8/14/2019 copii si divortul parintilor

http://slidepdf.com/reader/full/copii-si-divortul-parintilor 1/3

Copii si divortul parintilor 

Adesea cei mari, adica adultii, considera ca in general copii nu stiu si nu inteleg lumeacelor mari.

 Nimic mai fals!

Copii sunt adesea cei mai afectati atat de divort, cat si de o sittuatie tensionata in casa.Astfel, chiar daca nu abordeaza subiectul direct asa cum adultii sunt obisnuiti, ei transmit

nonverbal, atitudinal ceea ce simt.

Adesea copilul simte cand ceva este in neregula; ceea ce este poate pentru noi cevanesemnificativ, pentru el poate lua proportii catrastrofale si asta pentru ca el inca nu are

stabilite acele puncte de reper care sa il ajute sa relativizeze conflictul familial sau situatia

tensionata resimtita. De aceea este neaparat necesar sa i se explice clar ce se intampla sau

s-a intamplat si care ar fi solutiile cele mai potrivite (mai ales cand se pune problema unuidivort) pentru a-i forma o imagine potrivita/ reala.

Parintii adesea considera ca, jucandu-se si fiind pierdut in lumea “jocurilor”, (un mator 

indirect), copilul nu aude si nu vede.

Fals!El poate parea absorbit in lumea sa, dar sa nu uitati, ca si parinti, ca VOI SUNTETI

CENTRUL UNIVERSULUI LUI, chiar daca uneori jucariile par sa va detroneze!!!In acelasi timp este importanta mentinerea increderii in ambii parinti.

Ok, ati divortat sau sunteti pe cale de a divorta, va simtiti raniti, singuri, nedreptatiti. Va

doriti ca cineva sa plateasca pentru ceea ce simtiti. Apelati la prieteni, familie, specialisti

si nu va transformati copilul in confessor sau complice! Evitati discreditarea unuia saualtuia dintre dumneavoastra. Copilul este fara vina, el va iubeste in egala masura pe

amandoi, iar divortul va anuleaza doar legatura ca sot si sotie, drepturile si mai ales

responsabilitatile de tata si de mama raman pe viata.Cand este vorba de voi ca si adulti, de voi ca si parinti, este vital sa va reamintiti ca

inainte de drepturile si orgoliile voastre sunt drepturile si zambetul/ fericirea/ binelecopilului dumneavoastra!Evitati sa va mintiti copilul. In cazul unui divort este de preferat sa argumentati corect cu

informatii reale. Amintiti-va ca era si este langa voi! De exemplu: ”Ne enervam din

orice!”; “Mama se intristeaza si se supara cand tata lipseste de acasa sau bea prea mult”etc.

In acelasi timp evitati expunerea copilului in ceea ce priveste posibilitatea unui divort

 pana acesta nu este o certitudine. Oscilatiile, revenirile si recaderile nu fac decat sa il

destabilizeze pe copil. El poate deveni nesigur pe el, timid, timorat. Comportamentul luise poate schimba: devine tacut in prezenta voastra, agresiv cu ceilalti copii (scoala,

gradinita), sfidator neregand regulile pana atunci valabile, incepe sa minta, sa se ascunda

etc).Cand luati hotararea de a-i vorbi despre divort, este necesar sa o faceti gradat, in timp, de-

a lungul unor mai multe discutii tocmai pentru a-i putea transmite esentialul, cat si de a-i

da posibilitatea de a intelege, de a-si explica ce se intampla, ce s-a intamplat si ce se vaintampla.. Este o invitatie la dialog in care voi, ca si parinti (se impune sa ii comunicati

impreuna decizia) este de preferat sa fiti deschisi si receptivi la eventualele neclaritati si

temeri ale copilului. Oferiti-i ocazia de a se exprima! Daca se izoleaza de voi, ramaneti

1

8/14/2019 copii si divortul parintilor

http://slidepdf.com/reader/full/copii-si-divortul-parintilor 2/3

atenti observatori ai comunicarii nonverbale (gesturilor si atitudinilor) acestuia. Jocul si

desenul pot scoate la iveala multe. Evitati intrebarile inchise, interogatoriul!

Copii mici au un univers personal in care sunt inclusi ambii parinti deopotriva. Vestea caacestia se despart/lipsa unuia dintre parinti poate insemna distrugerea acestui univers de

care este atat de atasat.

Din cauza egocentrismului, copii isi pot atribui vinovatia tuturor “relelor” care seintampla in jurul lor cu persoanele importante pentru ei. Astfel ei pot crede ca din cauza

ca ei exista sau din cauza a ceva ce ei au facut, parintii lor nu se mai iubesc. Aceasta vina

este traita ca o tragedie si poate fi agonizanta pentru copil.Este foarte important ca si copilul sa inteleaga ca desi mami si tati nu vor mai locui

impreuna, ei vor ramane in continuare parintii lui si ca nimic si nimeni nu va schimba

acest lucru, ca il vor iubi in continuare la fel de mult si ca va avea posibilitatea sa

 petreaca timp cu ambii, ca vor putea sa isi trimita scrisori, email-uri, sa vorbeasca latelefon etc.

Continutul informational transmis va fi adaptat in functie de varsta si particularitatile

copilului de intelegere si acomodare. Accentul se va pune pe a-l face sa inteleaga in ritm

 propriu ca nu este vina lui ca asa s-au incheiat lucrurile. Acest lucru este posibil daca ii permiteti sa va intrebe ce il framanta in ceea ce va priveste si ideea de divort.

Este important sa ii explicati pastrandu-va calmul.Copilul este fara vina, el nu doreste decat sa inteleaga.

In acelasi timp este posibil sa treaca printr-o faza de refuz, de revolta, sa nu accepte chiar 

daca le-ati explicat si tot explicat. Este nevoie sa va inarmati cu multa rabdare. Este in joc

siguranta si echilibrul emotional-afectiv al copilului d-voastra.Toti copii pot arata semne de tensiune interioara – in functie de varsta, pot manifesta

anumite temeri si simptome.

 Nu va bucurati daca copilul pare sa inteleaga din prima, nu pune intrebari si se comportaca si cum nimic nu s-a intamplat. Nu il fortati, dar nici nu va relaxati, ramaneti vigilenti si

mereu receptivi!

Ce simptomatologie poate aparea?1. copii sub 6 ani pot prezenta tulburari de somn, crize de isterie (asociate fals ideii

de rasfat), regresia controlului asupra sfincterelor, izbugniri agresive, teama de a

nu fi abandonati – devin anxiosi si tematori;2. la 7-8 ani, se adauga sentimente de insingurare si tristete;

3. la 9-10 ani, copii incep sa inteleaga mai clar divortul parintilor, dar au tendinta de

a fi ostili fata de unul sau de ambii parinti, minte, se pot plange de dureri de cap

sau burta (somatizeaza), prezinta probleme de concentrare, pierderea interesului pentru scoala, uneori poate fugi de acasa

4. adolescentii se confrunta cu sentimente de rusine, manie, tristete si durere; unii – 

mai ales fetele- pot dezvolta dificultati in stabilirea de relatii cu persoane de sexopus sau viceversa, libertinism sexual, abandon scolar 

5. chiar si tinerii adulti pot incerca sentimente contradictorii, fiindu-le dificila

acceptarea din prima a divortului parintilor (demitizarea - ideea de casnicie perfecta, fericita; cuplu perfect este serios pusa sub semnul intrebarii - , poate fi o

lovitura resimtita puternic sentimental si care ii poate zdruncina convingerile si

credintele interioare).

2

8/14/2019 copii si divortul parintilor

http://slidepdf.com/reader/full/copii-si-divortul-parintilor 3/3

Este foarte important sa retineti ca si parinti ca ii puteti ajuta daca le dati posibilitatea de

a vorbi cat mai des despre ceea ce simt, oricat de dureros, nerealist sau nedrept vi s-ar 

 parea si asta pentru ca este nevoie sa “cunoasteti” universul lor interior pentru a puteainterveni benefic si prompt in rezolvarea surselor de conflict sau clarificarea anumitor 

semen de intrebare etc.

Realitatea este ca adesea parintii sunt prea tulburati ei insisi de ceea ce li se intampla si cugreu sau deloc gasesc calmul, puterea si obiectivitatea de a explica si de a le fi alaturi. In

astfel de situatii este bine sa apelati la serviciile unui specialist (psiholog, consilier sau

 psihoterapeut) care sa ii ajute si chiar sa va ajute sa intelegeti si sa depasiti impreuna cuminim de pierderi situatia.

3