CONVORBIRI LITERARE.

ANUL VI.1 APRILIE 1872 1 MARTIE 1873.

Redactor: JIACOB igEGRUZZI.

I ATIPOGRAFIA plATIONALA.

1873.

alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101...

_

No. 3.Anul VI Iassi, 1 Iunie 1872.

CONITORBIRI LITERARE

Apare la 1 a fieeárei luni.Abonamental pe un an pentru Romtinia liberli 1 galben; pentru Austria 6 fl; pentru Germania 15 Franci; pentru

Svittra, Belgi a si Italia 20 frauci; pentru Francis. i Spania 25 franci.Abonamentele se fac numai pe un an intreg; in Iasi la Tipo-Litografia Nationaltt si la redactitme, in Bucuresti

la librIria Soccec et Comp.; in toate celelalte orase din Romitnia la biurourile postale.

ItIOAN ELIAD RADULESCU.

In vrista-de peste septe-cleci de ani Ioan Eliad RAdulescul cel mai betran din

poetii si literaii romAni contemporani, care are meritele cele mai insemnate pentru

rena§terea literaturei nationale, a murit in Bucuresti dupit indelungl suferinti.

Inmormëntarea sa la care a luat parte tot poporul, frá d.eosebire de clase so-

dale §i de partide politice, probeazA iubirea de care se bucurà la RomIni, precum

cre§terea interesului pentru literaturA. Memoria lui ne fie scumpit!

Aparitiunea lunarA a jurnalului nostru ne-a flcut a fi cei de pe nrml care in-

semnAm aceastA. dureroasI stire. In cur6nd Ans6 meritele literare ale reposatului

barbat, ne vor da ocasinnea unui studiu mai intins asupra diverselor sale scrieri.

Jacob Negruzzi.

12

si

.1111MJ

90 SCRISOAREA DOMNULIII I. SLAVICI.

Sorisoarea D-lui I. Slavici curl Reclactiune

relativd la Zina Zorilor".

A.stazi te-ai purtat bine : pe-asara iti spun opoveste !" aceste erau cuvintele bunului men,on om betran i intelept, ierte-1 Dumnezeu 'Povestile erau darurile, ce mi se presentau pen-tru purtarea cea bunk ele resplata sirguinteimele... Intreaga eopilarie a mea n'a fost altadecal o poveste lung% si frnmoasa.... Cat amfest in casa parintilor mei, am ascultat, cat amfost departe de ea, am spus la povesti : povesteaa fost fondal placerilor mele din copilarie.

Fiind ea pentru mine un suvenir de zile feri-cite, motivele scrierii mele nu au putut fi decal:estetice... A fost, ce a fost."Pentru ce a fost,cum a fost ?sau pentru ce se zice, cum-c'ar filost ? de aceste nu m'am interesat de fel !Nu am cercetat ; nu am facut stiinta ; nu am voitsa studiez, ci sa reprodui gandirea poporului ro-man.Asupra culegerii de povesti, observ Ans6

chiar acelas om nujovesteste aceeasi povestede done ori una dupa alta, WA de a se abate maitarziu de ceea, ce a zis mai inainte ; ca atäta maimad aunt diferintele, ce pureed din diferintaprovinciala.Povestea, nefiind cleat pe alocurealegata de forme titmice, capeta an caracter indi-vidual : fie care revarsa in ea gandirea sa indi-viduala ; fie care o spune asa, precam o stie,precum ii place s'o spuna.Betranii amestecaintelepciunea, barbatii puterea, i fetele simtirilelor in poveste : fie care da acelui fapt impor-tanta, pentru care simte mai multa predilectie. .

$i apoio poveste e totdeauna amestecul maimultora : omul combina ce-i place.Partea fixa ean schelet foarte saracatat in gandiri, cat sifapte.. Voesc sa zic : nici o forma a poesiei p opulare nu are atate variante ca povestea.

Chemarea prelucratorului devine astfel ea maltmai grea i totodata cu milt mai frumoasa decats'ar pare din inceput : el trebue sa priveascavestea din toate punctele de vedere, si sa combinedin toate variantele un intreg frumos. Astfel ea-legetorul na numai da receptiunii caracterul

ci produce totodata on intreg non.

Faptele si ideile stint tiara o receptie din po-por : gruparea lor estetica este an capriciu al in-

abusa de bunavointa d-voastr e daca ayinsere, toate variantele, din care am compus preZina Zorilor." Voi atinge dara numai cate-vadeosebiri.

Banal men mi-a povestit despre Smoefa ceafrumoasa"; in comitatul Zarandului mi s'a zisdespre Zina codrilor"; in Comlosu, (Crisana) sevorbea despre Petra Fe-frumos viteaz," si inTemisoara auzii povestea despre Zina zorilor."Am ales numirea, care mi-a prat mai nimerita.

Faptele i ideile sunt, in toate variantele, cu.putinä abatere, tot acelea. Ochii imperatului, Ca-lea lui Petra, ajutorul sfintelor surori, fantanamiraculoasa, scena de la Zina Zorilor, vicleniafratilor i desfasurarea finalase afla in to ate va-riantele. Ce" este tot acea; Cum" nu este totasa. Odata Petra trece pe la o singura, odata pela dou6, i earasi odata pe la alta din cele treisfinte.. Odata lipsesc padurile, odata terile mi-raculoase ; odata Petru trece peste smantana lap-telui, alta data peste palma nasdravanu lui ; odataPetra e ucis, altä data i se fura apa.. c. 1...

Eu, din toate aceste, am ales si combinat.Sucul etic a remas neatins. Am lasat ca gan-

direa morala a poporului roman sit remane in-tacta, si in deosebi, pentruca ea, in toate varian-tele, e tot aceea...morala e resat tatul gandirii po-poarelor, eat% nu a indivizilor.

Stilul este pe cat se poate popular. Cele maimulte frase sant stereotipe, i anume toate cateaunt frumoase. Asta sa-mi fie totodata si scusapentru idiotismele, care an trebuit BA intre inlimba Zinei zorilor" M'am departat Anse demult din mijlocul poporului : nime nu me poatecondemni, daca nu stiu vorbi cu florile ! UnAlecsandri ar fi trebuit ampodobeasca pre ZinaZorilor" pentru ca ea sa nu se rusineze umblandprintre noi.

I. Slavici.

el

in

po-

t

dividualitatii.

ei

in-dividual,

Ae

ZINA ZORILOR. 91

ZINA ZORILOR.POVESTE. *)

A fost ce-a fost; dna n'ar fi fost, nici nu

s'ar povesti..A fost odattun imp6ratun imp6rat mare

puternic; impëratia lui era, atata de mare, in-ct nu se §tia unde se incepe §1 unde sesfir§e§te.

Una ziceau, el ar fi fart de margini, earAaltii spuneau, dl tin minte de a fi auzit dinbëtrani cä s'ar Mut ainioart imp6ratu1 cuvecinii s6i, din care unii erau §i mai mari, §imai puternici, cart. altii mai mici §1 mai slabicleat ansul.

Despre imp6ratul acesta a fost mers vorbadlt e lumea §i Ora, cumci cu ochiul eel de- adrepta tot ride, earl cu cel de-a stinga totläcrimeaza neincetat. Jn War se intreba ta-ra, cA oare ce lucru set fie acela, et ochii impe'ra-

tului nu se pot impaca unul cu altul, §i nu se pot

intelege unul pre altul. Dadl mergean voini-cii la impëratul ca sa-I intrebe, el zimbea aride, §i nu le zicea nimic.A§a remase vraj-ba dintre ochii impëratului o taint mare,

despre care nu §tia nime nimic afart de im-pgratul..

Crescurt fedorii imp6ratului. Ce feciori !ce feciori ! Trei feciori in tart Ca trei luce-feri pe cer :

Florea, eel mai betran, era de un steinjen deinalt, cu ni§te umeri, incat nu l'ai putè

fasura cu patru palmi erusei§.Cu totul alta e Costan: mic la stetturit, in-

desat la faptura, cu bratul de beirbat, cu pum-nul indesat.

Aceastit poveste am auzit-o cu vre-o zece ani ina-inte in bide, de la un Man iutelept.

Al treile §i cel mai On& fecior al impt-ratului e P6tru: inalt, dar subtire, mai multfatit de(-at fecior.-136tru nu face multi vor-ba: el ride si anti, citutit i ride de dimi-

neat& pant in sail. Numai cate-odatt-I vedeomul mai intunecat, dit en mana pletele in

dreapta §1 in stinga de pe frunte i atunci

ti se pare, ca vezi pre un betran din sfatul

imp6ratu1ui.

Mli Florea, tu e§ti acuma mare; du-te §iintreaba pre taica, pentru ce-i plange lui unochiu ear altul ride pururea."

A§a zise Pam catra frate-sëu Florea in-

tr'o bunt dimineatt. Dar Floria nu s'a dus:el §tia Anca de mic, cit imp6ratul se supera da-

ca-1 intreaba cineva de asta treaba.Tot a§a o peitl Petru §i cu frate-seu Costan.Nu euteaza nici unul; last c'om cutezt eu,"

zise la unfit Pëtru. Vorba fu zist; lucrul fugata. Pëtru merse ea sit iutrebe.

Oarbt ti fie murat-ta ce treabit ai tu de-a-ceea ? zise impëratal manios, §i-i dede opalma pe de-a dreapta §i alta pe de-a stmga.

Pam se due supèrat §i !Ipuse fratilor sei,cum a patit-o cu tatal-seu.

De and a intrebat 136tru de treaba ochi-lor, se parea cumea ochiul cel din stingaplange mai putin, caret eel de-a dreapta ridemai mult.

Pëtru i§i intarl pe Ulna, §i mai merse o-

data la imp6ratul. O palma e o palma, §i

done-s done!" Gan& §i fact .

0 WI din nou, cum a mai pettit-o.Ochiul cel din stinga leicrimt acuma nu-

mai din cand in and, cart cel in dreapta

se parea a fi injunit co zece ani.Dad e treaba a§a, gandl acuma P6tru, a-

poi stiu eu ce oiu face. Atata me duc, utita

§i

ii

nid

1

92 ZINA ZOR1LOR.

intreb, atata abd la palmi, panit ce vor ri-de amundoi ochii."

A zis-o; a §i facut-o! Petra nu zicea ni-mic de done- ori.

Fetul meu Petrel zise imperatul, acuma

mai bland §i rizend cu amundoi ochii. Eu

ved, mina tie nu4i ese grija din cap ;spune dar treaba cu ochii mei. Vezi ochiulacesta ride de bucurie, and vez a am a§atrei feceori ca §i voi; eara celalalt plange,

pentru a me tem, ca voi nu yeti fi in staresit imperatiti in pace §1 sa aparati tam devecinii cei vicleni. Dacit-mi yeti afluce Anse

apa de la fantana Zinei Zorilor, ca sit maspa! cu ea pe ochi, imi vor ride amundoi o-chii, caci voiu §ti, a am feciori voinici, pe

care me pot razema.A§a zise imperatul. Petrn-§i lua palaria

de pe prispa §i se duse sa spuna fratilor seice- a auzit.

Feciorii imperatului se pusere la sfat, §i

&ire lucrul pe scurt, cum se cade intrefratii cei buni. Florea, ca cel mai Mandintre cei trei, se duse in grajdiu, alese calulcel mai bun §i mal frumos, puse §eaua pe el,§i apoi lua zioa bung, de la ma §i masa. Meduc, zise catra fratii sei, §i dad' nu voiu venlintr-un an, o lunit o septemana §i o zi cu

apa de la fantana Zinei Zorilor, sa vini tuCostane dupa mine." Se. duse.

Trei zile §i trei nopti Floria nu mai sta.-

ta; calul sbura ca naluca peste munti §i pes-te vai pang ce ajunse la marginile imperatiei.Jur imprejur pe Mug& imperatie era o pa-pastie adanca i peste aceasta prapastie o

singurA punte. La puntea asta mai statii Flo-rea odata: sit priveascit inapoi, apoi sa ieezioa bung" de la Ora.

Fereasca Dumnezeu §i pre sufletul pagan,de aceea, ce vezil Florea acuma, and era sa

plece mai departe. Un balaur! dar balaurcu trei capete, cu ni§te fete grozave, cu-o fal-ai in cer, cu una in pament.

Florea nici nu mai a§tepta, ca balaurul sa-1sealde in vapaie, ci dede pintini la cal, §i seduse ca §i and nici n'ar mai fi fost aici.

Balaurul suspina odata, §i perl fara de

urma

Treca o septemana; Florea nu mai venl;

trecure done; de Floria nu se mai auzea ni-mic. Treat o lima; Costan incepà a alege

intre cai. Ca'nd era:pare zorile dupa un an, o

lunii, o septemana §i o zi, Costan se sul pe

cal, i§i lua zioa Una de la frate-seu cel maimic. Sit vii §i tu, &tea voi perl §i eu," zise;§i se duse cum s'a fost dus frate-seu.

Balaurul de la punte era acuma mai in-frico§at, capetele lui erau mai ingrozitoare, §ifuga voiuicului mai rapede.

Nu se mai auzl de amendoi fratii; Petru re-mase singur.

Me due §i eu in urma fratilor mei, zisePetra intr'o zi catra tatal-seu.

Apoi mergi cu Dumnezeu; ii zise imp&ratul, doara vei ave mai mult noroc cleatfratii tei."

cel mai teller fecior a imperatului luadart zioa bunt," §i pornl cata margineaimperatiei.

Pe puntea cea mare statea acuma un ba-laur §i mai mare, §i mai grozav, cu falcile§i mai infrico§ate, §i mai deschise. Billaurul

avea acuma nu trei, ci §epte capete.Petru statà in loc, and veza dihania asta

infrico§ata. Feri din cale!" striga apoi. BA-

ti-oiu

§i

ZINA ZORILOR. 93

laurul nu ferl. Petra mai strigA odatá si

Ana de a treia oarA; dupg, aceea se rApezl la el

en sabia scoasit.

Indatit i se intunicit cerul, de nu vat" al-tg, decAt foc: foc in dreapta, foc in stihga,foc pe dinainte, foc pe dinapoi. Btilaurul a-runca la foc din toate §epte capitele.

Calul incept a horcAn1 si A se arunca indoue picioare, incAt voinicul nu putea s lu-

cre cu sabia.Sad! easa nu-i bine !zise Petru, si se

coborl de pe cal. In mlna stingl calvl, inmAna dreapta sabia.

Nici asa nu merse : Fet-frumos nu vedeaOM cleat foc §i

A. cast dupt alt cal mai bun ! Petruzise, incAlecA, si se duse ca eari sit vintt.

Mud sosi acasti, ii a§teptà lAptAtoarea sa,

baba Birsa, in poarta curtii.Hei, ftu1 meu Petre, ! am §tiut, cumcl

earA, ai s. vini, fiindcA n'ai plecat bine."Cum sA fi plecat dui ? intrebi Petru pe

jumetate supArat, pe jumetate trist.Vezi, dragul meu Petre, incept a-I inveta

acuma baba, tu nu vei pute merge la an-tlina Zinei Zorilor dectit clack vei cAlArl pe

pe care a cAlitrit tatltl-tu, imperatul, intinereta sa ; mergi, intreabl unde, §i care e ca-lul acela, dup'aceea incalecA si te da.

Petru multami de invetAturA, si apoi se du-se ca sA, 'ntrebe de treaba calului.

Neagritli fie lumina !se rAsti acuma im-peratul. Cine te-a invetat ca sit me intrebitu pre mine asa ? Cu de-a bunt samti vritji-toarea cea de Bir§d. Ai tu minte? Au tre-cut cincizeci de ani de and am fost eu june :eine stie pe unde au putrezit oasele murguluimeu de atuncea?! In podul grajdiului imi pare,

cuma mai este o cnrea din fret'. Atitta amsi mai mult nimic din cal."

Petra esl superat, si spuse babei cum ci ce."Asteapttt numaistrigi baba rizend de bu-

curie. Dad stit lucrul aca, apoi stit bine. Du-te si ada bucata din fret'. Doara voiu sti euface un lucru cu cale din ea."

Podul era plin de frene, de sele si de cu-rele; Petra alese cele mai roase, mai rugi-nite si mai negrijite si le duse babei, ea sitfact, precum a fost zis.

Baba luA, frenele, le afuma cu fum de tl-mitie, zise peste ele o zicala din cuvinte ma-nuntele §i grAl dupa aceea catra Petra: Ie Ire-nele si dit cii ele de propta casei."

Petru fAcu precum i se clise ca stt fad,.Vraja babei a fost bung,. Abia dede Petru

cu frenele de proptA, *) se si intamplA . . .

nu stiu cum . . . un lucru, inaintea cAruia

Petru stete uimit Un cal stAtea ina-intea lui, un cal, cleat care lumea n'a vezutmai frumos ! cu o sea plina de aur §i pie-tre scumpe, cu niste frene, la care sA nu pri-vesti, ca-ti piere lumina ochiului. Frumos cal,frumoasA sea si frumoase frene pentru Fat-frumos.

Sari voinice in spatele Murgului," strigababa Wend cruce peste cal si calAret ; maizise apoi o zicall din cAte-va cuvinte, ci in-teâ in casI.

Dup6.-ce Petru sAri pe cal, simtea cumca ede trei-ori mai puternic la brat si de atAte orimai pietros la iniml.

SA te tini bine, stApane, c'avem cale lungitsi trebue sA mergem jute."

Asa zise Murgul; dar si-a aflat voinicul

1 Pe la noi casele au stipi pe de inaiute care se rn.mese proptio

vApaie.

Ca-

lul,

94 ZINA ZORILOR.

Se dusere . se dusere, sburarecumnu s'a dus nici n'a sburat cal i voinic

nainte de aceea.

Pe punte stelea a cuma un Maur cum n'amai stat, un Maur cu douesprezece capete,. . . Douesprezece capete, care de care maigrozave, mai pline de vApaie ! . Hei! dar§i-a aflat voinicul. Petra nu se inspAimAntA,ci incepà a se sufleca la mAneci 0 a scuipain palmi: Feri din cale !"Belaurul incepil ascuiph la foc.

Petru nu mai fit& darn multA vorbA, ci

scoase sabia, §i se glti sA se rApadA spre punte.

StAi ! stAmperA-te! stApitne, gräl am= Mur-

gul, fl cum zic : intepene§te-te cu pintenii la.mine in bail, scoate sabia, i stAi gata,avem sA sArim peste punte i bAlaur. CAnd

vei yea apoi cä suntem tocmai pe deasuprabitlaurului, taie capul cel mai mare, §terge cumAneca sabia de sAnge §i o bagit .in teacA)

ca sA fii gata pe cAnd ajungem la plment."

Petru strinse din pinteni, scoase sabia tAiecapul, §terse sAngele, bag& fierul in teacA, §ifn gata pe and simp pAmentul sub picioa-rele calnlui.

Aa trecure puntea.

SA mergem mai departe," incepà Petra vor-

ba dupA ce mai privl odatA inderAt la Ora sa.SA mergem!" ei respunse Murgul. Numai

spune-mi acuma, stApAne, cum sA mergem ? SI

mergem ca ventul ? sl mergem ca pedal ?sA mergem ca dorul ? sau sA mergem cbiarca blAstemul ? . .

Petra privl inainte §i nu vezil altA decAtcer §i pAment, un pustiu la a cAruivedere i se redicare perii in verful capului.

SA mergem tot una dupl alta, nici pre

G=1==

tare sl nu ne obosim, nici peste mesurA,

a nu ne intArziem."Zise . apoi mersere, mersere

. . . o zi ca ventul, una ca gAndul, una cadorul i una ca blAstemul pAnA ce ajunsere,in crApatul zorilor zilei a patra la marginilepustiului.

StAi acuma! . . DA in pa§i ! . . . SA 'Md.

ce n'am mai vezut," strigA Petru, §tergendu-se la ochi ca omul, care se treze§te din

somn, sau ca acela, care vede ceva, §i-i pa-re cA numai ei pare Naintea lui Petruse intindea o pAdure de aramA . . cu copaci,

pomi §i poame de aramit, cu frunze de ara-mA, cu tufi§i, larbA §i flori care de care maifrumoase, tot de aramA. . . .

Petru stAtil i privl cum prive§te adecA o-

mul, care vede, ce n'a mai vezut §i desprece n'a mai auzit.

IntrA in pAdure.

,,Florile de pe mArginile cAii incepure a selAuda §i a indemna pre Petra ca sA le rupl

sA-0 face. cununI din ele. . . .

le-me pre mine, cit eu-s mai frumoas1dau pntere celui ce me rupe," zicea un aBa ie-me pre mine, cA cine me pune in

palarie, pre acela-1 iube§te cra mai frumoasinevastA din lume," zicea alta. . . . i earA0

se mi§ca alta . . i alta . . . care de care

mai frumoasA §i mai dulce la vorbA pAnA-ce

ademenire pre Petra ca sA le rupA.Murgul sari in lAturi, cAnd vezn cA stapAnul

sea se pleacA dupl flori.Pentru-ce nu remAi in pace ?!" zise

tru cam cu rAstita.Nu rune, cA nu e bine al rupi !" zise Mur-

gul sfAtos.

Pentru-ce sA nu fie bine ?

.

ca

si

§i

Pe-

. .

. .

. . .

. . . .

ZINA ZORILOR. 95

Pe florile aceste zace blAstemul cine ru-pe din ele, acela are sit se lupte cu velvapAclurii !"*)

Ce velva.?!"Acuma dl-mi pace ! AscultA de mine : pri-

ve§te la flori, nu rupe Anse din ele, ci remalin pace." A§a zise calul, i merse in pa§imai departe.

Petra o §tia din patitA, alma e bine s'as-culte de Murgul ; i§i rupse dar gAndul de la flori.

In War Anse! dacg se pane odatl neca-sul in capul cui-va, nu scapit de el, de s'ar§i feri din toate puterile florile tot i seimbiau, §i el tot intr'una slAbea din iuimL

Fie, ce e dat sA fie! zise Petra de la ovreme. Barem voiu yea §i velva pAdurilor.SA ved ce e? cu eine am de lucru? Dacg-miva fi ursita sit mor de ea, voiu marl §i a§a;dacit nu, ... apoi scAp sg, fie o mita §i-omie de ele!" Se puse apoi la rupt de flori

N'ai fIcut bine! ?Me acuma Murgul pliude grijA. Dacit ai flcut-o Anse, e flcuta,

te incinge acuma, §i fii gata de luptI, cl a-cu§ vine velva 1"

Abia vorbl Murgul vorba, abia fu Petru gatacu cununa paniL ce §i incept un vent u-§or din toate pArtile . Din vent se flea vi-for ... Viforul cresca . cresct OBI ce nuse veza altA decAt iutuneric §i noapte §i

earit numai noapte §1 intuneric Petrului iipirea cum eft a luat cineva lumea in spate§1 a incitrcat-o la fugit cu ea, a§a se cutre-ultra plmentul sub el.

Ce sit fie aceastit felvA" eu singur nu stiu. Citndam hitrebat pre bgtritnul ce e acea vgIvit ?" Ce-e ?imi respunse, ce 13M fie ? V1v ca velva, bat'o pë-catullBidigania acea grozavit deacolo din pitdure."

Presupun cumce. ar fi gnomA, geniu, ori asa ceva,notiunea puterii abstracte a unui lucre.

Fricit-ti e? intrebb, Murgul scuturAnd dincoamA",

Bo! respunse Petra intitrindu-§i pede§i spatele incepure a-i furmica. Dacit e a-cuma a§a, apoi fie, cum e !"

Nici nuli fie fricA! incept a-I indemntMurgul. Ie ireul de la mine din cap, §i umblitca sA'nfreni velva cu el".

AtAta mai zise, cAci Petra nici nu ava impsl desfrene cum se cade pAnA ce §i ajunse

velva la ei....Petra nu pate privi la ea, ... a§a era de

grozava, §i infrico§atI.

Cap n'are der nici far/ de cap nu e .

Prin aer nu sboarA dar nici pe pAment nuumblit... Are coami ca §i coarne cacerbul, fatA ca um], ochi ca dihorul §i tru-pal e de toate numai de fiintA nu ... A§a

era velva and' se ritpez1 WI% Petra. '19Petru se sprijinl in fere, se redid, in pi-

cioare §i incept a lucra cAnd CU sabia, andcu bracul, earl sudorile mergeau dupl el capereul.

Treca o zi §i o noapte; lupta nu mai a-junse la capet.

Stu! ... Sit ne mai intitrim o leacA !" zise

velva resuflAnd cu greu.

Fet-Frumos IAA spada in jos.Nu sta!" strigi Murgul cu gr./0)Ra.Petra :earit§i incept a lucra din toate pu-

terile.

Veva renchezi acuma odatA ca §i calul...

Cine afilt aceastit descriere estraordinarA, trebue sitcugete cA poporul romito, totdeauna grandiositateao exprimit prin o descriere pe cAt se poate maivagA. i asta e foarte corect, fiind cA lasl cAmp ii-ber inchipuirii fie-citruia din ascultAtorii sei, careastfel ii infittoseazit lucruri citt se poate mai mon.struoase.

:

.

')

edit],

")

......

...

...

inima,

...

96 ZINA ZORILOR.

apoi aria ca lupul, ... §i se rApezi din nou laPetra. Lupta mai curse o zi §i o noapte §imai infrico§atA decAt pAnA acuma . .. Petrasimtea, cum cA abea se mai poate mi§ca deobosit ce era.

StAi acuma, ca ved ciE am cu om de lu-cru! Stai, zise velva acuma de-a doua (Ara,stAi ! sl ne impAcAm."

Nu sta!" vorbl Murgu.Petra se lupth mai departe de §i abia mai

putea resufla. Dar nici veva nu se mai rA-pez1 ca plinA acuma, ci incepA a se purta maicu cale §i treabg, cum se poartA adecA toate,&and nu mai simt puteri in sine.

A§a curse lupta panii in zorile de-a treiazi. Card incepure zorile a crApatl, Petra fleace WA, ... destul, cii, arunci freul in capulvelvei obosite . .. DeodatI se fAcA din velvaun cal, .. . cel mai frumos cal din lume.

Dulce-ti fie viata, cA me scapa§i de la ro-bie 1" zise acuma, velva prefacuti in cal, §i

incepà a se desmierda cu Murgul.Mai in urmg, intelese Petra din vorbi §i

cuvent, cum cii velva nu fuse altA decAt un

irate a Murgului, pre care l'a blastemat sIntaMiercure inainte de asta en atAte §i atate sutede ani.

Petra leg& velva de calul seu, se sul peea, §i se puse din nou pe cale ... Cum a mers?nici nu e nevoe O. spun. RApede a mers, .. .pang ce a e§it din plidurea cea de aramit.

Stati pe loc ! Dati in pd§i, A IQ ce n'ammai vezut !" zise Petra mai odatI, cAnd e§iredin pAdurea cea de aramA.. .. Inaintea lui se

intindea acuma o padure AncA mai minunaddeciit cea de aroma, cu tufi§ mai strAlucitor,

en fiori mai frumoase §i mai ademenitoare :

el intri in padurea cea de argint.. ..

Florile incepare a vorbl IWO mai dulce §imai indemnAtot decAt celb din plidurea de a-ramI.

SA nu mai rupi din flori, zise velva cealegatii de Murgul, cAd frate-meu e de §epte ori

mai puternic decAt mine."

Mi se oprl Anse Fet-Frumos cel ma defricA!? ... .Abea trecif una, douë, pan& ce Pe-tra §1 incepA a rupe la flori §i-a le impletl incununa.

SA flea vifor mai turbat, noapte mai nea-gra, pitmentul se cutremurA mai tare decat inWilma de aramii ; velva padurii de argintse rApezl la Petra c'o grozAvie de §epte ori

mai mare decAt cum a fost in pAdurea de a-mina ... Nici el nu fa Anse lene§! ... Lupta maicurse odatA trei zile §i trei nopti; §i'n crApe-tul zorilor zilei a patra Petra infrenit §i po

adoua velvA.

Dulceii fie fericirea, cl m'ai scos de larobie !" zise §i astAlalta veva, ... apoi se in-

tinsere la cale, cum s'au mai intins §i pAnAacuma.

Ho ! stgi pe loc!... Da0 in pa§i!... SAved, ce n'am mai vezut Ina," strigA calAre-tul, acuma de-atreia oarA, puse dupA aceeapalma pe ochi, fiind ca sA temea, ca-i va penlumina de razele, ce veneau din pAdurea ceade aur. El mai vezuse lucruri minunate, dardespre a§a ceva nici nu s'a visat Oa acuma.

SA stAm pe loc! cA nu e bine," strigarecaii deodata.

Pentru ce sA nu fie bine ?!. intrebA Petra."Tu earA§i ai sit rupi din flori. §tiu cli nu te

va rabda firea! . .. §i fratele nostru cel mai te-Or e pe de §eptezeci §i §epte de ori mai pu-ternie §i mai grozav deeilt noi tqi trei la o-

.1M11=11...

ZINA ZORILOR. am

lalta S. incunjuram dar pedurea!" A§avorbl. Murgul.

Ba nu! respunse Petro, se, mergem! SI levedem toate dace am vezut ceva ; s le pa-tim toate, dace, am Mit ceva. N'ave0

nici eu n'am!"Nu e nevoie sa spun, cum ca Petru eare§i

a fecut facuta... Doamne! dar cum sa nu ofact ...

Abia impletita ft cununa, pant ce §i inceptsa fie ceva cum n'a mai fost.... Acuma nu eramai mult vifor, nu mai mult intunecos ; pa-

mentul nu se cutremura !mai mult ... Se fa-cea nu §tiu ce §i nu §tiu cum ... destul ca

Petrului ii 'Area c'a intrat cineva in miezul§i a inceput ca s'o intoarca pe dos ... Gro-

zav era ce era, §i infrico§at . §i sa fd-reascii Dumnezeu 1...

Vezi a§a! zise Murgul superat dace n'aiputut remane in pace."

Petra vezt, di nu mai vede nimic, incepta simtl ca nu mai simte nimic, §i dete a pri-cepe, ca nu mai are ce se priceapa: teet dare§i nu zise nimic, ci se incinse §i se act gatade hip a. Vie acuma velva! strige dupe, a-ceea. Sau mor, sau ii pun freul in cap !"

Abia zise vorba Ong ce §i vezt ceva nemai vezut, apropiindu-se dare, densul . 0negura dease, venea catra Petru. A§a era dedease negura asta, inctt Petru nici pre sineinsu§i nu se putea vede inteensa!

Ce e asta?!" striga Petra cam insptiman-tat, cand incept a simti, ca-1 doare din toatepartile. Se inspaimantt Anse §i mai tare, dudvezt, ca nici el singur nu-§i aude vorba in ne-gura cea deasa. Incept dar a da cu sabiain dreapta §i'n stinga, pe dinainte §i pe din-dell, a da in toate pitrile §i din toate pu-

terile, care le mai avea cam face adect o-mul, care vede c'acuma nu e bine ... A§alucre, el o zi noapte fart sit vada, aka de-cat negru inaintea ochilor sei, fart sa audaalta decat cursura sudorilor sale de pepurile cailor ... De la o vreme chiar §i in-cept a crede, ca nici nu mai trae§te, ci amurit acuma de mult... Deodata incept ase desface negura . In zorile zilei a.douanegura se resfira de tot, §i pe cAnd se ridictsoare pe cer, inaintea ochilor lui Petru eralumina ca lumina. Lui ii part acuma ca senascuse din nou.

Velva? ped ca 'n palma.Resufla acuma odata, ca earl va sa in-

ceape lupta din non!" zise Murgul.Ce-a fost asta?" intrebtVelva respunse Murgul, velva a fost, pre-

facuta in negura Resufla numai cit earA§i

vine!"

Nici n'a zis'o bine Murgul asta, nici n'ava.Pet_u vreme ca sit resufle pane ce §1 vezt etvede ceva venind de-oparte, ceva despre ce nu

§tiea, ce e 0 apt, Anse flu e ca apa, ct-tipare cit nu curge pe ptiment, ci sboara cum-va

sau ce face ... Destul ca urme n'are, §i pe

sus nu sboare, . A§a ceva, ce nu e,!Vai! striga Petru."Tine-te §i de., nu sta 1" zise Murgul... §i

nu mai zise dupe, aceea nimica, ca-i astuptapa gura.

Lupta se incepà din nou... Petru dAdt ozi i o noapte necurmat fart ca sit ft §tiut

in ce, §i se lupta, fara sit §tie cu eine... Candse apropiare zorile zilei a doua, incept a simt1alma slabe§te din picioare.

Acuma pier! striga cam superat; Anse pen-tru aceea incept a-§i intarl pe inimit i a da

13

...

lu-

lull

...

§i-o

fru-

Petru.

fent,

98 ZINA ZORILOR.

limn mai Open ... Soarele resari pe cer, apaperi fail sa se §tie cum §1 cand.

Resufla! gill Murgul, resufla, a n'ai multavreme. VOlva vine de loc !"

Petru nu mai zise nimic, ca nici nu §tiea,saracul de el ce sa mai Lea de obosit ce era.SI a§eza, darn mai bine in §ea, strinse maibine de sabie, §i a§tepth, a§a gatit, ca sa a-jungd, ce vedea ca vine...

A§a cumca, nu §tiu cum, ea §i cand se vi-seaza omul, ca vede ceva, ce n'are ce are, §iare ce n'are : a§a ii parea lui Rehm ca ar fivMva acuma. 0 ! doamne! o! doamne! cumpoate fi vOlva paclurii de aur, cand s'a dus dedoue ori cu ru§ine 21 Sbura pe picioare §iumbla pe aripi, ... era, cu eapul dinapoi §i cucoada dinainte, en ochii in piept §i ea pieptulin frunte ... §i cum mai era and, numai Dum-nezeu ar §ti s'o spuna! ...

Pre Wtru il trecurn fiorii odata din sus injos, odatit din jos in sus, odata crud§ §i o-data curmezi§; dupd, aceea i§i intari pe inima,

§i inceph a lucra, cum a mai lncrat vi ... n'a

mai lucrat.

Trech zioa, P6tru inceph a slabl din puteri.Trech murgul serii; lui Petru incepur6 a i seimpaingina ochii. Cand ajunse miezul noptii,

Petru gag cumca nu e mai mult calare. Niciel singur nu §tiea, cum §i ednd a ajuns la pa-meat; destul, ca nu mai era pe cal. Cand

inceph a se desvell zioa din noapte, Petra numai putea sta in picioare, ci se MA, in ge-nunchi.

Nu te lash ! mai tine-o Ancit o lead! strignMurgul dud vezh ca slabese puterile stapa-nului seu.

Pntru se §terse en mIneca came§ei de su-

clod, i§i incorda toate puterile §i se ridica,

and, odata in picioare.Love§te acuma vOlva en fretil peste bot!"

zise Murgul.Pètru fach pe cum i se zise.Velva r6ncheza acuma odatit ca armasarul,

incdt Pëtrului ii parea Ca sa asurzeasca, apoisari la Mill, de§i abia se mi§ca §1 ea deobosita ce era.

Lupta nu mai curse mult. PCtru fach cumWA §i puse frëul §i la asta veva in cap ...Pe cdnd se ficea ziod cum se cade, Fet-fru-mos calarea pe al patrulea cal.

Frumoasa-ci fie nevasta, ca m'ai scos dela robie !" zise vëlva.

Plecare, se dusere, §i pe cand se invalueazioa cu noaptea, ajunsere la marginea paduriide aur.

Cum mergeau a§a pe cale, lui Pètru incepha i se int §i ca sa Ikea qi el ceva, dete aprivi la cununele cele frumoase.

Ce sa fac eu cu trei cununi? inceph a vorbla§a singur. Destul imi fie una. Tin pre ceamai frumoasa." Aruncl dar cea de arm*apoi cea de argint, §i tinii numai pre cea deaur la sine.

Stai!' zise Murgul. Nu arunch. cununile.Descaleca §i le ridica, caii vor prinde Micabine."

Pntru fach precum i se zise, §i merse maideparte.

Cand era soarele de-o palma de la pamant,a§a de catra sara, cand incep musculicele a

se aduna, calaretul nostru ajunse la margineapadurii ... Naintea lui se intindea un pustiumare, ... mare, ... Citt vedeai cu ochii nu ye-deai nimic pe el.

Caii se oprirë in loc.

ZINA ZORILOR. 99

Ce e?!" intrebh Ntru.Nu e bine!" respunsë Murgul.Pentru ce sa nu fie bine ?!"Intram in imp6ratia Sfintei Mercure. Cat

vom merge prin ea, nu vom da de alta cleatde frig si earasi de frig. Pe marginele callvor fi tot focuri din focuri i eu m6 tern, catu vei merge sa te incalzesti."

Si pentru ce sä nu m6 incalzesc?"

7)Nu e bine sa te incalzesti !" respunse Mur-gul cu grija.

luta! gal Pëtru fara frica, dad, trebue,voiu sti rabdh si la frig".

Pe cat P6tru intra mai a danc in imp6ratiasantei Miercure, pe atata simp a mai tare, canu e bine cum e. La tot pasul era mai frig,mai ger ... dar frig si ger incat inghetamaduva in oase... Dar nici P'elru nu era fa-cut din piciorage ! voinic a fost la lupta: voi-nic rernase si la rabdare.

Pe marginea caii tot foc din foc §i langafocuri tot oameni din oameni, care chemaupre Fetru la sine care de care cu vorbe maifrurnoase si mai ademenitoare. P6trului in-cepa a i se ingheta resuflarea in gura, dar elnu se lash, ci inca porunci Murgului ca samearga in pasi.

Cata vreme a rabdat voinicul nostru la gersi f. ig, nici nu se poate spune cad fiecarestie, cum ca impèratia santei Miercure nu ede o asv6r1it1t, de doue nici frigul nue frig ... numai eac' asa, ci frig, frig, ... in-

cat inghiata si vitelul in vaca, . incat crapit

si stancele de ger ce e . . .

Asa e zeu acolo ! Dar §i Ntru n'a cres-cut fara necaz . Scrisch din dinti si nimicmai mult, desi a fost intepenit, incat nici numai putea clipl.

Asa ajunserd la santa Miercure.Fetru se cobori de pe cal, arunch fr6u1 in

capul Murgului, si intri in coliba santei Mier-cure.

Buna zioa, Maid, I"Multamim, voinic friguros!"P6tru rise odata, dar nu respunse nimic.

Voinic ai fost, 6i zise acuma santa Mier-cure batèndu-1 pe umeri. Acuma sa-ti dau cä-

tigul." Se duse dupa aceea, deschise un scrinferecat, §i scoase din el o cutie mica. Eaca,zise mai departe, cutia asta e data din IA -trani, ca sa n'o poarte decat acela, care a tre-cut prin impèratia frigului. Nati-o, si poartigrija de ea, ca-ti ya prinde anca bine. Cand

o deschizi, iti vine veste de unde tu nurnaivrei si stire adev6rata din tara ta."

P6tru multami de vorba §i dar, §i se sui pecal §1 porni mai departe.

Dupa ce se departa de-o asverlita bunkdeschise cutia cea vrajita.

,Ce e porunca ?" intrebh nu stiu ce dincutie.

Veste irni ada de la taica," porunci P6trucam cu frica.

Sede la sfat cu betranii!" respuns6 cutiea.Merge-i bine?"Zeu aci cam rëu, ca-i sup6rat I"

Cine ii supOra?" intrebh P6tru acuma maiaspru.

Fratii tei Costan si Floria!" respunse ea-rasi din cutie. ,,Pe cum imi pare cer imp6-ratia de la el, si b6tranu1 zice, cä n'ar fi vred-nici de ea."

Mergi, Murgule, ca nu e vreme de pierdut!"strigh acuma Pam. Inchise dupa aceea cu-tia, i o MO in traista.

... Si

pi

100 ZINA ZORILOR.

Se dusere cum se duce naluca dud umblaventoasele §i gonesc in miezul noptii pricolicii.

Citt au mers a§a, nici nu se poate spune...Au mers mult, foarte multi

Stai sa-ti mai dau un sfatl" zise Murgulintr'un tarziu.

S'auzim gill Petru.Ai avut necaz eu frigul; acuma ai sA dai

de-o caldura cum n'a mai fost. SA remaivoinic I sa nu te tragi la recoare. ca. nu e bine."

Mergi ! respunse Petru. Nu-ti fie frica:dacit n'am inghetat, nici nu me voiu topl."

Hm 1 ... aici e o cablura incat se tope§te

§i meduva in ease ... Caldura adeca, cum nupoate fi decat in imperatia santei Joe.

Pe cat mergeau mai departe, cu atata ciLl-

dura era mai mare... De la o vreme ince-pure a se topi chiar §1 potcoavele de la Mur-gul de pe copite . . . . Hei dar nici Petrunu se lasa I ii curgeau sudorile vale ; el

se §tergea cu maneca, . . . §i mana in goanlmai departe.

De cald ar mai fi fost cum ar fi fost ;era Anse §i un alt lucru, care pre Petru-1supera And mai tare. Pe langa cale, totate de-o asvirlitura bunit de departe unade alta, erau ni§te vai recoroase, cu ni§teisvoare reci §i stemparatoare Cand Petruprivea la ele, simtea, ca i-a sent inima §i is'a uscat limba in gurii de sete, ce-i era ..... Pe lauga. isvoare erau tot crini, vi-

oare §i trandafiri, prin earba cea molcuta, §ipe ele odihneau ni§te fete, frumoase, Doam-ne! incat nici nu pot fi mai frumoasePêtrului ii venea sit inchida, ochii ea sa nicinu mai vadit a§a lucruri ademenitoare.

Vino, voinice la recoare ! Vinol stai deYorba chemau fetitele.

Petru &idea din cap §i nici nu zicea ni-mic, cit i s'a fost oprit §i graiul.

Mult au mers a§a, . foarte multDeodata simtire, ca incepe caldura a se maistempara . Din departe, pe un deal se ye-dea o coliba : aici locuea santa Joe.

Petru trase spre ea.Cand erau sit ajungit la colibii, santa Joe

le e§I in cale, §i zise zioa bunit lui Petru.Petru-i multaml . precum e acuma da-

tina la oameni cu cinste §i naravealii, prinseredupit aceea vorba, . . . cum prind adecit oa-menii, ce nu s'au vezut and. Petra spuseveste de la santa Miercure, vorbl despre pa-timile sale §i despre ci.lea in care a pornit.§i lulL zioa buna, ca zeu ! el nu pre avea

vreme de perdut . Um ! eine scie cat maiavea sA mearga pia, la Zina Zorilor

Mai stai o lead ! grid sauta Joe, §a-timai zic o vorba. Acuma intri in imperatiasantei Vinere: sa treci §i pe la ea, §1 sit-ispui sanatate §i voie Mina" de la mine.Cand vei merge apoi catra casA, sit vii eari§i pe

la mine, cA am sa-ti dau o treaba, care-tiva prinde bine".

Petra multaml de vorba §i de toate, pleddupa aceea mai departe.

Abia mersere cam a§a cat tine o pipit

de tutun pang ce §i ajunsere intro tail noult.Aici nu era cald, dar nici nu era frig,

ci . . aa cum-va intre ele . . cum e colea pri-mlivara, dud incep a se interca mieii. Pe-tru incept' acuma a resufla mai a stemperareEra Anse un pustiu . . . numai nasip §i scaiu. .

Oare ce sit fie aceea ?" intrebA Petru, (landcu ochii de a§a ceva ca §i o casit Anse de-parte, .. foarte departe tocmai pang undeajungeau ochii lui peste pustiul cel gol.!" ii

I

I

1..

ZINA ZOR1LOR. 101

Aceea e casa santei Vinere, respunsI Mur-gul. Dacä mergem bine, poate ajungem

and pan/ ce se intunecI deplin.A§a gi fu Noaptea se fact. noapte, Fat-

frum )s se apropia cu incetul de casa cea

departata.

Peste pustia se vedea o multime de nalucice se goneau pe din dreapta, din stinga, pedinaintea §i pe din dosul lui Pam.

Sa n'ai nici o frica ! zise Murgul. Acestesunt fetele vantoaselor. . . Se joaca prin aeragteptand ca sit yin& §i vërcolacii".

Aga ajunsar6 plua la casa santei Vinere.Cobori acuma gi intra in casa!" zise

Mu rgul.

Patru vol sit facI ce i se zise.StIi ! Nu fii aga grabit, vorbi Murgul mai

departe. Sit te invat mai nainte ce gi cumsit faci. La santa Vinere nu poti intra, cit

e pazita jur imprejur de ventoase".1Ce sI fac dara ?"Ta cununa cea de arama, gi te du cu ea,

vezi colo, departe, pe colina ceea. CInd veifi apoi acolo, incepe a striga : Vai, ce fetefrumoase ! ce Ingeri ! ce suflete de zinal." Dii-pit ridica cununa in sus §i zi: Daca al§ti, cit ar primi care-va cununa asta de lamine ! daca a§ gti daca a§ gti I si a-runcI cununa".

§i pentru ce sa fac aga ?" intreba Paru,. . . cum intreaba adeca omul, care vre sIgtie, cit pentra ce face, ce face.

Tad, du-te gi fioa zise Murgul pe scurt,Patru nu mai lungl vorba, ci facii precum

i se zise.Abia arund Para cununa panI ce se gi

ingram6dirö vailtoasele peste ea, gi incepura

a se bate ca sa o aibit, care de care

Pam o lua, acuma cittrlt casa.StIi ! stria& Murfrul And. odata. Ancit

nu-ti le-am spus toate. le cununa cea deargint, apoi te du gi bate la fereasta santeiVinere . . . Dad, te intreabI baba ,,cine-e ?"tu zi cl ai vt.nit pe jos, ca ai ratacit prin pus-tiu. Ea te va =Ina in darapt. Tu sit nu temisti, ci sa zici : Ba zeu! eu nu voin mergedi, de cand am fost mic tot am auzit defnumsea sAntei Vinere, gi nu mi-am facut

opinci de otel cu curele de vitel, nu am ve-nit de noue ani gi none luni, nu m'am lup-tat pentru cununa asta de argint, care voescsit i-o dau ei, nu le am facut gi p4it toateaste pentru ca sa, merg inapoi and voiu a-junge la ea" . . Aga O. faci gi aga s/ zici :de a;ci in colo grija ta sa fie".

Raru humai facii vorbI, ci pornl spré casa.Cum era asa noapte, Part, nici nu vedea

casa santei Vinere, ci merse numai pe ra-zele luminei, ce strabateau din fereasta pitnitla el. Ajungënd la cash', nigte cAni, incepura

a latra, and simcira ceva strain prin apro-piere.

Cine se mane/ cu clinii? email i-ar fiviata! striga sInta Vinere mInioasI cumse cade.

Eu sunt, santI Vinere, eu! zise Pam resu-!land odata cu greu, ca omul, care ar vre§i n'ar vre sI facI, ce face. Am ratIcitprin pustiu, gi n'am unde sa dorm peste noapte.

Aici tacit, nu cutéza., sI zicI mai mult.,,Unde ti-ai lasat cabal ? intreba sInta Vi-

nere cam aspru.Paru sta in chipsuri : nu gtia sI mint/

on sit vorbeasca vorba dreaptI. Na respun-se nimic.

Mergi cu Dumnezeu I fetul men! Eu n'am

aceea

II

qa.

L.

102 ZINA ZORILOR.Mu.

loc sa-ti dau" zise santa Vinere §i se retrasede la fereastrA.

Petru zise acuma ce i-a fost zis Mur 4111sa zica.

Abia-§i sfir§i Petru zicala pana ce §i vezU,cuma oanta Vinere deschide fereasta vor-bind catra' el cu vorba dulce §i bran&

SA ved cununa, fetule!"Petru-i intinse cununa.Vino in ma! zise santa Vinere, nu te

teme de cani, ca ei inteleg voitqa mea."A§a §i fit. . . Canii incepure a mi§ca din

coada, mergend in urma lui Petru, cum mergdupa om, cand vine sara de la IarinA.

Pam zise burl sara," cAnd intra in cash,1§i puse palaria pe vörful cuptorului, §i se a-§ezh pe pomnol dupa-ce i se zise sl §ada.

Acuma se vorbi . . each despre lucruri de

toate zilele ! despre lume, despre réutatea oa-menilor, . . §i despre alte lucruri ca aste . .

fara Dici 0 treabl §i pr4 . . . Precum se ve-

dea, santa Vinere era foarte superata pe oa-meni; eara Petru-i dada in toate de dreptcum se cade adeca omului, care §ede la ma-sa altuia.

Doamne ! dar §i betrana era baba asta !.

Eu nu §tiu de ce privea junele de Petra a§ade-a diochiul la ea I Doara voea sa-i nu-mere creturele din fat/ ?! Poate I. Ar fi tre-buit Anse ca sa se nasca de §epte ori tot unadupa alta, §i sa traeasca tot ate de §epte oricat un om intr'o viata pentru-ca sl poata a-junge la capet cu numeratul

Santei Vinere ii ridea ansë inima de ba-curie, cand vedea, mica Petru se perde cutotul in privirea ei.

17 Cand nu era anca, ce este, incepa santaVinere vorba, cAnd lumea And nu era lume,

atunei m'am nascut eu, . . §i eram atata defrumoasa ca copilA, incat parintii mei au la-sat sa fie lume, ca a fie eine sa se minu-neze de frumseta mea. . . . Cand s'a facut a-poi lumea, en eram fata mare, §i, de minu-nat ce s'a minunat de frumseta mea, lumeam'a diochiat De-atunci se fac pe toatasuta de ani cate-o cretura pe fata mea. §i

acuma-s betrana " Santa Vinere nu mai putuvorbi mai departe de trista §i de superata.

Vorbind mai departe, Santa Vinere spuseapoi lui Petru, cumca tata-seu era odata im-perat mare §1 puternic, §i, nascendu-se vraj-ba intro el §i Zina Zorilor, care imperate§tein taxa vecinti, fuse bajocorit, cum nu se cade,de catra vicleana de vecind. Incepit apoi avorbl ate rele toate despre Zina Zorilor, . .

Pam, ce sa mai fad. §i el ? asculta tacut.. . Eaca mai zicea §i el cate-odata A§a-e zeuaci!" Ce alta se poata face ?

Dar sali dau un 1u2ru, daca e§ti voinic,§i vrei sa mi-1 faci, grill santa "Vinere campe cand incepure a fi somnoro§i. Este la ZinaZorilor o fautana eine bea din apa ei, acelainflore§te ca trandatirul §i ca viorelele.aduci un ulcior din aceasta apa, §i-ti voiu fibuna multamitoare. . . . Lucrul e greu! ce-edrept-e drept! Imperap Zinei Zorilor e

phzita de fel de fel de fiare §i zmei ingrozi-tori. Sd-ti spun Anse' ceva §i dau unlucru."

Dupa ce vorbl a§a, santa Vinere se dusela un scrin ferecat din toate partile, §i scoasedin el un fluera§ mic, micut.

Vezi tu fluera§ul ista ? grai catra Petru,mi l'a dat un mo§ betran And, de cand eramMara. Cine aude sunetul acestuia, acela doar-me ... doarme... pAng. ce nu-1 mai aude. Tu

SCE:I=LINI.I.M12

:

Sti-mi

sa-ti

Z INA ZOR1LOR. 103

sa iei fluera§ul §i sa tot anti din el cat veifi in imperatia Zorilor. Nime nu te va a-tinge, caci tot& lumea va dormi."

Petra spuse acuma in ce cale a pornit §ice treabti cearca. Santa Vinere se bucura Ana§i mai tare.

N'au mai stat mult de vorbit ... Dar cumsa §i stee, and a fost trecut acuma miezulnoptii bine, bini§or.

Petru lua noapte buna" Wig& fluermul inteaca, §i se sul in podul casei ca sa mai doarma

§i el de la o vreme.Pe and se revarsau zorile, Petru era in

picioare ; luceaferul boului nici nu s'a fostridicat bine pe cer, pana and el s'a §i fostsculat. . . Lua, un troc mare, il umplii de ja-ratic, §i se duse ca sa hräneasca caii. Dupace Murgul mama cate de trei-ori trei, earl

cai cate trei trocuri pline de jar, Pe-tru trase la fantana, adapi §i se facit gatade cale.

Stan striga st.nta Vinere de la fereasta."Mai am sa ci zic o vorbin . . Sa-ti mai dauun sfat."

Petri' s'apropie de fereasta.Las6 un cal aici §i plead numai Cu trei.

Mergi apoi incet papa ce vei ajunge la im-pel-4a Zorilor. Aici drscaleca, §i infra pejos. .. . Cánd vei venl apoi indarat, a§a sa vii,ca toti trei caii sa-ti remand in cale, s'a-jungi pe jos."

A§a voiu sit facl" gritI Petru voind s piece.

Nu te grabl, cit n'am gatit and, vorbisanta Vinere mai departe. Sit nu prive§ti laZina Zorilor, ca, ea are ochi, care vrajesc §i

priviri, care ritpesc mintile. E urita, . . a-tata de urita incat nici nu-ii pot spune. Areochi de bnha, faca de vulpe §i ghiare de ma-

ta. Auzi? sa nu prive§ti la ea. . . . §i Dum-nezeu sit te aducti intreg §i sanatos, fetul

meu PetrePetru multami de vorba §i invetatura, §i nu

se oprl mai mult . . Unde avea el vreme dea sta cu babele la vorba . . Las& pre Murgulca sa pasca, se intinse apoi la cale. .

7. .

Departe . . . departe uncle se lasa cerulpe pament, uncle stau stelele de vorba, cn

florile, acolo se vedea o ro§ata senina,

cam a§a cum e cerul colea in zorile de pri-mavara, dar mai frumos §i mai minunat! . .

Acolo era cetatea Zinei Zorilor.De aici panit acolo, de acolo panit aici nu

era alta decal iarba §i flori. . §i apoi nuera nici cald nici rece, nici luminos, nici in-tunerec, ci a§a cum-va intre ele. . . cum e co-lea pe la St. Petru cand te scoli ca sa manivitele la turma. . . . Petru numai de-un dragumbla prin Ora asta placuta

Cat a mers Fet-frumosul nostru a§a, aceeanu se poate spune cu vorba omeneasca, fiindcit inteaceasta tart n'a urmat zilei noapte§i noptii ziott: erau pururea zori cu ventmale §i recoros, ca soarele ascuns §i luminade jnmetate ; imperatia noptii §i a zilei se in-cepea numai de la casa santei Vinere.

Dupa mult mers §i lunga caletorie, Petraveza zarindu-se ceva alb prin ro§ata cerului.. . Cu cat se apropia mai mult, cu atata ceeace vedea, se desfa§ura mai tare naintea ochi-lor lui. . . . Asta era cetatea. . Petra privi. . . privl. . . . Resufla apoi odata cii greu, caomul care gande§te doamne multamescu-ti!"

. . Dar §i frumoast era cetatea asta ! . . .

Ni§te turnuri nalte . . . nalte . . pang din-

ceialalti

l"

104 ZINA ZORILOR.

colo de imptirgia norilor, ni§te pdreti albica gbioceii §i ridicati mai sus cleat cum stdsoarele la pränzul cel mare, un acoper4 deargint, dar cum de argint?! a§a, cd nici nustalucea in bp. soarelui, . . . §i fere§ti . . .

tot din aer tors cu multd maiestrie §i esut ingherghef de aur intunecos. . . . Peste toate as-te se jacau apoi razele vesele ale soarelui

cum se joacd vdntul cu umbra crengilor, co-lea primdvara cAnd abia se mi§cd de lene§ce este.

Pdtru stete uimit in loc ca A, se poatd mi-nuna de-atAta frumusetd. ingrarnaditd.

Mult n'a putut s stee, eà i-a fost degrabA:descAlecd dard, last caii ca sd posed pe iar-ba cea plind de road, i§i lud fluera§ul precumi-a fost zis sdrita Vinere, zise odata ,,Doam-ne-ajutd," §i plecâ la lucrul cel mai mare

Abia merse, a§a singur, pe jos, o calecam de trei asvdrlite bune, pand-ce §i detede un nAsdrd,van adormit de dulceata fluera-§ului. Acesta era unul dintre pIndarii ju-rului cetatii Zinei Zorilor. . . . Oare doamnecum a putut cre§te atäta de lung? cum s'aputut intrupa atata de puternic ? §1 cum ii

pot fi bratele atAta de miezoase 21 Cum

stdtea a§a culcat pe spate, Pam inceprlmdsure cu pa§ii. . .

Nu voesc sa spun minciund ! . . a fost An-

sd lung, ioarte lung ; atata de lung a fostInca Pdtru resufla odata cu greu, and ajunsede la picioare la cap .. nu §tiu acuma cu deabung samd . . . . de obosit, ori de uimit. Nicinu e minune dud s'ar fi fost uimit: nu e lu-na la resdrit atAta de mare, cdt era ochiulndsdrIvanului. Apoi barem dacd ar fi fost §iacesta ca la altd lume, dar era tocmai in mij-locul fru*. . . . A§a era ochiul! . . Cum

au putut apoi celelalte sit fie! Pdtru)

voinic de voinic, dar zeu! el multdmi lui Dum-nezeu, flueraplui §i sdntei Vinere, aimed n'adat de rdu cu acest om neom, §i pled cu in-cetul mai departe. . . .

A§a, . . . cam cat merge ornul Nina ce-ivine sa se pun/ la recoare, mai merse Pd-tru pand ce d'Adir de alte lucruri §i mai gro-zave. . . Ni§te balauri, tot ale cu §ep-te capete, erau intin§i la soare, §i ador-mii cAnd pe de-a dreapta, and pe de-astinga. . . . Cum au fost ace§ti Maui, aceean'o mai spun: §tie acuma toatd lumea, bAla-urii nu-s treabd de gluma §i ris. . . Asta eraadoua pazA a imprejurului de carte. . . .

Pètru trecir cam cu fuga, . . . nu §tiu acu-

ma de grab& ori de groazd.Nici n'ar fi fost Ansd minune dacd s'ar fi

ingrozit! . . . Balaurul, e !.

Acuma ajunse Fdt-frumos la un riu. .

Sa nu gdndeascd dud nime, cli acesta ar fifost riu ca riurile . . . nu apd, ci lapte cur-gea aici, nu peste asip de peatrd, ci pesteOre scumpe §i mArgaritare, . . §i Dll curgea

lin ori rapede, ci lin §1 rdpede deodatd, cumcurg zilele omului fericit. . . Acesta a fostriul, care curge jur imprejur pe langd ce-

tate : . . tot curge . . . tot curge . . . fdr'amai sta fAr a merge mai departe. . . Pe mar-

ginea riului dormeau tot cam de-o sariturdunul dela altul, ni§te lei ingherati. . . . Ce lei

Anse ! Cu p6rul de aur §i pe dinti §i ghiaretot cu ferecaturd. . . Ace§tia erau paza riu-lui. . . . Dincolo, de ceea parte de riu, erao grAdind frumoasd, . . foarte frumoasd . . .

cum nu poate adecd fi decAt la Zina Zorilor.Pe mal tot fiori din flori ; pe flori dormeaudulce §1 lin tot zine din zine, care de care

sa-1

adAnc,

balaur.

. . .

I

ZINA ZORILOR. 105

mai frumoase, mai vriijitoare §i mai dulce lafatit. . . . P6tru nici nu cuteza ca st pri-veasct intr'acolo- . .

F6t-frumos se intrebt acuma cum st trea-d peste riu. Riul era lat §i aditnc, §i pesteriu numai o punte ; . . asta Anse' cum nu mai

sunt puntile in astA lume. . . . Dim oace §i

dincolo, pe un mal §i pe altul, tot cate-ofrunte de punte, pAzitit chte de patru lei dor-mitori; puntea Ans6? peste punte nu poatetrece suflet de om. . . 0 vezi cu ochii, darsimte§ti golittate, cand calci cu piciorul pe ea

. . Cine §tie din ce o mai fi fost §i asta ft-cuta! . . Doar chiar din un puiu de nouri ?Destul cit P6tru remase pe termul riului. SA

tread ?nu poate. SA inoate ?uu e treabl.. Ce sit fact dart? ! . Hei! sit nu fie gri-

jt, de Petru! cu una cu doue el n'o sfir§este!Se intoarse indArapt pana ce ajunse la -nAz-

dravanul eel mare. Ce va da t6rgul §i no-rocul, &WI in sine, st stam dart §i la vor-bA ! Scoall voinice !" strigt apoi pe nazdrit-van trAg6ndu-1 de maneca surtucului.

Ctnd nasdrAN anul se de§tepta din somn,intiffie palm dupit P6tru, . . . . a§a ca §iand vrei srt prinzi o musct.

Petru sufla in fluera§ . . NasdrAvanul cAzA

earki la painënt.Asa-1 trezi §i adormi POtru de trei ori u-

na dupt alta, . . adect de trei ori l'a trezit§i de trei ori l'a adormit. . . Cand fuse casit fie de-a patra oart, 136tru-§i deslegt nafra-ma dela grumazi, luit degetele cele mici alenilsdravanului §i le legt cu ea laolaltA, scoa-se sabia, §i, prinz6nd pre ntsdravan de piept,mai strigt odatit : small voinice !"

1T6z6ndu-se nitsdravanul attta de r6ubatjocorit. Ei, zise cittra P6tru, nu te lupti

in luptt dreaptt StAi la luptit dad, e§ti

voinic ! "

Mai a§teapt'o leact ! mai nainte am o vor-ba: cu tine, gill P6tru. . . Jurt, ca me veitrece peste riu, §i atunci te las st vii la luptt."

Nitsdravanul fAcit jurAm6nt, §i P6tru-1 la-st sit se scoale.

Cand ntsdravanul se siniti de§teptat, se rt-pezi la P6tru ca turtedscA c'o loviturt.. §i-a aflat Ans6 omul! Nici P6tru nu erade eri, dea alaltaeri ; §i el se rApezi voinice§te.

Trei zile i trei nopti se luptar6. NgsdrA-vanul dete cii P6tru de intri pAnt in genun-chi in pitna6nt ; P6tru dete cu ntsdrAvanul

pant in brau ; cart dete nahdravanul pant inpept, §i mai in urmA P6tru pant in grumaziL

Cdnd nasdravanul se sin* a§a strimtorit,last-me, striga insptimantat, et m6dau batut !"

Treci-me peste riu ?" intrebt P6tru.

17Tree !" respunse cela din gaunt.Ce sa fac cu tine, daeit-i calci vorba ?".Ucide-me, fit ce vrei cu mine, numai a-

cuma m6 last st trtese."A§a O. fie dara !" zise I Otru, lua dupt a-

ceea maim cea stingt a ntsdrAvanului §i olegt de piciorul cel drept, ii bag& naframa ingura ca sit nu strige, ii legt la ochi ca stnu vadt, §i porni a§a, purtAndu-1 de manti,

catrii riu.°And ajunser6 la riu, n6sdrilvanul piti cu

un picior de-o parte, cu altul de alta de riu,luit pe P6trti in palmit, §i-1 puse frumos deceealalta parte.

A.cuma e bine! gral P6tnu ; sufia dupt a-ceea in fluera§ si nrtsdrIvanul citztt de alungul

pe malul riuluiA§a treat 136tru riul.

1 4

.

.

.

I

st-I.

last-me,

106 ZINA ZORILOR.

Cdnd zinele cele ce se scAldau in laptele

riului auzire sunetul fluerasului lui Par% eleazure somnoroase, Ore din lapte i adormirepe florile de pe mal. Asa dormind le HAPetru, cdnd se coborl din palma nAsdrAvanu-lui Nici nu cuteza, sd, stee multd vreme laele Frumoase erau doamne ! Cum puteaapoi sd fie insasi Zina Zorilor ? Sau doardea e cea mai with, dintre cele frumoase ?Fet-Frumos nu se intrebh mult, ci pornl casd vadd.

CAnd intra in grading, incepd a se minunadin nou. Cat a umblat i pätit, atAta fru-

museta mai vezut . Lash ca arborii e-ran tot cu craci de aur, cd isvoarele curgeaumai limpede cleat roua, cä venturile se mis-cau cantAnd, i florile vorbeau vorbe dulci

frumoase ! Petra mai mult se mira de aceea,d in intreaga aceasta gradina nu era nici ofloara desfAcutd, ci numai boboci Par' cdaici a fost stat lumea locului, si era sd fie pu-rurea tot primavard.... Jare cAnd vor inflorlflorile aceste dad n'au avut vreme sd inflo-reascA pand acuma ? Si dad n'au inflorit, pen-tru ce ? Asa se intrebh Petru, asa i And

intealt chip, in calea lui catra cetate

Nime nu-i stätea in cale ; nime nu-i opreagandirea ; toata lumea dormea : zinele de pela isvoare, paserile de pe crengi, cdprioareledintre tufite i fluturii de MITA flori, toate

erau duse de fluerasul lui Petru. Chiar nicivgntnl nu se mai jued cu frunzele, nici ra-zele soarelui nu mai sorbeau roua de pe earbA,

riurilP incetare de-a mai curge Singur

Petru era treaz: Petru cu gandurile sale, siPetru cu mirarea gandurilor sale... .

.Ajunse la cure. Jur imprejurul curtii seintindea un erbis frumos si des, un erbis ce

fugea ca ventul. Poarta era in frunte, o

poarta tot din flori i alte lucruri frumoase.Pe sub poarta i pe lAnga poartil eardsi flori,care de care mai mai, incdt lui Petru ei 'A-rea ca umbld pe nouri, dud cAlca pe ele. Pede-a dreapta i pe de-a stinga dormeau zinelece au fost st pazeascd intrarea in curte.

privl in toate laturile, mai zise odatd

doamne ajutd" si intra in cetate.Ce a vezut Petru inteaceasta curte, aceea

nicr n'o mai spun : stie doard that& lumea, cd

curtea Zinei Zorilor nu poate fi ceva lucrude rend. Jur imprejur zinc impietrite, pomicu frunzele de aur, i cu &rile de margele sipietre scumpe, stalpi de raze din soare ne-

tezi ca i paltinul, trepte lucie i moi caculcusul fetelor de impel-at, i un aer plin demiros dulce i adormitor Nici nu voesc

sa spun, ca numai grajdul, in care stau caiisdntului snare, era mai frumos decdt cetateacelui mai mare imperat din lame . Asa eraasta la Zina Zorilor, si uiei n'ar fi putut fialtfel . . . Cum sa fie doard ?

Petra se sul pe trepte i intra in cetateCele Lintel douesprezece oddi erau din panza,

alte douesprezece din matasd. Urmare apoidousprezece de argint si douesprezece de aur.Pam treat CU iuteald priu toate patruzeciopt : aici an pre Zina Zorilor, intea patru-zeci i nouelea, care era cea mai frumoashdintre toate.

Asta casa era lung, latA, naltd, ca i obisericl din cele mai frumoase . Jur impre-jur paretii erau acoperiti cu fel de fel de md--tasuri si alte lucruri minunate ; pe jos, pe

pAment, pe unde umblai cu picioarile, era nustiu ce strAlucitor ea oglinda i moale ca pe-rina i. .. mai erau acuma tot felul de lu-

Pe-tru

§i

..'a

pi

ptm

pi

pi

pi

ZINA ZORILOR. 107

cruri. frumoase, ca la Zina Zorilor adeci . .

Unde va fi doarit frumos, dacit nu aicea! . . .

Cum zic, Petrului i se opri resufiarea, andvezt ca, se vede in mijlocul atator lucruri a§agrozav de frumoasee .

In mijlocul acestei biserici, sau ce era, veztPetru fantana cea vestal, pentru care a venitel MAU lume de pament . . . 0 fantanit catoate fautanele, si nimic mai mult I . , . Te

miri cum a §i ritbdat-o Zina Zorilor in casaei! . Avea niste doage din mosi si stramo§i.

Bag sama a fost lasat, ca a§a sit remitna ,

§i acuma am sa, spun o vorba, mare I Langa

fantana era chiar Zina Zorilor, . . . Zina Zo-rilor aieve, a§a cum ea era !

Era, doamne ! un leagan de aur, si . . . nu-mai Jumnezeu §tie de ce Inca, destul camelera frumos ; aici in leagan dormea Zina Zo-rilor pe perini de matasit umplute cu suflarede vent de primavara Nici nu era fru-

moasa . Dar de unde s i fie ! . N'a zisdoara santa Vinere, ca are fel de fel de lu-cruri urite si ingrozitoare ? Ce sa mai lun-gim dara vorba ? . Poate cit santa Vinerea avut drept. Poate sii. fie ! Destul, andPetri' privi. la ea, asa cum dormea in leagan,el stete cu sufletul amortit, §i nu Bali maimult in fluerasul cel vrajit ; . .. era lucre-menit de miuunat ce se rninuna . Ba! fru-moasa era, frumoasa ! ... mai frumoasadecat chiar cum ti-ar pare ca ar fi sa, fie

Zina Zorilor.. . . mai mult nu vreu lL zic!

Pe de-a dreapta si pe de-a stinga leaga-nului dormeau cate douesprezece zine din cele

mai alese. Bag sama au adormit 1(-ganandpe imperateasa lor . Petri' nici nu le veztde privit ce privea la Zina Zorilor, pana ce1111 tresarire toate din somn, cand nu mai au-

zire f1uera§u1.. , Petru, . tresarl dara si

el ! §i incept a canta din nou in fluera§.Eara§i adormi. lumea, §1 Fet-Frumos cu

trei pa§i mai inainte.Intre leagan §i fantail era o masa, pe

masa un colac alb si moale, frg,mentat cu

lapte do caprioard, §i un bocal de vin ros §idulce, ca visul de dimineata . Acesta eracolacul puterii, §i celalalt vinul junetei .

Petru privi odata la colac, oclata la yin si odata la Zina Zorilor, se apropia dupa aceeacu incetul, pit§1 doi pa§i catra leagan, masa

fantaná.

Cand Petra ajunse la leaganu, i§i perdtmintile, §i nu se mai putt rabda, ci gratape Zina Zorilor . Zina Zorilor deschise

ochii, si privl la Petru, ea o privire, incat

el isi perdt mintile anca mai tare . . . .

Sun dup. aceea in fiueras, ca Zina Zo-rilor s'adoarmit; lua cumin& cea de aur,

si o pase pe fruntea Zinei Zorilor ; lua o

bucatura din colacul de pe masa, betghititura din vinul injunitor,. . §i eara§i

sarutâ, §i earitsi 1u5, o bucatura, eara§i beto inghititura . . Asa de trei ori una dupa

alta: ... de trei ori a shrutat pre Zina Zori-lor; de trei ori a imbucat din colae, si de treiori gustat din yin... . Pupa aceea si-a um-plat ulcioarele cu apit din fantana si a perit,cum pere vestea cea buna

Cand Petru ajunse in gradinit, dete de o

lume cu total nouä. Florile erau flori ; bo-

bocii se desfacuse; isvoarele curgeau mai rape-re; razele soarelui se jucau m ai vesel pe pa-retii cetii4ii, i zinele aveau mai multa pla-cere in fetele lor.Toate aceste din trei sit-

rutitri

Cum a intrat Petra, asa a si esit: pintre

pasi

si

o in-

,

...

...

108 ZINA ZORILOR.

zine §i flori, pe palma nasdravanului, pintrelei, balauri §i näsdravani. Mad fu a-

poi in §eaoa, privI odata, indarapt, §i vezu,

ca lumea intreaga s'a pornit in urma lui.... Hei!

dar §i-au dat de om! Nu ca ventul, nu cagandul, nu ca dorul, nu ca blastamul, ci mairapede decat cum trece fericirea s'a fost la-sat Petra pe cale.. Goana remase inda-rapt §i Petru sosi pe jos la santa Vinere.

Santa Vinere §tiea, ca Petra a s'ajunga, dinrenchezatul Murgului, care din cale de trei

zile simtI apropiarea stapanului seu : ii e§1

dara in cale cu colac moale §i cu yin ro§.Bun ajuns, Fet-Frumos!"Buna zioa, sor sfantal."

Petru-i dete ulciorul cu apa de la fantanaZinei Zorilor. Santa Vinere-i multaml frumos.Mai vorbire apoi cate-va cuvinte, despre calealui Petru, despre curtea Zinei Zorilor §i des-pre frumseta sorei soarelui,§i Petru puse§eaoa pe murgul, c zeu! el nu pre avea vreme

de pierdut... Baba Vinere asculta and cu dul-ce, cand cu amar, and cu drag, and cu ne-caz; vezend apoi cumca Petru va sit mearga

ii poftl sanatate §i noroc.Petru nici nu stete pang, n'ajunse la santa

Joe. Aice se coborl de pe cal §i int* pre-cum a fost vorba sa fie.

Nici la santa Joe nu se pre oprl, zise

buna zioa," mai facii o vorM scurta, §isanatate buna.

Stai! sa-ti mai spun una nainte de apornl in cale, zise santa Joe cu grija.ca-tiai grija de viata; sa nu legi vorba cuom; sä nu mergi iute, grabit; sa nu iei apade la mana; sa, nu crezi la vorba, §i sa fugide buze dulcii SI te duci cum ai venit...Calea e lunga, 1umea e rea, §i tu ai la tine

treaba mare! . . asculta dar de mine. Ea-ca-ti dau eu o naframa ; nu e de aur, nu-ide argint, nici matasa, nici margele; e depanza nesadita, sa o poi ti cä e vrajitä... Ci-ne-o poarta, pre acela fulgerul nu-1 ajun-ge, sulita nu-1 pefrunde, sabia nu-1 taie, §i

glontele sar de pe trupul lui."A§a gräl santa Joe.Petru prim1 §i as-

culla; se lash, apoi cu Murgul in vent, §i seduse... se duse... cum se duc adeca Feti-frumo-§ii cand ii mama dorul de Casa

La santa Miercure, Petru nici nu se maicoborl de pe cal, ci zise buna zioa" din

spatele calului, §i mad, mai departe.Inteo buna vreme ii venI cutia cea vraji-

ta in minte §i vrend s'auda veste din lume,

o scoase din teaca.Nici nu o scoase bine, nici nu o deschise

cum se cade, pana ce §i incepà a vorbl, ce

vorbea de acolo din ea.S'a superat Zina Zorilor. pentru ea i-ai

furat apa... S'a superat santa Vinere pentru

ca i s'a spart ulciorul... S'au superat fratii

tel Florea §i Costan pentru c. li-ai luat

Petru incepti a ride, and auzide-atata su-pereala. Nici nu §tiea ce sa intrebe mai

inainte.

Cum a spart santa Vinere olul?De bucurie ce i-a fost a inceput a juca

§i a cant cu ulcior cu tot."Cum am luat eu impCratia de la fratii

mei?

Cutia incepti acuma a spune, ca fiind im-

peratul betran §1 orb de amundoi ochii, Flo-rea §i Costan s'au dus la el §1 au cerut casa imparta imperatia intre den§ii. Imperatul

li-a spus, ca numai acela va imperatl tara,

lu&

im-

peatia."

ZINA ZORILOR. 109

care va aduce apa de la fantana Zinei Zori-lor. Inte legend fratii lucrul, mersere la ba-ba Biqa §i asta le spuse, c ai fost, ai facut§i ai pornit ca sa vii." Fratii se sfatuire,

acuma au pornit in calea lui Petru caucida, sá iee apa de la el, si s imperateas-ca peste tara.

cutie spurcata !" strig Pètru ma-

nios, cand le auzl toate aceste, si dete cucutia de priment, incat crap& in §eptezeci si

§epte de bucati.N'a mai mers malt pana ce §i vezii nourii

din tam sa, simtl suflarea venturilor de aca-sa si zarl din departare pe ici-colea cute

un munte de pe marginile terii..... Petru ste-te in loc ca s1 vadd mai bine, ca-i parea, c.nu e adever, ce-i pare.

Era sa treaca peste puntea cea diu mar-ginea imperatiei, cand vezà c'aude ceva dindeparte, . . . asa ceva, ca §i cand ar strigaun om, §i caisi and l'ar striga chiar pre eldupa nume Mei Petre !"

Vol sa stee in loc.Mergi! ruling! strigh Murgul. Nu-e bine

sit stai 1"Ba nu! Stai sl vedem, ce-e, eine §i pen-

tru-ce ? S clam fata cu lumea."Petru zise §i sucl freed Murgului.Ei Petre ! Petre oare cine te-a invetat sa

stai? oare n'ar fi mai bine s'asculti de santaJoe ? . . Oare n'ar fi mai bine sit te pleci lasfatul Murgului? Asa-e lumea ; n'aice face.

Dupit ce se intoarsere, vezii, doamne, pre

eine veza! pe frate-seu Florie §i pe frate-set] Costan . . . . Amendoi erau §i impreuna

se apropiau catra Pètru. . . . Pétre mergi !

mana! Sau nu ti-a zis santa Joe sa nv legi

=CM!!

vorba cu omu.? sau nu stii ce veste ti-a datcutia santei Mercure ? . . .

Fratii veneau cu vorba bung, i cu ,,buze

dulci. . . . i santa Joe a fost zis. . . . Pe-

tre Rare ! . . ai uitat, ce'a zis ? I . .

Cand Petra vezi] pe fratii sei cei dulci,

sbura din spatele Murgului la ei in brace. Doam-

ne ! dar cum sa nu sboare De cand n'a ye-zut el filo de om ; de cand n'a auzit vorbapamenten easel.

Si a curs vorba cum curge intre frati.tru era vesel §i fericit Floria §i Costan e-rau buni la vorba si dulci la buze. . Sin-

gur Murgul era trist, singur el isi lasa ca-pul la pament.

Dupa ce fratii vorbire multe de imperatulbetran, de tart §i de calea lui Petru, Floriainceptt a-§i increti fruntea.

Frate Petre I lumea-e vicleana: n'ar fi maibine ca sa ne dai tu noue apa, ca s'o ducem noi,

grai fratele vicleanu. Tie-ti ese unul in cale ;earl pre noi nime tin ne §ti de unde venim,uncle mergem i ce ducem."

Dal da! grai Costan, Floria vorbeste bine."Petru clatina odata . . de doue ori din

cap, §i spuse fratilor sei treaba cu naframa.Fratii cei doi vezure acuma, ca pentru Petranu este (leen o moarte ; Floria incepa dais abate seaoa ca sa priceapa eapa.

Cam de vro trei asverlite d'acolea era ofantana cu apt limpede §i rece.

Nu ti-e tie sete, mei Costane ? gra" Flo-ria, tragend odatit cu ochiul cAtrit Costan.

Da! respunse Costan, pricepend, ce §i

cum ar fi sa fie. Hai, frate Pare, sa ne stem-Oran odata setea, §i apoi sa pornira cu D-zeu.

§i sa-1

Pe-

I

I

!

I

-

110 ZINA ZOR1LOR.NIMINNIMI

Noi vom merge in urma ta §i te vom pazide nacas si primejdie."

Nu merge Pètre ! . . nu merge cl nu daide bine

Murgul necheza odata. . . . Hei! dar 136-tru nu l'a inteles ! . . ...

Ce s'a int6mp1at dupg, aceea ! ? . . Ce säse int6mple ? . . nimic nu s'a int6mp1at ! . .

Fantgna era lata, . , . §i ad6nca .

Fratii pornir6 cu apa catra casit ca §i andei ar fl adus-o chiar de la Zina Zorilor.

Murgul mai necheza odata, asa de turbu-rat si da, eros, incat se infiorar6 si padu-rile. . . . fugl pang, la fantana, . . si stete

impetrit de durere. . . .

Asa fuse treaba cu 136tru cel voinicfrumos viteaz . . . Bag g. sama asa i-a fostursita, ca s'ajunga in ceas reu . . . .

La curtea imp6ratu1ui se WU ospe i ve-selie mare. Mearse vestea in tara, cumca fe-ciorii imp6ratului, Floria i Costan, au adusapa de la fantana Zinei Zorilor.

Imp6ratu1 se spala cu apa pe ochi si v6z1a,cum om and, n'a mai vëzut .... Era in casaimp èrattilui pe dup g. cuptior un vas cu cure-chi; in doaga acestui vas vedea un verme:impëratul v6z1 prin lemnu, asa vedea debine.

Dupa ce imp6ratu1 imparti tam intre fe-ciorii sei cei voinici, se retrase in curtea sa

cea mare ca triliasca zilele bëtrânetelurin pace!

Asa se sfarsi treaba cu apa de la fantanaZina Zorilor. Tara facA un ospet de trei zi-le si trei nopti, si se puse earAi la lucru,

ca i cand nici flu s'ar fi intëmplat nimic.

Dupa ce Ntru se departA de la leagan, e§ldin casa §i curte, . . dupa ce sunetul flue-

rasului nu se mai auzia, Zina Zorilor isi veniin zori, deschise ochii, redici capul si privi

in toate laturile cautand nici ea singura nustiea ce , . . . Ce a fost ?"intreaba , . pede jumetate treaza, pe de jumetate nt prinvis. Cine?" . . I se 'Area, cumca a vëzutceva prin vis, . . ba chiar aieve ceva dulce,

placut! . . o fiinL.. ca si and ar fi omeneas-ca, ansë mai puternica in privire, .. mai alt-fel cleat cea ce a fost v6zut pana atunci. . .

Nu §fiti voi ce a fost? Ati vèzut si voi?...S'au ati dormit?. . . ati visat?" Asa intrebaZina Zorilor pre aim . si se intreba presine insasi. . . U 'Area, ca de and a v6zutce a vëzut, chiar nici sufletul seu nu mai etot acela i nime nu-i respundea; toatalumea statea

V&A cununa... Ce cununa frumoasa! .

. . Oare cine a cules florile din ea? oare cinele a impletit in cununa?.. §i oare eine a a-dus aice cununa si a lasat-o la mine pe I-a-gan?!" . Zina Zorilor se intristgl

Vëzt panea pe masa. . . Lipseau din ea treibucatele: una d'a dreapta, una d'a stanga siuna din mijlocul . . Din vinul junetei ase-

menea lipseau trei inghitituri: una de dea-

supra, una din fund si una din mijlocA trebuit st fi fost cineva aicia . . Zina

Zorilor se intristh And mai tare; ii pareac'o doare ceva, si nu stiea ce si uude. . . .

Apa in fantan g. era tulbure. . . AO!apa a dus cineva d'aice!! . Zina Zorilorse supera. . .

Cum a putut intrà cineva fárä veste?! ,

Uncle e paza cea aspra? .

ee

§i At-I

sa'§i

uimita

nAzdriivanii?. 14-

I

* * *

..

ZINA ZOR1LOR. 111

laurii?. . Ce au facut leii ferecati? §i zi-

nele?! §i florile?! §i soarele?! . . Nime n'apazit ? nime n'a lost la locul sett?! . Zina

Zorilor se supera pe deplin.Lei, zmei, bitlauri, nazdrIvani! porniti,

goniti, ajungeti, prindeti si aduceti!" poronclZina Zorilor in snpararea sa cea mare.

Porunca sunk §i toata lumea se puse in

mi§care.. . . Petru s'a fost Anse intins la fu-ga incat nici razele soarelui nu-1 puteau a-junge.

Toti venire tri§ti; toti adusere veste tristd.Petru a fost trecut peste margin le imperit-

tiei Zorilor, unde intreaga pazd nu mai aveputere.

Zina Zorilor i§i uita acuma supdrarea detristd ce se flea, i trimease pe santul soareca sa umblen lume, sit facit din §epte zileuna . sit cerce, sit afle §i s'aducd veste.

0 zi din §epte zile Zina Zorilor n'a facutalto. cleat a stat §i privit in calea soarelui :a privit . . . privit . . . pina ce au ince -put a-i curge lacrimile din ochi§ori, nu stimacuma de privitul cel mult, ori de durerea sidorul ei cel mare !

Baca 'ntr'a §eptea zi santul Soare re'ntoar-nit . . . ros, trist §i obosit Eara§i veste

rea ! . Hei ! cit Petra era unde razelesoarelui nu pot petrunde !

Dupa ce zina zorilor vezh, ea si cea dinurmd cercare fu in zitdar ; dete porunca as-pren tart : ziuele O. nu mai zhnbeasca, flo-rile 0, nu mai miroase, venturile sd, nu semai miste, isvoarele sit nu mai curgd limpe-de, §i razele soarelui sa nu mai lumineze.Poruncl apoi ca intre lume §i 'mperdtia zo-rilor sd se lase velul cel mare a 'ntunecimeiprin care sit nu strabatd decat o singura ra-

zit din soare, care 0, duel vestea'n lume,

cumcd, pand ce nu va veni acela, care a dusapa de la fantana , soarele nu se mai miscape ceriu."

A mers vestea'n lumea cea'ntunecoasg, .

Oamenii 'ntelesere, ca lumina cea grozava nue cleat pentru lumina ochilor imperatului . . .

Nime nu vedea 'n lame afard de 'mperatul;nime nu vedea necasurile 'ntunericului cleatimperatul, i nime nu era mai neferieit dealimperatutDete dar fiilor sei Floria §i Cos-tan sfat si porunca, ca sa porneased, sa

meargd si sa mantueascd lumea de'ntuneric.

Cine-a mintit una, minte §i-a doua: Floriase puse'n seaot, si pornI cAtra imperatia zo-rilor acuma, and Petru a fost curatit calea.

Cand Floria era s'ajunga la curtea ZineiZorilor, Zina Zorilor situp, cumcit va sa vinitceva strdin.

Vine cineva ? intreba cam aspru.Vine" respunsere smeii, ce stateau pazit

la punte.

Cum vine ? peste punte ori pe sub punte."Puntea era acuma §tim noi cum era !

trase pe sub punte.Voinicul vine pe sub pante 1 respunsere

smeii cam cu gluma.Grijiti de el, neagra ve fie lumind!" zise

acuma zina, §i primi pre Floria ca sti intre.Pre Floria'l trecure fiorii cand vezit atIta

frumuseta.

Bun ajuns voinicel tu ai furat apa ?SI fie de bine! zeu eu am luat'o.Tu ai beut viuul?Floria stete mut.

9,Tit ai mancat panea?Floria zise ba."Tu m'ai sdrutat ?"

1

....

.. ....

.

_

Flo-

ria

112 ZINA ZORILOR.

Floria-§i uita vorba.Na! oarba-ti fie lumina! invata-te sa mai

minçi !" zise acuma zina superati, §i dete luiFloria doue palmi, una pe de-a dreapta, unape de-a stanga, incat estuia i se intunec4r6ochii ca Ocatul lui cel mare.

Doi smei dusere" apoi pe orbitul de Floriaacasa, §i treabi se gad.

Porni §i Costan in urma fatine-seu.Porni, ajuuse, o pap, §i renturna.In lume nu mai remase acuma nici o raza

de lumina. A§a remase lumea 'ntreaga oar-bA de dragul ochilor uiiui impgrat. .

Dupa ce Zina Zorilor a vgzut cumca, nu

poate afla pe 136tru, a chemat la sine pe in-treaga taxa sa : pre smei, balauri, nasdravani§i lei, pe toate Zinele, pe toate florile, pe

top supu§ii i-a chemat la sine. Chiar §i san-

tul soare a trebuit sa se coboare de pe cer,desfrane caii de la caruta, bage 'n

grajdiu, §i s. intre la Zina Zorilor.. . . CAnd

au fost a§a, toti adunati impreuna, Zina Zo-rilor nu le impartl mai mult la porunci, ci

trista §i mustrata cum. era, Id zioa buna dela toti supu§ii sei, le multaml pentru iubire§i credinta, §i-i trimise'n lume, ca sa mearga§i fad. fiecare dupa capul §i priceperea sa,numai doi lei, doi smei, doi balauri §i totatatia näsdravani opri la sine, ca sa fie einesA-i pAzasca puntea. Tnmise toate zinele 'ngradina §i rasa ca sa nu intre'n curte pana

ce nu o vor vedea pe ea senina; lasa ca

florile sa miroase d'aici inainte un miros, ca-re imbata pe ori ce fiinta omeneasca, ca

v6nturile sa se mi§te cantand gab, de dure-ros, incat ori ce stiffet omenesc sa plangacand le aude, ca isvoarele sa curga apa

§i lasa ca soarele pe toata zioa data de

D zeu sit arunce cAte de §epte ori §epte razeseci in lume Dupa ce toate aceste le Mu-dui, se duse la roata cea mare pe care erainvèrtit firul traiului omenesc, §i opri roatade a se mai intoarce §i viata onieneasca de

a mai curge.. . Dup'acea Zina Zorilor s'as-cunsa din fata lumii in fundul curtii celei

mari, in locul cel mai intunecos §i mai ne-grigit.

Smeii, balaurii §i nasdravanii e§irg'n lume,§i, de ru§ine ce le era, s'ascunserg in celemai adAnci pustiuri §i pe§tere ca ochiu o-menesc sa nu-i mai vada ; leii '§i lepadarg

pgrul de aur §i ferecatura de pe ghiare §idinti, §i de supe'ratt ce erau, se facurg salba-tici ; zinele s'ascunserg prin grading.; florile,

isvoarele §i vènturile se supuserg vointei ZineiZorilor, §i razele seci, fitnit caldura §i lumina,§i astazi se véd intinse pe cer colea in nop-tile de vara Viata omeneasca stete locului,

§i timpul inceta d'a mai eurgeDoi lei, doi smei, doi Maui i doi nas-

dravani se puserg paza la punteCat a remas imparatia zorilor astfel, acea

nu se §tie, §i nici nu se poate spune . .

A trecut multa vreme a§a far& sa fi curs!

A inteles §i santa Vinere, ca Zina Zorilors'a superat ; raza cea pustie §i vgntoasele, cecutrierau lumea intreaga, i au fost adus §tirede mult S'a superat de jumgtate, ear de cea-

lalte juingtate s'a bucurat s'a supgrat pentru-ca

nu putea sa mai priveasca in cautatoare, §i s'abucurat pentru cit vedea pe nt-frumosul seu cel

voinic scapat §i pe vecina sa cea frumoasa trista. .

A mai fost apoi necajita §i pentru-ca i s'a

fast spurt ulciorul cu apa cea minunata . . .

("and santa Vinere vgzii iinse, ca intuncri.ama-

:

. .

Si sa-i

rd,

. .

. .

ZINA. ZORILOR. 113

cul nu mai inceatit, lumina nu mai vine, §iand perl §i cea din urma raza de pe pa-mënt, zic, and santa Vinere vezd ca Zinei Zo-rilor i-a trecut de gluna, ea. porunci ventoa-selor ca sa porneasca toate impreund, sa seisbeasca, in velul cel mare de la marginea im-p6ratiei, sa-1 mi§te din loc, §i sa filed' ca lu-mina sa curgit'n lume.

V6ntoase1e pornire . . . care de care maiturbate, care de care mai grozave §1 mai in-frico§are, . . . cum merg adna ventoasele ...Ti se parea ell, au sa iee lumea en sine §isit nu se mai opreasca in loc cu ea . . .

Ajunser6 la v61 . . . se isbire'n el . . . .

§i cum se isbirë ? . . WW1 nu se mi§cit ! ...Ventoasele se mai isbire odata, . . . apoi Andodata, . . . adeca de trei ori una dupd. alta.

. . Si apoi nu se isbirë mai mult . . . Ve-

zure cumca velul sta mai tapen decat parne'n-tul in titinele sale . . . Stature' citte-va cli-pite locului rucinate §i obosite, se'ntoarseredupit aceea indarApt, §i incunjurare odata lumea

in mania lor cea turbata . . Ce a fost in ca-

lea lor ? . . acuma-§i poate gandl fie-carece-a fost ! . . Bine cu de-a bunk sama n'a pu-tut fi 1 . . Vai §i Emar ! ! . . .

V6ntoasele sosire a cask §i spusere santeiVinere cum §i ce e cu velul.

Santa Vinere sit superb', acuma ci de cea-lalta jumetate ; trimise ventoasele la curtea

, imperatului, ea sa dud lui Petru vorba §i.

sfat : 0, meargit, sa stee de vorba cu ZinaZorilor, §i sd faca ce va face, ca sa aduca lu-mina in lume.

Ventoasele pornire de-a doua oara ... acu-ma ceva-§i mai incet . . . mai nepripit, . .

ca §i and pleci adean treaba Mini §i la omde 3i/travail . . .

Ajunsere la curte . . . Petru nu e i . .

Ventoasele incepure a se mica mai a strain.Petru a peHt in cale.V6ntoasele 1uar6 curtea din stinga, . . .

apoi din dreapta, . . . apoi din mijloc, . . .

o intoarsere", sucir6, redicare §i aruncare pang,ce nu se mai alese nemic din ea . . . Dupaaceea pornir6 cu vestea despre moartea luiPant cat% coliba santei Vinere.

Porniti eu totii in lume ; miccati tot ce ede miccat, §i aflati pe P6tru. Viu sail mortmi-1 aduceti! poruncl santa Vinere dupa ceauzi vestea cea trista.

Trei zile ci trei nolpti vèntoasele nu maisteter6 De trei ori scoaserë copacii

din radicini ; de trei ori scoaser6 riurile dincursul lor ; de trei oH sfarmare nourii isbin-du-i de stanci; de trei ori maurare fundulmarii §i de trei oH prapadire fata pamentu-lui. Todte furen zadar 1 ... Ele intrar6 a macare de care mai obosite, care de care maimanioase ci mai rucinate.

Numai una n'a sosit And : ventul cel deprimavara lene§, moale ci, intarziatic

'Jude sa, fi remas ? . . . Toti §tieau, ea mull&treaba n'a fi fost sa fad. . . Cine §tie, . .

de obosit ce-a fi fost, s'a pus unde-va la re-coare. . . . Nime nu-§i mai bated capul cu el...

Eac'odata inteun tarziu, dupa, ce toata lu-mea §'a fost rupt gandul de-a mai aft pePetru, frunzele incepur6 a se micca.

Santa Vinere simp molltatea suflarii, ci edldui.

Ce veste aduci ? intrebb, pe cea mai dra-

g& dintre Ontoase.Trista e de trista, dar bunal de bunk

§opti vëntul cel ten'er. pupa ce m'am fostobosit de-atata cercare, de-atata spart ci pra-

15

.

.

.

114 ZINA ZORILOR.

dare, dadui de-o fgntana sack §i cugetai saintru'n ea, ca scutit de surorile mele, s mg

mai odihnesc inainte de a pornl catra casa.Si n fundul fOntanei aflg§i pe Pgtru ?

striga santa Vinere plina de bucurie.Da ! §i pre murgul de- o parteDulce-ti fie vorba ; drAgu ti fie sufietul, §i

pururea veste bung s'aduci! zise acuma santaVinere catrg vgntul cel de primavara ; gi po-runcl apoi ca s se rapezasca pang la santaJoe §i sa-i spung ca sa se &easel cu tigaeacea de aur, ca de PRI% nu e bine, O. sara

de-acolea pang la santa Miercure, §i sa-i spunk

ca sa ving la fantana cu apa vietei.Tnteles-ai ? 6i mai zise santa Vinere,

Sa fii cu'n picior aici, cu unul acolo ! §i por-

nir6 cu totii. ... .

Sosir6 cu totii la fantana cea parasita. . .

De Ntru nu era decgt os §i cenu§a.Santa Miercure lua oasele, §i le incheie la

olalta . . . Nu lipsea nici unul.Santa Vinere poruncl vgntoaselor ca sg des-

funde fantAna, s'arunce pulberea in sus, §i s'a-dune cenu§a lui Ntru . . . Toate se facurg...

Santa Joe facA foc, culese mull de pefrunze in tigaea cea de aur . . §i puse ti-gaea pe foc.

Cand apa incepa a fierbe, santa Miercurezise trei vorbe,.. privi odata catra. resgrit, o-data cgtrg apus, odata cAtra meaza-zi, odatacgtrg meaza-noapte, §i arunci earba vietei inapa cea feartg.

Tot ala facA §i santa Vinere cu cenu§a

Paru.Santa Joe numgra dupg acea unul, done',

trei", §i 1u tigaea de pe foc.Din cenu§a lui Pëtru, din ring §i din ear-

ba vietei s'a fost facut o unsoare mirositoare.

Vgntal cel de priragvari sun odatg pesteea, §i unsoarea se slel.

Acuma unserg oasele lui Pëtru cu unsoa-rea de §epte ori in jos, de §epte ori in sus,de §epte on crud% tot de-attitea ori curme-

zi§, §i and fuserk gata, Petra sari in picioare...pe de o sutg §i pe de o mie de ori mai fru-mos cleat cum a fost . . . pe de-o sutg. §i

pe de-o mie de ori mai voinic qi mai Riles

decAt cum a fost !Sal pe cal, voinice ! zise santa Vinere.Indatg, ce murgul simtI pe stapanul seu in

spatele sale, incepti a necheza §i a scaparkdin picioare . . . Era mai viu decgt cum afost cand-va ! . . .

Unde pornim ? intrebb. vesel.Catrg casg ! respunse Pgtru.Cum sg mergem ?Ca blastemul !Pëtru multgml de vorba §i treabg, se in-

tinse apoi la cale, §i merse . . . merse . .

cam 'merge adeca blAstgmul ! . . . pang, ce

ajunse la curtea impOratului . . .

De curte nu mai era decgt local. . . . Nu

vedeai urmg de om, de la care sa poti auzio vorba sau o veste. . . Eaca inteun tgrziu,baba Bir§a e§I din fundul unei pivnite mu-cezite . . .

Palm intelese ce e, cum, din ce pricina,intoarse frgul Murgului, §1 merse mai rapededecat cum a venit . . . Nici nu resufla panla impgratia zorilor . . .

Cata vremea a trecut, decand a remas cuma fost sg remAng trebile'n impgrAtia zorilor

aceea cu vorba §i graiu nu se poate spune . .

Multa vreme a . trebuit sa tread, !CAnd Pgtru sosi la punte, in soare nu maierau cleat trei raze luminoase, §epie calde

.

lin

I

ZINA ZORILOR-POE SR. 115

vi none seci, . . . celelalte toate le-a fost le-'Mat cu deamënuntul . . .

Cand Pètru se opri cu Murgul, toata lumease opii. cu el, ca sa van, ce va fi sa fie acuma.

Zina Zorilor simti, cumca ceva deschilinittrebue sa, fie'n apropiere, ca-i Ord ca, tocmaiacuma s'a de§teptat din visul cel ce-a facut-otrista. . . . Ea dorea . , nu §tiea ce . . toc-

mai ca §i atancea . . .

Cine vine ? intreba cam cu jumkate degura?

Tine-te bine stapand zise murgul.Petri' strinse din pinteni, trase din frëu, §i

nici nu se simp pana, ce fuse de cealalta par-te de punte.

Voinic vine l peste punte 1 strigarë pa-zitorii ridicanduli palariile din cap . . .

Zina zorilor nu se mai mi§ca din loc §i numai pill nici o vorba . . . Ca pe nevëzute

,sari PCtru la ea, a cuprins'o in brate, §i 0 sit-ruta . . . cum sAruta adeca Feti-frumo§ii pezinele dragostoase

Imperateasa zorilor simp, ca simte ce n'amai simtit . . . Nu mai vorbl, nu mai intrebh,

ci fact semn ca sit bage pe Murgul in graj-diul soarelui, §i intra cu Ntru in casA, .

Zinele incepurC a zimbl vesel ; florile ince-

pure a mirosi duke ; isvoarele deterC a curgelimpede ; Venturile se prefacure in cantec debucurie ; roata vietei incept a se intoarce mairapede decat presnelul ; vëlul cel negru cite"la pament, §1 soarele stralucitor se ridica insus catra ceruri . . . sus . . . mai sus cleatcum a fost and va . . . i'n lume se factlumina ca fata soarelui, incat none ani, noneluni §i noun zile oamenii nu vezure nimic delumina cea infrico§ata. ..

Pelru merse a casa, athise pe tathl seu cel

Man §i pe muma sa cea betrana, fact onunta incat ëi merse vestea'n nouCzeci §i

none de teri, §i se fact imperat peste am'endoue

impAr4iile.

Earl fratilor Florea §i Costan li se detelumina ochilor . . ca 0, vada §i ei fericirealui Pëtru.

*

Asta a lost, dragii mei cei buni, povestealui Pelru Rt-frumos cu Zina Zorilor din Orasoarelui.

Pètru a trait §i a imperatit cu pace §1 cusanatate, '. . . §i doara mai imperate§te §iastazi cu ajutorul lui Dumnezeu.

_Man Slavici.

DUREREA.

JO mai aduci amiute de-un timp, ce nu mai este,Mai stii acele locuri, in care ne'utalneam ,

Si n'ai uitat-o Ana acea drag% povesteDe vecinica iubire, ce'n taina ne spuneam ?

Poveste-asa de dulce, soptita in desara,Mad filomela canta c'un glas farmecator ;Cand toate-ti par eterne si floH si primavaräSi scumpa ta speranta si junul ten amor.

Cu inima fierbinte si pling, de credintaTe-arunci in lume-atuncea si speri ca-i birul,Si crezi, ca pentru tine prin slaba ta vointaChiar legile naturei in cale s'or oprl.

0, amegiri nebune ! Cand vine toamna rece,Si frunzele pe arbori incet ingalbenesc ;Cum pleac'atuncea toate ca visul care trece,Lasand numai durerea in pieptul omenesc.

Caci numai ea-i eterna, durerea nu se stinge,Durerea ne petrece prin viata la morment,Purtand pe cap coroana-i de lacrimi si de sänge,Ca semn al stapänirii, ce are pe paraent.

Matilda Cugler.

116- POESII.

PROLOCla

COPII DE PE NATURA

De-ti plac in poesie ideile mareteFrumoasele tablouri, precnm le'nchipuese

Ace le geniuri mandre ce'n sboruri indraznete,Olympice virfuri s'atinga nazuese

Atunce nu cu mine sa stai la convorbireSi asta carticica de-o parte sa o pui,

Caci ea jos pa pam6nturi retine-a ta. gandireculmile inalte cu ea nu poti sa sui.

Eu am privit in juru-mi l'a noastra omenireLa numdr fara margini, cu gandul marginit

Ce nazueste numai la bunA vietuiremiei mariri veneaza ca scop i tel dorit.

Ca pictorul, ce liber de rele si de bunePrimblandu-se 'ntalneste, nn chip arta ciudat,

Incat a scos indata hartie i carbunemargenile sale usor a desemnat,

Tot astfel cate-odata, cand singur stam in casaSi-mi apareau in minte figuri ce am vèzat

Luam fax% de stire de ceea ce-a sa easaCondeiul, i o coala sau doue am umplut.

Ceteste dar i lasa sa-ti treaca inainteDe-a rand. toate aceste figuri ce-am zugravitcred, la ori ce faft iti vei aduce-a minteDe alte chipuri multe ce'n lume-ai intalnit.

Cucoana IsTastasiica o stii cum la primblareIncet, ineet se misca in vechiul seu radvan ;

Ear cu hartii, jurnale ce des pe trotuareAi intalnit pe Vespe acuma Vespasian,

De-ai mers la Adunare stii bine pe ZimbilaCe schimba la principii cam schimba la figuri,

*) Avgnd peste putin a se tipari intr'un volum Copiilepe Naturti" a D-lui Jacob Negruzzi, autorul a corn-pus pentru aceasta carte prologul ce publicam aid.

Apoi la Vaielrescu nu te-ai nitat cu millVez6nd en ce suspinuri inghite la fripturi ?

GataiI tiind psaltirea adoarme and cetesteSi lungile lui gene pe micii ochi se plec ;

Artistii mad pe scenl and publieul privesteIn gesturi desperate si racnete se'ntrec.

Ear paraleul mandril in birja ce aleargaSta. teap6n cand alaturi pe Ghita Titirez

Ii vezi cum prin multime se strecura sa meargaLa rendez -vous mai iuteeternul amorez !

Tiberiu Lehlescu in lupteelectoraleDe pe tribuna varsa cuvinte, nu idei,

Pe cand. cu lungi ciubote merg6nd la tribunaleIn toata dimineata zaresti pe Cocorei.

Alt'data cand a ma cetesti cu multamireTu vezi intrand la tine un- domn necunosent

Ce prin cuvinte blande rostite c'umilireVoeste Bali procure sotie 'ntr'un minut.

Pe langa chipuri simple si altele'ugan fateVei mai ved6 in cartea-mi : poeti ce Cu amor

Cu. patrie, fratie, tirani i libertateTopite impreuna in versuri, ne omor,

Autori care fac parte din secta laudacioasaCe publica lungi scrieri in carti ori in jurnal

De romdmismu pline i alte vorbe groasDar fara un graunte de gaud original.

Figurele aceste ca la 0 panoramaIn gand ailed odata le trece la sfirsit

Si poate ea 'mpreunadaca-mi clan bine saml,Se vor lega cn toate intr'un intreg unit,

Si vezi data in forma satirica se poateCuprinde vreodata un fond series si bun

Dar, cetitor, ta singur gandesteaceste toate,Caci en a mea idee nu-mi vine sä o spun,

lacob Negruzzi.

.

1

Si

Si

Si

Si,,

117

ITINERARUL IN ISTRIA.(Din hartiile rep. Lan Maioreseu.) *)

Luni la 7 oare sara in 22 Iunie 1857 am pureescu deligenta din Triest spre Pisino. La o 1/2 oradai de Salinele de mare, §i dupa alta 1/2 oil, dealte Saline de mare langa satul Muggie, pe careAug poporul ii chiamit Muie. La 9 oara j 10/60

am ajuns in Capo d'Istria, un opid cu cal atAt

de anguste, incat nu pot sta doue trasuri alatu-rea. Era noapte si n'am putut visita nimic. Incea mai buna osp6tarie, unde intrai pentru cate-va minute spre a-mi stampara setea, nu aflai

trei popi catolici i un mirean, desertand pa-hare pline cu yin roa de Istria, pe care-1 cunos-team din Triest. Un bilet de recomendatiune ceaveam catra parintele popa Betronzel apucase aremane uitat in portofoliu ; uitasem i numele pA-rintelni, asa am esit fara a face cunostinta, enacesti buni parinti. Poate nici nu le-ar fi parutbine a se vede turburati de un strain in placuta lorocupatiune in via Domnului.La 123/4 dupazul noptei am ajuns la a 2-a statiune, la Buje,pe o borra din cele mai tari, ce incepuse a suflade 2 ore. La 3 ore §i 3/4 am ajuns la a 3-iastatiune Visinada. Era zioa alba de o jumAtateora.La 6 ore ajunserëm in Pisino.

23 Iunie,Cu toate ca suprafata pAmAntului nu infatiseazA

dealt erupturi ori smipAturi vulcanice, locurile §icele departate de mare, spre mijlocul Istriei, sunbine cultivate, mai ales de la Visinada §i de laCorabia inainte spre Pisin si de la Pisin inaintecat se vede cu ochii pang. spre dealurile despreValea Arsei. Prin mijlocul pietrelor ce acoperpamentul pretutiudinea se ved toMe spitele degranate orz, gran (golan si focus), secara, po-numb, fasole, cartofc, canept, in valea Scropediam v6zet chiar §i arisca matura ce se secera orise cosea. Intre grithe erau unele foarte frumoase.Ville se cultiva ca in Italia. Vitele sunt arboregrosi si inalti, ertrora drept propta le servesti,alt arbor. Acesti arbori, de care sunt razimate vi-

4.) Ern mic estras din aceasttt scriere s'a publicat inCony. Lit. An. 2 No. 1. Cu iumu4irea colelor jur-nalului nostru,gavem acum putintX de a o publica iniutreg.

tele, taunt mai toti jugastri ; nici mi-aduc amintesa fi v6zut alti arbori decat jugastri langa vite.Vitele formeaza un sir lung ai contimiu, fiindeafie care vita e prinsa cu o parte din ramii sei devita dinapoi, §i cu cealalta parte de rant de vitadinaintea sa. In accst mod fac o catena necur-mata. Distanta de la o vita la alta e ordinar-minte ea de 10 palme domnesti ; ear spatiul din-tre un air de vise si altul e de trei i patru, orimai mare, ai semanat eu gran, secant., porumb.orz eto. Adese-ori in fie care interspaciu de acestee alta semanatura, de es. intre cele de'ntAi donesire de vice e gran, in urtnatorul interspaciu eporumb, fasole cartofi, apoi secant ori orz.C'un euvënt : tot acea tearing e usatt ca vie, capomet, ca gradint de legumi, ca camp de gra-nate.Dar sa ne inturnam la ale noastre.

lndatt ce am ajuns la PisittO, M'am dus la D.Cegnar, oficiant la telegraf, Ma care eram re-comendat de D. Bleiweiss ; dna aceea am fostla primul negutitor din Pisino, la D. Camus, cA-rnia fusesem recomendat de D. Scaramanga. Fnireceput in sinul familiei D-lui Camat ca toatacordialitatea. La 4 ore chip pranz mersei cu D.Cegnar la satul Zareci, 3/4 de oil departe de Pi-sino. Preotul locului ne recepa bine. Aici se in-cinse intre noi disputa, despre originea Romaniloristriani. Preotul slovean pretindea mortis, et n'aufost mai multi dectit sunt astAzi, et nu se pierd,ca sunt tenaci in conversarea limbei lor, ca incasele lor nu vorbesc alta limba pang, nu incep aumbla in small, unde invata limba croatico-ili-ricA. C'un cuvent : ea RomAnii Istrieni au fost decAnd au venit tot acolo undo se mai afla si as-tazi, si ea sunt venetici in locurile aceste. Cum-ca nu s'ar tine de vechii locuitori ai Istriei, depe timpul Romanilor, od ea cel putin nu suntmai vechi in Istria cleat Serbii, Croatii, Serbo-Dalmatii. alega un document din anul 1352, scrisin limba latina, in cea german& i cea croatico-serbica, in aceasta din urma ou alfabetui glago-ritic, prin care document se regnla flmii Istrieipeste tot, si in parte si hotarul satelor de la la-cul Cepici (Cepich) si in care Domnul acestorsate, al satelor unde vedem astAzi pe Romanii Is-triani, zice, eft el e constrins a dimite pe local-

toni acestor sate, daca nu li se vor da ori asemni

ITINERARUL-

si

-ori

119 ISTRIA.

de-cal

mil-

118 ITINERARUL 11T ISTRIA.

si lor pamAnturi*). De unde inchea preotul,cA locuitorii satelor de langit lacul Cepici, ea maiice la inceputul secolului 14 nu aveau pAmenturi,nu putean fi veniti de mult in locurile aceste.Ear cat pentru epoca, and sA fi venit acestRomAni aici, preotul din Zareci zicea, c. poate sIfie adusi aici din Dacia TraianA de Tatari, carein secolul 13, fugarire pe regale Bela") si avureo bAtAlie mare din sus de Fiume, dupA cum zicepreotul, la locul numit pAnA astazi Grobnic ce vasA zica loc de ingropdciune, de inmormatare, pen-trucA acolo se ingropare cei elzuti in acea bl-tAlie ; ii fiindel si la lacul Cepici, langA Berdo,se afla un sat Grobnic (pe charte Grobnico),adause popa se vede cA RomAnii cei adusi deTatari lAngA Fiume au treed pe urmA la valeariuletului Arsa §i au adus cu sine si numele Grob-nic si Pau aplicat la locul unde s'au asezat lAnglCepici !

Ca aceastA ipotesA usuricA, fundatA numai peetimologia numelui Grobnic de lAnga Fiume si peimprejurarea, cA aceastA numire se aflA §i lAngACepici, apera preotul pArerea sa, eA RomAnii auntveniti mai tArziu in Valea Arsei. Mai adause infine, cA dacA aces ti Romani ar fi din vechii lo-cuitori ai Istriei, ar ave si ei vre un sat eu numeromAnesc.

EatA pe scurt argumeutele bunului Sloven; ar-gumente pure n egative. Indesert i-am pus intre-bAri ea aceste :

a) Ce au nevenit V olocchii, care dupA Nistor,eel mai vechia cronist rus, au bAtut pe cei de'n-tAi Slavi ce au venit la DunAre pe dreapta Tiseiin jos, si despre care Schloezer, editorul si co-mentatorul lui Nistor, zice ea dnpA insemnareaeuventului Veloch la Rusi ar fi sl fie tin populde origine romanA, anume Romänii, dar ea nucrede cA acest popul, RomAnii no§tri, sA fi fostatunci (secul. IV, V, ori VI.) ma de tari ?

Preotul mi-a arelat acest document in archivul Sla-vilor despre meazA-zi, din anul 1852, sub titula a-ceasta: Arkiv, as. povestniku jugostovansku, knjigaII 1852. Citatul document e publicat aici numai inlimba slavonicti; ear despre esemplarul cel latin sicel german nu-mi putci spune nimic.

**) Or pe Kun Laszló? Sub acesta au venit Tatari in1255. (Vezi Valvasor, IV, Lib. XV sect. 3 4).

b) Uncle sunt Vlachii, de la care Croatii au cu-prins cea mai mare parte a terei lor si Dalmatia,cAror k-au stipulat drepturi, sustinute pAnA inseculul 17, cari mai inainte aveau in partile aces-te Banatul kr §i de la care ducele Crovatilor aluat titula de Ban, euv6nt romAnit in formaaccasta ?

c) Pent ru ce Slavii de meazA-zi sucesc numeleVlach, Vloch, Voloch, Vlasi, Ulach, Laeh, Lasietc., zicend aci cA se dA pAstorilor, aci calor debisericA orientalA etc., cand ei stilt toti, cA acestcuvent in origine nu inseamnA alt-ceva decAt :

Roman, Italian, Latin ?d) Pentru ce cu istoria in mAnA nu se iau pe

urma acestui name, incepend din Agram pAna lamare la Morlachi, care ori cA sunt Romani negri,adecA Mauro-Vlachi, de undo sA se fie formatcuventul Morlach, ori eA sunt Romani de la mare(morje-vlachi=morlachi), si care atAt dupA dia-conul Dioclea ce insuci a lost morlach §i zice cAMorlachii ea toti Valachii sunt origine latinft, cAt§i dupri Tom masini, episcopul de Citta-nuova,care scHse in anul 1650 §i care zice pag. 515 :I Morlachi che Bono nel Carso hanno una lin-gua da parse (adecA care nu e nici schiava" niciitaliana"), la pale in molti vocalnai e simile allalatina (nu all' italiana, ci alla latina) ? *)

e) Pentru ce nu cauta in Ireneo della CroceHistoria di Trieste" (tiparita in 1697) Lib. IVc. VII pag. 334 unde zice : Un' altra memoriaantica, degna d'osservazione non minore dellegia addotte antichith romane, osservo in alcunipopuli addimandati comunemente chichi (cici)habitanti nelle ville d'Opchiena (Opcina), Triba.-chiano (Tribaciano) e Gropada situate nel te-ritorio di Trieste sopra il Monte, cincine miglia

n(lh/4 mil. geograf.) distaute dalla eitta versoGreco, ed in molti altri villaggi aspettanti aCastelnuovo nel Carso giurisdizione degli inns_

Inainte de aceste vorbe numeste cetAtile ce se tinde Pinguente, apoi cele din Carso, i adaoge: (Than-si indefferentemeute due lingne, schiava ed italiana,ma nei castelli pm Pitaliana, e la chiava di fuoricontinua." Apoi vine locul de Morlachii din Carso.Ear cetittile ori opidele din Carso le chiamg Lisapag. 515Lanischie, Racciavas, Bergojaz, Dana, Sot-toraspo, Terstenico, Brest, Praporuchie, Podgacehce,etc.

ITINERARUL IN ISTRIA. 119

trissimi Signori Conti Petazzi, quali oltre 1'Idio-7) ma Slavo comune a tutto il Carso, usano unproprio e particolare consimile al Valacco, in-tracciato con diverse parole e vocaboli latini/7 come scorgesi dall'ingiunti ed a bel studio quida me referiti... I nostri chichi addimandansinel proprio linguaggio Bumeri (Rumeni)....

Parole e vocaboli usitati da Chichi : Ambla1)

cu Domno (Domnu)ambula cum Domino ; am-bla cu Draco (dracu) ambula cum Dracone(Diabolo) ; Bou bos; berbaz (barbati) homo(homines, viri) ; basilica (basereca) basolica*);Cargna (carna cum zic si astazi in Valdarsa)carne; cassa casa; cass (ca) caseus ; com-pana campana; copra (si coapra) capra**),Domicilio (domiciliu) domicilium ; Filie mamia Figlie ; forzin (forcin) forceps ; fizori ma(ficiori mei) miei figliuoli ; fratogli-ma (fratelemeu) miei fratelli ; .111atremater ; mugliera(muiere) moglie ; Patre padre ; puine (pi-ne) pane; Sorore Soror ; Vino (Yin, fli maide crezut vir, cum zic si astAzi in Valdarsa),Um ova (una oie) una ovis.

f) In desert i-am adaus, ca. Croatii pe asa nu-mitii Serbo-Dalmatini (Serbo-Dalmatinski) acolosi aici in Istria ii numese in batjocurd Vlachi, siant acestia, cdt si Romanii din Valdarsa batjo-coresc pe Croati Besiaci, adecA fugari, fugitori,de unde se vede intre ei ura, ntiscutd fdrA indo-eald din resbelele ce au avut intre sine.

g) CA cdt pentra locuri, ea au numai numirislavice, afard de aceea cd si acesta e un argu-mert negativ, noi putem aduce esemple numiriledin RomAnia si Moldavia, unde en toate cd aufost Romanii totdeauna precumpAnitori, totusi siastAzi stint numirile slavice de locuri foarte ade-se, din causd, cd dap barbari, ei cei de'ntëi auorganizat un stat politic si bisericese, ea Domniai Daciei, si au ant impdrtirea politica. inlimba lor s'a flat liturgia pAnd inainte de 200

*)

44)

Se vede eroare, ceci cei din Valdarsa zic ei astitziBasereca.

Se vede eroare, pentruce ei astezi in Taldarsa ziccopra gi rapu. Poate ce Ireneo a voit sit represen-te pronuncia populare, cit dupe ce venii in Susnie-vizza, me convinsei cd aceeti Romeni o multime dea le pronunteau oa or ca a unguresc.

de ani. EatA un esemplu de o tare, unde nu epicior de Slav, si cu toate aceste numiri slavice.Nu e dar de mirare cd si in Istria e asa, undeRomdnul n'are nimic al seu, deal aerul, apa sipietrele, unde romaneste vorbeste numai intre 4pareti, uncle chiar si numele de Roman ce-1 aveapand daunezi, l'a lAsat in gratia strainalui.

In desert toate aceste si altele in restimp de3 ore, cdt Oa. conversatiunea : Parintele remaseintr'ale sale, cumcA RomAnii istriani sunt de anden documental din anul 1325 tot atati cati eranatunci si cd nu se pot desnationaliza! ...

Mi am adus aminte ce observasem si la altiSloveni, precum si ce-mi observase profesorulZhishman in Triest, a toti preotii sloveni auntpanslavisti ia intelesul acela, O. nu vëd din ve-chime prin locurile aceste decdt Slavi, dna. di-naintea Romanilor, si cd si acum pe toti vor a-iface Slavi chiar unde nu se mai vorbeste slavo-neste. In adevr in stdruirea lor de a afirmi,cd Romanii din Valdarsa nu se desnationalizA,cd sant tenaci, mi s'a pdrut a ved6 o Were dereu, cd nu se stinserë toti RomAnii.

Venind vorba de articlul esit in Nri. 1-2 aljurnalului D'Istria in anal 1546, preotul imiar6ta acest articul in Zora Dalmatinskuu *) dinacel an trades in limba croaticd. Minded. nuaveam cu mine probele de limba romano-istriand,am cerut jurnalul dalmatin, ca sA-mi copiezi ace-le probe, si mi-1 dede a-I duce cu mine la .Pisi-no. Tot ad aflai, cA autorul articlului, AntoniaKovaci, e astAzi chiar Podesth in Pisino si elacesta la compunerea articlului fusese ajutat delilieetici,) atunci june studiante in Pisino, Ro-mAn din Valdarsa, anume din Berdo, acum co-operator (capelan) in Castva.***) Descoperirea,

1 Zora Dalmatinsku, 1846, No. 19-20. In No. 20 semai afle Qi un articul intitulat: Obicaji kod Morla-lakah Lalmacii, pag. 153-156.

*1 Micetici scrin ei zic Croatii; ear Romenii istrianizic Miceti ei Micetiti ei Micetity, din care Slavii Rt-cure Micetich or Micetitsch.

***) Cooperator zic Slavo-croatii; ear Romenii zic Cape-lan. La Castva Romenii zic Castdu 0 Castav, deuncle ceilalti ficure Castva.

120 ITINERARUL IN ISTRIA.

a D. covaci e Podesta. in Pisino, uncle me ado,me umplt de bucurie. M despArtii de parintele,care cu toatA via noastrA disputA implinise foar-te bine cuviintele ospitalitAtii, ei dedei o sigarAde tabac turcesc, pe care o puse bine spre a otine de suveuire, si me inturnai la Pisino.

R4 Iunie.Miercuri de dimineatA mersei la D. Camus, ru-

gAndu-1 sa me facA cunoscut en D. PodestA. Tri-mise indatA BA intrebe, dacI e acasA si d Re re-eepe. Respunsul fA, e. va veal jnsui, i in ade-ver vent peste putin. EatA-me in WI cn autorul

ce pentru RomAnii Daciei traiane fAdescoperitorul until nou mem bru al natiunii ro-mano-orientali. Nu-si puteA esprime bucuria eesimteA vezencl un Roman din Dacia, i anumeca vine en scop de a se informa in fata loculuidespre aceastA frantura de Romani in agonie.Desi, precum mArturisl, si precum aratA numele(Kovaci), de origine slavonA, area Anse un inte-res foarte vitt pentru Romani i promise cA-miva subministra tot ce-i va sta1in putere spre a-miajunge scopul. Mi-a spus, cu ce bucnrie au rece-put toti Italienii stirea despre esistenta Romani-lor din Istria, mai ales fata cu tendintele Slavi-lor de a slaviza tot si toate ce se apropic demarea adriaticA, incAt nu se multemesc a da Tri-estului origine slavicA, ci cant& se. recAstige Sla-vilor i Venetia i altele mai departe, tendinte,ce D. Covaciu le reproba tare.

Conversatiunea aceasta erA in cancelaria D.Catpus, i tocmai incepusem a intreba, dace, nuyin in Pisino oameni din Valea Arsei, and D.Covaciu aruncAud ochii pe fereastra, striga : Ecco-lo !" si deschizend usa, chiema pe until in casA.Era un barbat de staturA mai jos de mijlocie,Anse bine fAcut, indesat, pieptos i spAtos, via sivoios, [alit tare in negru, capul rotund, fruntea

incretitA. FArA cea mai micA pasare saint&pe D. Camus i Covaciu in limba croatico-slavicA.Aeestia i spusere, ca eu And, sunt de ai lor,si sA vorbeasca cu mine in limba lor. Istrianulse niti cAt-va la mine, dede din cap, si ear seinturnA cAtra cei ce-I chemasere, reincepend cro-atica. Eu ii ntrebAi atunci :

De ce nn vorbesti in limba voastra ?"El : In limbo noota ?" (o par),

Si cu aceasta stete mut. Pricepui, cA nu m'ainteles pe deplin i intrebai pe D. Covaciu, ceverb au pentru parlare ?" (Noi conversam italic-neste, pentru cA Camus nu cunostea decAt Italia-na si slavona). Dar istrianul intelegea italiana *)si në informa indatA :

Noi parlare zicem cuvint", ceea ce intArl siD. Cowie.

Acum repet intrebarea :,De ce nu cuventati" (eu pronuntai ca noi, a-

(Ica e cu ton nasal) ,de ce nu cuventati in lim-ba voastra"?

Istrianul : cu cire (eine) cuvintA in limba no-etre. ? (o nu se face oa). Cire sci limbs. nostrA ?"Eu: Io stiu limba voastrA, o eunosc ce. e

meau.Istrianul Bire bine cA stiti, etivintAm".Eu. ,Din ce sat esti ?"Vorba sat nu o intelese. 1If6 intorsei cAtra D.

Covacin, intrebAnd, ce espresiune au pentru vii-laggio i imi respunse, cA nu stie sA aibA espre-siune proprie, decAt cA numesc satul cu numeleseu. **) Intrebai dar pe Istrianul mai incolo.

Nu m'ai inteles ?"Vezui cA nici aceasta nu o pricepe, si ear ra-

gai pe D. Covacin, ce espresiune au pentru capive,si-mi zise, ca i ei au tot acest verb. ***)

Prin urmare schimbai iutrebarea, zicendNu me capesci ?"Istrianul : ,Ce ziceti ?"Eu. De-unde efiti ?"

**)

convinsei mai pe urmli in Susnievizza, ce. foartemulti diutre cei mari, chiar i dintre copilandri, cu-nose italics, mai ales care avure ocupatiuni pa laPola, si peste tot pe marginea marei, ori au sezutmai mult prin Pisino.

Pe urniX OM in Susnievizza, c zic Salisce, dar maimult communa.

*44) In Susnievizza atlai, cil au doi verbi: capescintendesc, mai des numai tendeacuqintindere, inten-der). M'am mirat mult, di de si zic tendescu, tendesci,in a 3-a. persoanK singul. i plurale nu zic ten-ciescaor tenths, ci tenda, nu in imperf., ci in pres. Deaci s'ar yea, cli acest verb e adoptat de la ItalianitIrziu, si in micul popul nu s'a putut naturaliza.Aid ar mai fi de cercetat, in ce epocti Italiauii auprecumptinit in Istria ? sub Venetiani? De ce 014inainte de 30 ani chiar i Italianii de Ring mare,toti fiiceau pe au av ?

latq,

§i

) M

ci

articolului,

tins-

c

ITINERARUL IN ISTRIA. 121

Istrianul stete catva cugetand, pe urma repetiel intrebarea: Dende esei ?" (u se pronunta tot-deauna).

Eu. Asa, dende ei}ti?"Istr. Eu escu din (se zice si di, de) -- eu escu

din Gradigne."Eu. Mergi astazi acasA ?"Ear a stat ; pe urmA a zis : Astazi mergu." *)Apoi ei zisei : Eu vim (yin) la voi mare (mane)."La care istrianul respunse : bireA (bine).Din toate urn cules, a nu vorbesc bueurosi

limba lor indata ce se afla intre straini, adecaintre oameni de alta natiune, and in casele lorfereasca D-zeu, sa vorbeasca in alta limba.

Causele ce-mi aduse D. Covaciu spre esplica-rea acestui fa pt, se reducea mai mult la aceastacit stiind acesti Romani ca aIii 'afara de einu le cunose limba lor, s'au invetat a vorbi inalta limba, anurne in cea croato-slavica, pe careo stin toti in partea orientala i cati-va din par-tea septentrionala a lstriei intelegend i miezulIstriei, va sit zica in cea mai mare parte a Is-triei. Eu o lasai intr'atata, cit total e un in-vet, desi cu o oara dupa aceasta intalnind totpe acest Istrian in cale, si la 3 dupit miazA-ziear pe el si Ana pe altul tot din Gradigne, meconvinsei, cit cu cea mai mare bucurie stetere lo-cului i me salutare bura zi buna zi. La in-talnirea de dupA meaza-zi cel cu care me cunos-cusem de dimineata, imi presenta el pe colegulsea Ana i cestu cuvinta Vlas7i, **) i tot dinGradigne." Le placea a sta de vorba cu mine,

intrebandu-i, de ce la Camus in cancelariese fereau a vorbi romaneste ? (le-am observatde atatea ori, BA nu mai zicI Vlaski, ci roma-neste, si se supusere), total ce am pu tut scoa-te din gura lor, era a ceia nu stiu cuvintacu noi." Eu intrai in parere, ca fiinded numele

4,) Se conjugg: mergu, meri, mere, mergemu i meremu,mereti, merga; prin urmare in a doa persoaug sin-gulare nu se zice mergi, ci meri, si de aceea stetenti pe gituduri.Istrianii an perdut forma romitheasa autia in escula adiective ; ei zicu: io cuvintu Vlaski, croatki".Cuind vorbind in limba noastrit aud cNte un cuntlatin, care seamiirdi cu altul italian, ear istrianii nu-1au, imlatit ii auzi: ista-i, or acesta-i italianski, ormai des: talianski.

de Vlach, ee Croatii dau in batjoeura Dalmato-Serbilor, e rusinos, ei de rusine nu vorbese limbalor intre straini. *)

D. Covaciu se tinit de promisa. Abia me intur-nai acasa de la D. Camus, i Ana inainte demeaza-zi vent aduse renumitul seu articluesit in N-rii 1-2 ai jurnalulai L'Istria" anulprim 1846, precum i un articul, sau mai bi-ne capetul unui articul esit in numitul jur-nal in anul 1852 din agera pang. a Domnuluide Franceschi, care in acest capet dc articol-apa-ra causa Ronartnilor istriani cu o caldura, ceesit de la un Roman din Dacia lui Traian, ar fifacut mare impresiune. Cetirem impreuna acestarticul **). Apoi vent vorba la Sajevici cu probe-le date de el in Novice gospodarski etc." si euobservai, cit dupa consemnatiunea de vorbe romano-istriane, ce mi-o dede Ana. la Lubiana Dr.Bleweiss, el nu crezil sit tie rornitneste. 1). Co-vaciu mi-a spas, a in adever Sajevici nu cunoas-te limba, ci a scris ce i-au spus altii. De altaparte imi recomenda tare pe Capellanul Micetity,acela care cooperase la articulul din L'Istria"No. 1-2, 1846, si care acum se aft. in Castva(Castau, CastAv zic Bomanii din Istria), nu de-parte de calea ce duce la Fiume. Ear dintrelocuitorii din Valdarsa imi recomenda, pe betia-nul Scrobe, Podesta (jupan) de Susnievizza, acelade la care parintele Sajevici adunase probele delimba romano-istriana, i pe care acest preot na§tin de ce, il face om invetat, cand el bietul abiaputea semna niste trasure cu condeiul spre allsubscrie numele, pe care-1 divinau numai cei ce-1cunosc. Ans6 in celelalte, ca Oran neinvetatera foarte destept i cu esperienta. Cu multacaldura me indemnI D. Covaciu a merge la Fiu-

In Susnievizza m'am convins altfel. Vezi mai josdiscursul cu Parohul din Susnievizza.

Articulul (intitulat sulle varie popolazioni dell'Istria)se gig. in N-rii 50-51 din anul 1852. La Lucianiin Albona in 5 Inlie cetii i pe cel de'ntelu, cam in-tunecos; pe Morlacbi nu-i tine de Roman.

Alti articuli interesanti stint in Istria" din 1846,N-rii 13-14 et sqq. Saggio di dialetti istriani, diTrieste, di Rovigno. In N-rfi 16-17 (lit altul alt/probit de dialectul Rovignan, dar cea de'ntel maiaproape de noi. N-rii 26--27 de Franceschi despreCastellieri i respunsul Iii Randier.

16

si

**)

i3..M:=11

si-mi

si

*)

122 ITINERARUL IN ISTRIA.

me, uncle se afla D. de Franceschi, autorul artic-lului de care vorbisem mai sus, ca la nnul, ce,dupa Dr. Kandler, s'a ocupat mai mult decal totiIstrianii cu limba romana.

Mercuri 24 funie sara.Inturnandu-me de la D. Camus, unde ca sa,

me esprim in limba de Valdarsa merindai eastazi, cab% sara me visit& amicul Covaciu dinnou si-mi aduse un manuscript al seu, Ana dinanul 1846, in care erau probele de limba esitein N-rii 1-2 ai jurnalului L'Istria", conceptulacestui articul, apoi o consemnatiune de cuvinteromano-istriane §i o incercare de a pune in ordi-ne formele de conjugatiuni, declinatiunile pronu-melor 0 comparatiunile adiectivelor, o incercareinceputa. si necontinuata, dar de mare pret. Fi-indea D. Covaciu, nici cu Valdarsenii, nici cumine nu vorbea romaneste, se vede ca, prea putinva fi stiind din limba aceasta, si poate ca 0 in-cercarea inceputului operatului de mai sus l'a%cut impreuna cu Micetity, ceea ce ajungend laCastau voiu afla de la acesta. Cu toate acesteoperatul mi-e de mare pret, ca, cel putin dupa elpoti cerceta si judeca despre formele limbei infata locului. Conversarea se inverti si acum asa-pra tendintelor ce se 'Fed la Slavi de a slavizatot 0 pretutindenea, asupra literaturei romanestiin Dacia Traiana, asupra eelor ce au scris despreIstria, si intro altii imi recomendi foarte mult peD. Kandler, pe care nu1 aflasem in Triest.Dr. Kandler era redactorul jurnalului L'Istria,"care astazi na mai esiste.

Cu ocasiunea aceasta D. Covaciu imi comunicatrista stire, a amicul nostru in spe, invetatul Po-dest& al comunei Susnievizza, bietul Scrobe, eramort de o liana, cea ce mai inainte en cateva oa-re im stiuse! tirea fa pentra mine cam descu-rajatoare, caci de la acest om, care stete profe-sor parintelui Sajevici de la Bersec, ar fi invetaten mult ma usor invetacelul roman, deprins inarta de a compara limbe. Cu toate aceste ami-eul Covaciu me consolfi, cu asigurarea, ca Preo-tul din Susnievizza imi va arata pe vre unuldintre locuitori mai destepti, en care sa me inte-leg. Dap trei ore me las& D. Covaciu, oferin-du-mi de suvenire atat articulii cei doi de carevorbii mai sus, cat 0 manuscriptul cu incercarea

de a ordina, forma conjugatiunilor. Eu il indem-nam sa continue studiul acesta, pe care-I incepu-se in anii 1845-46 0 a ettrui intrerumpere lip-seste pe Romani de un mare bine; el se escusa,aducend mai multe circustante, care-I impiedeca-re si-1 desgustare, adaogend, ca acum, daca chiarRomanii se ocupit de Valdarsa, manuscriptul seuprecum si micul popor din Valdarsa se aft, inmani mai bune.

Joi in 25 _Tani&Reculegend toate, cate auzisem si cunoscusem

pana aci despre starea lucrurilor in Valdarsa, meconvinsei, cis. Albona, uncle am cele mai bune re-comendatiuni, nu e locul, unde ea me asez si deunde sa-mi direg escursiunile. Albona remanecu adeverat pentru mine un punt cu atata maiimportant, en cat nu departe de acolo se aflacomuna or catunul Schitazza ver Schitaccia*) im-poporata cu Romani ce mai vorbese romanesteca in Valdarsa, si care comuna nu figureaza caloc romanese nici in charta etnografica a d-nuluiCz6rnig, nici in consemnatiunile ce mi se dederedin cancelaria statisticit a ministeriului de comer_ciu in Viena ; Anse meziu puntul pentru cerceta-rile mele mi se para a fi Susnievizza, comunacea mai numeroasa 0 mai adunata. Decisei dara me aseza in Susnievizza, in dosul lacului Ce-

pici, a me rapezi mai pe urma, la Albona, spre acerceta Schitazza, a apnea apoi calea spre Fiumepe la Fianona, a face o visita parintelui Sajeviciin Bersec si a merge pan/ la Volosca, a me aba-te aici din calea Fiumei spre stinga, spre a mer-ge la Castau, parochia rea mare cu 5 Capelani,intre care unul e Micetity, a me consult& cu acestpreot june, singurul roman invetat din Valdarsa,a merge impreunade se va put6in pamentulCicilor, unde in comma Rane se mai Oa Romani,si a continua pe lima calea la Fiume, spre aface cunostinta cu amicul Romanilor D. de Fran-ceschi. Pe cand faceam acest plan de caletorie,intl.& la mine D. Covaciu, care se uni intru toatecu ideile mele. El imi aduse Ana un articulscris de Dr. Kandler 0 esit in jurnalul seu l'Is-

*) PArintele lerala, parochul de la Berdo, unde sezuiin 29, imi spase di cei din Albona nnmesc pe ceidin Schitazza Morlachi. Ear un argument, a Mor-lacbii sant RomAni.

ITINERARUL IN ISTRIA. 123

tria in anal 1848. Acest articul ceard. a facepe Italiani sA creadA, cä pentru cunostinta lim-bei italiane, i chiar a celei latine, e de lipsAstudiului limbei romAne din Dacia, o idee, pecare si D. Ruscallo Vegezzi la Turin se studestea o populariza. Pe urml, trecend la originea Ro-manilor Istriani, observai cA dup. cAt pot jadecaOng acum, aeesti Romani nu pot fi nurnai o rup-tura de popul dintre RomAnii Daciei lui Traian,avend pe de o parte foarte multe cuvinte, modu-lAri si deturnAturi de vorbe comune numai lorMacedo-si Tesalo-RomAnilor, precum pronuncia-rea lui 1 inalnte de i ca italianul gl, aruncareaunui sunet inaintea lui r, cAnd acesta incepe cu-ventul (irpa---piatra, de la ripa ; 1rdrid etc.),pronunciarea lui au ea ay etc., Inupt pro frumos,usuarea verbilor ajutori etc. ; ear de altA partealtele proprie lor i unor Romani din Dacia tra-ianA, precum deasa schimbare a lui n in r, caMotii in Ardeal, ca Moldovenii, etc.

D. Covaciu observa, cA inainte de 30 ani chiarItalianii din Istria de pe marginea Adriaticei

pronunciau pe au ca ay. Mai incolo imi observa,cA in partea Istriei spre meazA-zi, cAtrA Parenzo

Orsero, ar fi fost mai de mult lbanesi, careastAzi stint slavizati, si de aci mai spre meazA-noapte, spre Giwino, Serbo-Dalmatini (de aceiape care Croatii ii numesc Vlachi), mi se pareadusi de Venetiani, care asemenea sunt contopitiastAzi cu Croatii Istriei. TotdeodatA D. Covaciuimi anti conceputul unui operat fAcut de d-salii pentru charta d-lui Czornig, in care intre

altele era si aceastA observatiune : CAt pentruRomAnii (Walacken) din insula Veglia, ne lipsesccu totul informatiunile." SA fie care RomAni inVeglia ? AceastA insulA e intro Canale de la Mor-lacca de o parte, si Carneri de altA parte, va sAzicA aproape de Morlachi.

La 31/2 dupa miazA-zi plecai spre Valdarsa.De la Pisino la Valdarsa duce un drum foartebun. VAile i poalele dealurilor au o vegetatiune,pe care in acest pament peste tot sterp ai put6-onumi luxoasA ; chiar culmile sunt investite cupAduri mai dese. Dar indata ce ajungi pe vet.-ful montanelor, de pe care ai a scoborl spre Val-'arse, ti se presintA ochilor spre resArit i mea-

.i.i-noapte icoane cu totul contrare. 0 linie de

montane, incepend de la Fianona i diregendu-sespre meazA-noapte, se face din ce in ce tot maicAruntA, vegetatiunea dispare din ce in ce maimult, si dacA de la Fianona pAnA in dosul lacu-lui Cepici mai vezi cAte o grupA de case infun-date prin crepAture si ripe, apoi deacolo in susspre miaza-noapte chiar poalele acestor montanejos in vale nu Bunt alt-ceva decAt ripe, surpatu-re, pietre de pietre, ea cAnd ar fi nu de mult vo-mite din cuptoarele cele vulcanice ale pAmentu-lui, bond seci, arse, printre care abia intreveziici colo cAte un spin doi, Anse atAt de rarimici, incAt nu schimbA nimic sati foarte putin incoloritul figurei celei triste. De aceste ripe seved aninate ca de un pArete natural niste catunecri grape de case, unele mai dese, altele resipite,care dupA charta ce o aveam inaintea ochilordupa cum spunea conducetorul, erau comunelelessenovizza, Villa-nuova, Susnievizza i Lettay*),Deasupra mormanelor de peatrA, de care auntacAtate numitele grupe de case, locul se face pu-tintel mai ses, unde mai e oarecare vegetatiune ;dar deodatA terenul se ridicl rApede in sus.Acesta e muntele, a cArui cea mai inaltd culmese chiaml Monte-waggiore, de pe al cArui verydimineata inainte de resArita soarelui, dacA e se-nin, (diva cum spunea conducetorul meu din Pi-sino intr'un dialect italian, ale cArui gramaticasi vocabulariu nu le-am vezut AncA), se vede indreapta pAna la Venetia, c'un ochian bun sevede insasi Venetia si chiar si Ancona decealaltA parte ; in stinga vezi Dalmatia si terelecontermine, Carneri, Veglia c. I.

0 aruncAturA de ochiu de pe dealurile despreBellay, asupra grupelor de ease de care vorbiiasupra muntelni Maggiore cu celelalte montane simormane de peatrA de la poalele lui, me lumina:deodatA asupra puntulni, pe care-1 desbAtui mai

*) Nu e de mirare, cA Roninii, adlipostiti de acesteripe, uitare i cuOntul peatg, suplinire cu ripX.Romnii istriaui peatra o numesc ; fiindc eiea si ceilalti Romitni din Dacia AurelianN, imitadpe Greci, cu care si pintre care au petrecut atziseculi, nu pot pronunta pe r de la inceputul cuvin-telor, ci vocala urmlitoare o pun inainte, modifieltn-d-o intr'un sunet gutural, ce nu e nici a nicinici e curat, ripa o pronuntI ArpA, A de la ineeputspre e larg.

:

ii

siei

si

si

0i.l

a,

124 ITINERARUL IN ISTRIA.

bine de o oard cu invetatul preot de la Zareci,eu bravul Slavist Wuleici, care tinea mortis, caRomanii din Valdarsa sunt i astazi cilti au fostdin vechime, ca nu numai nu se desnationaliza,ci ca, Ana si altii din vecinatate invatä limba lor,

numise un sat, al carui name Fain uitatai anti locuitori de origine slavica, ar fi inceputa uita limba lor I Positiunea geografied a loculuidesminte singur aceast g. inotesq i arat/ invede-rat, ea daca mai esist astazi Romani in dosul la-cului Cepici, in fata muntelui Maggiore, causa eparetele naturale format de poalele acestui muute,care a dat aici Romanilor adapost, asigurandu-ide la spate si separandu-i eel putin in partea a-ceasta de contactul nemediat cu Slavii. Combi-nand tirile istorice, ce ne lasarë TomasiniIreneo dela Croce, ca Romanii locuitori ai mun-telui Carsu, de la Monte-Maggiore inainte spremeazit-noapte i apus se intindeau pe timpul lorpang, la 1 mil geogr. i jumatate aproape de Triest,apoi faptul cä urine de idiotismi romano-istrianise aflau la Italianii istriani de pe termul adriaticpana in generatiunea penultima, de esemplu da-tina de a pronunta pe au ca av,apoi c locui-torii adusi de Venetiani din Dalmatia in parteadespre m. z. a Istriei, de WO, locuitorii Slavise numire Vlachi, i c. 1., en positiunea geogra-fica, a Romanilor din-Valdarsa, e invederat ea la-sand la o parte intrebarea despre originea Ro-mänilor in Istria peste tot, desnationalizarea lora urmat incepend de la Mama Adriatica spren., devenind cei de pe marginea märei Italiani,cei mai din intrul terei Slayi, i scIpand din einumai o frantura la poalele muntelui Maggiore,a anti coaste despre in. z. seci, sterpe i rApezinu se puture impopula de oameni. Acest muntedede Romauilor un propumnacul ce-i asigura dede la spate si de care rezemändu-se puture in-turna pieptul catra inimic spre a se al-Ara dinpartea ceealalta. E icoana acelui ostas bray, caredupt ce luptandu-se barbatesce a perdut toatepositiunile militare, rupt de catra sotii sei dearme, se trage inapoi aparandu-se de inimicul ce-1impresura de toate laturile, pia ce da de unarbore, de o peatra mare, sau de un alt mur na-tural, sub al carui scut asigurat de o parte, tinein freu pe inimical ce nu-1 mai poate ataca de

toate laturile. Sub aceasta ktoana mi se presintamicul popor din Valdarsa ; sub acest chip mi sereproduse i mi se destinse inaintea ochilor toataistoria Romanilor de doue mii de ani iucoace, decand se adusere cele de'nthi colonii romane din-coace de Adria, care intinzendu-se necontenit maiantei pe litorele marei, dupa aceea mai in intrain triunghiul iliric i pe urma peste Dundre sprein. n. i resarit, in curs de 400 de ani formarepoporul roman, a caruia esistenta piing astazi inlocurile unde l'au straplantat cei de'ntei coloni-zatori, e un miracul, care cu toate aceste esistaanca, adeverat intre Istrn, marea Neagra, mareaAlba si Adria numai in insule risipite, Ansë com-pact in Dacia lui Traian. Istoria Romanilor in totteritorul indicat aci, incepend de la Adriaticapana la Nistru, se reproduce in miniatura inicoana, sub care mi se presinta poporasul din Val-darsa. Mat malt, mai patio, pretutiudenea aceeasilupta, aceleasi pericule, aceeasi scapare.

Cufundat in aceste impresiuni ajunsei la Pas§i me scoborii rapede la Bellay, care nu e altcevacleat o curte in care se afla casele dominiuluiPrincipelui Auersperg, inlocuite numai de admi-nistratorul acestui dominiu D. Glaser la care a-yearn o recomendatiune de la ginerele seu dinPisino. Inainte de a me decide pentru Susuievizza,era vorba sa me asez en locuinta iu aceste casesi sit fac de aici escursianile mete, un plan pecare---cum insemnai mai susl'am schimbat. In-trand in curte, aflai, ca. D. Glaser nu era acasa,dedei scrisoarea, refusai multemind invitarea fi-cuta, de a mai sea i, impins de nerabdarea dea me vede cat mai curOnd in rnijlocul Rouianilor,me pusei in trasura i peste V, de oara me ye-zui in casa Parochului de Susnievizza. Fara nicio recomenclatiune intrai iu casa i me presentaicereud a fi receput pentru 4-5 zde, spunend sco-pul caletoriei mele. S. sa parintele Caucici (Ka-ncie,), fiind cam malat, infipse oehii sei cei micialbastri asupra mea si se parea a stramba dinnas ; dar ii indulcii cu citarea catorva esemplede ospitalitate patriareala din Biblia. S. Sa sescuba si vezend pe fereastra trasurica c'un cal eacare venisem, mai esi la lumina cu o dificultate,ea n'ar ave fen pentra cal si sopron pentru tra-aura. 11 alinai si despre aceasta spunendu-i ca

m.

ai-mi ai

si

ITINERARITL IN ISTRIA. 125

nici calul nici trasura nu sunt ale mele, i adao-gaud, ca du& in baullRomanii numesc gia-mantanul or cuferul, baula ca Italianii dad, inhaula n'as ave lucruri de greutate de 4 5 funzisi Mica o tasca, m'as pate zice ct calatorese caun apostol. Fara sa mai adast rcspuns, me adre-sai catra un servitor ce ne ascultase discursul, pecare fara indoiala nu-1 intelesese, fiind in limbagermana.

Esti rurner ? (de si stiarn cit acest caveate uitat aici de mult).

Servitorul : Nu capesc ce zici."Stiu cit voi ve chemati acmocea Vlacbi, dar

tyatyli vostri se chiamau rumeri. Vira cu mire lacarota, neca a(lducem o baula in casa."

Cu toate ca ei nu zic addue, ci due si port,ceea ce nu tiam ancit, tenerul tot m'a priceput,a alergat singur la trasura si a adus lucrurile incasa. Parintele imi dede camera destinata pentruoaspeti, de care se afla pe la toate casele pa-rochiali, i me asezai in noua mea locuintit. Era6 ore si Indata ce me spalai i me imbracai,esii in comuna i vezend cati-va pasi peste caleoameni adunati in curtea unei case, intrai in mij-locul lor salutandn-i : Buna sara, omiri burl (bunasara, oarneni buni)!

Una respunsere bura sara", altii dobra vece-ra" *) si se ad unare cu totii imprejurul their.

Era casa lui Alibu Iurman. podestâ eel de acuma Susnieveizzi ; dar afiai indata, ca ei nu zic po-desta, ci Potestat de Communa ; **) ce mi se parecc mult mai bine romanit, ca cel putin e facutde gen barbatesc si se poate aplica mai bine bar-batului ce e anteiul Comuuei, cleat Podesta, laItalica Doi (uin mi de fata se vezusere ,cu Gra-dignanii, cc can vorbisern in Pisiuo, i spuserecelorlalti, cit a venit until dintenn Imes de larg(dinteo tara departe ; n'au nici tare, nici de-parte" in intelesul nostru) i cuvinta ea noi. Altiiziceau din Romania", altii din paes romanesc",altii romanski", fiindca en spusesem Gradigna-

0)

Romlinii de aici, cu toate cit zic bura zi," buranopte," bura coale" (huna cale), s'au desvgtat a zicebura sara" i zic mai numai dobra vecera".Cuventul sat nu a cunoscut, dar zic alt cav'ent sla-vic, vas, tins6 e tot asa de popular si ctivNutul Cora-muna.

nilor ca patria mea sit chiama Romania, paes ro-manesc. Va sa zica nu eram de tot necunoscutacestor buni terani. In putine minute se umphlcurtea de oameni.

Eu intrebam, cum se chiama cutare lucru,daca le ziceau ca si la noi se zice asa, se bucu-rau : Si la voi ? bravo".

Pe urma ineepure a me intreba ei: cutare lu-era cum se chiama la voi ? i daca numirea eraca si a lor, unii bateau in palme de bucurie, ziaand : stessi (stessi, stesi, stesso) si la noi, kayobravo" *) or : tot ura" tot una. In fine ince-pure si pruncii i pruncele a me intreba desprediverse lucruri cum se chiama. Se mirau toti,and le spuneam ea am venit numai ea se audin fata locului limba si se ved usantele lor. Me

intrebau cum sant lucru rile pe la noi, cum e pa-esul, daca sunt gori (munti nu cunosc) ca pe laei i iirpe (petre, ripe), si daca se face pe la noivzPt, eiuda i bur **) (mult si ban), §i mai alesdaca :0 la noi broaidele (vitele) sufere de epide-mia ce de 4-5 ani le a stricat fruptul studinti-lor lor. Barbati i mueri, feciori si fete, nu suntsfiosi, veneau cu toata increderea si-mi dau mdra(maim) si me intrebau. 0 fetita rnuptd (frumoasa)ea de 12 ani a potestatului comunei, anume Lucia,me intreba de sant insurat i daca nu, sa meinsor la ei ! Ca oameni simpli ce rar es in Nonamare, se mirau de o multime de lucruri ce ye-dean la mine.

Era 9 oare trecute, inoptase bine, and abiame putui smulge dintre ei, ca ar fi sezut toatanoaptea de vorba. In fine le zisei, ca sed ciudade zile" intre ei, si-mi luai sara buna dupa da-

Anal credeam, cit acest bravo" e cunoscutul bravo,bravi italienesc; dar dupI ce observai cit nu totipronunta bravo, ci cei mai multi pravo, precum zictoti Slavii de pe aici, m'am indoit, dadt e romIn orslavicul pravo.

**) Viptu numesc in genere traiul, i specialminte cezic Moldovenii piinele, i noi ceilalti bucatele, adecKtoate granatele destinate pentru viptul omenesc. Maltca adiectiv, precum si putin, le perdure, si maiesist amendoug numai in adverbele mai munt (pe Ide regullt inainte de altit consonantit il Wit afarg:coad cald, cab alb ; aici in mai mult, 1 se parecit l'ai auzl, dar esaminitnd bine , vezi clt zic maimunt), 0 mai putin. In cele alte, in loc de multse ajutit cu ciuda (cisde de omiri oilmen%si in loc de putin cu zalek.

iet.

s

126 ITINERARUL IN ISTRIA.

tina lor : Doman en voi, bura nopte." Ei res-punsere asemene : Domnul si CU voi, burasara",dar intr'auzii i cAte un Bohn i cu voi."

Se intelege de sine a eu faceam propaganda incontra slavismului limbei lor, i nu-i suferearn aziee vorbe slavice, uncle stiam cA au si alt en-vent bun. De mirare Anse, a nu concedeau caenvintele slavice din limba lor ar fi cuvinte cro-atice or slavice, ci tineau mortis cA stint Vlachi,de i la Croati Ana e asa or qtesso, cum zie ei.Si data pronuntam eu ate un euvent bun roma;nese, pe care na-1 au ei, indatA zicean : acesta-ipe talianski". De altmintre marturiseau, cA eneuvent mai musat" cleat ei.

In aceastA sat% fAcui progrès foarte mare inlimba lor ; dar din minutul acesta am simtittotdeodata foarte multa lipsa de un om literatdin sinul lor, en care BA me pot intelege binesi care sa me poata lumina in acele, in care nume pnteam esplica ca BA fin priccput i sä iaurespunsul dorit. Intro altii, en cari vorbii in Saraaceasta la potestatul, se afla i un fiu al repo-satului potestat Scrobe, al dascalului lui Sajevici,anume lye sau Ioan, un june foarte bine fAcut,frumos i desghetat.

In fine me inturnai la PArintele Cancici, carese parea ingrijat, temendu-se poate ce Via eu devr'o apostasie in turma sa. Deaceea i trAmisesefeeiorul de done ori dupa mine. Acasa ei spuseien ce bucurie me vezure ea vorbese in limba lor,

cu cata placere euventan i ei in aceasta lira-M. De aici deschisei discursul asupra intrebArei :de ce acesti oameni vorbese limba lor numaijncasele lor, ori numai intro sine, adeca ei en deai lor ? Semnai mai sus ea intrasem in Were,alma acesti oameni au rusine de limba lor. PA-

rintele Cancici, din contra, afirea, CA dupA ob-servarile sale fAcute dinadins si en toatA serio-sitatea, acesti oameni nu se rusineazA de lim-ba lor, ci din contra o an ea .un sanctuar, pecare-1 conservA en mare pietate, de care stint sit-perbi i pe care dupa pArerea sa se ved a credecA-1 profanA, comunicAndu-1 en cei de altA se-mintA ! Din contra, en D-Ta", adause preotul,cuventare si se bucurare, pentra cA auzisere demai inainte i le-ai spus insuti, cA natiunea voastrA euventa, are limba ea si a lor, si cA sunteti

de o origine. CAtrA aeeasta necuventarea lor in-tre strAini, Anse numai and au a face deadrep-tul ea strAinil si se adresA cAtrA ei, vine si deacolo, pentruca de seculi nici un strain n'a vor-bit cu ei in limba lor, ba Ana Slavii le dA, nu-miri batjocoroase, Ciribiri etc. Dar chiar in mij-locul strAinilor, dacA au a se intelege despre cevaei cu ai lor, la o parte euventA in limba lor.SA le fie rusinenici vorbA ; din contra, sunt fu-dui de limba bor. Poate cA o considerA si dinpunctul utibitaçii, cl au cum sA se inteleagA in-tre sine, fArA ca sA le afle altii cugetele i pla-nurile. Ver-cum, euincheiâ parintelesunt con-vins, cA-si custodesc limba lor eu o mare pietateca un sanctuar, si nu o vor perde niciodatA".

Acestc parohul men. M'am convins 1 eu, eA emult adever in aceastA opiniune a preotului. In-semnarem mai sus, cA nu le pArea bine cAndle ziceam, cA si-au stricat litnba cu vorbe croa-tice, si nu concedeau cA cuvintele slave ce au a-tAt de mult in limbA, ar fi croatice. Totul ce con-cedeau, era cA i ei tie stesso, ba Ana unul inBerdo me apostrofa : de ce nu fi lat (luat) si eide la noi". Asemenea se supArau, cAnd le ziceamcA in 2-3 generatiuni se vor stinge, i afirmanel aceasta nu va fi.

(Va urma)

Resumatul prelegerilor popularea

SocietAtii Junimea, anul al VIII-le.

Prelegerea a patra *) a fost tinuta de D.I. Negruzzi, avènd de object Elementul es-

tetic. Fiind vorba de rolul elementului este-tic in educaVe, D-sa arAtA ca scopul prele-

gerei nu este cercetarea principiilor esteticei,cunoscute publicului de alte cursuri tinute inath precedeqi, ci acel al raportului artelorliterelor frumoase cu cre§terea individului cu

acea a unui popor, §1 in special a poporului nos-

tru, care intrAnd nu de mult pe calea regenerl-rii sale, dA loc teorielor celor mai diverse

*) Vezi Ne. 2 al acestei foi. p. 78 nota.

si

c

i

PRELEGER1 POPULARE, 127

in privirea directiei ce trebue sa predomneas -

ea in educatiunea generatiei viitoare. In

privirea aceasta mai cu sama doue directii

sunt de observat; acea asa numita praeticacare cauta s asigure existenta §i traiul bunmaterial al individului, privind aceasta ca lucrul

principalcealalta, directia ideall in care sco-purile generale, aspiratiunile inalte, bucuriile

sufletului sunt considerate ca teld suprem,pentru care toate celelalte nu sunt de cat

mijloace. Aceasta din urma directie este

singura adeverata, singura demna de om, si

in ea elementul estetie, frumosul, joaca unuldin rolurile cele mai importante.

Nu de mult esiti din o forma de vialaorientala, cu cele mai multe a§ezeminte si

moravuri asiatice, precum sclavia, claca, deose-

birea de caste sociale etc. Romanii au introdus la

ei cu o grabire neauzita ideile, principiile, obi-

ceiurile apusene, (land astfel na§tere unei

miscari neoprite de schimbari radicale, care

nu mai Iasi nimärui un moment de odihna

§i de liniste. In politica, in guvern, in mo"-ravuri, in limbA, in literatura, pretutindene

o goana a unei forme dupa cealalta, cum nus'a mai vèzut nicairi in lume. De aice o

anarhie grozava, o confusiune in toate lucru-rile care incurci atat de mult mersul po-poralui. Elementul statornic .lipse§te cu de-s6varsire si de pretutindene. Dar acest ele-

ment este singurul element fericitor pentru

indivizi ca si pentru natiuni, §i el trebuedobandit si intarit. Religiunea, scoala, fami-

lia, nationalitatea, toate aceste sunt elementestatornice si producëtoare de adeverata feri-cire, si nu mai putin decat ele, se bucurafrumosul de aceastit insu§ire eminenta.

Celelalte elemente Anse intru cat-va tot

au existat la noi, si greu s'a perdut cand-va cu totul urma lor in sin al poporului nos-tru. Din trezirea lor s'a desteptat poporulnostru, ba unele precum religiunea si chiar

familia erau mai puteruice cleat acum. Ar-tele si literile numai, ca product al frumo-

sului, nu ca indeplinitor de alte trebuinti, aulipsit mai cu totul. Afara de poesia si musi-ca populara nu se poate afirma ca inainte

de rena§terea noastra sa fi existat in popo-

rul nostru o literatura frumoasa, i existen-ta cronicelor si a traducerelor de carli sfintenu :desminte aceasta afirmare. De asemenein arta, cine poate zice ea a stralucit fru-

mnsul? Din pictura avem icoanele §"i cate-va

portreturi, toate de cea mai slaba valoare

artistica; de asemene arhitectura noastra nu

se poate mandri en nimic extraordinar,

chiar cele cate-va opuri de arta diu acest

ram, precum Curtea de Arges, demonstra

pre clar influenta gustului Bizantin. Cat

despre sculptura, ea nici a fost cunoscuta,

pentru marea nenorocire a poporului, caci

altfel ar fi trait in sufletul seu icoana eroi-ca a timpului trecut, daca s'ar if incorporatin marmura cate-va cel pntin din figurile in-semnate ce au stralucit in ea !

Frumosul n'a jucat mai nici un rol in viacanoastra §i este timpul sa ne convingem de insem-

natatea sa. Fericirea ce o aduce contemplareafrumosului este cea mai nobila ce o gustaomul, cad e cea mai neinteresata, cea maideslipita de individualitatea sa. Pentru toatevristele ea este ca un balsam racoritor, dife-rit colorat dupa starea sufleteasca ; din copi-larie §i pang, la morm6nt frumosul poate sane incante, sa ne fad sa uitam relele i nea-junsurile vietei in extase de fericire. In adoles-

=ma

pi

128 PRELEGERI POPULARE.

centa gustul frumosului domole§te agitarile

furtunoase ale acestei verste ; in timpul bar-batiei contra-cumpane§te nemultemirile ce ac-tivitatea practica aduce cu sine, ear la Mil-mtg. area deplina armoirie in toate lucrurile lu-me§ti §i mangaie de ideea mortii. Dar pen-tru aceasta, sufletul trebue deprins de tinapu-riu cu acest gen de desfatare, trebue infiltratthn vrasta cea mai Muer% gustul pentru fru-mos. De altmintrelea sufletul remaue inchis,strain, trece pe langa el fara a-1 petrunde,

intocmai precum resuna in zadar la urecheacui-va o limb& pe care nu o intelege. Astfel

e Anse din nenorocire majoritatea societatii

noastre, ori care ar fi spoeala pe care o ie penrma in scoalele straine §i in relatiile cu cal-tura occidentului. De aceea §i cei mai multidin Romanii ce merg in streinatate nu se in-tereseaza de productele mandre a le artei, nuvisiteaza museele, nu asculta concertele, nu a-sista la representatiunile opurilor teatrale cla-sice, nu adimra capodoperele poesiei popoare-lor ce visiteaza, nu se intereseaza de frumu-seta §i farmecul ruinelor ce intalnesc.

Aceasta e o stare foarte trista dud negandim la rolul ce-1 joaca frumosul nu nu-mai in viata individului ci §i in acea a unuipopor. Fara' cultura frumosului un popor re-mane egoistic, practic §i chibzuitor, dar nici o-

data nu devine mare, nu produce fapte demnede omenirea intreaga, caci numai poesia,

frumosul aprind entusiasmul, §i fara. entu-siasm nu se face nimic mare in lume. Ca

dovada despre rolul cel mare a frumosuluiin viata popoarelor avem chiar sub ochii no§-tri exemplele Germaniei §i a Italiei, care arealisat unitatea lor politica, tinta cea maiinalta a aspiratiunilor lor, prin unitatea spi-

ritului stabilita de cultura frumosului, de en-tusiasmul pentru producerile geniilor lor. Innici un alt popor din Europa artele nu joacaastazi and rolul care-I joaca in aceste po-poare, §i de aceea vedem ca lor, care auatins culmea cea mai inalta in done artespeciale (Italianii in pictura, Germanii in musi-

ca mai ales le straluce§te perspectiva viitorului.

Din vechime exemplul cel mai minunat ni-1dau Grecii. La ei artele erau obiectul unuiult §i religiunea chiar se confurida cu ele ;de aceea §i resultatele dobandite de ei mai intoate ramurile artelor a fost din cele mai stra-lucite §i a remas pentru tot deauna ca modelpentru neamul omenesc. Dar la ei elementalfrumosului petrundea intrtaga viata sociall, in-

troducendu-se pana §i in stat, in §tiinta, intrebuintele vietii. De aceea §i au fost po-porul Grec aprins de a cel foc, de acel entu-siasm fara asemanare care-1 fad' capabil defaptele cele mai mandre, de luptele cele maicurajoase, de sacrificiile §i abnegatiunea celemai inalte, care au facut nemuntori atatea

eroi §i pe poporul Grec in genere.

Ce contrast cand de la aceste popoare in-

toarcem privirile catra noi 1 Literatura, ar-tele sunt privite cu indiferenta. Mai toti im-parta§esc convingerea cii, sunt lucruri de lux,bune numai pentru visurile tineretei, ear ne-demne de omul matur.

S'intelege ca nu prin cate-va prelegeri se

poate indrepta o asemene stare. Dar se poa-te atrage luarea ammte asupra existentei §i

marimei reului, de care multi poate nu aunotiuni exacte. Un arzement este mai cu

sama care are nevo e de indreptare §i unde

initiativa poate face ceva. Acesta este teatrul,Si tocmai el este .chemat a ball gustul estetic,

PRELEGERI POPULARE. 129

ef,

a educa poporul pentru gustarea rumosului.Dar acest institut este la noi cu totul clegra-dat, si decAzut chiar din ce era mai nainte.

Teatru la noi nu este nici un asezamënt pe-

tru cultul frumosului in genere, nici pentruacel al frumosului national. Piese rele strdinede interes local, interesante numai prin in-

trigi, perverse in privirea moralei, sunt hra-na ce se da obicinuit publicului ce-1 viziteaza.Piese clasice straine sau piese na(ionale suntexeptii din cele mai rani ! De aceea ac-

torii nostri sunt atat de rsei in genere, pentruO. nu sunt niciodatd in rolul lor. Ce deo-sebire intre un actor de ai nostri ce joacape un boer bëtran sau pe un Oran, si ace-

las actor ce joacd pe un grande Spaniol saupe un marchez Francez!

Ca rezultat practic deducem ca trebue la-tith ideea despre importanta artelor, deprins

pe copil de mic cu admiratia pentru frumos§i indreptat teatrul uational.

Prelegerea a opta a fost tinuta de DomnulT. L. Maiorescu care a vorbit despre jocuriea element de educatie.

D-sa cercetand mai 1nt6i cum sunt privitejocurile copiilor de catra 0,60 in generemai ales de catra mamele de familie, aratd caele sunt considerate numai ca un mijloc depetrecere pentru copil si de liniste pentru ma-ma. Cand copilul se joaca, mama se poatebucura de momente libere. Numai in atatase margineste ingrijirea parintilor in privireajocurilor copiilor ea aceste sa nu fie cum-vape' iculoase pentru copil. Mai departe Anse' nu

merg niciodatd; nu se intereseaza intru ni-mic despre jocurile insile a copiilor, doará nu-mai astfel ca gdsesc i ei placere in desfata-

rea creaturei ce le este atat de iubita. Prin-cipalul este deci ca copilul sa se joace. Gumse joaca, este pentru parinti cu total indi-

ferent.Aceasta ans6 e asa numai in timpul vris-

tei celei mai fragede a copilului. Inatit ceau ajuns la una mai inaintata, vine pentrucopil vremea de a fi pus la carte. Deodata,

in mijlocul vietei sale sburdalnice si libere, seintroduce profesorul, eu ocupaciunile cele re-gulate si la oare fixe. Invecatura se inf4o-seaza ca un fel de dustman al jocului i parintiise mandresc de copilul lor cu cat il vëd citpdrase§te jocul §i se deal, mai mult la carte.

Jocurile sunt deci privite ant6i, numai ca

petreceri, apoi ca ceva contrar invettiturei.Aceasta privire este cu totul gresita si a-

duce multe urmari rele dupa sine.Jocul este inteadevOr forma sub care se

petrece frumoasa viata a copilariei, si acestcaracter al ei trebue pastrat i respectat iufelul seu de a fi. Nevinovatia inimei, lipsa

de dorinti si de patimi, puternica lucrare ainteligentii sale ce soarbe din toate partile

icoane i idci, toate aceste umplu lumea dinjurul copilului cu un farmec de fericire de

care ou se mai bucura in nici o alta vrista.Din aceasta stare a sufletului seu, unita cudesv'elirea puterii musculare, care-1 impinge

la miscari, se nasc jocurile cele numeroase in

care se petrece viata copilului. Ca ori ceforma de viata din natural astfel i acea a vi-etei copilaresti trebue respectata in originali-tatea ei. A o nimici, a o impedeca §i a oindol dupa felul nostra de a fi a celor b6tran1,este un pe'cat din cele mai mad, este a nurespecta natura pe toate treptele ei de des-

voltare, este a pretinde l o mai mare inte-1 7

130 PRELEGERI POPULARE.

lepciune cleat aceea ce rescde in ordinea lu-mei. De aici resultit cit aceasta forma a vi-etei copilului trebue pe cat se poate lasatlneatinsii, §i nu combdt6nd-o sa introducem insufletul tear, elementele necesare pentru o

vrista mai inaintatk ci din contra introduan-du-le pe nesimtite prin calea jocurilor in vi-ata copilului, hultuiud pe trunchiul selbatic darmanos ramura ce o sa produca fructele ce ledorim.

Jocul fiind deci viata copilului, din aceastdviatd iusAi trehue sa ne silim a desvell aceleinsusiri care ii vor fi necesare in o vrista maicoapta. Prin joc trebue sit ducem pe nesim-tite pe copii spre inv6taturA.

Jocurile nu trebue deci privite numai capetrecere ; ele trebue sa fie astfel incat prinele copilul sa i invete ceva, ceea ce nu in-semneaza ca jocyrile lui trebue restrinse, cittrebue sa i se iee libertatea de a se juca asacum il duce inima, ceea ce este esenta insasial jocului, dar Doi putem foarte bine A, mo-dificam jocurile naturale ale copilului, astfel

ca afland el aceea0 petrecere sit castige din

ele oare care inaldturd.Asa bunit oara, copiilor le plac povesti, le

plac canticele, dar le place foarte mult sit sirepdeze acele povesti i cauticele. Tocmai a-supra acestei repetari trebue pus mare valoare,cad ea contine un puternic element educativ.Copilul invata esprima gandirile, ii de-prinde urechea la sunete corecte si la caderea

trezeste gustul pentru musicA, pen-

tru frumos i ii intareste inteligenta toateaceste jucandu-se. Copilului ii place a vedefiguri. SA i se arate citri cu ilustratii, nu

pre multe ca sa nu-1 desguste, nu pre com-plicate ca sA se deprinda cu formele lucruri-

lor. Dar nu numai atata, copilul sa fie pussa le imiteze, lucru ce se stie ca i produce onespusa placere si care contine attita invetit-

tura pentru el ! Copilul iubeste a cladl, a

combina. SA i se puna inainte figuri geome-trice de lemn cu care jucandu-se copilul sit

se deprinda cu notiuni din ce in ce mai daredespre forme, care ageresc atata inteligentA

dispun a vede toate lucrurile clar, a cerein toate lucrurile claritatea. Mai departe apoipot venl tot sub forma de joc i alte prepa-ratiuni pentru invetatura, precum recompune-rea unor harti de geografie toate in bucatis. a. m. d.

Privite din acest punt de vedere, jocuriledevin unul din obiectele cele mai principalede Ware aminte pentru mama si nimic nu emai nesocotit cleat a lasa directiunea jocurilorunui copil cu totul in placul slugilor. Rolul

cel mare a mamei este tocmai iu acel timpal vietei copilului cand jocul este elementalcapital. Dar de aice se vede si tot ce tre-line se ceart de la o mama care vra sa-sicreasca copilul inteun mod adevërat demn deom si de secolul in care tritim.

De aceea e cu totul eronat de a crede citnevoea de a-si imbogittl spiritul inceteaza pea-

tru femei child s'au mAritat. Din !contra deeunci inainte, din momentul and are un co-pH incepe aceasta uecesitate a se impune cutoata seriositatea. Pala atunci ea a lucratpentru deusa, de atunci inainte ea incepe alucra p ntra t6n6ra generatiune ce creste subprivighirile sale, de acolo incepe rolul ei celinsemnat in societate, in implinirea caruia tre-bue sa se resume aspiratiunile sale.

Jocurile astfel considerate, astfel diriguitesunt o trecere nesinatitd spre inataturd. FitrA

ritmului, iai

O.

a-ai

ai

PRELEGERI POPULARE. 131

si §tie, copilul a capatat gustul de a cunoa§telucruri noue, de a imita desemne, de a vedafiguri, care-I couduc pe incetul la cetire, lascriere, la cuno§tinta lucrurilor incunjaratoare,la placerea pentru frumos, §1 indeletnicirea

cu artele. Caracterul strain, du§man a invata-turei se perde cu totul ; din contra se intro-duce in sufletul copilului iubirea de iuvatiturd,cea mai puternica imboldire spre progres, §isingura garantie a unei educatiuni serioase.

Prelegerea a noua §1 ultima a fost tinuta,tot de Domnul T. L. Maiorescu. Obiectul a-cesteia era viata practicd, ultimul element deeducatie a omului.

D-sa reamintl Imai Antal pe scurt rolul e-1 ementar de educatie tratate pang acum, a-ratand ea un complement necesar al tuturoracestora este experienta ce ne-o d viata prac-ti c A.

Este o idee falsä destul de respandita cateoria §i practica sunt §i trebue sit fie dinnatura lor cu totul opuse una altuia, cit in-tre ceea ce invatam in scoall, in familie intot acel restimp cat jucam un rol mai multpasiv in lume, §i practica reala a vietei, exis-ta numai cleat o contrazicere, un abis cu ne-putinta de umplut. Daca chiar a fi a§a, a-ceasta nu ar dovedl cleat, ca teoria pe carene-o da familia §i scoala a§a cum este ea as-tazi, este falsa, dar nu cit ori ce teorie tre-bue 0, fie astfel. Din contra, menirea teorieieste tocmai de a ne imprima in suflet idei ge-nerale §i norme de purtare dupit care sit neconducem in practicet. Ea trebue sit se conti-nue in practica introducand in gandirile §i

noastre ceva constant §i consecuent.In jocnl cel vecinic schimbacios a starii su-sufletului nostru, in inriurirea cea puternica

a momentului asupra gandirii, simtirii §i vo-intei noastre, e bine, e de neaparata necesi-tate ca sa aflam uu spr:jin in o retea de nor-me generale, ce sa fi devenit parte constitu-Eva a spiritului nostru §i s ne conduca ast-fel pe o cale sigura.

Ideile teoretice dau viefei un (el §i din a-ceastä causa un om ce posede asemine ideieste mai statornic §i mai consequent, decal a-cela§ om ce nu le posede.

Pe de alta parte Ansa numai teoria este

nemuItamitoare, §i a crede ca acel ce posedeteoria locrurilor are deplina lor cuno§tinp §inu mai are nevoie de nimic pentru condo-cerea sa in lame, este eara§i cu totul fals.

Sunt multe lucruri pe care ne le invata nu-mai experienfei viefei, contactul real ea lumea,

nu §tirea despre ea.Viata practica este deci un corectiv esen-

tial al teoriei; prin ea teoria se indreapta inceea ce e gre§ita. Ea complecteaza educa-tiunea.

Trecand apoi la o analisa in deosebi a ro-lului vietei practice, Domnul Maiorescu des-

volta urmatoarele punte esentiale :Cea de'ntei mare invatatura pe care ne o

da cuno§tinta vietei reale este de a ne aratadeosebire ce existei adeset ori intre tendinfelereale ale oamenilor si formularea lor teore-

tied. Invetam a cunoa§te cit oamenii in tendintalor de a ascunde de lumina zilei scopurile

lor cele mai egoistice §i cdle mai meschine,

imbraca aceea ce trebue ascuns in o formula

teoretica atragatoare. Cat suntem tineri ne

luam dupit aceste formule, cad nu §tim cee din dosul lor; experienta ne inva ta, Ansa

din ce in ce mai mult a nu crede in aceea

mama §i a cants, ce s'aseunde de desubt, ce

siratirile

13'2 PRELEGERI POPULARE.

este real. Astfel sub formularea teoreticd adesatat de frumoasd a partidelor politice se as-cunde un abis monstruos de egoism, de inte-rese personale, de simpatii, antipatii, in un

cuvënt, de realitIti cu totul altele cleat for-mularea teoreticd sub care se deguizeaza, pen-tru a se putè realiza. Aceastd invOtAturd

este una din cele mai priincioase, dar totodata din cele mai grele, din cele ce pètrundmai cu a nevoe in sulietul nostru cel atItade plecat a se insela in visuri i idealuri

0 a doua invètdturd ce ne o dd viata

practicd este importantd pentru formarea Ca-racterului nostru. Ea ne aratd deosebirea ceanemAsuratd ce existit intre viata cea pasivA

din sinul familiei si a scoalei i cea activd

de mai tkrziu. In timpul celei de'nte;, lumea

ce ne incunjoard ne doreste numai binelenostru, ne favoreste i lie ajutd, pe cht se

poate. Indata ce pasesti in viata, vii in con-tact cu multd lume pe care nu o cunostisi care nu te cunoaste, ce te priveste cu reavrointd, nu te aude cand spui adeverul, te

combate cu toate armele cand vrai sa pasestiinainte, si mai ales pizmueste meritul i Ca-

pacitatea. Pentru silintele, talentele tale nu

mai dobdndesti premii, laude i iubirecelputin nu de la contimpuranici numai invi-die, urd si clevetire. Trebue sit lupti mult

pentru a rontribui chiar la binele altora,in aceastd opositie si dusradnie invatd omulpentru dnteia oar& rdbdare i perseveranfapentru bine si adevèr, care nu o poate invë-ta de aiurea.

Tot viala practicd ne invata a nu ave oprea oarla incredere in puterile noastre, a

nu pretinde cu sumetie cit singuri poseddm

adev6ru1, cit toate lumea ce nu ne ascultd

este in eroare. Aceasta o inv6tilm din experi-enta ce o facem cu schimbarea ce s'intro-duce de timpuri i imprejurdri in propriile

noastre convingeri i simtiri. Cite lucruri suntcare sunt acuma zece ani ne pareau o parteconstitutivit a spiritului nostru, acuma ne mi-rhm cd le am putut aye chnd-va! i la a-ceastI invetaturl se deprinde omul cu greu,pentru cd loveste in opinia ce o are despre

el, despre puterea convingerilor sale si des-pre justeta judechtii sale, dar pe cdt e greae pe atita e priincioasa, caci e un pas facutcard intelepciune.

In fine prin faptul cd, mai toate scopurilenoastre egoistice stint frAnte de imprejurdri,

experienta nìe invaçii cA nu fiinfa noastra in-divicluald este lucrul principal in lume i na-turd, cd numai acea faptd, acea gandire, acealucrare are adevaatii valoare, va remanetill in lume dupd perirea existentei noastre

efemere, pe care o facem, o gdudim, o inde-plinim Era a ne giindi la fiinta noastri, ci nu-mai pentru binele i interesul general. Moar-tea care rapeste individualitAtile, i lasd nea-tinsa omenirea in sine, ne aratd prin mijlo-

cul cel mai serios, nimicirea existentei noas-tre, cd numai ceea ce e general are dreptul

la nemurire. AceastA mare lectiune ne de-

prinde cu abnegafia de noi in0ne §i sacrifi-carea noastrA pentru binele comun, adeverin-du-se astfel propositia cit cea Antei treaptAprin care se inaltd omul catra nemurire esteun altar de sacrificiuri."

§i

§i

POESII. 133

POESII.(Traduceri).

LAMPA.

Din André Chénier.

Noapte! SA iubese jurasem pe acea necredincioasa;Mie gura ei hibire vecinica mi-a fost jurat,

pe tine jurksentul nostril martur te luase.Vicleana, in alte brate deacuma s'au aruncat,Altuia fagadueste aragoste nestrainutatd,

martur la necredinta-i tot pe tine te aratd.

sc;i tu, soumplt lamp'a noptii, stea, iubirii priin-cioasd,

Tu care pe peqtrd, pusd, ziod hnuinaiDin temnita ta de steclA, dragostea noastra. duioasd,Do-a ei dulci I gitduine singurit martur erai.Dar vai ! odata cu tine iubirea-i amagitoare

trecea mereu cu'ncetul pand ce de tot s'a stins,Cu tine si juramentul din gura-i incOntittoareCa usorul tarn pe ceruri sborul rapedeEu, de patul ei aproape, hrdneam focurile tale,Ca ad vezi.a noastre jocuri, i iubirea sl-mi pazesti'acum tu nu-ti stingi lumina la privirea vinei sale !'acuin la plAceri pe-un dusmau al meu nempa-

cat slujesti !Ta poti, ca ea mincinoasd, ca si ea Mei mustrare,Ce-ai fost pentru mine-odata i pentru altul sd, fii,

la ochi straini pe care tu spre densa ii imbii,S'arOti citte de frumoasd i cate de'nseldtoare !

Poete nenorocite, de ce me invinuesti ?Eu ce am putut fdcut-am pastrez a ei iubire.Oehii mei au urmarit-o O'n a ei neleginire,Cdt timp imi lasare zile grijele ei viclenesti :Jeri zadarnice silinte, vicleana facend pdrea,De abia titrindu-si paii, scotind vorbe nentelese,Soarele acum fugise, meu foe se aprinsese ;Fatal o primi in sinu-i, s'auzii cum iti zicea,C'al ei trup find de multd osteneald sbuciumat,

Dulce-asteaptd ca sa vie un somn lung nevinovat.0 sdruti atunci pe fat,d, pleci vezend-o adormita.Dar abia pasit-ai pragul, draga u§A, tAinuitASe deschide ; intand la (Musa pe un tener am

vezut,Amorez ce pan atunce imi era necunoscut.Cu vorbd tremuratoare, Anse plind de dulceata,Ea-i zicea : nu, du-te, du-te, pre mare-i gresala

mea.Dar vorbind, lui cu iubire intindea a sale brate ;Ear tenerul llingd densa en sfiala se punea..Unite atunci vezut-am a Mr buze vinovate.

Vezut-am sinul ei fraged, i comorile lui vii,Crini, eben, murgean i roze i mari vine albastrii,Astfel insfirsit cum mie tu mi-o ara tai odata,Cand intreaga ei gitteald era goliciunea sa,Cand sburau noptile voastre, cand de tine sdrutatd,Ea pe capatdiul moale adormea si se trezea,Cdnd tu, beat de fericire, laudai a mea purtare,Eard ea, varsa, eu 4imbet, bldsteme pe fooul men.

eu zeului iubirei, ce-1 credeam sprijinul teu,In zadar ceream sit-mi dee, ca azi, gura vorhitoare.Vream sit imputez viclenei lacrimile ce-ai varsatS'o numese fdra de cuget, zdmislita in pecat.Dar ca'n sufletul lor negru, cel putin vre o mustrareSe destept, sau vre o spainad, iute'n sus me asverlii,Scotind cu un mare sgomot, din festila-mi arzetoare0 scanteetoare part in fulgere mii de mii.Ea ingdlbenind, spre mine inturna a ei privire,

cu glas slabit ei zise: o bldstem ingrozitor !Cum pot, citnd eu cu blandetd me supun l'a ta

iubire,Sit sufer un martur, mie de greseli amintitor ?"Ea s'aruncd,; el in brate-i ea dulci desmerddri o

stringe,§i oprind-o lin ei zice: nu, nu, draga nu o stinge."

Contenii de a mai arde: fit ca mine, conteneste.Ea iubeste-acum pe altul, pe alta i tu iubesteSufld peste-a ta iuhire, dacd vrei sa-ti dau un

s fat,Precum ea, spre a me stinge, peste mine a suflat.

S. G. Veirgolici.

pAna'n

§i

Si

o

pi-a'ntins.

sh-ti

pal

$i

Si

134 POESILNOTITE ISTORICE.

Din I. G. Fischer.

MOARTA? . .

muntii stau anca 'n picioare ?Si ceral nu s'a sfäramat,Cand pentru mine cer, pamenturiCn doi ochi s'au cufundat ?0 lume, cum mai poti tu staMad stinsa e lumina ta 1

AL MEU $'AL TtIT.

Petita zise : Dragul menIa spune-mi ce-i al men s'al ten ?"

Baetul zise : Odorul men,Ochiul ten mandril e al Mu,

privi 'ntr'ensul e al men ;Guritä dulce, e al ten,Pe ea sa te sarnt al meu ;Deschide-mi acum sinul teaPe -el a sta e-al ten s'al meu !"

CURSUL

Trecii un vent pe langa mine0 primavara! tu erai ;Trecz apoi al verei vuet

toantnei grabnic train ;Petruns e 'n inima-mi un fiorCe nu vra sa mai piara :En cred a e al ernei norCel far de primavarä.

Din Schiller.

ENIGMA.

Un pod de perle se zidesteSus, peste-o mare cenusie ;El intr'o clipa se'ntocmesteSi 'n sus se'nalta spre tarie.

Catargul nalt a naltei naiDe arcul boltei lui n'ajunge,N'apasa greu pe stlpii sei,Si cand de el te apropii, fnge.

Odatä cu ivoiu1 nasteSi tot cu el a disparutPe unde-i podul poti cunoaste,Si eine oare l'a facut ?

Y.

NOTITE ISTORICE.

Revista Romlind din 1861. Mare partedin miscarea renasterei noastre literare s'aufacut pe calea ziaristica, ceea ce an avut deurmare pe langa binele momentan a mid grab-nice respandiri, reul foarte insemnat a uneimai tot atat de grabnici caderi in uitare. Estelucru foarte usor de constatat cit astazi majori-tatea chiar a celor ce se ocupa en literaturastiintele la noi, nu au nici cea mai slaba ideedespre unele lucräri publicate in foile literare celemai vechi ale noastre. Toate acele produceri s'audat nititrii, precum se obicinueste a se face cucele scrise in ziare, faiit a se cumpeni valoareascrierilor continute si a se face o alegere potri-vita.

Acest reu este cu atata mai insemnat, cu catcea mai mare parte din prodacerile literarestiintifice bune i originale ale noastre au fost pu-blicate prin foile literare, astfel ca necunoscendu-le, nu ne tstim folosi de lucrarile anterioare, nn

Va

YIETEI.

Val

m...

si

si

NOTITE ISTORICE. 135

avem idea nici despre cele ce .se stiu pana acn-ma asupra poporului nostru, de urmele ce s'auaflat, de mijloacele ce s'au descoperit, pentru cape basa lor sa mergem mai departe ; pe de altaparte Anse dam uitarii mai multe scrieri demnede togä lauda prin forma lor literara, prin olimba romaneasca frumoasa i idei originale na-tionale.

Este deci necesar de a atrage din cand in candluarea aminte a contemporanilor i asupra produ-cerilor trecutului nostru celui in sine foarte apro-piat, dar care la noi in mersul eel prapastiat asebimbArilor de tot felul, imbetraneste atat de cu-rend si se instraineaza de inima si de minteanoastra.

Aceste aunt motivele care ne-au indemnat areaminti aice in cateva cuvinte cetitorilor cupriu-sul unei eminente publicatiuni periodice din anal1861, Revista Boma net, care din nenorocire nu auesit decat vro opt luni, Anse a ant epoea inmiscarea noastra literara i va ramane pentrutotdeauna, priu uncle din scrierile publieate in ea,ca model peutru viitor.

Intro articulele publicate in ea insemnam ur-matoarele care au o valoare deosebita si neschim-batoare pentru noi. Mai inainte de toate eminen-tele cercetari a d-lui Odobescu asupra Ceinte-celor populare ale Europei orientale mai cu sanici

raport cu fara, istoria si datinele Romtinilo?",in care autorul dap ce analiseaza natura si ara-ta insemnatatea poesiei populare, cereeteaza inmod istoric originea si schimbarile suterite defrumoasa noastra balada Mioara, nascuta in an-tiehitatea Elina i treeuta de la pastorii Tesalieila coloniktii Romani de acolo, apoi in Dacia Tra-iana, retinend in ea oglindirea cultului naturei,ideea antica a mortii i multe reminiscenti paganepe langa multe novatiuni locale si naturale intro-duse prin impameuteuirea ei. Tot de DomnulOdobescu este un stadia asupra poetilor Viicaresti,inceput nuwai, ea si studiul asupra cantecelor po-pulare, o disertatie asupra satirei latine, din celemai iuteresante.

Dintre lucrarile celorlalti colaboratori insem-natn: Istoria Bucurestilor de D. Berendein, Da-cia veche de D. Joan Ghia& i o desertatie foarteimportantA de D. Gr. I. Lahovary asupra Isvo-

.1=Isom

dului spatarului Clanau impreuna eu publicareatextului original si traducerea in RomAneasca mo-derna a acelui insemnat document, a carui au-tenticitate in privirea cotinutului, autorul nu o a-taea, ci numai acea a formei, arAtand ca dap& is-toria ortografiei cirilice e greu de a se admitecA acel Isvod sa fi fost scris in seculul XVL

Pe langa aceste mai insemnam articulul D-luiGreceanu asupra scrierilor lui .Radu LogofttulCronicarul §i o novela istorica destul de bine re--QOM Lupu Mehedinfanu de G. Crefanu, i multealte articule asupra astronomiei, a juriului, vi-telor bovine, a libertatii muncei etc. etc., toatecaracterizate prin o limpezeala a tratarii, careface pe toate atragetoare i iuteresante.

Tot in aceasta revista s'a publicat i IstoriaRomanilor sub Mihai Y iteazul de insemnatul au-tor N. Biilcescu.

CAnd priveste cine-va la mai multe din aerie-rile interesante publicate in Revista Romana, deWI% persoane care traese Ailed, este cuprins deintristare, vezend cat promiteau inceputurilecum total a secat, cum cei mai multi din colabo-ratorii acelei reviste nu au mai produs nimic, siau tocit i risipit puterile in luptele traiuluizilnic, lasand astfel neroditoare facultatileinta cu care a fost inzestrati i pe care ar fi pu-tut urma a le intrebuinta in un mod atat de no-bil spre binele comun.

In dreptul comunal al orasului Medebach dinauul 1165 se afla. urmatorul pasaj interesant inprivirea istoiiei noastre. Tratand despre neguti-torii din acel ora i reguland oare care relatiijuridice ale lor, documental spune :

qui peeuniam suam dat alicui concivisuo ut inde negotietur in .Datia vel Ru-cia vel in alia regioue... "

Datia nu este alta decat terile de la Dunare 'care erau cunoscute in Europa pe aeel timp totdupa vechiul name de Dacia sau Datia, dovadafaptul ea indatA dupa Datia este amintita Ruciaadeed Rusia, de unde se intelege ca e vorba dede teri invecinate ; apoi Atlasul istoric a lui Spre-mer auumeste Odle de la Dunare cu aceeasiforma de name : Datia.

Aceasta notita combinata cu documental din1134 a lui Ivanco Rostislavovici, principele Bar.

in

si sti-

ai

136 NOTITE ISTORICE.BIBLIOGRAFIE.CORESPONDENTE.

(Vezi Instrucfiunea publicd, rev. sept.din Moldova No. 1 p. 8 ; apoi in estract inHasdeu Arh. Ist. vol. I, p. 16, Docum. No. 16.)care reguleaza de asemene relatii comerciale, a-runca lumini en totul none asupra starii socialea acestor teri in secolul XII. Ele nu erau in ostare atat de sëlbatica si de devastata precumobicinuim a ne-o inchipul. Orase chstul de inde-partate faceau negot cu ele.

Notita de mai sus se afil in &Mertz Urkunden-sammlung. Urkunde No. 55. Dupa cat stim papaacuma ea nu este cunoscutd.

Magazin für Litteratur des Auslandes con-tine in No. 11 din 16 Martie a. c. o espuneredespre cartea lui Roessler Romanische Studien,Untersuchnugen zur alteren Geschichte Roma-

admitënd in totul resultatele D-lui Roess-ler si considerand opul 0-sale ca unul ce va faceepocti pentru istoria terilor de la Duniirea de jos.0 alta critica earasi foarte binevoitoare pentrucartea lui Roessler se afla in Historische Zeit-schrift de H. von Sybel an. 1872, bros. 2, p. 475.

La Rivista Europea, foae literara, mensualadin Florenta, redactata de D. Angelo de Guber-natii, contine in fasciculul de la 1 Martie a. c.un studiu de D-na Dora d'Istria Gli Albanesi inRumenia" (Istoria principilor Ghica).

BIBLIOGRAFIE.

G. Baronzi. Liroba Romana i traditiunile ei.Nebunelly.

D. I. Pompilian. Prescurtare de Istoria litera-urei latine dup. Levi Alvares, publicata de so-.cietatea Renasterea. Bros. 8 mica, 1872 Bucuresti.Tip. Petrescu. Pr. 40 bani.

St. 1. Chrysostom. Discursul in favoarea Eunu-cului Eutropin, text si traducere Romana de N.Badescu, bros. 8 mic 1872, Buc Pr. 50 bani.

Antoniu Rogues. Constantin Brancoveanu, dra-ma istorica originala in 4 acte, 1 vol. 8, Bucuresti,loanid. Pr. 1 1. 50 bani.

loan Hen(escu. Pomologia lucratit dupa izvoaregermane, 1 vol. 8 Buc. Socec, loanid. Pr. 3 1. n.

Curs de drept civil, an. I, bros. I si II. Pr. 5 I.n. A se adresa Ia Bucuresti, Searlat Thomescu,strada Santii No. 53.

Scurtescu. Catehism Roman i Crestin, Buc.Pr. 30 bani.

Dr. Friedlieb Bausch. Geschichte der Litteraturdas rhato-romanischen Volkes mit einem Blick autSprache und Charakter desselben. Frankfurt a.M. I. D. Sauerlanders Verlag. 1870.

FORESPONDENTA.

D-lui X. Respins.

D-lui 0. Suntem malt nefericiti ct mult aspranoastra critica nu nu earta a gas1 un mic locu§orin malt maretele coloane ale ziarului nostru.

D-lui .N. L. Amarnic stranutat !

D-lui C. Scr. Serios ?

D-lui P. in, S. In nuniërul viitor neap6rat.Multamiri.

Pe tqi D-nii abonafi, care se plang ca nu aupriimit regulat jurnalul, i incrediutam cà expe-ditiunea se face sub ochii nostri i cu minutioscontrol. Daca, se fac erori, aceasta nu poate pro-veni decat de la Pposta ! Ne este peste putintatrimite la atat de multi domni numerele de doneori, caci prin aceasta stria-Lin un insemnat numerde volume. Mai rugam pe toti D-nii care pas-treazd Convorbirile sd bine-voeasca a se ingrijide a nu rataci numere, caci la sfirsitul anului nune va fi cu putinta a intregi volumele tuturor re-elemantilor. Bed.

Redactor, lacob NegruiTi. Tipo-Litografia Nationala.

niens,.

Galati.

a