coperta studiu nr 3 a4 -...

CReD -Mare

Asociaţia Pro DemocraţiaBd.Pavilion F, etaj 3Sector 3, Bucureşti, cod 011 454Tel.: (+4021) 222 82 45Fax: (+4021) 222 82 54Mobil: (+4) 0723 152 493; 0744 688 163E-mail: [email protected]: www.apd.ro

şalAverescu nr. 17

Au contribuit la această lucrare:

Adrian SorescuTodor Arpad

Costel Popa

Constantin Mârza

Coordonatori:

Au mai contribuit:

Tehnoredactare:

Dreptul de autor© Asociaţia Pro Democraţia

Publicat Bucureşti, 2007.:

Cuprins

Cuv

Organismele

e

Organisme electorale centrale

Bibliografie

ânt înainte

electorale ca parte a infrastructurii democraţiei

Dimensiuni de analiză a organismelor electorale

Relaţiile organismelor electorale cu ceilalţi actori implicaţi în alegeri

Responsabilităţi ale organismelor electorale în pregătirea procesului devotare

Structura de responsabilităţi în organizarea procesului de votare

Studii de caz privind reglem ntările legale privind organismele electorale

care administrează alegerile în ţărileUniunii Europene

Compozitţia şi independenţa organismelor electoraleFormarea conducerii organismelor electorale centraleModalitatea de luiare a deciziilor în cadrul organismelor electorale centraleConstrucţia instituţională şi permanenţa organismelor electoraleCadrul legal de definire a rolului şi puterilor organism electoralPrincipii de funcţionare a organismelor electorale

Evaluarea performanţei şi responsabilitatea organismelor electoraleCosturile alegerilorReformarea procesului electoral

Înregistrarea alegătorilorAdministrarea listelor electoraleInstituirea unor proceduri legale de prevenire a fraudelorDelimitarea circumscripţiilor şi desemnarea numărului de mandateControlul finanţării p rtidelor politiceRezolvarea contestaţiil prin implicarea juridicului în deciziiPrograme de educare a alegătorilor

Dimensiunea teritorială de organizare a activităţii organismelor electoraleStructura de comunicaţieDezvoltarea unui staff preofesional şi instruirea acestuiaFuncţii care pot fi externalizate

AustriaFranţaMarea BritanieLetoniaPolonia

elor e

a

5

5

17

1

25

27

32

7

9

1

2

101112121213

566

171718181819

0

1223

2525252626

111

2

2222

C ânt înainteuv

Între „democra ia popular ” propovăduită de regimulcomunist i „triumful democra iei liberale”, anunţat deFrancis Fukuyama dup căderea cortinei de fierobservăm o lungă distan , dar i un parcurs dificil carenu a confirmat optimismul celebrului analist. Cel pu innoi, românii, am experimentat „democraţia original ” aregimului Iliescu, model nu chiar atât de original dacăîndreptăm aten ia c tre situa ia politic din rilefostului bloc sovietic. Totu i, ceea ce a fost câştigatdup căderea regimurilor comuniste, este acceptareamodelului de democra iei occidentale ca reper încontruirea sistemului politic din ţ rile aflate în tranzi ie,chiar dac adoptarea modelului nu a însemnat nici pedeparte i punerea lui în practic .

În acest sens, cadrul legislativ i institu ional privindorganizarea alegerilor devine o component esen ialpentru transpunerea în practică a pricipiilor istandardelor unei democra ii autentice, iar asigurareaindependenţei i profesionalismului celor careadministreaz acest proces, adică al organismelorelectorale, joacă un rol cheie în garantarea respectăriiregulilor jocului democratic.

Continuând eforturile în direc ia consolid riidemocra iei în România, Asociaţiei Pro Democraţia s-aimplicat activ în procesul de reform electorală dinRomânia i a sus inut câteva principii în jurul c rora amdezvoltat această campanie: asigurarea corectitudiniialegerilor, asigurarea unor organisme electoraleindependent i profesionale, asigurarea transparen eifinanţ rii partidelor politice, precum i înt rirea rela ieidintre aleg tori i aleşi prin adoptarea scrutinuluiuninominal.

Ciclul de studii „25+2 Modele Electorale”, editat deCentrul de Resurse pentru Democra ie alAsociaţiei ProDemocraţia ce conţine informaţii, date i analizedespre toate aspectele implicate în procesul electoraldin cele 27 de ri membre ale Uniunii Europene (fiindini iat înainte de 1 ianuarie 2007, am ales sa p strămacest titlu) vine să suplinească un gol pe pia a studiilor

de specialitate din Europa, dar reprezint în acela itimp şi un suport pentru parlamentarii şi specialiştiiimplica i în reforma electoral din România. Fiecarenumăr al acestui ciclu este dedicat analizei unuia dintreaspectele specifice procesului electoral:

1. Sisteme electorale2. Actorii procesului electoral cei care votează

i cei care sunt vota i3. Organisme electorale4. Campania electoral5. Finan area partidelor politice i a campaniilor

electorale6. Ziua alegerilor, procesul de num rare a

voturilor i procedurile de stabilirea arezultateor

Prin editarea celui de-al treilea num r, Organismeelectorale, ne-am propus să prezentăm modul în caresunt reglementate i func ioneaz institu iile iautorit ile implicate în organizarea procesuluielectoral din toate cele 27 de ţ ri membre ale UniuniiEuropene. Studiul de fa este împăr it în jurulurm toarele dimensiuni de analiză a organismelorelectorale:

Organizarea institu iilor i autorit ilor electorale;Relaţiile organismelor electorale cu ceilalţi actoriimplicaţi în alegeri;Responsabilit i ale organismelor electorale înpreg tirea procesului electoral;Structura de responsabilită i în organizareaprocesului de votare;Studii de caz asupra reglement rilor legale privindorganismele electorale;

Pe lângă acestea, lucrarea mai con ine i un capitol încare sunt prezentate sitetic organismele electoralecentrale din rile UE, cine nume te membriiorganismului electoral, modalitate de constituire şidurata mandatului.

ţţ

ţţ

ţ ţ ţ

ţţ

ţţ

ţ

ţţ

ţ

ţţ

ţ

ţţ

ţ

ţ

ţ

ţ

ţ ţţ

ţ ţ

ţ ţ

ţ

ţ

ţ

ţ

ă

ăă

ă

ă ă ă

ă

ăă

ă

ă ă

ă

ă

ăă

ă ăă

ăă

ă

ă

ă

ă

ă

ăă

ăă

ă

ă

ăă

ă

ă

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

şş

ş

ş

ş

ş

ş

ş

ş ş

ş

ş

ş

–

�

�

�

�

�

Organismele electorale ca parte ainfrastructurii democraţiei

Organismele electorale constituie o componentăesenţială a infrastructurii instituţionale a democraţiei.Prin funcţionarea lor corectă organismele electoralecontribuie esenţial la respectarea primului criteriu aloricărei democraţii moderne: existenţa unor alegerilibere şi corecte. Fiind instituţii fundamentale aledemocraţiilor moderne, organismele electoralereprezintă o componentă esenţială a garanţiilorinstituţionale că regulile jocului vor fi respectate.Dincolo de aspectele instituţionale, legitimitateapolitică pe care o oferă

şi corecte este esenţială pentrufuncţionarea eficientă a statului şi oferă un mandat claraleşilor în direcţia promovării responsabilităţii,legitimităţii şi sustenabilităţii democraţiei.

Într-un studiu care a cuprins 148 de ţări, efectuat lanivelul anului 2000, se relevă că în 53% din ţărialegerile erau organizate de organisme electoraleindependente, în 27% alegerile erau organizate decătre aparatul administrativ al statului, dar subsupravegherea unor organisme electoraleindependente (cazul Marii Britanii în Europa), iar în20% alegerile erau organizate exclusiv de executiv .

La nivelul UE, independenţa organismelor electoraledepinde de vechimea democraţiei în respectiva ţară Înţările cu o democraţie consolidată alegerile suntorganizate aproape exclusiv de către organizaţiilestatului, cu sau fără supravegherea reprezentanţilor

partidelor politice. Dacă marea majoritate a statelormembre ale UE cu o tradiţie democratică organizeazăalegerile ca o rutină a administraţiei centrale şi locale(instituţia responsabilă fiind în special Ministerul deInterne), recomandările unor organisme internaţionalecum ar fi Comisia de la Veneţia (care funcţionează subegida Consiliului European) pentru ţările în curs dedemocratizare sau democratizate de curând se referăla asigurarea unei independenţe cât mai accentuate aorganismelor electorale.

Importanţa deosebită a organismelor electorale esterelevată şi de accentul care se pune în perioadacontemporană pe dezvoltarea acestora în ţările întranziţie spre democraţie. Crearea cadrului instituţionalpentru desfăşurarea unor alegeri care să respectestandardele Uniunii Europene este o sarcină ă înmulte ţări realizarea acestui deziderat necesitând maimulte cicluri electorale. În democraţiile mai tinere,existenţa unor organisme electorale independentereprezintă una dintre cele mai importante garanţiiinstituţionale a limitării posibilităţilor de fraudare aalegerilor de către forţele politice aflate la guvernare.De altfel, majoritatea studiilor despre organismele suntconcentrate în ţările din al treilea val de tranziţie lademocraţie iu despreorganizare alegerilor prezidenţiale înAmerica de Sud şiCentrală în ultimii 30 de ani ăsit o puternicăcorelaţie între gradul de independenţa organismelorelectorale şi calitatea alegerilor.

organizarea unor alegericompetitive, libere

.

dificil ,

. De exemplu, într-un stud

s-a g

1

2

3

1 Rafael Lopez-Pintor, . (Bureau for Development Policy United NationsDevelopment Program, New York, 2000), 1212 Aspect teoretizat în Samuel Huntington, în the Twentieth Century. (Norman: University of OklahomaPress, 1991).3 , “ ' '

” (lucrare prezentat Texas, 2003).

Electoral Management Bodies as Institutions of Governance

The Third Wave: Democratization

Jonathan Hartlyn, Jennifer McCoy şi Thomas J.Mustillo The Quality of Elections în Contemporary Latin America: Issues în Measurementand Explanation ă la al XXIV Congres Internaţional al Asociaţiei de Studii Latino-Americane, Dallas,

Literatura de specialitate foloseşte termenii deorganisme electorale, comisie electorală ăţielectorale şi organisme de management electoralalternativ pentru a se referi la totalitatea organismelorcare au rol în organizarea alegerilor.

ă ăţielectorale şi organisme de management electoral sereferă la toate organismele care funcţionează la nivelcentral şi care au atribuţii legale legate de organizareaalegerilor pe perioada întregului ciclu electoral,termenul de organisme electorale include şi instituţiilede la nivelele subordonate (regional şi local). Încontinuare se va folosi termenul de organismeelectorale pentru aserţiunile care se referă

şi cel de organisme electoralecentrale atunci când se fac referiri doar la nivelulcentral. De asemenea, termenul de Comisie ElectoralăCentrală este folosit pentru a se referi la instituţia carefuncţionează pe parcursul organizării alegerilor

În funcţie de tipologia organizării alegerilor, forma încare organismul electoral central şi Comisia ElectoralăCentrală Biroul Electoral Central

ă într-o serie de ţări) coexistă se poate încadra, îngeneral, într-unul din următoarele două modele:

omisia Electorală Centrală este o formăextinsă a organismului electoral central, avândla bază structura acesteia (de regulă

şedintele autorităţii fiind şi PreşedinteleComisiei Electorale Centrale)Comisia Electorală Centrală

ăă fiind doar reprezentată în Comisie (acesta

fiind cazul României).

Există

denţi politic vs.compuse din membri numiţi pe criterii politice (decătre partidele/alianţele reprezentate înParlament, spre exemplu)

constituite şi cu activitate la nivel central vs.construite ca şi structuri naţionale curîn funcţie de gradul de externalizare aactivităţilor: organisme care îşi asumă

ăţilor vs. organismecare externalizează toate operaţiunile şi menţindoar funcţia de supraveghere.

În practică nici una din aceste dimensiuni nu estedihotomică ă un continuu de-a lungul căruiase localizează diferitele aranjamente instituţionale dinfiecare ţară În cele mai multe din cazuri, poziţionareaorganismelor electorale pe fiecare din acestedimensiuni este reglementată strict din punct de vederelegal.

Există patru perioade ale fiecărui ciclu electoral,perioade în care organismele electorale au deîndeplinit în mod preponderent sarcini diferite. Celepatru perioade sunt:

ă între momentulanunţării oficiale a rezultatelor alegerilor şimomentul anunţului de organizarea aurmătoarelor alegeri

ziua votării, între momentul din dimineaţa zileirespective când membrii birourilor electorale şimomentul încheierii procesului de votare marcatprin închiderea secţiilorperioada de numărare a voturilor, stabilire arezultatelor şi finalizarea operaţiilor legale derecunoaştere a alegerilor.

Diferite ţări au generat diferite configuraţii instituţ

ţii pot săjoace un rol de reglementare preponderent în diferiteperioade. În România, în timpul perioadei dintre douăalegeri, principala autoritate cu atribuţii în domeniu esteAutoritatea Electorală Permanentă

ţii ale acestui organism se leagă de propunereaunor modificări legislative menite să incorporezeexperienţa acumulata în cadrul legal şi de organizareade programe de educaţie a cetăţenilor. Odată cu

, autorit

În timp ce termenii de comisie electoral , autorit

la toatenivelurile de organizare

(sau „ ” – denumirefolosit

C

,Pre

;este un organism

aparte de autoritatea electoral , aceasta dinurm

cinci dimensiuni care pot fi folosite pentru adescrie aceste organisme:

independente vs. controlate de guvern;compuse din membri indepen

;permanente vs. temporare;

eprezentare la diferite nivele;

organizarea tuturor activit

, ci reprezint

.

perioada dintre alegeri: dureaz

;perioada campaniei electorale;

;

ionalepentru a reglementa cele patru perioade caracteristiceciclului democratic . De exemplu, diferite institu

(AEP). Principaleleatribu

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

4

Dimensiuni de analiză aorganismelor electorale

4 Robert Dahl, Poliarhiile, (Institutul European, Iaşi, 2000).

începerea celei de-a doua perioade se formeazăţie care încorporează

Preşedintele şi cei doi Vicepreşedinţi ai AEP, dar încare AEP nu are un rol central. Astfel, cu toate că existăo aparentă continuitate instituţională

ă de funcţionare a AEP, în practică cele douăinstituţii sunt separate cu excepţia unui număr comunde membri (trei).

ţa organismelor electorale trebuieanalizată pe două dimensiuni separate, dat fiind căanaliza lor simultană poate naşte confuzii. În primulrând, independenţa instituţională a organismelorelectorale se referă la gradul în care legea deorganizare, modalitatea de numire a personalului şicapacitatea decizională sunt influenţate de forţelepolitice aflate la putere. Judecarea gradului deindependenţă şi echidistanţă al organismelorelectorale se face în special din punctul de vedere alcompoziţiei, respectiv modului de formare şi dinpunctul de vedere al capacităţii de acţiuneindependentă În general există o mixtură între:funcţionari publici, reprezentanţi ai guvernului,reprezentanţi ai puterii juridice (în special judecători) şireprezentanţi ai partidelor politice. Dat fiind că înmarea majoritate a cazurilor, parte importantă din foruldecizional este formată din oameni propuşi de partidepolitice şi alte centre de putere politică ţanu înseamnă separarea de domeniul politic, ciasigurarea unui echilibru între diferitele forţe politice.

A doua dimensiune se referă la independenţa faţă depolitic a organismelor electorale în administrareaprocesului electoral . Dat fiind faptul că în general,ţările cu o democraţie durabilă au sistemeadministrative relativ bine protejate de ingerinţeledirecte şi indirecte ale factorului politic, managementuldirect al operaţiunilor legate de aceste sisteme asiguratde către funcţionari publici, chiar cu supervizareafactorului politic, poate garanta alegeri libere şi corecte.Pe de altă parte, existenţa unor organisme electoraleindependente ă depindă puternic în

operaţiunile de organizare a votului de un aparatadministrativ puternic politizat nu poate garantaorganizarea unor alegeri libere şi corecte.

Comisia de la Veneţia, organism specializat înprobleme electorale şi reforma instituţională alConsiliului Europei a formulat de-a lungul timpului maimute documente cuprinzând recomandări în privinţaasigurării ci calităţii alegerilor. Refer

ă necesitateaorganizării alegerilor de către un organism imparţial.

rganizate de Ministerul de interne,sau alte componente ale guvernului, alegerile suntconduse de funcţionari publici din cadrul respectivuluiorganism. Principala diferenţiere în grupul ţărilor încare se întâlneşte acest model constă în faptul că înunele cazuri, şeful organismului electoral este chiarşeful instituţiei (Ministrul, în cazul ministerelor), iar înaltele se numeşte la conducere un secretar de stat sauun înalt funcţionar public.

Organizarea unor alegeri libere şi corecte în acestecondiţii este fundamental dependentă de gradul deprofesionalizare şi independenţă a corpuluifuncţionarilor publici. În ţările în care există o lungătradiţie democratică ţionarilor publiciestre strict reglementată de legi speciale, aceştia fiindprotejaţi de ingerinţele politice directe şi indirecte, statulpoate asigura un proces electoral liber şi corect.

Conform Codul privind bune practici în organizareaalegerilor al Comisiei de la Veneţia, în acele ţări în careorganismele administrative au o lungă tradiţie deindependenţă faţă de autorităţile politice, adicăfuncţionarii publici pot aplica legile electorale fără a fisubiecţii unor presiuni politice, este acceptabil şinormal ca acestea să organizeze alegerile subsupravegherea Ministerului de Interne. În schimb, înţările în care democraţia are doar o scurtă perioadă deemergenţă ţionale nu suntdepolitizate, există un mare risc ca forţele politice aflatela guvernare să şi exercite influenţa asupra aparatuluiadministrativ atât la nivel central cât şi la nivel local. Deaceea este necesară stabilirea unor comisiiindependente şi imparţiale care să poată aveaabilitatea legală şi capacitatea organizatorică şifinanciară de a supraveghea alegerile la toate nivelurileşi de a avea capacitatea de a acţiona pentru a corectaerorile şi a elimina sursele de suspiciune.

Astfel, cu toate că majoritatea statelor vechi membreale UE se află în contradicţie cu recomandările întâlniteîn literatura de specialitate, în sensul instituirii unororganisme independente de organizare şisupraveghere a alegerilor, nivelul corectitudiniialegerilor este dintre cele mai ridicate. Lipsa unorscandaluri importante legate de fraude electorale înultimele decenii justifică opinia celor care pun subsemnul îndoielii necesitatea unor organismeindependente de organizare a alegerilor în ţările cu unnivel înalt de democraţie. De asemenea, organizareaalegerilor de către organele statului răspundenecesităţii existenţei unui aparat administrativpermanent şi cu un înalt grad de stabilitate şiprofesionalism.

În general, discuţia din literatura de specialitate despregradul de independenţă se concentrează pe prima

BiroulElectoral Central (BEC), institu

, BEC fiind formulaextins

Independen

.

,

, independen

,

„ ”, dar care s

itor la Organismeleelectorale, în Codul privind bune practici în organizareaalegerilor din 2002 , se subliniaz

Atunci când sunt o

,

, iar activitatea func

, iar practicile institu

-

, dar

1 Compoziţia şi independenţaorganismelor electorale

.

5

Organisme electorale suprapuse cuadministraţia

Organismele electorale independente

5 A good practice code for elections accesat la în 15 Martie 2007http://www.coe.int/T/E/Com/Files/Themes/Elections/code.ASP

25 + 2 modele electorale10

dimensiune, respectiv legea de organizare,modalitatea de numire a personalului şi capacitateadecizională

Dată fiind importanţa organizării alegerilor,organismele electorale sunt alcătuite pe baza unor legiorganice. O lege cu prevederi foarte stricte în privinţaatribuţiilor şi responsabilităţilor organismelor electoralepoate oferi o protecţie eficientă faţă de influenţeexterioare, dar în acelaşi timp poate să determine şi oanume inflexibilitate. Eventuala lipsă de flexibilitateinstituţională combinată cu reglementarea strictă araporturilor cu alte organisme, limitează capacitateaorganismelor electorale de a obţine cele mai eficientesoluţii. În special atunci când parte din activităţi suntprevăzute strict în responsabilitatea altor organismeale statului, cum ar fi înregistrarea votanţilor şicompilarea listelor de alegători, rezolvarea sincopelorse poate face prin cooperare, cooperare care nu poatefi reglementată Înacest caz se recomandă ca aceste operaţiuni să sedesfăşoare în mod transparent, sub atentamonitorizare a organismelor de management electoral.Totuşi, acolo unde lipsa unei experienţe în organizareaalegerilor duce des la confruntarea cu situaţiineprevăzute, organisme independente de organizare aalegerilor acţionează în general mai repede şi într-omanieră decisivă în domeniul deciziilor tehnice legatede asigurarea bunei desfăşurări a procesului electoral.În practică în ţările în care în mod formal existăorganisme electorale independente, o parte importantădin sarcinile tehnice sunt executate de către instituţiilepublice. Acest lucru se datorează faptului că în generalaparatul administrativ care implementează măsurilenecesare pentru organizarea alegerilor este cel aladministraţiei publice centrale şi locale. Principalulmotiv este legat de costurile foarte ridicate care ar finecesare organizării unui aparat administrativ totalseparat de cel existent. În acelaşi timp, cu excepţiaţărilor din lumea a III-a, administraţia publică locală şicentrală este suficient de performantă pentru aîndeplini cu succes sarcinile tehnice legate deorganizarea alegerilor. Pe de altă parte însăă atunci când guvernul este implicat direct în

organizarea alegerilor se ridică problema imparţialităţii,este necesar ca deciziile importante să fie luate de unorganism independent sau de unul în care să existe unechilibru între diferitele forţe politice.

În democraţiile cu o lungă tradiţie, în care nu există însens strict comisii electorale în afara executivului sau aMinisterului de Interne, este necesar ca reprezentanţiipartidelor politice să poată observa activitateaorganismului administrativ care îndeplineşte sarcinilelegate de organizarea alegerilor

în organizarea alegerilor al Comisiei de laVeneţia cuprinde o serie de recomandări cu privire lacomponenţa organismului electoral central, după cumurmează

judecători sau jurişti. Persoanele care lucreazăîn aparatul juridic nu ar trebui să fie situaţi subautoritatea unor persoane numite pe criteriipoliticereprezentanţi ai partidelor politice cureprezentare parlamentară sau care au câştigatun procentaj minim la alegerile parlamentareanterioare. Partidele politice trebuie să fiereprezentate în mod egal în Autoritateaelectorală centrală înţelesfie într-un sens absolut fie într-un sens relativ,depinzând de reprezentarea parlamentara).Este foarte important ca reprezentanţii partidelorpolitice să aibă pregătire în probleme legate delegislaţia şi practicile electorale.

Asigurarea independenţei instituţiei prin reprezentareamai multor partide politice în cadrul ei are avantaje, darşi dezavantaje. Accentuarea partizanatului poate ducela politizarea activităţii acestor organisme, creştereacosturilor şi a timpului necesar negocierii diferitelordecizii, blocaje instituţionale repetate şi implicitscăderea credibilităţii organismului. De asemenea, oinfluenţă excesivă a reprezentanţilor partidelor politicepoate duce la adoptarea unor măsuri în detrimentulalegătorilor şi a altor participanţi la procesul electoral.În special detaliile legate de finanţarea partidelor şi defolosirea acestor fonduri pot genera decizii care săforţeze cadrul legislativ.

Chiar cu o presupusă independenţă formală aorganismelor electorale, modalitatea de selecţie aconducerii poate favoriza în mod puternic forţele pro-guvernamentale. De exemplu, dacă cea mai mareparte a membrilor sunt numiţi de guvern, preşedinţie, şireprezentanţii partidelor din parlament, se ajunge uşorla un procent de peste 50% din membrii propuşi de unsingur centru de putere. Astfel, menţionarea expresă aunor incompatibilităţi, chiar în situaţia în care mareparte din persoanele numite au apartenenţă politicăeste utilă ă de conflicte de interesepoate proveni din participarea în organism electoral aunor persoane care sunt şi candidaţi în respectiveleale

De asemenea organismul electoral central ar trebui sămai includă

reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, mai alesdacă există o concentrarea a acestor minorităţila nivel zonalreprezentanţi ai Ministerului de Interne.

Totuşi, în funcţie de specificităţile istorice din fiecareţară întotdeauna deziderabil ca reprezentanţiiMinisterului de Interne să se găsească în comisiaelectorală centrală ă peexperienţa observatorilor internaţionali, care au

.

strict la nivelul legii de organizare.

,

, dat fiindc

Unul din cele mai importante aspecte este cel legat demodalitatea de numire a membrilor. Codul privind bune

practici

:

;

(acest lucru poate fi

. Principala surs

geri.

:

;

, nu este

. Acest lucru se bazeaz

2. Formarea conduceriiorganismelor electorale centrale

�

�

�

�

III. Organisme electorale 11


observat că în cazul mai multor alegeri, s-a produs untransfer de autoritate de la membrii comisiei lasubordonaţii executivului. Totuşi, un nivel de cooperareridicat între organismele electorale şi Ministerul deInterne este absolut necesar.

şi locale, este necesar ca aceştia sănu poată fi revocaţi fără motive temeinice de cătreorganismele care i-au numit. Dacă revocarea în moddiscreţionar nu trebuie să fie permisă

ă fie prevăzută înregulament. Aceste motive de revocare trebuie să fieînsoţite de un set clar de prevederi şi nu nicidecum săfie menţionate sub formă de consideraţii generale caresă lase loc de acţiuni discreţionare.

În fine, o posibilă soluţie de avut în vedere ar putea fibazată chiar pe numirea de către Parlament aconducerii organismelor respective, cu condiţia însă canumirea să aibă la bază un sistem care să ofereopoziţiei parlamentare posibilitatea de a numi acelaşinumăr de membri ca şi majoritatea, indiferent deponderea pe care fiecare dintre părţi o ocupă înParlament.

Dincolo de compoziţia organismului electoral centralceea ce este determinant pentru calitatea alegeriloreste modul acestuia de operare şi luare a deciziilor.Regulile de procedură ă fieclare, astfel încât conducătorii comisiei să le deaposibilitatea tuturor membrilor acesteia să se exprime.Pe de altă parte, întrucât acest lucru poate fi exploatatde către unii dintre aceştia pentru a bloca actuldecizional la nivelul Comisiei, regulile de procedurătrebuie să ofere o un timp limitat dedicat intervenţiilorpentru fiecare membru (de exemplu 15 minute). Altfel,există riscul ca implicarea în discuţii interminabile săabată atenţia de la principalele decizii care trebuieluate.

Dat fiind faptul că exisă mai multe modalităţi de luare adeciziilor, acestea ar trebui să fie foarte clar stabilite. Îngeneral se recomandă existenţa unei majorităţicalificate (2-3 treimi), pentru a încuraja dezbatereaîntre majoritate şi minoritate.

Întrunirile trebuie să fie publice, inclusiv pentru mass-media. Organismele care operează la nivel regional şilocal trebuie să aibă o compoziţie relativ similară cu ceacentrală pentru a asigura o convergenţă în acţiune şimodalităţi de luare a deciziilor.

epăşirea dificultăţilor ce ţin de construcţiainstituţională şi asigurarea funcţionalităţii organismelorelectorale centrale nu ţine numai de aspecteleintrinseci ale activităţii, ci şi de cadrul mai larg în careacţionează

lectorale trebuie să se concentreze pe oconstrucţie instituţională care să treacă dincolo derezolvarea problemelor curente legate de alegerileaflate în desfăşurare. Permanenţa este una dintre celemai importante caracteristici care asigură o bunăfuncţionalitate. Crearea unor noi organisme demanagement electoral la fiecare ciclu electoral implicăfaptul că

ă specialiştii se recrutează dininstituţiile existente, în general există puţine stimulentepentru a-i atrage pe cei mai buni, date fiind atâtremuneraţia medie, cât şi caracterul temporal alactivităţii.

Existenţa unui corp de experţi stabil trebuie garantatăla diferite nivele de organizare, nu numai la nivelcentral. În acest fel se poate îmbunătăţi capacitatea deplanificare şi eficientizarea costurilor de operare. Maimult, personalul acestor organisme trebuie să aibăstatutul de funcţionar public, aspect care asigură ocreştere a stabilităţii acestuia.

Profesionalismul reprezentanţilor poate îmbunătăţicalitatea procesului electoral întrucât creşte nivelul deîncredere al alegătorilor şi inspiră mai mult respect faţă

ţă ridicat, avantaj care îi conferă posibilitateade a răspunde rapid şi eficient provocărilor venite dinpartea organizării alegerilor într-o ţară atât de mare şeterogenă

La ora actuală există în favoareaorganismelor electorale permanente. Experienţaacumulată cu fiecare ciclu electoral poate fi acumulatăşi fructificată într-o măsură mult mai mare în cazulexistenţei unor astfel de organisme permanente.Totodată ă şi premisele formării unui corp despecialişti profesionalizaţi pe diferitele sub-domenii.Totuşi, trebuie avut în vedere că permanenţa la nivelformal poate fi lipsită de substanţă în cazul unei ratemari de schimbare a personalului. În specialschimbarea liderilor acestor organisme împiedicăcrearea unei credibilităţi instituţionale.

Datorită faptului că majoritatea organismelor electoraletrebuie să implementeze măsuri importante care aupotenţialul de a influenţa rezultatul alegerilor în mod

Într-un sens general, pentru a limita posibilitatea de ase exercita presiuni asupra membrilor organismelorelectorale centrale

, revocarea pemotive disciplinare trebuie s

ale organismului trebuie s

D

aceste organisme.

Organismele e

o parte mare din personal va fi diferit. Deasemenea, dat fiind c

de deciziile luate. Una dintre cele mai vechi comisiielectorale, cea din India, a acumulat un volum deexperien

i.

un curent puternic

, se creeaz

3. Modalitatea de luare a deciziilorîn cadrul organismelor electorale

centrale

.

.elor e

4 Construcţia instituţională şipermanenţa organismelor

electorale

5 Cadrul legal de definire a roluluişi puterilor organism electoral

6

6 Adaptat după ACE Encyclopedia, accesat la http://aceproject.org/ace-en/topics/em/ema


(2). Participan

, at

fie valabilchiar

tate în mod transparent.

-

(3) Succesul alegerilor depinde

.

(4)Îndeplinirea sar

, dac, tragerea la r „ ”

, compilat

informa

(5)Personalul angajat

să fie non-partizane şi neutre din punct

să fie transparente

să acţioneze cu un grad mare de acurateţe

să organizeze alegerile astfel încât să serveascăinteresele cetăţenilor

de vederepolitic ţii la alegeri trebuie să aibă încredereîn faptul că ât personalul organismelor electorale,cât şi instituţia ca întreg, nu sunt părtinitoare faţă deanumite forţe politice. Acest lucru trebuie să

şi atunci când în componenţa organismelorelectorale intră membri numiţi de către diferitele forţepolitice pe baza afiliaţiei lor politice. De aceea, toaterelaţiile persoanele care pot fi susceptibile de ainfluenţa echidistanţa unora din membrii trebuieprezen

În plus, membrii Organismelor electorale trebuie să seabţină de la: primirea de favoruri şi daruri, participareaîn activităţi electorale organizate de anumiţicompetitori, primirea de indicaţii referitoare lamodalităţile în care să şi îndeplinească atribuţiile,manifestarea propriilor opţiuni politice, comunicarea cuvotanţii pe probleme politice, purtarea de simboluripolitice.

. şide disponibilitatea participanţilor de a accepta deciziileOrganismelor electorale fără a protesta la deciziilenefavorabile. Acest lucru este dependent deînţelegerea mecanismelor prin care se iau deciziile,aspect care este legat de accesul la informaţiile pebaza cărora se iau aceste decizii. Datorită faptului căalegerile generează un volum impresionant de date şidocumente, în general, oferirea de copii aledocumentelor tuturor celor care cer acest lucru nureprezintă o soluţie practică În aceste cazuri, estenecesară existenţa unui cod clar de acces la informaţii

care să asigure accesul sigur şi rapid la informaţiilerelevante, aspect dublat de capacitatea organismelorelectorale de a-şi explica rapid şi clar diferitele decizii.

.cinilor administrative şi luarea deciziilor

trebuie să se bazeze pe informaţii care corespund celormai înalte standarde de acurateţe, astfel încât săreducă la minimum erorile datorate informaţiilorneclare sau inexacte. Acest lucru este cu atât maiimportant cu cât post-factum este foarte dificilă ănu imposibilă ăspundere a surselor deinformaţii eronate. Astfel, organismele electoraletrebuie să se asigure de faptul că informaţia estecolectată ă şi publicată prin metode care suntsistematice, clare şi lipsite de ambiguitate. Cu altecuvinte trebuie să întreprindă tot ceea ce este posibil înlimitele legale pentru a se asigura de faptul că

ţiile care intră în sistemul de prelucrare adatelor sunt bazate pe realitate.

. înorganizarea alegerilor trebuie să facă toate eforturilepentru a asigura fiecărui votant servicii de cea maiînaltă calitate şi posibilitatea de a-şi exercita votul cu unnumăr minim de inconveniente. În acest sens,organismele electorale trebuie să organizeze campaniide informare a publicului asupra tuturor aspectelor ceţin de procesul de votare. De asemenea, înorganizarea procesului de votare trebuie să se ia înconsiderare şi persoanele cu nevoi speciale.


(2). Participan

să fie non-partizane şi neutre din punct de vederepolitic ţii la alegeri trebuie să aibă încredere

Relaţiile organismelor electorale cuceilalţi actori implicaţi în alegeri

Organismele electorale trebuie să ţină cont înplanificarea activităţilor şi a comunicării de faptul căizolarea totală este imposibilă ă fiind importanţamanagementului relaţiilor cu ceilalţi participanţi,organismele electorale trebuie să investească resurseîn cunoaşterea caracteristicilor audienţei. În acestsens, prezenţa unor specialişti în comunicare în cadrulsta

Independenţa instituţională nu trebuie înţeleasă ca oizolare faţă de ceilalţi actori ai procesului electoral. Înschimb, cooperarea de pe poziţii de egalitate, în specialcu instituţiile administraţiei centrale şi cu partidelepolitice, asigură independenţa de acţiune necesară şicapacitatea organismelor de a acţiona ca garanţi aiunui vot corect.

Asigurarea transparenţei ajută la crearea uni climat deîncredere, atât pentru votanţi cât şi pentru partide.Generarea unui climat de suspiciune faţă de activitateaorganismelor electorale poate îngreuna cu multactivitatea şi creşte costurile. Instituţia poate fi forţatăsă justifice orice decizie tehnică luată ăaştepte reacţia celorlalţi participanţi în alegeri, procescare poate duce la întârzieri în îndeplinirea planului deactivităţi. Menţinerea unei bune comunicări şi uneicapacităţi de explicare a deciziilor organismuluielectoral ajută la menţinerea unui climat de încredere.

duc deciziileorganismului electoral asupra altor actori pot generareacţii adverse, neîncredere şi încercări de subminarea legitimităţii. În special partidele politice sunt cele careau tendinţa de a folosi acuzele la adresa organismelorelectorale în campania electorală şicunoscut caz din România se leagă de acuzele aduse,în timpul alegerilor din noiembrie 2004, de candidatul lafuncţia de Preşedinte al României - Traian Băsescu,după desfăşurarea primului tur al alegerilor. Acuzaţiade fraudă sistematică ă prin modificareaprogramului de numărare a votului, acuzaţie adresatăBiroul Electoral Central (BEC) şi Institutului Naţional deStatistică ţia care asigura procesul decentralizare are rezultatelor votului şi distribuire a

mandatelor, a jucat un rol foarte important în campaniaelectorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin. Cutoate că acuzaţiile nu s-au probat în final, mesajul atransmis un puternic sentiment de neîncredere în BEC,situaţie care, probabil, a afectat credibilitateaorganismelor însărcinate cu organizarea alegerilorpentru o bună perioadă de acum înainte.

Ca şi în cazul tuturor organismelor de interes public,activitatea organismelor electorale trebuie evaluatăperiodic. Responsabilitatea de care trebuie să deadovadă aceste organisme se traduce şi prin faptul căele trebuie să în mod periodic nivelul deîndeplinire a standardelor de performanţă către ceilalţiactori ai procesului electoral. Dat fiind faptul căresponsabilitatea individuală faţă de domeniul politicduce la o interferenţă a politicului în activitateaorganismelor electorale, din punct de vedere alechidistanţei, este recomandată raportarea directăcătre Parlament. Dată fiind specificitatea activităţii,alegerea parametrilor de evaluare reprezintă oproblemă delicată care trebuie rezolvată în afaraperioadelor electorale.

În general folosirea unor criterii clare şi prestabilite înevaluarea au efecte pozitive asupra credibilităţii şiindependenţei organism electoral. Principalelemecanisme de evaluare sunt :

audituri instituţionale (în special verificareabilanţurilor contabile)

recenzări post-electorale a deciziilor luate

Dincolo de folosirea unor criterii instituţionale, mediulacademic a dezvoltat o serie de criterii şi indicatori de

. Dat

ffului poate fi de un real folos.

, inclusiv s

Efectele puternice pe care le pro

. Cel mai recent

practicat

– institu

raporteze

unui

prezentarea raportului de activitate în Parlamentcontroale interne de calitate

supravegheri externe

1 Evaluarea performanţei şiresponsabilitatea organismelor

electorale

.

10

�

�

�

�

�

10 Adaptat după ACE Encyclopedia, autori articol Alan Wall, Carl Dundas, Sara Staino, Joram Rukambe Accesat la http://aceproject.org/ace-en/topics/em/emh

evaluare a activităţii unui organism electoral, ce pot fifolosiţi atunci când evaluarea se bazează pe impactulpe care această activitate îl produce în mass-media şiîn opinia publică

gradul de percepţie a legitimităţii sauacceptabilităţii activităţii organism electoralde către partidele politice şi votanţipercepţia gradului de imparţialitate aorganism electoralpercepţia asupra calităţii îndeplinirii activităţilorspecifice organism electoralpercepţia nivelului de transparenţă aorganism electoral.

or variază între 1şi 3 $ per alegător. Din punct de vedere al costuriloralegerilor per alegător şi în raport cu venitul mediu, celemai puţin costisitoare alegeri sunt în ţările cu o lungăexperienţă democratică ă între 0.5 $Pakistan, 1 $ India şi 2, 3$ în Brazilia şi 2,7 înBostwana. În ţările post-conflict, costul real al alegeriloreste semnificativ mai mare, dat fiind că participareatrupelor de menţinere a păcii la alegeri nu este luată încalcul. Chiar dacă existenţa unor organismepermanente apare ca o primă măsură menită să ducăla creşterea costurilor legate de alegeri, efectul esteinvers.

Folosirea adecvată şi echitabilă a resurselor financiarădisponibile reprezintă una din responsabilităţilecentrale ale oricărui organism electoral. Existenţa unorreglementări electorale relativ stricte cu privire lamodalitatea de folosire a fondurilor, reglementări carenu pot prevedea în totalitate situaţiile apărute în

realitate, trebuie luată în considerare atunci când sealcătuieşte bugetul. Cu toate că prevederea tuturorcosturilor de operare care apar în timpul organizăriiunor alegeri nu este posibilă ă şifăcută din timp poate ajuta la menţinerea cheltuielilor înlimite acceptabile şi evitarea problemelor create d

Începând cu mijlocul anilor 80 şi în special dupăcăderea comunismului, se observă un proces dereformare a procesului de organizare a alegerilor îndirecţia creşterii numărului de organisme electoraleindependente şi permanente, dar şi al introduceriinoilor tehnologii informatice în procesul de reformare.În general, reformele electorale au fost şi sunt apanajulţărilor care au avut de parcurs mai lung cătredemocratizare, dar chiar şi în ţări care au o lungătradiţie democratică au existat astfel de reformedeterminate de tendinţa de creştere a independenţeiorganismelor care organizează alegerile. În UE spreexemplu, cele mai importante schimbări sunt:

creşterea gradului de independenţă aadministraţiei electorale în Suediacrearea unei comisii electorale centralepermanente în Regatul Unit, comisieindependentă cu atribuţii în special desupraveghere.

Chiar dacă în general, reformele electorale au fostiniţiate de guverne, la presiunea societăţii şi a mediuluiinternaţional, organismele electorale au devenit, larândul lor, actori importanţi care au contribuit lacreşterea presiunii pentru reformare

11:

unui;

ului ;

unui ;unui

La nivel mondial media costul alegeril

. Costurile variaz

, planificarea atent

eeventuale blocaje financiare.

;

,

�

�

�

�

�

�

2. Costurile alegerilor

3. Reformarea procesului electoral

12


11 ” ework for the Systematic Study of Election Quality”, Democratization, (Vol.12, No.2, April 2005):147–162.12 Lopez-Pintor, Rafael, Electoral Management Bodies as Institutions of Governance. (Bureau for Development Policy United NationsDevelopment Program, New York, 2000): 110

Jorfen Elklir şi Andrew Reynolds, A Fram

Pentru a-şi îndeplini rolul de administratori tehnici aiprocesului electoral, organismele electorale trebuie săfie capabile să şi îndeplinească în mod credibilresponsabilităţile. Nu numai aspectele tehnice trebuieadministrate într-un mod corespunzător, dar şi celelegate de comunicarea în mod transparent cu actoriiprocesului electoral. Acest lucru este cu atât mainecesar cu cât natura, complexitatea şi timpul scurt încare trebuie îndeplinite sarcinile necesită o coordonarefoarte bună

Prin înregistrarea alegatorilor se stabilesc criteriile deeligibilitate pentru votanţi. Chiar daca este vorba de unproces care consuma resurse financiare, de timp şilogistice, dacă îndeplinit, are un rol importantîn conferirea de legitimitate alegerilor. Operaţiunile deînregistrare a votanţilor în listele electorale permanenteeste în general îndeplinita de aparatul administrativ încolaborare cu instituţiile abilitate să organizezerecesământul populaţiei. În ţările în care organismeleelectorale sunt organizate în cadrul aparatuluiadministrativ, acest proces se desfăşoară într-un cadruunitar, fiind tehnic uşor de administrat. Pentru a fi înconcordanţă cu spiritul democraţiei, dar şi fezabil înacelaşi timp, procesul de înregistrare a alegătorilortrebuie să fie adaptat la condiţiile locale, să fie realist şisustenabil din punct de vedere financiar.

Procesul de înregistrare a alegătorilor trebuie sărespecte principiile democratice de asigurare a unuiacces egal la participare politică şi să promovezeprincipiul includerii. Diferenţele apar în cazul discuţieidespre cât de mare ar trebui să fie efortul organismelorelectorale de a-i include pe cei din grupurile care în modtradiţional au o rată mică de includere şi participare.Dacă în unele ţări, organismele optează pentru opolitică proactivă de includere a acestor grupuri înprocesul electoral, în altele, organismele preferă oatitudine pasivă

rezente în continuare pe listeleelectorale. Prezenta unor persoane decedate pe listelepermanente poate creste posibilitatea fraudăriialegerilor prin exercitarea unor voturi în numele acestorpersoane

Din punct de vedere tehnic există trei opţiuni pentruorganizarea procesului de înregistrare a alegătorilor

lista periodica. Listele se formează în funcţie deevenimente electorale specifice, fără

ţinute în mod permanent.Sistemul este destul de costisitor datoritafaptului ca presupune un contact direct cu toţivotanţii eligibili înainte de procesul de votare.Poate fi util acolo unde nu exista infrastructurainstituţională de menţinerea a listelor.înregistrarea continua a listelor. Listele devotanţi sunt menţinute şi actualizate de cătreautorităţile electorale. Menţinerea înseamnăadăugarea în mod constant a per oanelor careîntrunesc condiţiile de eligibilitate, în special acelor care întrunesc vârsta minima necesara saudobândesc cetăţenia. Acolo unde acest procesnu este făcut de aceleaşi organisme careorganizează şi alegerile este necesara o bunacolaborare intre autorităţile electorale şiorganismele care îndeplinesc sarcinile legate deevidenta alegatorilorîn registru civil. În general un registru civilconţine informaţii despre toţi cetăţenii legate denume, adresa, cetăţenia, vârsta, număr deidentificare personal. Astfel, listele de alegatorise fac prin decuparea persoanelor care nuîndeplinesc condiţiile legale de a vota. Acestsistem este folosit preponderent în Europa şiAmerica Latina. Principala întrebare legata deaceasta modalitate de gestionare a listelor estedaca acelaşi organism însărcinat cu alcătuirearegistrului (serviciul de evidenta a populaţiei dincadrul Ministerului de Interne) ar trebui să fieînsărcinat şi cu alcătuirea registrului electoral.Pe de altă parte prin transferul de dat intre maimulte agenţii, se poate pune problema securităţiidatelor personale.

În activitatea de creare şi menţinere a listelor electoraleexista o serie de aspecte administrative prezente întoate tarile.Aceste probleme se leagă de:

Adaptarea operaţiunilor la cadrul legal existent şila posibilele modificări legislative

-

.

este bine

.

Una din problemele tipice este legata de persoaneledecedate care sunt p

.

:

a fiactualizate sau men

s

e

1. Înregist

2. Administrarea listelor electorale

rarea alegătorilor13

�

�

�

�

Responsabilităţi ale organismelorelectorale în pregătirea procesului

de votare

13 autor Keith Archer, accesat laAdaptat după ACE Encyclopedia, http://aceproject.org/ace-en/topics/vr

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Planificarea logistica a activităţilorraţionale

Selecţia personalului implicat în proces

Stocarea datelor în condiţii de siguranţa

Înregistrarea modificărilor neces

Distribuţia listelor finale în cadrul secţiilor devotare

udinea procesului electoral în diferite momente.În acest caz, independentă ăţilor electorale fatade factorul politic este absolut esenţială pentru a-şiputea îndeplini acest rol.

Din punct de vedere al surselor de frauda acestea sepot împărţi î

Votul multiplu. Este una din problemele cel maides întâlnite şi este posibila, de regula, atuncicând alegatorii pot vota în mai multe secţii devotare. De asemenea, votul multiplu mai esteposibil atunci când o persoana se poate substituialtei persoane. În general, prevenirea acestui tipde frauda se poate realiza prin întocmireariguroasă a listelor electorale şi prin adoptareaunor masuri care să facă imposibila posibilitateade a mai vota a celor care au votat odată

ărora se exprimavotul, prin introducerea regulii ca votul să poată fiexprimat doar la secţia de votare de careaparţine alegatorul sau, în cazul absentei dinlocalitate a alegatorului, prin corespondenta

ţăă fie făcuta

de o alta persoana decât cea căreia ii aparţine,de drept, votul. Se poate limita prin ataşarea, labuletinului de vot trimis de către alegător, a uneideclaraţii pe proprie răspundere, declaraţie carea t rage sanc ţ iun i pena le în caz deneconformitate.

Numărarea de mai multe ori a unui vot. Estemodalitatea cea mai răspândita de fraudare aalegerilor în secţiile de votare. Există mai multe

modalităţi de limitare a acestei posibilităţi defrauda, cum ar fi: numărarea voturilor înprezenta reprezentanţilor cat mai multorpartidelor politice, prezenta la numărătoare aobservatorilor interni şi internaţionaliFrauda la centralizarea rezultatelor din secţiilede votare. În momentul în care adunareavoturilor nu se face în mod transparent, esteposibil să se producă o frauda atunci când seaduna rezultatele, fie prin modificarea cifrelor fieprin neintroducerea anumitor date. Cel maisimplu mod de evitare a acestui tip de fraudaeste asigurarea menţinerea unei transparentecat mai mari, astfel încât numărarea voturilor săpoată fi dublata sau verificata de oricecomExcluderea de pe listele electorale. Atunci cândprezenta pe listele electorale este obligatoriepentru participarea la procesul de votare, potexista încercări de a exclude anumite persoanede pe aceste liste. De exemplu, un partid careare putini alegatori printre tineri poate încerca oîntârziere a înregistrării persoanelor care auîmplinit de curând vârsta minima pentru a votasau de a nu permite persoanelor care nu se aflăîn localităţile în care îşi au domiciliile, cum ar fistudenţii, de a vota în locaţii apropriatecampusurilor universitare.

Delimitarea circumscripţiilor electorale poatereprezenta o sarcină deosebit de dificilă date fiindimplicaţiile politice. În sistemele de tip proporţional culistă se pot urmări în general graniţele administrativeale sub-diviziunilor teritoriale. În sistemele care implicăvotul uninominal însă ţiile electorale sunt îngeneral mai mici decât organizările

desemneazăprocesul prin care se încearcă ţarea rezultatuluivotului prin gruparea diferitelor localităţi astfel încât sămaximizeze şansele unor anumiţi candidaţi.

Există posibilitatea de a împărţi populaţia încircumscripţii uninominale fie pornind de la un principiugeneral care să nu producă rezultate favorabile unorforţe politice într-un mod predictibil, fie prin negociere încazul fiecărui caz. Atunci când sunt implicate înprocesul de delimitare a circumscripţiilor, rolulorganismelor electorale este de a asiguracorectitudinea acestui proces.

Finanţarea partidelor politice reprezintă o componentăimportantă a sistemului politic în general şi a procesuluie l e c t o r a l , î n p a r t i c u l a r. R e g l e m e n t a r e a

Crearea infrastructurii ope

Procurarea datelorÎnregistrarea datelor

Producerea unor liste preliminareÎnregistrarea cererilor de actualizare a acestorliste

areProducerea listelor finale

Una din sarcinile centrale ale autoritarilor electoraleeste de a preveni fraudele care pot afectacorectit

autorit

n doua mari grupe:

(prinmarcarea actelor pe baza c

Frauda la votul prin coresponden . Existaposibilitatea ca exprimarea votului s

petitor sau observator.

, circumscripadministrative

tipice. Termenul de gerrymanderinfluen

3. Instituirea unor proceduri legalede prevenire a fraudelor

.

14

15

Fraude comise de indivizi

Fraude comise de actorii politici sau factori implicaţi înadministrarea procesului electoral în agenţiiguvernamentale

4. Delimitarea circumscripţiilor şidesemnarea numărului de mandate

5 Controlul finanţării partidelorpolitice


14 Contributors: Keith Archer last modified November 10, 2006 06:53

19

corespunzătoare a finanţării partidelor şi a campaniilorelectorale este un factor important în asigurareacorectitudinii alegerilor. Finanţarea partidelor politicetrebuie să fie transparentă şi să asigure egalitatea deşanse între competitorii electorali, în condiţiileminimizării rolului pe care îl poate juca banul încompetiţia electorală

Pe lângă existenţa cadrului legal, pentru asigurareatransparenţei şi corectitudinii finanţării politice estenecesar să existe şi o instituţie de controlindependentă şi specializată în acest domeniu. Înmulte ţări, acest rol este asumat de autoritateaelectorală şi în România această atribuţierevineAutorităţii Electorale Permanente .

Dacă se doreşte ca legile electorale să nu reprezintedoar cuvinte fără acoperire în realitate, trebuie ca încazul în care există încălcări ale prevederilor lor ceicare sesizează aceste încălcări să se adresa inclusivjustiţiei. Acest lucru se aplică în mod special laaspectul cel mai important al unor alegeri şi anumerezultatul acestora. De asemenea, se aplică şideciziilor luate anterior zilei alegerilor, în special celorlegate de dreptul de a vota, registrul electoral şi listeleelectorale, aspectele legate de campanie şirespectarea regulilor legate de campania electorală

şi finanţarea partidelor politice.

Rezolvarea plângerilor şi a contestaţiilor depuse fiede partidele politice fie împotriva partidelor politice.Această sarcină este una foarte delicată din punct devedere politic, dat fiind că orice măsură împotriva unuipartid politic poate fi susceptibilă de a fi fost influenţată

În acest sens,pentru a putea să şi îndeplinească cu succes acestesarcini, organismele electorale trebuie să se bucurede un nivel înalt de credibilitate, respect şi autoritate înmediul în care operează

Există două modalităţi acceptabile:ile se pot face la curţile ordinare de

jus t i ţ i e , cu r ţ i spec ia le sau Cur teaConstituţionalăApelurile pot fi audiate iniţial de către comisiaelectorală ăoferă mai multă competenţă în judecareadiferitelor plângeri. Dată fiind activitateaocazională legată de probleme electorale,ins tan ţe le de judeca tă t ind să f ieneexperimentate în aceste problem. Totuşi, cao măsură de precauţie este deziderabil săexiste o formă de supervizare din partea

juridicului, sau să existe o cale de atac adeciziilor în faţa puterii judecătoreşti.

În unele cazuri este posibil ca organismul decizionalfinal să fie parlamentul. Totuşi, posibilitatea caparlamentul să decidă asupra corectitudinii proprieialegeri nu este o variantă foarte fericită

ă fie cât mai scurte cu putinţă în toatecazurile referitoare la alegeri. În acest sens trebuieevitate două tipuri de capcane:

procedurile de apel să poată întârzia procesulelectoraldatorită lipsei unei proceduri de suspendare,deciziile să fie luate după încheierea procesuluielectoral, adică când nu mai pot produce efecte.

Este necesar ca deciziile legate de rezultatul alegerilorsă nu ia prea mult timp, dar să

ţiată să poată fi lansat.În general o perioadă de 3-5 zile este suficientă pentrujudecarea unui caz în chestiuni electorale., mai puţinîn cazul deciziilor luate de Curtea Constituţională

Procedura de apel trebuie să fie simplă şi să poată fifolosită şi de votanţi. Este necesar să fie eliminatformalismul şi să se evite potenţialul de respingere aplângerilor pe motiv de inadminsibilitate a plângerii,mai ales în cazurile delicate din punct de vederepolitic. În general, se poate impune un număr minim desemnături pentru depunerea unei plângeri în modindividual din partea votanţilor.

De asemenea, este necesar ca, în cazul procedurilorde apel, să existe o reglementare clară ăilor princare se trece de la o instanţă la alta, în scopul evităriiconflictelor pozitive sau negative de jurisdicţie. Niciapelanţii nici autorităţile împotriva cărora se depune oplângere nu ar trebui să ă aleagăorganismul care va judeca o plângere. Riscul ca înmod succesiv instanţele de apel să refuze să ia odecizie trebuie evitat prin menţionarea clară arăspunderilor.

Disputele legate de registrele electorale şi up-datareaacestora la nivel local trebuie să în primăinstanţă la un nivel inferior. În acest fel se evităaglomerarea curţilor superi

Procedurile de apel trebuie să aibă o natură juridică însensul că dreptul apelanţilor de a fi prezent la audierisă fie garantat. Puterea pe care o au instanţele de apelasupra procesului electoral este deosebit deimportantă ă aibă dreptul de a anulaalegerile dacă există neregularităţi care pot cauza oinfluenţă asupra rezultatului alegerilor prin distribuţialocurilor câştigate de diferite formaţiuni politice.

.

, iar din 2007

,accesul la mass-media

de adversarii politici ai acelui partid.-

.

Apelur

.Acest sistem poate oferi avantajul c

. Procedurile deapel trebuie s

existe suficient timppentru ca un apel la o decizie ini

a c

fie capabili s

fie judecate

oare cu cauze minore.

. Acestea trebuie s

16

6. Rezolvarea contestaţiilor prinimplicarea juridicului în decizii17

�

�

�

�

15 A good practice code for elections accessed la http://www.coe.int/T/E/Com/Files/Themes/Elections/code.ASP în 15 Martie 200716 Fiind un domeniu complex inantarea partidelor politce va face obiectul unui studiu comparativ separat în seria25+217 A good practice code for elections accesat la http://www.coe.int/T/E/Com/Files/Themes/Elections/code.ASP în 15 Martie 2007

şi din ce în ce important, f

III. Organisme electorale


7 Programe de educare aalegătorilor

.18

Autorităţile electorale au sarcini în domeniileinformaţiei cetăţenilor şi educaţiei alegătorilor. Fiecaredin aceste activităţi se refera la un domeniu distinct.

ţii către cetăţenii cu drept de vot care le permitacestora o participare la alegeri în perfectă cunoştinţăde cauză ţii se refera la data, timpul şilocul de desfăşurarea a alegerilor, tipul de alegeri şiactele necesare pentru a putea vota, mecanismul devot. Întrucât acestea reprezintă aspecte de baza, nunecesită o explicare a conceptelor. Deoarececantitatea de informaţie este relativ mică

ăţilor de informare se poate realizeze rapid.

Organizarea activităţilor de informare a cetăţenilordepinde de natura autorităţilor electorale. În generaleste recomandat ca să fie desemnată o persoana carese va ocupa de acesta sarcina, persoana care trebuie

să lucreze în colaborare cu stafful desemnat pentrurelaţiile cu mass-media.

Educaţia alegatorilor trebuie să vizez în generalmotivaţia alegatorilor şi disponibilitatea acestora de ase implica în procesul de votare. Campaniile deeducaţie a alegătorilor conţin un mesaj mai complexdecât campanile de informare şi se refera la concepteprecum legătura dintre drepturile omului şi dreptul de avota, rolul şi responsabilităţile alegatorilor, relaţiadintre alegeri şi democraţie, secretul votului, de cefiecare vot este important, impactul alegerilor asupraresponsabilităţii şi legitimităţii politice, felul în carevoturile se transforma în posturi în parlament sau alteorganisme democratice. Întrucât acest tip de conceptenecesita şi o explicaţie, nu doar fapte, şi trebuie să sefacă

ă se organizeze înaintea campaniei electorale.Programele de educare a alegatorilor sunt foarteimportante în cazurile în care se petrec schimbări însistemul electoral. În acest caz trebuie explicate caresunt diferenţele, care sunt motivele schimbăriisistemului şi care pot fi efect

Informarea alegatorilor se refera la diseminarea acelorinforma

. Aceste informa

, organizareaactivit

e,

apel la anumite idealuri generale, este de preferatca ele s

ele.

18 Contributors: Paul Graham last modified May 17, 2006 11:23

Întrucât costurile creării unor organisme electorale caresă poată asigura în totalitate organizarea alegerilor, înspecial îndeplinirea criteriilor tehnice de transmitere amaterialelor necesare pentru organizarea votului, suntfoarte mari, derularea directă a unora din operaţii decătre organismele statului este inevitabilă

ţa într-o oarecare măsură de organismelestatului, dar şi de o serie de agenţi comerciali devine ocomponentă vitală a procesului de votare.

În ţările în care există o multitudine de agenţii implicateîn organizarea alegerilor, este necesar caresponsabilitatea şi dependenţele de operare întreagenţii să fie clar definite prin aranjamente contractualecare să conţină prevederi clare cu privire la standardelede performanţă ă fie atentmonitorizare şi rapid corectate de către organismeleelectorale centrale. Presiunea de timp şi naturaneschimbabilă

ăţi să nu poată dura mult fără a aveaconsecinţe negative. Astfel, organismele electoralecentrale trebuie să urmărească în primul rând criteriuleficienţei în rezolvarea disputelor.

În cele mai multe dintre ţări legea electorală prevedeexistenţa a trei niveluri de organizare a organismelorelectorale. De exemplu, în România, aceste nivelurisunt: central, judeţean şi local. Absenţa unui nivelintermediar de organizare, în special în ţările mari,poate creşte dificultatea rezolvării problemelor logisticelegate de vot. În alegerile din Serbia organizate în2003, observatorii OSCE au arătat că folosirea uneiorganizări doar pe două niveluri, a făcut ca legileelectorale să nu fie aplicate în mod uniform, dată fiindincapacitatea centrului de a comunica în mod eficientcu toate unităţile locale. Bineînţeles, existenţa unuinivel intermediar nu rezolvă de la sine problemaaplicării uniforme a legii electorale. Totuşi, dat fiind că

şi celelogistice, comunicarea cu centrul poate fi mult maieficientă În cazul României, lipsa nivelului judeţean, ar

face ca organele electorale centrale să trebuiască săcomunice individual cu cele peste patru mii de unităţiadministrative, aspect care ar genera dificultăţiinsurmontabile.

Există două întrebări la care trebuie să se răspundăatunci când este construit managementululprocesului electoral:

Cine este responsabil de implementareadiferitelor activităţi legate de procesul de votareîn diferite regiuni?

Primul aspect trebuie reglementat la nivelul legii defuncţionarea organismelor electorale. Este de preferatca să existe un regulament cât mai clar în ce priveşteactivităţile specifice din cele trei faze ale alegerilor,înainte de vot, în ziua votului şi după încheierea votului.Existenţa unor reglementări clare poate fi însoţită de oserie de instrucţiuni legate de situaţii specifice care potapărea pe teren, instrucţiuni bazate pe experienţarezolvării altor situaţii. Dincolo de prevederile legale,organizarea în practică a distribuţiei responsabilităţiloreste un proces de învăţare instituţională

ţat de factorii locali.

În mod normal, la nivelul fiecărei sub-diviziuniadministrative, cum ar fi judeţele, trebuie să existe ungrup însărcinat cu coordonarea implementăriiactivităţilor. În funcţie de particularităţile fiecărui tip dealegeri, sau a diferitelor districte, responsabilitatea şidecizia pot fi transferate la un nivel inferior. Pe de altăparte, în funcţie de mărimea geografică ţie şiinfrastructură în unele cazuri poate fi mai eficient să seconcentreze responsabilitatea la nivelul unei echipemai mari care funcţionează la un nivel superior şi careurmează să coordoneze alegerile din mai multedistricte. Această variantă

ţinerii unei echipe care poate asigura o expertizăde mai bună calitate şi care poate oferi soluţii pentruproblemele tehnice într-un mod eficient. În acest cazcomunicarea este puternic dependentă ţaunor mijloace tehnice moderne şi performante.

. Astfel,dependen

, standarde care s

a zilei de vot, fac ca disputele cu privirela responsabilit

se pot rezolva mare parte din problemele legate deinterpretarea legii la nivelul intermediar, precum

.

„ ”

Unde este localizat grupul responsabil cu acesteaspecte?

, proces careeste influen

, de popula,

poate avea avantajulmen

de existen

1 Dimensiunea teritorială deorganizare a activităţii

organismelor electorale

.

Delegarea puterii: control central sau local19

�

�

Structura de responsabilităţi înorganizarea procesului de votare

19 Adaptat după ACE Encyclopedia http://aceproject.org/ace-en


Pentru determinarea celui mai bun nivel de localizareaa responsabilităţii şi a concentrării staffului trebuieluate în considerare următoarele aspecte:

agementului alegerilor la nivellocal poate permite soluţii rapide la problemeincipiente, poate oferi beneficiile cunoaşteriilocale a zonei şi, totodată avantajul împărţirii desarcini mai uşor de executat şi controlat.Centralizarea mare a deciziilor legate demanagementul activităţilor de votare poateduce la o creştere a ineficienţei prin creştereacomplexităţii lanţului de luare a deciziilor,precum şi concentrarea puterii de decizie îndoar câteva arii. Un management aloperaţiunilor de coordonare votului foartecentralizat poate funcţiona doar în cazulexistenţei unui înalt nivel de performanţăinstituţională localizată într-un centru capabil săfuncţioneze sub o mare presiune din parteamediului în care acţionează ă toatenivelurile inferioare vor căuta să comunicedirect cu centrul, dar şi ceilalţi actori ai alegerilorcum ar fi partidele politice şi observatoriinaţionali şi internaţionali vor fi puşi în situaţia dea face acelaşi lucru. În acest caz orice eşec, alcentrului se poate transforma într-un eşecsistemic.

depinde de nivelurile lacare funcţionează Dinacest punct de vedere se poate opta pentrumenţinerea unora dintre sarcini la nivelulintermediar de organizare. Menţinerea uneiechipe mai mari care să poată beneficia deechipament mai bun şi folosit în mod eficientpoate justifica menţinerea unui grad mai marede centralizare. Totuşi, această situaţie poate ficonsiderată mai degrabă excepţia decât regula.

reprezintă omodalitate de îmbunătăţire a eficienţeicosturilor, integrităţii şi calităţii operaţiilor dev o t a r e . D e s c e n t r a l i z a r e a t o t a l ă amanagementului operaţiilor de votare poateduce la inconsistenţe în aplicarea procedurilorformale cum ar fi: metodele de vot, rezolvareaincompatibilităţilor, amplasarea secţiilor devotare. De asemenea, pot apărea inconsistenţeîn aplicarea standardelor de integritate, aspectcare duce la creşterea necesităţii unor reguliformalizate, precum şi creşterea costuluicampaniilor de informare a alegătorilor.

Cu toate că în majoritate ţărilor există un centru carecoordonează organizarea alegerilor, în general,implementarea mecanismelor necesare organizăriivotului se face la nivel local. Totuşi, menţinereapermanentă a unui corp de profesionişti şi la nivel localpoate creşte costurile dincolo de justificările legate deeficienţa unei structuri permanente. De aceea

calitatea pregătirii, precum şi eficienţa din punct devedere al costurilor poate creşte prin implicareadirectă a guvernării locale, bineînţeles subsupervizarea organismelor electorale centrale.

Autorităţile locale pot sigura expertiză în special îndomeniile ce ţin de:

organizarea eficientă a procesului de votare,dată fiind o cunoaştere mai bună

ţiilor de votare, arutelor de transport, a posibilităţilor de recrutarede personal temporal şi a caracteristicilorvotanţilor din zona respectivăimplicării în detaliile tehnice legate detransportul şi stocarea materialelor necesare(urne de vot, buletine de vot şi alte materiale)

Cooperarea cu administraţia publică localăţi factori. Dat fiind că în general, nu există

un contact permanent cu organele locale, în lipsa unuistaff local permanent, organismele electorale centraletrebuie să prevadă cele mai eficiente modalităţi decreare şi menţinere a unor reţele de comunicare şicooperare.

Operaţiile de vot au loc într-un mediu foarte dinamic şisunt organizate sub o presiune mare de timp. Esteabsolut necesar ca structurile centrale să poatătransmite în mod rapid şi clar instrucţiunile şiinformaţiile către autorităţile regionale şi locale. Deasemenea, mecanismul de feed-back, dar şicomunicarea rapidă şi clară a rezultatelor votului,depind în mod crucial de calitatea sistemului decomunicare folosit.

În ţările cu o administraţie mai puţin performantă şi cuo cultură instituţională în formare se recomandămenţinerea unor lanţuri de comandă scurte şi simple.Menţinerea tuturor comunicărilor de la centru prinnivelul intermediar şi local până a ajunge la secţiile devotare poate încetini nepermis de mult vitezatransferului de informaţie. Astfel, se recomandă canivelurile intermediare să aibă mai de grabă

ţii suplimentare şi interpretări, decât acelade a media curgerea informaţiei de la centru sprenivelurile inferioare.

ii proceselor electorale precum şipersoanele care lucrează direct în organizareaoperaţiunilor de votare la nivel de secţie de votare aunevoie de îndrumare şi instruire în rolurile pe caretrebuie să le îndeplinească ă serefere atât la acţiunile concrete pe care le au deîndeplinit angajaţii, cât şi la rolul lor în ansamblul

�

�

�

�

�

votul este o activitate localizată sau dispersată

eficienţa administrativă

consistenţa procedurilor

:plasarea man

. Nu numai c

organismele electorale.

a celor maibune locuri de amplasare a sec

;

depindede mai mul ,

rolul de aoferi explica

Administrator

. Instruirea trebuie s

Centralizarea vs. descentralizarea operaţiilor

2 Structura de comunicaţie

3 Dezvoltarea unui staffprofesional şi instruirea acestuia

.

.

procedurilor de organizare şi gestionare a alegerilor şieste bine să aibă în vedere următoarele recomandări

comisia de la Veneţía ă organizareaunor programe de instruire pentru persoaneleimplicate la toate nivelurile de responsabilitate.Aceste instruiri trebuie organizate şi în cazulpersoanelor numite din partea partidelorpolitice. Instruirea este cu atât mai importantăcu cât folosirea noilor tehnologii presupuneaccesul la un bagaj conceptual şi tehnicneaccesibil în mod normalmembrii organismelor electorale trebuie sădeţină o pregătire profesională deosebită şio aplecare faţă de principiile unui managementelectoral corect cum ar fi corectitudinea,imparţialitatea, independenţa în decizii,transparenţa, accesibilitatea pentru alegători şiprofesionalismul

ate genera o serie de neajunsuri pe termenlung. În special în cazul în care alegerile suntorganizate de aparatul guvernamental, sepoate ca delegarea unei părţi din personal carenu are vocaţia participării în organizareaalegerilor să creeze o serie de probleme legatede lipsa de implicare. Existenţa unor planuri decar ie ră a t rac t i ve pent ru persona lu lorganismelor electorale ajută la crearea unuicolectiv profesionist cu stimulente de a seprofesionaliza în domeniuciclicitatea activităţii implică necesitatea unuibun management de resurse umane pentruacea parte a staffului care va fi folosită doar înperioadele de vârf ale activităţiipromovare unor polit ici echitabile şitransparente de selecţie a personalului,incluzând obţinerea unui echilibru de gen şi aunui mediu de muncă sigur ajută la crearea unuiorganism electoral ca instituţie carepromovează echitatea în viaţa publicăinvestiţiile continue în dezvoltarea personalătrebuie să folosească toate oportunităţileexistente incluzând: cursuri interne, folosireamediului academic, programe de mentorat,contractarea unor cursuri de pregătire de laexperţi din afara graniţelor ţăriiinstruirea personalului temporar trebuie să seconcentreze pe managementul operaţiilortehnice din timpul organizării alegerilor. Acestproces trebuie să includă ări, studiullegislaţiei şi studii de caz, toate folosindmateriale special create, şi materiale audio-vizuale. Dat fiind timpul scurt pentru pregătireunui număr mare de persoane, se recomandăfolosirea uno

Costurile cu organismele electorale permanente sunt,în aparenţă ă prin

creşterea eficienţei cu cheltuirea resurselor, prin faptulcă

un staff permanent poate asigura o pregătirecontinuă şi organizată

ă să fie implicate înalegeri, permiţând dezvoltarea spiritului deechipăcapacitatea de a pregăti alegerile pe parcursulîntregului ciclu electoral, spre deosebire desituaţia în care totul trebuie realizat într-operioadă scurtă

ţională a resurselor şi activităţilor. Aceastapoate reduce presiunea asupra staffului şipoate permite o mai bună funcţionare amecanismelor de control. Planificarea din timpa activităţilor poate permite obţinerea unui feed-back care poate fi încorporat în practica viitoareîntr-o măsură mai maretestarea unor noi sisteme şi proceduri care potîmbunătăţi eficienţa şi calitatea desfăşurăriiprocesului de votare poate contribui ladezvoltarea continuă

Dezvoltarea unor abilităţi la persoanele din cadrulcorpului organismului electoral poate aduce o serie debeneficii pe termen lung. De aceea, deciziile în privinţaexternalizării unor funcţii ne-esenţiale pentruorganizarea procesului de votare trebuie să ia înconsiderare efectele pe termen lung ale acestor deciziiasupra percepţiei publicului în privinţa integrităţiiprocesului devotare. Eficienţa unor achiziţii trebuiejudecată în raport cu posibilitatea de a folosimaterialele şi pentru cicluri electorale viitoare. Deasemenea trebuie luate în considerare:

posibilitatea de dezvoltarea internă

coerenţa pe care o presupune livrarea internă aserviciilor în comparaţie cu dezvoltarea unorrelaţii noi cu ofertanţii de servicii la fiecarealegerietosul caracteristic populaţiei din ţararespectivă cu privire la respectarea termenelorlimităAcolo unde parte din responsabilităţi suntexternalizare, trebuie să se determine caredintre organism

organele guvernării locale

organizaţiile non-guvernamentaleorganizaţiile internaţionale.

rale suntpercepute drept transparente, imparţiale şi

:recomand

;

, dar

;folosirea unui personal împrumutat de laserviciile publice poate oferi avantajul de adispune de un personal profesionalizat, darpo

;

;

;

;

: simul

r echipe de training mobile.

, mai mari, dar se compenseaz

:

din timp pentrupersoanele care urmeaz

;

, permite o planificare maira

;

.

aaptitudinilor externalizate;

;

.

e pot îndeplini mai bine diferitelesarcini:alte organisme guvernamentale;

;sectorul privat prin contractorii comerciali;

;

Întrucât în unele state organismele electo

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

20

4. Funcţii care pot fiexternalizate21

2021

Recomandările CDL-AD (2006) 018-12 şi CDL-AD(2002) 023.Adaptat după ACE Encyclopedia http://aceproject.org/ace-en

23III. Organisme electorale

profesionale, iar majoritatea agenţiilor de stat precumşi agenţii privaţi sunt percepuţi drept compromişi, lipsiţide transparenţă şi corupţi, externalizareaactivităţilor poate fi periculoasă atât pentru integritateaalegerilor, cât şi pentru percepţia votanţilor asupracorectitudinii lor.

În cele ce urmează sunt prezentate principalele tipuride servicii care, de regulă sunt externalizate:

cedurilor de votare este asigurată deagenţiile regionale şi naţionale de asigurare asiguranţei şi ordinii publice. În ţările cu un nivelde violenţă civilă mare se recomandă implicareaarmatei în procesul de asigurarea a securităţii. Înţările post-conflict, aproape invariabil, trupeleinternaţionale de menţinere a păcii suntimplicate în asigurarea procesului electoral

Pentru creşterea imaginii detransparenţă şi în funcţie de standardele dereglementare a achiziţiilor publice din fiecareţară în privinţa diferitelor achiziţii pot săfie controlate de un organism însărcinat specialcu această activitate

Designulmaterialelor, producerea lor şi organizareacampaniilor media de informare a alegătorilorpot fi organizate de specialişti din agenţii decomunicare, cu sau fără asistenţa altororganisme abilitate

Aceastăsarcină poate fi îndeplinită cu succes despecialişti în comunicare care pot folosispecificaţiile legale şi eventuale precizărisuplimentare din parte organismelor electorale

ăproducerea materialelor necesare într-un numărlimitat poate fi organizată direct, în cazulbuletinelor de vot este necesar să se apeleze latipografii

Dat fiind că necesită o logistică depromovarea şi de selectare a candidaţilor,implicarea organismelor guvernării locale,organisme care au avantajul unei bunecunoaşteri a specificităţilor locale, poate fi de unreal folos. De asemenea se poate folos un grupde experţi în domeniul resurselor umane pentru

a organiza şi supraveghea operaţiunea deselectare de personal

folosindu-se facilităţilesistemului educaţional

ă angajarea unorspecialişti în acest domeniu pentru o perioadăfoarte scurtă ă aresurselor, se recomandă ca unul dinorganismele guvernării locale să preia aceastăfuncţie

Îngeneral este realizată de birourile de statisticăteritorială dat fiind calificarea înaltă necesarăpentru realizarea acestor operaţii

ă funcţie este, îngeneral, asumată de aparatul existent în cadrulambasadelor, consulatelor şi al misiunilorcomerciale. În acest caz, succesul organizăriieste dat şi de percepţia publicului cu privire laimparţialitatea aparatului respectiv

În general este asigurat de specialişti de lacompanii de IT care contractează acesteservicii

Întrucât achiziţia de computere presupunecosturi ridicate, în general se recomandăfolosirea infrastructurii existente în cadrulorganismelor de guvernare locală

ă satisfacăcriteriile de securitate şi integritate a datelor

Ca şi în cazul reţelei decomputere, organizarea strict de către corpul demanagement electoral ale acestor activităţipoate ridica foarte mult costurile de organizare.De aceea, menţinerea unui parteneriat cuorganismele de guvernarea locală în scopulfolosirii infrastructurii instituţionale existenteeste cea mai eficientă formulă

ăţii materialelor, în special limitareacapacităţii de sustragere a buletinelor de vot,depinde într-o mare măsură de integritateainstituţiilor statului cu care se cooperează

, partizani

În general, securitateapro

;

,

, deciziile

;

;

;Dac

;

;

Acest lucru pate fi realizat;

Dat fiind c

duce la o folosire ineficient

;

;

Aceast

;

;

. Folosireainfrastructurii existente trebuie s

;

. Asigurareasecurit

.

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Asigurarea securităţi.

Achiziţiile.

Informarea şi educarea alegătorilor.

Realizarea designului buletinul de vot şi celelaltemateriale folosite în procesul de vot.

Selecţia personalului responsabil din secţiile devotare.

ltarea materialelor folosite pentruinstruirea personalului implicat în organizareaalegerilor şi organizarea sesiunilor de instruire.

Mangementul statelor de plată a personalul

plasării secţiilor de votare.

Organizarea procedurilor de vot pentru cetăţeniiaflaţi în afara ţării.

Dezvoltarea şi întreţinerea sistemului informatic.

Logistica şi depozitare.Producerea materialelor electorale.

Dezvo

uiimplicat în alegeri.

Cartografierea am

Operarea sistemului de computere folosit.


Studii de caz privind reglementările legaleprivind organismele electorale

1. Austria .

3. Marea Britanie

În Austria alegerile sunt organizate de AutoritateaElectorală Federală ă compusădin 11 membri. Ministrul de Interne este PreşedinteleAutorităţii Electorale, iar 8 membri sunt propuşi de cătrepartidele politice reprezentate în Parlament. Locurilesunt împărţite în funcţie de numărul de mandate deţinutde fiecare partid parlamentar. Ceilalţi 2 membri suntreprezentanţi ai puterii juridice. Partidele fărăreprezentare parlamentară pot desemna observatori înacest organism. Autoritatea este răspunzătoare deorganizarea alegerilor naţionale şi europene, precum şide organizarea unor sondaje de opinie. Autoritateaeste ajutată de departamentul pentru afaceri electoraleal Ministerului de Interne. Faptul că Ministrul de Interneeste şi şeful comisiei are rolul de a eficientizafuncţionarea prin menţinerea unui centru unic deautoritate.

Regulamentul de funcţionare prevede o independenţătotală faţă de Guvern. Principiile care reglementeazăfuncţionarea autorităţii sunt menţionate în ConstituţiaFederală şi în legea privind organizarea alegerilor.

Membrii autorităţii nu au voie să facă parte dinorganisme electorale la alte nivele de organizare.

La nivelul celor nouă arii de guvernare locală seconstituie câte o Autoritate Electorală de Provincie.Şeful acestei autorităţi este prefectul sau unreprezentant al acestuia. Din comisie mai fac partenouă membri desemnaţi pe aceleaşi principii ca şiautoritatea centrală

ă Federală are sarcina de acentraliza rezultatele votului (odată

ăţile provinciale la cele districtuale) şi de a atribuimandatele parlamentare. În fiecare localitate seconstituie câte o autoritate electorală formată dupăaceleaşi principii. În general şeful autorităţii locale esteprimarul în exerciţiu. În Austria voturile sunt numărateîn exclusivitate de autorităţile electorale locale.Membrii autorităţilor electorale nu sunt plătiţi, priminddoar o diurnă

În Franţa, alegerile prezidenţiale şi parlamentare suntorganizate în mod direct de Ministerul de Interne, casingur organism oficial de control al alegerilor.Legislaţia electorală în vigoare din 1962 şi modificată în20

ţionale care supravegheazăşi are dreptul de a interveni

pentru asigurarea respectării tuturor prevederilorlegale. Această comisie este formată din 5 membrinumiţi după cum urmează

Vice-preşedintele Consil iului de Stat,preşedintePreşedintele Curţii de casaţiePreşedintele curţii de conturiDoi membri ai Consiliului de Stat, Curţii decasaţie sau ai Curţii de conturi desemnaţi de ceitrei membri de drept.

În caz de incompatibilitate, cei trei membri de drept suntînlocuiţi de supleanţii lor desemnaţi în condiţiile legii.Comisia este asistată de patru funcţionari dinministerele: de interne, relaţiilor cu teritoriile de pestemări, poştei, comunicaţiilor. Comisia se formeazăodată

La nivel local se instituie comisii la nivelul prefecturilorconform prevederilor Constituţionale (art 7). Comisianaţională poate schimba preşedintele comisiilor localeîn cazul unor investigaţii cu privire la modul deîndeplinire a sarcinilor specifice.

nterne esteşeful organismului care organizează alegerile, înMarea Britanie Ministrul de interne numeşte un ChiefElectoral Officer care este înalt funcţionar public.

Una din particularităţile Marii Britanii este instituireaunei Comisii electorale cu rol exclusiv de supraveghere

, autoritate independent

.

Autoritatea Electoralce sunt trimise de la

autorit

pentru cheltuielile curente

06 prin decretul 2006-459 din 2006 art. 2, prevedecrearea unei Comisii naorganizarea alegerilor

:

;;

;

cu publicarea decretului privind convocareaalegerilor.

În Regatul Unit alegerile sunt organizare de Guvernprin aparatul administrativ al Ministerul de Interne. Spredeosebire de Austria unde Ministrul de i

“”

2 Franţa

�

�

�

�

a alegerilor, dar fără o implicare în procesul tehnic deorganizare. Comisia este compusă din membriindependenţi, fără nici o afiliaţie politică

înregistrarea partidelor politice, monitorizareafinanciară a partidelor, în special a donaţiilor(publicarea lor), reglementarea cheltuielilor partidelorpolitice în timpul campaniei electorale. De asemeneacomisia are rolul de a organiza referendumuri, de aorganiza campanii de educare a votanţilor şi de a ofericonsultanţă actorilor implicaţi în alegeri cu privire lapracticile şi procedurile legale. După terminareafiecărei alegeri comisia are rolul de a produce un raportcu privire la respectarea regulilor în cadrul alegerilor. Înperioada 2003-2006, Comisia a produs nu mai puţin de6 rapoarte cu privire atât la organizarea alegerilor cât şila alte aspecte ale procesului electoral

În general, Comisia este văzută drept un centru deexpertiză în domeniul alegerilor. Comisia esteresponsabilă în faţa parlamentului. Dată

ă a alegerilor şimodalitatea de numire a membrilor, Comisia areavantajul unui grad mare de independenţă şiimparţialitate. Guvernul are obligaţia de a se consultacu Comisia în cazul modificărilor aduse legilorelectorale şi a modalităţii de organizare a alegerilor.Chiar dacă poate face recomandări pentru modificarealegislaţiei electorale, responsabilitatea şi capacitateade decizie aparţin în exclusivitate Guvernului. Lasugestia Comisiei, în ultimii ani, Guvernul a încurajatautorităţile locale să încerce aplicarea unor noimodalităţi de votare în cadrul alegerilor locale. O seriede studii-pilot au menirea de a găsi modalităţi de votcare să poată fi aplicate cu succes în alegerilenaţionale. Unul din domeniile de interes central seleagă de modalităţile de organizare a votului prin poştăcu un nivel ridicat de securitate. Comisia are, deasemenea, rolul de a supraveghea eventualelemodificări ale circumscripţii

Capacitatea comisiei de a influenţa calitatea procesuluielectoral este preponderent bazată pe influenţainformală

ă un exemplu de bună practicăpentru ţările în curs de democr

Comisia Electorală Centrală este un organism cufuncţionare permanentă format în 1992 ale căruiatribuţii includ pregătirea şi gestionarea alegerilorpentru parlament, Parlamentul European, alegerilelocale, precum şi referendumurile şi voturile asuprainiţiativelor legislative. Funcţionarea Comisiei estereglementată de o lege specială şi de legilecare se referă la alegeri. Principalele atribuţii aleComisiei sunt:

Să se asigure că alegerile sunt organizate înmod corect şi că legislaţia este aplicată în modcoerent şi unitar

Să informeze şi să educe electoratul şi locuitoriiLituaniei despre procedurile de votSă ia decizii, să adopte regulamentele şiordinele necesare pentru pregătire alegerilor, areferendumurilor şi a iniţiativelor legislativeSă coordoneze distribuţia resurselor alocatepentru organizarea alegerilor către Comisiileelectorale locale, şi să coordoneze muncaacestor comisiiSă ofere programele de instruire necesarepentru personalul implicat în diferite

Să pregătească propunerile legislative deîmbunătăţire a legislaţiei electorale şi ceareferitoare la referendumuri şi iniţiativelegislativeSă verifice corectitudinea organizării alegerilorCă compileze rezultatele alegerilor şireferendumurile şi să le publiceSă analizeze plângerile şi contestaţiile legate deorganizarea alegerilor, a referendumurilor şi acelor legate de alte iniţiative legislativeSă revizuiască şi să anuleze deciziile ComisiilorElectorale Locale în neconcordanţă cu legea.

Comisia Electorală Centrală este formată din nouămembri, din care opt (incluzând preşedintele) sunt aleşide Parlament, iar o persoană este desemnată deCurtea Supremă de Justiţie. Mandatul Comisiei este depatru ani, în general fiind aleasă o nouă Comisie după

Invalidarea unuimembru se poate face prin iniţierea procedurii de cătrecel puţin 10 deputaţi şi prin demisie. Reprezentantulputerii judecătoreşti poate fi demis doar de către CurteaSupremă de Justiţie.

Comisia Electorala Centralăă membri care sunt numiţi,

formal, de către Preşedinte, fiind, de fapt, selectaţi dincorpul judecătorilor, după cum urmează trei de laTribunalul Constituţional, trei de la Curtea Supremă deJustiţie, trei de la Curtea Administrativă Supremă

şedintele se alege de către membrii Comisiei.Calitatea de membru în această Comisie se poatepierde prin: demisie, deces, depăşirea vârstei de 70 deani, revocarea de către Preşedintele curţii care a făcutnominalizarea persoanei. Pentru Comisiile locale denivel inferior, numirile sunt făcute de către ComisiaElectorală Centrală în general formate tot dinjudecători.

esfăşoară în modindependent de celelalte atribuţii exercitate ca şijudecători. În practică

ă

Atribuţiile legate de alegeri sunt relative similare cu celeale Comisiei Electorale Centrale din Letonia.

. Principalelearii de responsabilitate ale acestei comisii sunt:

fiindsepararea de organizarea direct

lor uni-nominale.

a acesteia. Din acest punct de vedere, nupoate fi considerat

atizare.

, precum

;

;

;

;

stagii deorganizare a alegerilor;

;;

;

;

organizarea alegerilor generale.

este un organismpermanent compus din nou

.Pre

, fiind

Activitatea din cadrul Comisiei se d

, activitatea organismului nu estepermanent .

4 Letonia

5. Polonia

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�


Organisme electorale centralealegerile

careadministrează în ţările

Uniunii Europene


Ţara

Au

tori

tate

aC

ine

nu

meş

tem

em

bri

iau

tori

tăţi

iM

od

alita

tea

de

co

nsti

tuir

eD

ura

tam

an

datu

lui

Au

str

iaA

uto

rita

tea

Ele

cto

rală

Fe

de

rală

(Federa

lE

lecto

ralB

oa

rd),

au

torita

tein

dependentă

com

pusă

din

11m

em

bri.

Min

istr

ulde

Inte

rne

este

Pre

şedin

tele

Auto

rită

ţiiE

lecto

rale

şi9

mem

bri

pro

pu

şide

cătr

ep

art

ide

lepolit

ice

repre

zenta

teîn

Pa

rla

me

nt.

Locurile

sunt

împărţ

ite

înfu

ncţie

de

num

ăru

lde

mandate

de

ţin

utd

efiecare

part

idp

arlam

en

tar.

Ce

ilalţi2

mem

bri

sunt

repre

zenta

nţi

aip

ute

rii

juridic

e.

Min

iste

ruld

eIn

tern

e,

pa

rtid

ele

po

litic

eşi

pu

tere

aju

rid

ică

Min

istr

uld

eIn

tern

eeste

Pre

şedin

tele

Au

torită

ţiiE

lecto

rale

şi11

mem

bri

sunt

pro

pu

şid

ecătr

epart

idele

polit

ice

rep

reze

nta

teîn

Parlam

ent.

Locurile

sunt

împ

ărţ

ite

înfu

ncţie

de

num

ăru

lde

ma

nd

ate

de

ţinut

de

fiecare

part

idp

arla

me

nta

r.

Num

ită

laîn

ceputu

lfiecare

iperioade

ele

cto

rale

ale

geri

Belg

iaM

inis

teru

lde

Inte

rne

Gu

ve

rnu

lM

andat

legis

lativ

Bu

lgari

aC

om

isia

Ele

cto

rală

Ce

ntr

al ă

(24

de

mem

bri)

Gu

ve

rnu

lşip

art

ide

lep

olit

ice

Me

mb

riisu

nt

num

iţide

cătr

epre

şedin

te,

iar

prim

ulm

inis

tru

contr

asem

nează

du

pă

ce

au

fostconsultate

toate

part

idele

de

op

oziţie

.C

om

isia

este

form

ată

din

rep

reze

nta

nţi

aipart

idelo

rpolit

ice

sau

pe

rso

an

efă

răafilie

repolit

ică

,ia

rm

ajo

rita

tea

mem

brilo

rtr

ebuie

să

fie

jurişti.

Mandat

core

spunde

mandatu

lui

legis

lativ.

Ceh

iaC

om

isia

Ele

cto

rală

Cen

tra

l ăM

inis

tru

ld

eIn

tern

eva

lide

ază

pro

pu

ne

rile

pa

rtid

elo

rp

olit

ice

,co

nfo

rmle

gii

Fie

ca

rep

art

idsau

coali ţ

iecare

depune

olis

tăd

eca

ndid

aţi

pentr

uto

ate

regiu

nile

şi

dis

tric

tele

are

dre

ptu

lla

repre

zenta

reîn

Co

mis

iaE

lecto

rală

Centr

al ă

.

Mandatu

lm

em

brilo

rC

om

isie

iîn

cete

ază

înm

om

entu

lconstitu

irii

uneinoi

Com

isii

pentr

uurm

ăto

are

leale

geri.

Cip

ruP

reşedin

tele

Com

isie

iE

lecto

rale

(Funcţionar

public

)M

inis

tru

ld

eIn

tern

eN

um

itla

fiecare

ale

geri

Dan

em

arc

aM

inis

teru

lde

Inte

rne

Gu

ve

rnu

lM

andat

legis

lativ

29Ţ

ara

Au

tori

tate

aC

ine

nu

meş

tem

em

bri

ia

uto

rită

ţii

Mo

da

lita

tea

de

co

ns

titu

ire

Du

rata

ma

nd

atu

lui

Es

ton

iaC

om

itetu

lN

aţional

Ele

cto

ral(f

orm

atdin

7m

em

bri)

Pute

rea

judecă

tore

ască

şio

serie

de

institu

ţii

centr

ale

Mem

briiC

om

itetu

luisunt:

·un

judecăto

rla

ocurt

ede

prim

ăin

sta

nţă

şiunulde

lao

curt

ede

apel,

num

iţide

cătr

eP

reşedin

tele

Curţ

iiS

upre

me,·u

nconsili

er

alM

inis

trulu

iJustiţiei,

num

itde

cătr

eacesta

,un

mem

bru

alB

iro

ulu

iN

aţionalde

Audit,num

itde

cătr

eA

uditoru

lG

enera

l;·u

nadju

nctalP

rocuro

rulu

iG

enera

lnum

itde

acesta

;·u

nm

em

bru

alC

ancela

rieiP

arlam

entu

lui,

num

itde

cătr

edirecto

rulC

ancela

riei,

un

mem

bru

al

Cancela

rieiN

aţionale

num

itde

cătr

edirecto

rul

genera

lalC

ancela

rieiN

aţionale

).

Mandatu

lm

em

brilo

rC

om

itetu

luiN

aţional

Ele

cto

raleste

de

4ani.

Fin

lan

da

Min

iste

rulde

Justiţie

Guvern

ul

Mandatle

gis

lativ

Fra

nţa

Min

iste

rulde

Inte

rne

Guvern

Mandatle

gis

lativ

Ge

rma

nia

Com

isia

Ele

cto

ral ă

Federa

lăfo

rmată

din

Pre

şedin

teşialţi9

mem

bri

Pre

şedin

tele

Com

isie

işiadju

nctu

lsă

usu

nt

num

iţide

cătr

eM

inis

trul

Federa

lde

Inte

rne

Optm

em

bri

din

cei9

aiC

om

isie

isuntnum

i ţide

cătr

eP

reşedin

tele

Com

isie

iE

lecto

rale

Federa

leşi

suntale

şidin

tre

pers

oan

ele

pro

puse

de

că

tre

part

idele

polit

ice.P

reşedin

tele

conduce

şedin

ţele

com

isie

i.

Mandatu

lP

reşedin

telu

iare

odura

tanelim

itat ă

.M

andatu

lcelo

rlal ţi

mem

bri

core

spunde

unuim

andat

legis

lativ.

Gre

cia

Min

iste

rulIn

tern

elo

r ,A

dm

inis

tra

ţieipublic

eşi

Descentr

aliz

ării

Guvern

Mandatle

gis

lativ

Irla

nd

aM

inis

trulM

ediu

lui,

Patr

imoniu

luişiG

uvern

ării

Locale

Guvern

Mandatle

gis

lativ

Ita

lia

Com

isie

ele

cto

ral ă

form

ată

din

5m

em

bri

(BiroulC

entr

alE

lecto

ral

Naţional)

Prim

ulM

inis

tru

Mem

briisuntnum

i ţide

prim

ulm

inis

tru

Se

constitu

iela

fiecare

ale

geri

Le

ton

iaC

om

isia

Ele

cto

ral ă

Centr

al ă

form

ată

din

9m

em

bri

Parlam

entu

lşiP

ute

rea

jud

ecă

tore

ască

Pre

şedin

tele

şialţişapte

mem

bri

suntale

şide

cătr

eP

arlam

ent,

un

mem

bru

este

desem

natde

că

tre

Curt

ea

Supre

mă

de

Justiţie

din

tre

judecă

toriisă

i.

Mandatu

lm

em

brilo

rcore

spunde

mandatu

lui

legis

lativ.



Ţara

Au

tori

tate

aC

ine

nu

meş

tem

em

bri

iau

tori

tăţi

iM

od

alita

tea

de

co

nsti

tuir

eD

ura

tam

an

datu

lui

Lit

uan

iaC

om

isia

Ele

cto

rală

Centr

ală

este

form

ată

din

min

imum

12

mem

bri.

Parlam

entu

l,B

aro

ul

avocaţilo

r,part

idele

polit

ice

Pre

şedin

tele

este

num

itde

cătr

eP

arla

ment.

Tre

im

em

bri

cu

stu

dii

superioare

sunt

desem

na

ţi,

prin

tragere

lasorţ

i,din

tr-o

listă

de

6n

um

ep

rop

use

de

cătr

eB

aro

ul A

vocaţilo

r,ia

ralţitr

ei,

prin

acela

şi

pro

ce

de

u,d

intr

-olis

tăd

e6

nu

me

pro

pu

se

de

Min

iste

rulJustiţiei.

Alţim

em

bri

sunt

pro

pu

şide

că

tre

part

idele

polit

ice

care

au

ob

ţinut

mandate

încircum

scrip

ţiile

plu

rinom

inale

laale

gerile

pre

cedente

.M

em

briipro

pu

şide

Min

iste

rulJustiţiei

şiB

aro

utr

ebuie

să

repre

zin

tecelpu

ţin

jum

ăta

tedin

tota

l.

Mandatu

lm

em

brilo

reste

de

patr

uani,

iar

num

irea

se

face

nu

maitâ

rziu

de

100

de

zile

şinu

mai

devre

me

de

130

de

zile

înain

tea

zile

iale

gerilo

r.D

up

ăale

geri,

se

face

onouă

desem

nare

are

pre

zenta

nţilo

rpart

idelo

rpolit

ice,

înfu

ncţie

de

rezultatu

lale

gerilo

r.

Lu

xem

bu

rgM

inis

trulde

Inte

rne

Guvern

ul

Mandat

legis

lativ

Malt

aC

om

isie

Ele

cto

ral ă

form

ată

din

min

im5

mem

bri

Pre

şedin

tele

,P

rim

ul

Min

istr

uşilid

eru

lo

po

ziţie

i

Mem

briisuntnum

i ţide

cătr

epre

şedin

te,

lasfa

tul

prim

ulu

im

inis

tru,dup

ăce

acesta

se

consultă

cu

lideru

lopozi ţie

i.

Ma

nd

atu

le

ste

de

3ani.

Ola

nd

aC

onsili

ulE

lecto

ralfo

rmat

din

min

im7

mem

bri

Mem

briisuntnum

i ţi

prin

decre

tre

gal,

lapro

punere

aG

uvern

ulu

i.

Mandatu

leste

de

4ani

Po

lon

iaC

om

isia

ele

cto

ral ă

Na

ţio

na

lăfo

rma

tăd

in9

mem

bri

Pute

rea

jud

ecă

tore

ască

,P

reşedin

tele

Ceinouă

mem

bri

sunt

pro

pu

şiP

reşedin

telu

i(c

are

îndeplin

eşte

form

alit

ate

ade

a-i

nu

mio

ficia

l),d

upă

cum

urm

ează:tr

eidin

tre

judecăto

rii

Tribunalu

lui

Constitu

ţional(d

esem

na

ţide

cătr

eP

reşedin

tele

acestu

ia),

·tr

eidin

tre

judecăto

rii

Cur ţ

iiS

upre

me

(nu

miţid

ecă

tre

pre

şe

din

tele

ace

ste

ia),

tre

id

intr

eju

de

că

torii

Cu

r ţii

Supre

me

Adm

inis

trative

(num

i ţide

cătr

epre

şedin

tele

aceste

ia).

Mandatu

lcore

spunde

mandatu

luide

jud

ecă

tor.

Po

rtu

galia

Com

isia

Ele

cto

ral ă

Na

ţio

na

lăfo

rma

tăd

in9

mem

bri

Guvern

ul,

Pute

rea

jud

ecă

tore

ască

şi

Parlam

entu

l

Pre

şedin

tele

este

un

judecăto

r(n

um

itde

că

tre

Consili

ulS

uperior

alM

agis

tratu

rii),

cin

cim

em

bri

suntnum

i ţide

cătr

eA

dunare

are

public

an

ă(a

leşid

epe

liste

lepro

puse

de

cele

cin

cipart

ide

cu

celm

ai

mare

num

ăr

de

ma

ndate

).T

reim

em

bri

(specia

li şti)

suntnum

iţide

cătr

eM

inis

teru

lde

Inte

rne,

Min

iste

rul

Afa

cerilo

rE

xte

rne

şiM

inis

teru

lC

om

unic

aţiei.

Mandatu

lcore

spunde

mandatu

lui

legis

lativ.

31

Ţara

Au

tori

tate

aC

ine

nu

meş

tem

em

bri

iau

tori

tăţi

iM

od

alita

tea

de

co

nsti

tuir

eD

ura

tam

an

datu

lui

Reg

atu

lU

nit

Min

iste

rulde

Inte

rne

num

eşte

un

“Chie

fE

lecto

ralO

ffic

er”

care

este

înalt

functionar

public

Guvern

ul

Mandatle

gis

lativ

Ro

mân

iaB

iroulE

lecto

ralC

entr

al,

form

atdin

26

de

mem

bri

Pute

rea

jud

ecă

tore

ască

,P

reşedin

tele

,P

arlam

entu

lşipart

idele

polit

ice

Şapte

mem

bri

suntju

decăto

rila

Înalta

Curt

ede

Casaţie

şiJustiţie

(desem

na

ţide

Pre

şedin

tele

aceste

iaprin

tragere

lasorţ

i),tr

eisuntP

reşedin

tele

şiceidoivic

epre

şedin

ţiai A

uto

rită

ţiiE

lecto

rale

Perm

anente

,cin

cis

pre

zece

suntnum

iţide

part

idele

polit

ice

şialia

nţe

leacesto

ra,ia

runulde

gru

pul

parlam

enta

ralm

inorită

ţilo

rnaţionale

.

BiroulE

lecto

ral

Centr

alse

constitu

ieîn

ain

tea

fiecă

rei

ale

geri,m

andatu

lsă

uîn

ch

ein

du

-se

odată

cu

public

are

are

zultate

lor

finale

.

Slo

vacia

Com

isia

Ele

cto

ral ă

Slo

va

că

Part

idele

polit

ice

Fie

care

part

idcare

apro

pus

olis

t ăele

cto

rală

încel

puţin

una

din

regiu

nile

ţăriipoate

dele

ga

doim

em

bri

înC

om

isie

.

Se

constitu

iela

fiecare

ale

geri

Slo

ven

iaC

om

itetu

lE

lecto

ralde

Sta

tLegis

lativul

Pre

şedin

tele

Com

itetu

luieste

un

judecăto

rde

laC

urt

ea

Supre

mă

,a

ce

sta

şidoim

em

bri

cu

opro

fesie

îndom

eniu

lju

ridic

fiin

dnum

i ţide

cătr

eA

dunare

aN

aţională

.A

lţitr

eim

em

bri

suntnum

i ţila

pro

punere

acelo

rtr

eipart

ide

cu

num

ăru

lcelm

aim

are

de

mandate

.

Mandatu

leste

de

4ani.

Sp

an

iaC

om

isia

Ele

cto

ral ă

Centr

al ă

Pute

rea

jud

ecă

tore

ască

,o

rga

niz

aţiip

olit

ice

cu

repre

zenta

reîn

congre

s

Optm

em

bri

suntnum

i ţide

cătr

eÎn

altulC

onsili

ulal

Justiţieidin

tre

judecăto

riiC

ur ţ

iiS

upre

me.C

inci

mem

bri,din

tre

pro

fesoriide

dre

pt,

de

ştiin

ţepolit

ice

şisocio

logie

suntnum

i ţiprin

pro

punere

com

un

ăde

cătr

eorg

aniz

aţiile

polit

ice

cu

repre

zenta

reîn

congre

s.

Mandatu

lcore

spunde

mandatu

lui

legis

lativ.

Su

ed

iaA

uto

rita

tea

ele

cto

ral ă

Guvern

Mem

bri

aicorp

ulu

ifu

ncţionarilo

rpublic

inum

i ţide

guvern

Mandatle

gis

lativ

Un

gari

aC

om

isia

Ele

cto

ral ă

Na

ţio

na

lăfo

rmată

din

min

imum

5şim

axim

um

9m

em

bri.

Parlam

entu

lM

em

briiC

om

isie

iE

lecto

rale

Na

ţionale

suntale

şide

că

tre

Pa

rla

me

nt,

din

tr-o

listă

pe

ca

reM

inis

tru

ld

eIn

tern

eo

sta

bile

şte

pe

baza

pro

punerilo

rpart

idelo

rpolit

ice.

Mandatu

lcore

spunde

mandatu

lui

legis

lativ.


Bibliografie

Dahl, Robert. Poliarhiile. Institutul European, Ia

Diamond, Larry, ”Advancing Democratic Governance: A Global Perspective on the Status of Democracy andDirections for InternationalAssistance”, 2001, http://www.usaid.gov/fani/cover.htm

” ”, Democratization,Vol.12, No.2, (April 2005): 147–162.

Huntington, Samuel, The Third Wave: Democratization în the Twentieth Century. Norman: University of OklahomaPress, 1991.

, “ ' '”, lucrare prezentat

Jean-Pierre Kingsley (Chief Electoral Officer of Canada) Notes for an Appearance Before the First Conference onEuropean Electoral Management Bodies, 2002.

Lopez-Pintor, Rafael, Electoral Management Bodies as Institutions of Governance. Bureau for Development PolicyUnited Nations Development Program, New York, 2000.

http://www.venice.coe.int/docs/2006/CDL-EL(2006)002syn-e.asp?PrintVersion=True

http://www.idea.int/elections/eea_feature.cfm

http://www.aceproject.org/

şi, 2000.

Elklir, Jorfen şi Andrew Reynolds, A Framework for the Systematic Study of Election Quality

Hartlyn, Jonathan, Jennifer McCoy, şi Thomas J.Mustillo The Quality of Elections în Contemporary LatinAmerica:Issues în Measurement and Explanation ă la al XXIV Congres Internaţional alAsociaţiei deStudii Latino-Americane, Dallas, Texas, 2003.

coperta studiu nr 3 a4 -...

Documents