea# siambliopia "pierderea partiala a vederii#.

In literatura de specialitate romaneasca! ca si in cea straina ""in maremasura#! expresiadefcienta vizuala este utilizata echivalent cu ceade handicap vizual! in pofda distinctiei terminologice descrise de $M "incadin %&'(# sau a tendintei recente "inclusiv a $M# de evitare a acestui

termen in terminologia internationala de limba engleza.

Intrucat in cazul defcientelor de vedere este a)ectat un organ de simt -ochiul - ele sunt incluse "alaturi de defcienta auditiva# in cadrul defcientelor senzoriale.

*omeniul de studiu psihopedagogic al defcientelor de vedere a )ostdenumit in literatura romaneasca de specialitate ‘tiopedagogie’ sau´tiopsihopedagogie˝.

Cecitatea (orbirea)

– se maniesta la indivizi in situatiile cand nu au nici o perceptie a ormelor,culorilor sau a luminii;

– acuitatea vizuala (!) este cuprinsa intre " si 1#1";

– lumina nu poate f zarita deloc$

Ambliopia bilaterala (slab vazatorii)


2/15

-

acuitatea vizuala este intre %+%( "(!%# si ,+%( "(!,# la cel mai bunochi! dupa corectie "aplicarea ochelarilor# / se mani)esta la circa %-01 din populatia scolara;

efcienta perceptiva "dupa unii autori! 2oins! %&,'# / situatia in care

un individ nu are difcultati in a vedea un obiect sau o )orma! ci odifcultate de a interpreta! de a integra conceptual! la nivelul scoarteicerebrale! un anumit stimul vizual "difcultate+tulburare specifca deinvatare dupa alti autori#

cceptia educationala

- copii care au vederea redusa "amblipie! vedere scazuta! limitata!partiala# / care au nevoie de adaptari si metode speciale deinvatare! dar cu implicarea vederii3

-

copiii nevazatori (orbi)! care nu au deloc vedere! sau aceasta esteatat de limitata incat necesita modalitati educationale care nuimplica vederea.

Compensarea copiii cu d$v$ implica%

- mobilizarea vederii restante! activizarea tuturor potentialitatilor vizuale; se poate )ace prinmi4loace tehnice "ochelari#! si psihopedagogice

-

interactiunea analizatorilor! potentarea legaturilor )unctionale intreanalizatorul vizual si cel auditiv sau tactil - 5inestezic

&$' valuarea si psiodiagnoza$ *ndicatori (semne) de avertizare

"valuarea comple#a! multidsicplinara are in vedere coroborarea tuturorin)ormatiilor si rezultatelor investigatiei o)talmologice! )unctionale sipsihodiagnostice! precum si a datelor empirice

$biective ale echipei de evaluare

♦ *etectarea si evaluarea initiala a )unctiei si comportamentului vizual!

bazate pe6

- diagnosticul o)talmologic

-

investigarea )unctionala a nivelului de dezvoltare psihica

♦ 7rmarirea evolutiei! pentru stabilirea programelor specifce de

compensare si recuperare "reabilitare# si urmarirea modului de aplicare aacestora


3/15

♦ Consilierea si orientarea specifca a parintilor! pro)esorilor si educatorilor

"#aminarea indicilor %unctionali ai vederii

Acuitatea vizuala & se determina atat static cat si pentru obiecte in

miscare! in cele 8 directii! in )unctie de distanta si oboseala. Cele maisimple probe sunt perceperea luminii "minimum vizibile# si perceperea a 0puncte "minimum separabile#.

Pentru copii se )olosesc optotipi standardizati! con)orm varstei sau optotipi speciali! pentru acuitateavederii la citit. Exista di)erite scale! care in esenta redau acuitatea vizuala printr-un raport numeric")ractie#! in care numaratorul este distanta intre examinat si optotip iar numitorul reprezinta distanta lacare percepe un ochi normal;.

ampul vizual "vederea peri)erica# se determina cu perimetrul optic sirespectiv campimetrul - pentru determinarea spatiului pe care-l percepeochiul care priveste fx un obiect. Prin campimetrie se determina defcitele

pana la 9( de grade 4urul centrului campului vizual iar perimetriaevidentiaza zonele peri)erice. :ederea obisnuita "normala# cuprinde cam%'( grade in plan orizontal si cam %8( in plan vertical#.

ensibilitatea luminoasa si de contrast se poate determina empiric "depilda prin aprindereea unor becuri de intensitati di)erite# si prin aparatespecifce! ca de pilda6

-

nictometrul / adaptarea la lumina

- adaptometrul / adaptarea la intuneric etc.

ensibilitatea cromatica si alterarile congenitale ale vederii culorilor sedetermina de catre medicul specialist cu aparate de laborator"calorimetru! anomaloscop etc#. e poate determina si prin probepsihopedagogice6

-

de asortare si identifcare a esantioanelor colorate

-

tabele pseudoizocromatice "de con)uzie! pentru identifcareatonalitatilor la luminozitate identica#

- probe de denumire si di)erentiere a culorilor.

ederea binoculara si stereoscopia se determina cu sinopto)orul etc.

*olul psihologului in evaluare.


4/15

In echipa cu medicul "o)talmolog#! asistentul social si cadrul didactic!psihologul scolar contureaza proflul psihologic al copilului cu defciente devedere! prin urmatoarele modalitati principale6

-

Evaluarea initiala a )unctiei vizuale si a difcultatilor de invatare care

inuenteaza invatarea "conduitele observabile! inuentaproblemelor de vedere asupra citit-scrisului! probe pentrudeterminarea unor parametri )unctionali etc#

-

Interviul diagnostic / testarea preliminara a unor capacitatinecesare actului de invatare

"orientarea spatio-temporala! atentia! memoria! comunicarea silimba4ul#

-

Examinarea psihologica propriu-zisa / examinarea proceselor

psihice! a personalitatii si comportamentului prin probe si teste.

*ndicatori de avertizare (in gradinita si scoala)

Indicatori de natura fzica6 ochi rosii! co4i pe pleoape intre gene! urcioarerepetate! pleoape umate! ochi umezi sau care curg! strabism "privireincrucisata#! ochi de dimensiuni di)erite! pleoape lasate! ochi cu aspectobosit.

Elevul se )reaca )recvent la ochi sau atunci cand are de )acut ceva care-isolicita mai mult ochii.

Elevul isi acopera sau inchide un ochi! daca simte ca nu vede bine cu acelochi sau ridica ori inclina capul inainte.

Mimica speciala6 clipeste )oarte des! strange ochii! se incrunta sau are omimica distorsionata atunci cand citeste sau cand priveste ceva cuatentie.


5/15

*ifcultate in a lucra in scris6 cand scrie nu poate respecta randul sau scrieintre spatii.

Problemele legate de )aptul ca nu vede la distanta pot conduce la evitareaspatiului de 4oaca sau la evitarea oricaror activitati care presupun miscare.

7n ast)el de elev pre)era sa citeasca sau sa )aca orice alte activitatistatice "2hid 7


6/15

-

)ragmentarea! parcelarea

- vederea cu lacune etc.

Procesualitatea / lipsa in mare masura a caracterului instantaneu si de automatizare / sunt necesaremai multe fxari ale privirii pentru receptarea in)ormatiilor! in paralel cu constientizarea si interpretarea

in)ormatiilor.

- *itmul este lent

- Aparitia greselilor de recunoastere & a obiectelor! desenelor!ilustratiilor etc

- -azele perceptiei sunt mai putin delimitate

Educarea pe etape a actului perceptiv

. /mpulsul declansator si regla0ul anticipativ sunt problematice6

-

stimulul+impulsul extern poate sa nu fe sesizat! ceea ce a)ecteazasi regla4ul anticipativ

-

in alte situatii sesizarea stimulului )ace sa creasca reactivitateacorticala! dar a)ectarea nervului optic nu ingaduie crestereareactivitatii retinei.

- tulburarile motricitatii oculare inuenteaza si vederea binoculara sireexul de orientare

"ceea ce impiedica uneori antrenarea altor analizatori#

=ecomandari

Pregatirea pentru activitatea vizuala! prin crearea de situatii care sastimuleze atentia si concentrarea vizuala

Pregatirea presupune6

-

stabilirea prezentei sau absentei semnalului vizual

-

intelegerea semnifcatiei actului perceptiv

Cunoasterea de catre pro)esor a importantei indicatiilor verbale /au atat rol declansator cat si integrator! prin evocarea reprezentariisau notiunii generale! in cadrul instruirii pregatitoare

1. 2rocesul analitico3sintetic vizual


7/15

Probleme

/

lipsa sintezei primare globale! cu repercusiuni asupra )ormariireprezentarilor "suport al gandirii! dupa Piaget#

/

difcultati de localizare a obiectului si de centrare a privirii asupra luietc

/

capacitate redusa de explorare

>ormarea si exersarea unor strategii exploratorii efciente include6

logica explorarii / )ormarea schemelor exploratorii perceptive

centrarea optima si relevarea proprietatilor reale si esentiale aleobiectelor

interpretarea si verifcarea mesa4ului senzorial! inclusiv prin limba4

4. /dentifcarea / recunoasterea si raportarea semnalului la o clasa"gen proxim#

2robleme

-

con)uzii de recunoastere "cu implicatii asupra citit-scrisului#

- viteza redusa / per)ormanta scazuta

implicarea limba4ului si gandirii / obtinerea imaginii generalizate!care este )oarte importanta in compensarea vederii slabe

5. /nterpretarea / trans)ormarea in)ormatiei semantice in in)ormatiepragmatica

/nuente negative asupra imaginilor grafce! desenelor si mai alesasupra scrierii

ifcultate in trans)ormarea structurii grafce in structura sonora

*ecomandare,

>ormarea si educarea campului perceptiv ! ca de pilda pe masurasilabei sau cuvantului

& anagementul mediului de invatare la elevii cu defcientavizuala


8/15

*ecomandari generale in spri0inul integrarii scolare a copilului cu d.v.

- 7n copil cu d.v. este mai intai este unul dintre elevii clasei! avand ca

fecare dintre ei particularitati si nevoi.

- Cadrele didactice trebuie sa utilizeze )ara retinere verbe ca ?a privi?sau ?a vedea?! care )ac parte si din vocabularul copiilor cu d.v.

- *eoarece un zambet sau un alt comportament nonverbal deaprobare nu este intotdeauna vizibil! se recomanda ca modalitati deapreciere! aprobarea verbala sau o atingere tactila "ca de pilda o bataieusoara pe umar#.

- @ati de la elevul cu d.v. care este locul de unde vede cel mai bine la

tabla! de exemplu din randul din )ata.

- Aumina nu trebuie sa se reecte pe tabla iar ceea ce se scrie cu cretape tabla trebuie sa fe )oarte vizibil.

- *aca elevul este sensibil la lumina! nu-l asezati langa )ereastra.Permiteti-i sa poarte o sapca cu cozoroc! pentru a-si prote4a ochii de luminasau puneti-i la dispozitie un carton pe care sa-l )oloseasca ca ecran deprotectie! atunci cand citeste sau scrie.

- Este necesara asigurarea unui spatiu suplimentar pentru unele

materiale speciale utile acestor elevi! ca si incura4area de a le )olosi.

- 7tilizarea unor materiale ori a asistentei speciale "cadru didactic despri4in# este bine sa se )aca numai la nevoie si pe cat posibil numai dacaelevul doreste.

- Elevii cu d.v. pot si trebuie sa realizeze! in principiu! aceleasi sarcinica si colegii lor de clasa! desi ei pot avea nevoie de adaptari ale mi4loacelorde invatamant sau de o reducere a sarcinii de lucru! datorita unor limite detimp "sau extinderea acestor limite#.

- Este recomandabila includerea unor teme legate de vedere saudefcienta vizuala in curriculum; exemple6 in stiinte"fzica#-in)ormatii desprelumina-optica; la literatura sau alte arte - lucrari care au avut autorinevazatori etc.#

6obilitatea in clasa si scoala


9/15


10/15

um poate lucra elevul cu d.v cu materiale scrise

• 7otitele de la tabla se pot lua mai usor daca elevul cu vedere slabaeste asezat

cat mai aproape! de pre)erinta in prima banca a randului din mi4loc. @lti elevipot avea nevoie de locuri mai aproape de )ereastra! pentru a benefcia de catmai buna lumina naturala.

• 2roceduri de %acilitare a lucrului cu materiale scrise

- crierea notitelor cu carbon de catre un coleg

-

Pe tabla se va scrie mai mare sau se vor utiliza alte mi4loacevizuale. e recomanda )olosirea cretei colorate.

- Imprumutarea notitelor de la pro)esor

-

Incura4area copilului cu d.v. sa se apropie cat mai mult de tabla

-

Aectura cu voce tare a textului! pe masura ce acesta se scrie latabla

- Elaborarea si utilizarea de materiale didactice care pot f citite cuusurinta! cu texte tiparite cu litere de dimensiuni mari.

- Punerea la dispozitie de caiete sau )oi cu liniatura mai pronuntata.

- Incura4ati copilul sa urmareasca randul )olosind un indicator sau cudegetul. e va acoperi

cu o hartie restul textului si se va lasa doar paragra)ul pe care ilciteste copilul. Pentru ca

lumina sa nu se reecte pe carte! se poate )olosi un suport.

-

Copiii care au probleme de vedere trebuie sa invete si prin pipait cudegetele cat si prin

indicatii verbale. Trebui o)erite! de aceea! ocazii ca sa lucreze cuobiecte.

-

Pentru a-i a4uta la ceea ce au de )acut! este bine ca acesti copii salucreze impreuna cu un


11/15

coleg care vede. Partenerul de lucru il poate a4uta sa gaseascapagina! ii poate repeta

indicatiile si altele.

- Incura4area copilului sa )oloseasca diverse instrumente de tipul lupeisau telescopului

- 7tilizarea inregistrarilor audio sau a dactilograferii pe un calculatorportabil "lap-top#

• +a %olosirea metodei demonstratiei se va avea in vedere6

-

evitarea asezarii pro)esorului cu spatele la lumina

- posibilitatea asezarii elevului cu d.v. cat mai aproape de locul

demonstratiei

-

permisiunea pentru acest elev de a manipula eventualele materialeutilizate la demonstratie

- utilizarea! daca este posibil! a unor mi4loace de amplifcare optica.

• 8tilizarea hartilor si schemelor este o alta problema in atentiapro)esorului! care trebuie sa tina cont de6

-

apropierea elevului de harta sau de schema respectiva

- posibilitatea o)ertei unei copii individuale din materialul didactic incauza

-

utilizarea unor eventuale variante marite ale materialului grafc! pecare este fresc sa le aiba la dispozitie pro)esorul itinerant "de suportsau resursa#

- )olosirea unor materiale grafce in relie)! sau asociate cu semnalesonore.

• 8tilizarea te#telor tiparite se poate )ace de catre multi elevi cu d.v.chiar la

dimensiunea obisnuita a caracterelor grafce. Pentru aceasta! ei pot aducecartea mai aproape! pot )olosi di)erite instrumente optice sau pot modifcapozitia textului de citit. @cesti elevi au adeseori nevoie de mai mult timppentru a realiza sarcini scolare legate de citit-scris.


12/15

Pentru elevii cu ambliopie! utilizarea unor caractere marite ale texteloreste absolut necesara. Pentru elevii nevazatori se )oloseste citirea si scriereaBraille. 7nii elevi cu d.v. utilizeaza o combinatie a acestor moduri decomunicare scrisa.

Accente speciale in predare

Predarea-invatarea de calitate! cea efcienta pentru cat mai multi elevi!este benefca si la

copiii cu d.v. Exista totusi unele elemente importante care trebuiesc avute invedere! in asigura sanselor egale de educatie scolara ale acestor copii6

- descrierile si instructiunile verbale sa fe cat mai clare si mai usor deauzit

- asigurarea unor demonstratii si explicatii individuale! sau pe grupurimici

- alocarea unui timp sufcient pentru rezolvarea sarcinilor de invatare

-

masuri care sa compenseze experienta redusa "ca de pilda sansa dea manipula obiectele#

- programe de educatie vizuala "parte integranta! inseparabila acurriculumului din scoala speciala de profl#

- atentia acordata abilitatilor de ascultare

-

axarea unei parti importante a pregatirii scolare pe deprinderile deautoservire si de organizare personala

- dobandirea unor abilitati de dactilogafere

-

metode si adaptari speciale - pentru elevii nevazatori.

. *nstrumente si ecipamente de care poate avea nevoie copilul cu d$v$ in clasa

*nstrumente optice

• ochelari cu diverse prescriptii

• instrumente de amplifcare "la ochelari sau de tinut in mana#


13/15

• telescoape mici

Instrumente non-optice

• /nstrumente care intaresc %unctionarea vizuala

-

suporturi speciale pentru carti

- stilouri si pixuri speciale! care produc litere marcate puternic

-

acetatul! de pre)erinta galben! care innegreste scrierea siamelioreaza contrastul

- lampile cu posibilitate de control asupra intensitatii luminii

- carti tiparite cu caractere mari si groase

-

hartie cu linii marcate puternic

- mar5ere si alte instrumente asemanatoare

-

ochelari de soare

-

instrumente de masurare adaptate

• /nstrumente care intaresc %unctionarea tactila

- instrumente de tip Braille! inclusiv electronice! care produc linii saualte )orme in relie)

-

rigla sau abac special

- instrumente de masurat cu adaptare Braille

-

mar5ere speciale "care creaza linii in relie)#

• /nstrumente care potenteaza %unctionarea auditiva

-

caseto)oane si radiocaseto)oane

-

carti inregistrate

- diverse piese si+sau componente audio

• /nstrumente electronice


14/15


15/15

copii si tineri trebuiesc echilibrate cu masuri si practici solide de siguranta"securitate personala#! care adesea sunt valabile pentru toti copiii. Aa modulgeneral! este dezirabil ca acesti elevi sa nu fe exclusi de la activitatileadecvate varstei! din teama de a nu li se intampla ceva. @numiti copii cu d.v.nu vor dori sau nu vor putea in mod obiectiv sa participe la activitatile

extrascolare. In asemenea situatii! decizia in consecinta va f luata dupa oanaliza )oarte atenta! in care pro)esorul de spri4in "daca exista# si parintiielevului sunt parteneri valorosi.

• 9ocurile cu %ocul "artifcii! )ocuri de tabara etc# )ac parte dintre aceleactivitati in a)ara scolii care trebuiesc discutate mai intai )oarteserios cu toata clasa. Este necesara o instruire speciala! atat aelevului cu d.v. cat si celorlalti copii! pentru a-l a4uta si prote4a inasemenea situatii.

• "#cursiile scolare! care includ si un copil nevazator! este bine sa fe

notifcate ca atare celor care raspund de organizarea sides)asurarea acestora. In acest )el! cei care )ac organizarea pot gasidin timp solutiile necesare! cu deosebire in ceea ce priveste accesulsi mobilitatea fzica.

• 6obilitatea si orientarea prin scoala in a%ara orelor de clasa este ocomponenta semnifcativa a integrarii scolare si sociale. Ca atare!ea trebuie pregatita si incura4ata de catre cadrele didactice! deintregul personal al scolii si de parinti. @sistenta directa a unui colegsau membru al personalului este binevenita! in etapele initiale.

copiilor cu deficiente de vedere

Documents