CONVENTIA TIP INTER BIROURIMODIFICATA DE REGULAMENTUL GENERAL al SISTEMULUI CARTEVERDE.

Regulamentul General este o conventie bilaterala semnata intre Birourile Nationale si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in 31.07.2003.

(oricare dintre cei denumiti in cele ce urmeaza “Birou” sau “Birou de gestionare” sau “Birou platitor”sau “Birou de Servicii” dupa cum se foloseste in

context) au intrat in acest acord

Sectiunea I - Obiectul conventiei

Articolul 1Obiectul acestei conventii este implementarea dispozitiilor Recomandarii nr 5, adoptata la 25 ianuarie 1949 de Grupul Principal de lucru al transporturilor rutiere al Comitetului transportuilor interne al Comisiei Economice pentru Europa natiunilor unite, la care s-a substituit anexa 2 a Rezolutiei in totalitate privind facilitatile transporturilor rutiere, adoptata de Grupul principal de lucru la cea de a 70-a sesiune care a avut loc intre 25 - 29 iunie 1984 (denumite in continuare “Recomandarile de la Geneva”).

Articolul 2Consiliul Birourilor, care este alcatuit din toate Birourile, este responsabil in ceea ce priveste Grupul Principal de Lucru al transporturilor rutiere cu gestionarea (conducerea ) si functionarea sistemului carte verde, in aceasta calitate asigurindu-se ca toti membrii Birourilor actioneaza in conformitate cu Recomandarile de la Geneva.

Sectiunea II - Definitii

Articolul 3Pentru aplicarea acestei conventii, termenii si expresiile urmatoare vor avea intelesul care li se atribuie in cele de mai jos si nici un altul:

a) “Membru” - inseamna o societate de asigurare sau un grup de asiguratori care este membru al unui Birou;

b) “Asigurat” - inseamna o persoana a carei raspundere civila este acoperita printr-o polita de asigurare la care se refera un certificat de asigurare valabil;

c) “Vehicul” - inseamna orice autovehicul terestru sau remorca descrisa pe Certificatul de Asigurare;

d) “Certificatul de asigurare” - inseamna Cartea Internationala de

Asigurare a Autovehiculelor (Carte Verde) in modelul sau unul din modelele aprobate de Grupul Principal de Lucru al transporturilor rutiere;

e) “Polita de asigurare” - inseamna o polita de asigurare eliberata de membrul unui Birou Platitor unui asigurat pentru a acoperi raspunderea civila ca urmare a utilizarii vehiculului;

f) “Pretentie de despagubire(reclamatie)” - inseamna una sau mai multe pretentii de despagubire (reclamatii) ca urmare a unui accident, impotriva asiguratului, sau a asiguratorului sau , sau impotriva Biroului de gestionare, raspunderea pentru care se cere sa fie acoperit prin asigurare dupa Legea tarii in care accidentul s-a produs si sub rezerva conditiilor si limitarilor continute in polita de asigurare si ca acestea sa fie cele permise prin aceasta lege;

g) “Birou” - inseamna organizatia infiintata de asiguratori si recunoscuta de guvernul tarii sale ca organizatie care indeplineste cerintele si dispozitiile specificate in Recomadarile de la Geneva;

(h) “Birou gestionar” - inseamna Biroul (si/sau un din Membru al acestui birou care actioneaza sub autoritateta sa) care este responsabil, in propria sa tara, de gestionarea si lichidarea unei daunelor, conform dispozitiilor acestei conventii si a legii sale nationale;

(i) “Biroul platitor” - inseamna biroul (si/sau un membru al acestui birou) sub autoritatea caruia a fost eliberat un Certificat de asigurare si care este responsabil pentru indeplinirea obligatiilor fata de Biroul gestionar in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii;

(j) “Birou de servicii” - inseamna Biroul care este autorizat sa gestioneze si sa lichideze o pretentie de despagubire in conformitate cu dispozitiile Articolului 10 al acestei conventii.

SECTIUNEA III - Eliberarea si efectele Certificatelor de asigurare

Articolul 4Fiecare Birou va furniza certificate de asigurare membrilor sai pentru a le completa si a le distribui Asiguratilor lor. Membrii unui birou pot distribui Certificatele de asigurare ale Biroului, cu aprobarea Biroului, asiguratilor lor, in orice tara in care acesti membrii sunt stabiliti si in care nu exista Birou sau atunci cind este necesar de a acorda asistenta unui automobilist in trecere. Perioada de valabilitate a unui certificat de asigurare trebuie, sub rezerva unei perioade minime de 15 zile, sa se intinda pe toata perioada pentru care despagubirea este obtinuta sub polita de asigurare. Deoarece aceasta polita de asigurare nu acorda

acoperire in strainatate decit cu o andosar, data expirarii ce va figura pe certificatul de asigurare va fi data expirarii acoperirii indicata in andosare.

Articolul 5Fiecare birou este de acord, fara sa vina in contradictie cu prezenta conventie, ca orice certificat de asigurare, care da nota a fi emis sub autoritatea sa si a fi completat reglementar pentru a fi folosit in tara celeilate parti, chiar daca este falsa, eliberata neautorizat, sau modificata ilegal, va fi considerata, pentru scopul acestei conventii, ca un Certificat de asigurare valabil, daca guvernul celeilalte tari mentine in vigoare un sistem care obliga automobilistii straini sa prezinte un certificat de asigurare.

SECTIUNEA IV - Functiile si obligatiile biroului gestionar

Articolul 6(a) Indata ce biroul gestionar afla ca s-a produs un accident care

implica un asigurat, el va proceda imediat , fara a astepta o reclamatie formala, la examinarea circumstantelor accidentului in vederea gestionarii daunei. Biroul de gestionare va informa imediat Biroul Platitor, sau un membru al acestui birou care a emis certificatul, despre orice dauna.

Orice omisiune din partea Biroului de gestionare nu va putea fi invocata impotriva lui, nici nu il va putea elibera de obligatiile pe care le impune Articolul 11.

(b) Biroul Platitor autorizeaza, prin prezenta conventie, Biroul de gestionare de a accepta serviciul oricarui actiuni legale care poate implica plata daunelor produse ca urmare a unui accident si de a lichida orice dauna.

(c) Biroul de gestionare va fi responsabil pentru actiunea oricarui agent pe care il numeste pentru solutionarea unei reclamatii. El nu trebuie, din propria vointa, sau fara acordul scris al Biroului Platitor, sa incredinteze sau sa lase in seama unui agent gestionarea unei reclamatii, sau in seama unei persoane aflate in serviciul agentului, care in virtutea unei obligatii contractuale este interesat din punct de vedere financiar de aceasta reclamatie. Daca el actioneaza in acest fel, fara a avea un astfel de consimtamint, dreptul sau de rambursare din partea Biroului Platitor va fi limitat la jumatate din suma pe care ar fi putut sa o recupereze in mod normal.

Articolul 7Biroul de gestionare va actiona in interesul Biroului Platitor ca si cum el ar fi eliberat polita de asigurare si in conformitate cu legislatia in vigoare din propria tara. Va consulta in mod normal Biroul Platitor inainte de a lua o hotarire definitiva,dar fara a fi obligat sa faca aceasta.

Articolul 8Sub rezerva dispozitiilor Articolului 7 de mai sus, Biroul de gestionare are in exclusivitate competenta in toate problemele care implica interpretarea dispozitiilor legislatiei nationale si lichidarea daunei. Cu toate acestea, cind plata depaseste conditiile sau limitele legii privind asigurarea obligatorie de raspundere civila auto valabila in tara sa, dar este acoperita de polita de asigurare, el trebuie sa consulte, numai daca nu este impiedicat prin dispozitiile acelei legi, Biroul Platitor si sa obtina acordul sau pentru acea parte din reclamatie care depaseste acele conditii sau limite.

Articolul 9(a) Daca un membru al Biroului Platitor are o sucursala sau o filiala

infiintata si autorizata in tara Biroului de gestionare, pentru practicarea asigurarii auto, Biroul de gestionare va ceda, daca el va fi solicitat, gestionarea si lichidarea daunelor Membrului respectiv.

(b) Biroul Platitor poate, in numele unuia dintre membrii sai, sa ceara Biroului de gestionare sa cedeze gestionarea si lichidarea daunelor unui membru desemnat al biroului de gestionare. Biroul de gestionare va decide daca va accepta sau nu cererea.

(c) Clauza optionala Biroul platitor poate, la cererea unuia dintre membrii sai, sa ceara Biroului de

gestionare sa cedeze gestionarea si gestionarea daunelor unei organizatii stabilite in tara Biroului de gestionare si specializata in gestionare si lichidare, in numele societăţilor de asigurare, a reclamaţiilor ca urmare a accidentelor produse de vehicule.

(d) Toate Birourile de gestionare stabilite intr-o tara situata in afara Europei va fi obligata sa accepte Clauza otionala din Articolul 9 (c).

(e) In situatiile descrise in Articolele 9(b) si 9(c) de mai sus:

(i) Biroul de gestionare va avea o perioada de trei luni pentru a accepta sau refuza desemnarea unui corespondent in tara sa. In absenta unui raspuns de la Biroul de gestionare in perioada de trei luni se va presupune acceptarea corespondentului propus.

(ii) Un Birou platitor nu va propune un corespondent Biroului de

gestionare in numele unuia dintre membrii săi fără ca acest membru să aibă un contract prealabil cu acel corespondent, şi ca acest corespondent să fi acceptat să reprezinte asiguratorul în concordanţă cu dispoziţiile Conventiei Tip.

(iii) Daca Biroul de gestionare aproba cererea, el autorizeaza coresponentul desemnat să gestioneze şi să lichideze daunele. El se angajează să informeze terţele părţi despre acest mandat şi să înainteze corespondentului toate notificarile cu privire la acele daune.

Din partea sa, Membrul Biroului platitor, care solicita nominalizarea unui corespondent desemnat se angajeaza sa-i incredinteze acestuia din urma toate reclamatiile din tara accidentului si sa-i inainteze toate documentele in legatura cu asemenea reclamatii.

Ca agent autorizat al Biroului de gestionare, corespondentul nominalizat devine responsabil fata de Biroul pentru gestionarea daunelor si tine seama de orice instructiune, generala sau particulara, primita de la Biroul de gestionare.

In mod exceptional, biroul de gestionare, daca este solicitat, poate da aceeasi autorizatie , ca cea descrisa mai sus, unui corespondent desemnat pentru gestionarea unei reclamatii particulare, cu toate ca acest correspondent nu a primit nici o autoritate generala.

(f) In toate situatiile descrise in 9(a), 9(b) si 9(c) de mai sus:

(i) Membrii Biroului platitor se obliga fata de Biroul de gestionare, ca sucursalele sale, filialele sau corespondentii desemnati sa lichideze daunele (reclamatiile) in conformitate cu dispozitiile legii privind asigurarea obligatorie de raspundere civila a autovehiculelor a tarii biroului gestionar. Biroul platitor garanteaza respectarea acestei obligatii;

(ii) Biroul de gestionare poate, in orice moment, si fara a fi nevoit sa se justifice, sa preia din nou gestionarea oricarei daune sau, acolo unde un corespondent desemnat este implicat, sa revoce autoritatea corespondentului pentru o dauna particulara sau la modul general.

Articolul 10Daca un vehicul implicat intr-un accident intr-o tara vizitata apartine unei categorii pentru care asigurarea nu este obligatorie, se vor aplica dispozitiile următoare:

(a) (i) Biroul din acea tara va fi denumit “Biroul de servicii”.

(ii) Pentru Articolul 3(c) - “Polita de asigurare” - inseamna o polita de asigurare eliberata de un membru unui asigurat.

Pentru articolul 3(f) - “Pretentie de despagubire (reclamatie)” - inseamna o pretentie de despagubire (reclamatie) fondata pe raspunderea civila fata de terte parti.

(b) Daca, dupa un accident, un asigurat prezinta Biroului de servicii un certificat de asigurare valabil pentru tara acestui birou, acesta, la cererea asiguratului, va lua legatura cu membrul care a emis Certificatul de asigurare si va aranja cu acest membru sa gestioneze dauna in numele sau. Conditiile de lichidare a acestei daube vor fi supuse aprobarii Membrului. Onorariile datorate vor fi calculate in conformitate cu Articolul 11.

SECTIUNEA V - Plata prin ramburs a Biroului gestionar

Articolul 11(a) Cind Biroul gestionar a rezolvat reclamatia (pretentia de

despagubire), va avea dreptul, la cererea sa, si prin dovada platii, sa recupereze de la Biroul platitor sau de la membrul Biroului platitor care a emis Certificatul de Asigurare:

(i) intreaga suma platita de catre Biroul de gestionare drept pagube sau compensatii, precum si cheltuielile si speze pe care reclamantul are dreptul sa recupereze printr-o hotarare judecatoreasca sau, daca lichidarea se face printr-un acord amiabil cu reclamantul, intreaga suma a acestei daune incluzind cheltuielile si spezele cuvenite.

(ii) sumele platie de catre biroul gestionar pentru servicii externe inerente in

investigarea si lichidarea fiecarei pretentii de despagubire (reclamatii) si cheltuielile specifice pentru proceduri judiciare care, in circumstante similare, ar fi fost facute de catre Asiguratorul auto stabilit in tara in care s-a produs accidentul;

(iii) un onorariu de gestionare, care sa acopere toate celelalte cheltuieli, calculate la un procent de 15% al contravalorii sumei platite din subparagraful (i) de mai sus, sub rezerva unor sume minime si maxime la nivele stabilite de Adunarea Generala a Consiliului Birourilor;

(iv) Sumele minime si maxime vizate mai sus sunt exprimate in marci germane (DM) calculate la rata de schimb de la data primei cereri pentru rambursarea definitiva.

(b) In caz ca, dupa ce onorariile de gestionare au fost platite, un dosar de dauna este redeschis sau cind din acelasi accident se face o noua reclamatie, restul de plata pentru onorariul de gestionare, daca exista, va trebui calculat in conformitate cu dispozitiile in vigoare in momentul in care cererea de rambursare este facuta pentru dosarul redeschis sau pentru noua reclamatie.

(c) Rambursarea sumei calculate conform acestor dispozitii, inclusiv onorariul de gestionare minim, se va face chiar daca dosarul de dauna va fi lichidat fara a se face nici o plata catre terta persoana.

(d) Sumele datorate Biroului gestionar vor fi rambursate, la cererea sa, in tara sa , in moneda tarii sale si fara cheltuieli.

(e) Biroul platitor nu va fi raspunzator pentru nici o plata pentru amenzile impuse unui asigurat in virtutea legii penale.

(f) Cererile de rambursare ale platilor provizorii care au fost facute de Biroul de gestionare vor fi tratate in acelasi mod ca platile definitive (finale). Un onorariu de gestionare va fi platibil numai dupa reglementarea finala a reclamatiei si in conformitate cu prevederile aplicabile in acel moment.

(g) Daca, in termen de doua luni de la data primei cereri de rambursare, membrul Biroului platitor nu a platit suma datorata Biroului de gestionare, Biroul platitor, la primirea instiintarii a neefectuarii platii din partea Biroului de gestionare, va trebui sa faca el insusi rambursarea in termen de o luna de la data primirii instiintarii. Aceasta obligatie va fi in plus fata de penalitatile de plata a dobinzii mentionate mai jos.

(h) Daca, in decurs de doua luni de la data primei cereri adresate Membrului Biroului Platitor pentru rambursare provizorie sau finala, nu a fost primita plata de catre Biroul de gestionare sau banca sa, atunci se va adauga la suma datorata Biroului de gestionare o dobinda cu un procent de 12% pe an, calculata de la data prime cereri pina la data primirii platii de catre Biroul de gestionare.

(i) Biroul de gestionare trebuie, la cerere, dar fara sa intirzie rambursarea, sa puna la dispozitie documentatia privind plata efectuata.

SECTIUNEA VI - Arbitrajul

Articolul 12Orice diferend intre Birouri cu privire la interpretarea sau efectele acestei conventii va fi supus atentiei arbitrilor desemnati printr-o procedura stabilita de Consiliul Birourilor. Deciziile arbitrilor vor fi definitive si obligatorii pentru birouri. Orice decizie a arbitrilor asupra unei probleme ce le-a fost supusa atentiei va fi adusa la cunostinta tuturor birourilor.Arbitrii vor avea puterea de a fixa cheltuielile de arbitraj si de a stabili cine le va suporta.

SECTIUNEA VII - Semnarea si rezilierea Conventiei

Articolul 13(a) Fiecare parte care adera la prezenta conventie se angajeaza sa

instiinteze imediat Consiliul Birourilor despre semnarea acestuia.

(b) Oricare dintre birouri poate rezilia prezenta conventie cu un preaviz de 12 luni, prin scrisoare recomandata adresata altor Birouri. O copie a acestei scrisori de instiintare trebuie trimisa simultan si Consiliului Birourilor.

(c) Dupa expirarea unei luni calendaristice de la data trimiterii scrisorii, membrii fiecarui birou vor inceta sa mai elibereze Certificate de asigurare valabile pentru cealalta tara. Ambele birouri vor ramine legate de acest acord pentru certificatele de asigurare astfel emise.

(d) Daca o tara a oricareia dintre partile acestei conventii se opune transferului de fonduri, sau daca, din alte motive, transferul fondurilor necesare de la o tara catre alta nu este efectuat sau devine imposibil, atunci prezenta conventie devine imediat nula si fara efect, exceptind reclamatiile impotriva automobilistilor care au intrat deja in acele tari.

(e) Daca un birou nu isi indeplineste in mod serios obligatiile pe care I le confera aceasta conventie, Consiliul Birourilor va fi imediat informat despre aceasta. Consiliul Birourilor, in aceste circumstante, va stabili atunci actiunile ce trebuie intreprinse, inclusiv o posibila hotarire, prin mandatul de la membrii sai, de a rezilia Conventia cu biroul tarii in cauza. Terminarea tuturor conventiilor (acordurilor) duce la excluderea acestui Birou din Consiliul Birourilor.

SECTIUNEA VIII - Aprobarea si intrarea in vigoare a ConventieiArticolul 14Prezenta Conventie a fost adoptata de Consiliul Birourilor la Adunarea Generală de la Casablanca din 30 si 31 mai 1996 si se va aplica la toate

reclamatiile (pretentiile de despagubire) referitoare la accidente care s-au produs in data de 1 iulie 1997 sau dupa aceasta data.

De la infiintarea Sistemului Carte Verde, relatiile dintre Birourile Nationale s-au desfasurat in baza Conventie Tip Inter-Birouri.Acest document a fost modificat prin hotararea Adunarii Generale a Consiliului Birourilor din 30 mai 2002 la Rethymno (Creta), numindu-se Regulamentul Generalal Sistemului Carte Verde.Regulamentul General este o conventie bilaterala semnata intre Birourile Nationale si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in 31.07.2003.

CONSILIUL BIROURILOR

REGULAMENTUL GENERAL

PREAMBUL

1.Având în vedere că în anul 1949 Grupul de Lucru pentru Transport rutier al Comitetului pentru transport terestru al Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa a trimis guvernelor statelor membre o recomandare1 prin care le invita să ceară Asigurătorilor ce acoperă riscurile de răspundere civilă ca urmare a utilizării vehiculelor să încheie acorduri pentru stabilirea unor prevederi practice şi uniforme pentru a permite automobiliştilor să fie asiguraţi corespunzător atunci când intră în ţările în care asigurarea împotriva unor astfel de riscuri este obligatorie;

1.Având în vedere că această recomandare a hotarat ca introducerea unui document de asigurare uniform ar fi cea mai bună modalitate de a atinge acest scop şi a stabilit principiile de bazǎ ale acordurilor ce urmează a fi încheiate între Asigurătorii din diferite ţǎri;

1.Având în vedere cǎ Acordul inter birouri, al cărui text a fost adoptat în luna noiembrie 1951 de reprezentanţii Asigurătorilor din statele care, la acea vreme, au răspuns favorabil la recomandări, a stat la baza relaţiilor dintre aceşti Asigurători.

1.Având în vedere cǎ

a.scopul sistemului, cunoscut în mod comun ca „Sistemul Carte Verde” a fost acela de a facilita circulaţia internaţionalǎ a autovehiculelor prin permiterea asigurării riscurilor de răspundere

civilǎ ce decurg din folosirea acestora, pentru a îndeplini criteriile impuse de ţările vizitate şi, în cazul în care se produc accidente, sǎ garanteze despăgubirea pǎrţilor prejudiciate în conformitate cu legislaţia naţionalǎ şi regulamentele acelei ţǎri;

a.cartea de asigurare auto internaţională („Carte Verde”), care este recunoscută oficial de autorităţile guvernamentale ale statelor care adoptǎ Recomandările Naţiunilor Unite, reprezintă în fiecare ţarǎ vizitatǎ dovada asigurării obligatorii de răspundere civilǎ ce decurge din folosirea autovehiculelor descrise;

____1 Recomandarea nr. 5 adoptatǎ în 25 ianuarie 1949, înlocuitǎ de Suplimentul 2 al Rezoluţiei unificate cu privire la facilitatea transportului rutier adoptatǎ de grupul de Lucru pentru transportul rutier al Comitetului pentru transport intern al Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, al cǎrui text este dat în Anexa 1

a.în fiecare stat membru s-a înfiinţat şi aprobat în mod oficial un Birou naţional care sǎ acorde o dublǎ garanţie faţă de:

- Guvernul sǎu cǎ Asigurătorul străin se va supune legii aplicabile în acea ţarǎ şi va despăgubi părţile prejudiciate în limitele prevăzute de lege;

•Biroul ţǎrii vizitate pentru angajamentul Asigurătorului membru că acesta acoperă răspunderea civilǎ a autovehiculului implicat în accident;

a.Ca o consecinţǎ a acestui mandat dublu non-profit asumat, se cere fiecărui Birou sǎ aibă propriile sale structuri financiare bazate pe solidaritatea Asigurătorilor autorizaţi să încheie asigurarea obligatorie de răspundere civilă a autovehiculelor ce operează pe piaţa naţionalǎ care sǎ-i permită sǎ-şi îndeplinească obligaţiile ce decurg din acordurile între el şi alte Birouri.

1.Având în vedere cǎ

a.unele state, pentru a facilita mai mult traficul rutier internaţional, au renunţat la verificarea Carţilor Verzi la trecerea frontierei lor, în baza acordurilor semnate între Birourilor lor, în esenţǎ bazându-se pe înmatricularea vehiculelor;

a.prin Directiva sa din 24 aprilie 19722 Consiliul Comunităţilor Europene a propus Birourilor statelor membre sǎ încheie astfel de acorduri; acest acord, cunoscut sub denumirea de Acordul suplimentar inter birouri, a fost semnat în 16 octombrie 1972;

a.acordurile următoare, bazate pe acelaşi principiu, au permis Birourilor

altor ţǎri sǎ devină membre; şi aceste acorduri au fost adunate într-un singur document semnat în 15 martie 1991 şi denumit Acordul Multilateral de Garanţie;

1.Având în vedere cǎ în prezent este de dorit sǎ se încorporeze într-un document toate prevederile ce guvernează relaţiile dintre Birouri, Consiliul Birourilor, la Adunarea Generalǎ care a avut loc la Rethymno (Creta) în data de 30 mai 2002 a adoptat următorul Regulament General.

2 Directiva Consiliului din 24 aprilie 1972 (72/166/ECC) referitor la aproximarea legilor statelor cu privire la asigurarea de răspundere civilă ce decurge din utilizarea autovehiculelor şi la introducerea obligativităţii de asigurare pentru o astfel de răspundere. Textul directivei este dat în Anexa II

Secţiunea I

REGULI GENERALE

(dispoziţii obligatorii)

Articolul 1 – SCOP

Scopul acestui Regulament General este acela de a guverna relaţiile reciproce dintre Birourile Naţionale ale Asigurătorilor în contextul introducerii prevederilor Recomandării nr. 5 adoptatǎ în data de 25 ianuarie 1949 de Grupul de lucru pentru transportul rutier al Comitetului pentru transport terestru al Comisiei Economice Europene a Uniunii Europene înlocuitǎ prin Anexa 2 a Rezoluţiei Unificate pentru facilitarea transportului rutier (R.E.4) adoptatǎ de Grupul de Lucru la cea de a 74-a sesiune ce avut loc în data de 25 şi 29 iunie 1984, în versiunea sa actualǎ (denumitǎ în continuare ”Recomandarea nr.5)

Articolul 2 – DEFINITII

In scopul aplicării acestui Regulament General, următoarele cuvinte şi expresii vor avea înţelesul atribuit lor prin prezentul document şi nu altul:

1.„Biroul Naţional al Asigurătorilor” (denumit în continuare „Birou”): înseamnă organizaţia profesională care este membrǎ a Consiliului Birourilor şi care a fost constituitǎ conform Recomandării nr.5 în ţara în care este stabilit.

1.„Asigurător” înseamnă orice societate autorizatǎ sǎ practice asigurarea

obligatorie de răspundere civilǎ faţǎ de terţi ce decurge din utilizarea autovehiculelor.

1.„ Membru”: înseamnă orice asigurător care este membru al unui Birou.

1.„Corespondent”: înseamnă orice asigurător sau altă persoană numită de unul sau mai mulţi asigurători, cu aprobarea Biroului ţării în care persoana este stabilită, pentru a gestiona şi a lichida cererile de despăgubire făcute în urma accidentelor care s-au produs în acea ţară şi care implică vehicule pentru care asigurătorul sau asigurătorii în cauză au eliberat o poliţă de asigurare.

1.„Vehicul”: înseamnă orice autovehicul desemnat pentru cǎlǎtorie terestrǎ şi propulsat prin putere mecanicǎ, dar care nu merge pe şine, precum şi orice remorcǎ, cuplatǎ sau nu, dar numai acolo unde autovehiculul sau remorca face obiectul asigurării obligatorii în ţara în care este folositǎ.

1.„ Accident”: înseamnă orice eveniment care cauzează pagubă sau vătămare ce pot cădea sub acoperirea asigurării obligatorii de răspundere civilǎ faţǎ de terţi ce decurge din utilizarea autovehiculelor, conform legii ţării în care se produce.

1.„Partea v t mat ”ǎ ǎ ǎ înseamnă orice persoanǎ îndreptǎţitǎ sǎ pretindă despăgubire pentru orice pierdere (pagubǎ) sau vătămare cauzatǎ de un vehicul.

1.„Cerere de despăgubire (reclamaţie)”: înseamnă orice reclamaţie sau mai multe reclamaţii prezentate de o parte vǎtǎmatǎ în urma aceluiaşi accident.

1.„Poliţ de asigurare”ǎ : înseamnă un contract de asigurare obligatorie eliberat de un membru, ce acoperă răspunderea civilǎ ce decurge din utilizarea unui vehicul.

1.„Asigurat”: înseamnă orice persoanǎ a cărei răspundere civilǎ faţǎ de terţi este acoperitǎ printr-o poliţǎ de asigurare

1.„Carte Verde” : înseamnă certificatul internaţional de asigurare auto care este conform cu oricare dintre modelele aprobate de către Consiliul Birourilor.

1.« Consiliul Birourilor»: înseamnă organizaţia de care trebuie sǎ aparţină toate Birourile şi care este responsabilǎ pentru administrarea şi activitatea sistemului de asigurare internaţionalǎ auto de răspundere civilǎ (cunoscut sub denumirea de „Sistemul Carte Verde”).

Articolul 3 – GESTIONAREA DAUNELOR

1.Atunci când este informat despre un accident ce s-a produs pe teritoriul ţǎrii pentru care el are competenţǎ, care implicǎ un vehicul din altǎ ţarǎ, Biroul, fǎrǎ a aştepta o cerere formalǎ de despăgubire, va începe sǎ investigheze circumstanţele producerii accidentului. El va înştiinţa cât mai curând posibil asigurătorul care a eliberat Cartea Verde sau Poliţa de asigurare sau, dacǎ este cazul, va aviza Biroul interesat despre orice astfel de accident. Orice omisiune de a face acest lucru nu va fi totuşi reţinută împotriva lui.

Dacă, în cursul acestei investigaţii, Biroul constată că asigurătorul vehiculului implicat în accident este identificat şi că a fost nominalizat un corespondent al acestui asigurător în conformitate cu prevederile din Articolul 4, el va trimite cu promptitudine această informaţie corespondentului pentru continuarea acţiunii.

1.La primirea unei cereri de despăgubire ca urmare a unui accident, în condiţiile descrise mai sus, dacă a fost nominalizat un corespondent al asigurătorului, Biroul va trimite cu promptitudine cererea corespondentului astfel încât aceasta să fie gestionată şi lichidată în conformitate cu prevederile Articolului 4. Dacă nu există un corespondent nominalizat, Biroul va aviza imediat asigurătorul care a eliberat Cartea Verde sau Poliţa de asigurare sau, dacǎ este cazul, Biroul interesat despre faptul cǎ a primit o cerere de despăgubire şi cǎ el va gestiona aceastǎ cerere sau o va da spre gestionare unui agent a cărui identitate o va notifica.

1.Biroul este autorizat sǎ lichideze orice cerere de despăgubire pe cale amiabilǎ sau sǎ accepte primirea oricărui act procesual judiciar sau extrajudiciar ce poate implica plata despăgubirilor.

1.Toate cererile de despăgubire vor fi gestionate de Birou, cu autonomie deplină, în conformitate cu prevederile legale şi regulamentare aplicabile în ţara producerii accidentului cu privire la răspundere, despăgubirea pǎrţilor vătămate şi asigurarea obligatorie, în cel mai avantajos mod pentru asigurătorul care a eliberat Cartea verde sau Poliţa de asigurare sau, dacǎ este cazul, în folosul Biroului interesat.

Biroul va avea competenţă exclusivă în toate problemele de interpretare a legii aplicabile în ţara în care s-a produs accidentul (chiar şi atunci când se referă la prevederile legale ce se aplică în altă ţară) şi în plata daunei. Respectând ultima prevedere, Biroul, la cerere expresǎ, va informa asigurătorul sau Biroul interesat înainte de a lua hotărârea finalǎ.

1.Totuşi, când regularizarea intenţionată depăşeşte condiţiile sau limitele aplicabile conform legii asigurării obligatorii de răspundere civilǎ auto faţǎ de terţi în vigoare în ţara în care s-a produs accidentul, totul fiind acoperit prin Poliţa de asigurare, Biroul se va consulta cu asigurătorul cu privire la partea din daunǎ care depăşeşte acele condiţii sau limite. Nu se cere consimţământul asigurătorului dacǎ legea aplicabilǎ impune Biroului obligaţia de a lua în considerare garanţiile contractuale ce depăşesc astfel de limite şi condiţii prevăzute de legea asigurării obligatorii de răspundere civilǎ faţǎ de terţi ce decurge din utilizarea autovehiculelor

din ţara în care s-a produs accidentul.

1.Un Birou nu poate din proprie iniţiativă sau fără consimţământul scris al asigurătorului sau al Biroului interesat să încredinţeze rezolvarea cererii de despăgubire unui agent care este interesat din punct de vedere financiar în acea reclamaţie în virtutea vreunei obligaţii contractuale. Dacǎ el va încredinţa reclamaţia, fǎrǎ a avea un astfel de consimţământ, dreptul sǎu de recuperare va fi limitat la jumătate din suma recuperabilǎ în caz contrar.

Articolul 4 – CORESPONDENTI

1.Supus oricărui acord contrar care să-l lege de alte Birouri şi/sau legat de vreo prevedere naţională legală sau de vreo reglementare, fiecare Birou va stabili condiţiile în care va acorda, va refuza sau va retrage nominalizarea sa pentru corespondenţii stabiliţi în ţara pentru care are competenţă.

Cu toate acestea, nominalizarea va fi acordată automat atunci când va fi cerută în numele unui membru al unui alt Birou pentru orice unitate a acestui membru stabilită în ţara Biroului care a primit cererea, cu condiţia ca această unitate să fie autorizată să practice asigurarea de răspundere civilă auto.

1.Birourile din statele membre ale Comunităţii Economice Europene se obligă ca, atunci când primesc o astfel de solicitare, să nominalizeze în calitate de corespondenţi în ţara lor reprezentanţii pentru reclamaţii deja numiţi de asigurătorii celorlalte state membre conform cu Directiva 200/26/EEC. Această aprobare nu poate fi retrasă atâta vreme cât corespondentul respectiv îşi păstrează calitatea de reprezentant pentru reclamaţii conform Directivei amintite numai dacă nu încalcă în mod serios obligaţiile sale prevăzute de acest articol.

1.Numai un Birou va avea autoritatea, la cererea unuia dintre membrii săi, de a trimite unui alt Birou o cerere pentru nominalizarea unui corespondent stabilit în ţara acelui Birou. Această solicitarea va fi trimisă prin fax sau e-mail şi susţinută cu dovada că acel corespondent propus acceptă nominalizarea cerută.

Biroul interesat va acorda sau va refuza nominalizarea cerută în termen de 3 luni de la data primirii solicitării şi va aduce la cunoştinţa Biroului care a făcut cererea, precum şi corespondentului interesat hotărârea sa şi data de la care aceasta va intra în vigoare. In cazul in care – în termenul stabilit – nu se primeşte nici un răspuns, se va considera că cererea a fost acceptată şi că nominalizarea va intra în vigoare la expirarea acelei perioade.

1.Corespondentul va gestiona toate cererile de despăgubire în conformitate cu prevederile legale sau cu reglementările aplicabile în ţara în care s-a produs accidentul cu privire la răspundere, despăgubirea părţilor vătămate şi la asigurarea auto obligatorie, în numele Biroului

care l-a nominalizat şi în numele asigurătorului care a cerut nominalizarea sa. Cererile de despăgubire sunt cele făcute ca urmare a accidentelor produse în acea ţară şi care implică vehicule asigurate de asigurătorul care a cerut nominalizarea.

Când regularizarea intenţionată depăşeşte condiţiile sau limitele aplicabile conform legii asigurării obligatorii de răspundere civilǎ auto faţǎ de terţi aplicabilă în ţara în care s-a produs accidentul totul fiind acoperit prin Poliţa de asigurare, corespondentul trebuie să îndeplinească prevederile stabilite în Articolul 3.5.

1.Biroul care îşi dǎ acordul sǎu faţă de un corespondent îl recunoaşte ca fiind competent în exclusivitate sǎ gestioneze şi sǎ lichideze daunele în numele Biroului şi pe socoteala asigurătorului care a cerut nominalizarea lui. Biroul va informa părţile vătămate despre această competenţă şi va trimite corespondentului orice avizări legate de astfel de daune. Totuşi, poate oricând şi fără nici o obligaţie de a-şi justifica decizia, să preia gestionarea şi plata unei daune de la un corespondent.

1.Dacǎ, din orice motiv, Biroul care a dat nominalizarea este solicitat sǎ despăgubească vreuna din părţile vătămate în locul corespondentului, el va recupera direct de la Biroul prin care a fost trimisǎ solicitarea pentru nominalizare, în conformitate cu condiţiile stabilite în Articolului 5.

1.Condiţionat de respectarea prevederilor Articolului 4.4, corespondentul este liber sǎ convină cu asigurătorul care a solicitat nominalizarea sa, condiţiile de rambursare a sumelor plătite pǎrţilor vătămate şi metoda de calcul a taxelor sale de gestiune. Totuşi, cele convenite nu vor fi obligatorii pentru nici un Birou.

Dacǎ un corespondent nu poate obţine, conform condiţiilor stabilite în Articolul 4.4, rambursarea plăţilor pe care le-a făcut în avans în numele asigurătorului care a solicitat nominalizarea sa, el va recupera suma respectivă de la Biroul care l-a nominalizat. Acesta din urmă, va recupera, după aceea, suma respectivă de la Biroul al cărui membru este asigurătorul în cauză, în conformitate cu prevederile Articolului 5.

1.Când un Birou este informat că unul dintre membrii săi a decis să renunţe la un corespondent, el va înştiinţa imediat Biroul care l-a nominalizat. Acesta din urmă va avea libertatea de a stabili data la care nominalizarea va înceta

Atunci când un Birou care a solicitat nominalizarea unui corespondent hotărăşte să revoce aprobarea sau când este informat că un corespondent doreşte să i se retragă nominalizarea, el va informa imediat Biroul care a trimis solicitarea pentru nominalizarea corespondentului. De asemenea, va informa Biroul despre data revocării efective a nominalizării sau data la care aprobarea sa va înceta să mai fie valabilă.

Articolul 5 – CONDITII DE RAMBURSARE

1.Când un Birou, sau agentul pe care l-a numit, a lichidat toate pretenţiile de despăgubire făcute ca urmare a aceluiaşi accident, va trimite, într-o perioadǎ de maximum un an de la data ultimei plăţi făcute în favoarea unei pǎrţi vătămate, prin fax sau e-mail, către membrul Biroului care a eliberat Cartea Verde sau Poliţa de asigurare sau, dacǎ este cazul, către Biroul interesat, o cerere pentru rambursare specificând următoarele:

1. sumele plătite ca despăgubire pǎrţilor vătămate fie ca plată pe cale amiabilǎ, fie ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti;

1. sumele plătite pentru servicii externe în gestionarea şi lichidarea fiecărei pretenţii de despăgubire şi toate costurile speciale ce au fost suportate pentru o acţiune judiciară care ar fi fost plătite, în circumstanţe similare, de orice asigurător înfiinţat în ţara în care s-a produs accidentul;

1. o taxǎ de gestionare pentru a acoperi toate celelalte cheltuieli calculate conform regulilor aprobate de Consiliului Birourilor.

Când cererile de despăgubire ce decurg din acelaşi accident sunt lichidate fără a se plăti nici o despăgubire, se pot pretinde sumele precizate la pct. 5.1.2 de mai sus şi taxa minimă de gestiune fixată de Consiliul Birourilor în conformitate cu pct 5.1.3 de mai sus.

1.Cererea de rambursare va specifica cǎ sumele datorate sunt plătibile în ţara şi în moneda naţionalǎ a beneficiarului, fǎrǎ taxe, în termen de două luni de la data cererii şi cǎ, la expirarea acestei perioade, se vor aplica de plin drept penalitati de întârziere de 12% pe an la suma datorată calculate de la data cererii până la data primirii remiterii de către banca beneficiarului.Cererea de rambursare mai poate sǎ specifice şi cǎ sumele exprimate în moneda naţionalǎ sunt plătibile în EURO, la rata de schimb oficialǎ din ţara Biroului solicitant valabilǎ la data cererii.

1.Cererile de rambursare nu vor include, în nici o circumstanţǎ, plǎţi pentru amenzi, cauţiuni sau alte penalităţi financiare impuse Asiguratului care nu sunt acoperite prin legea asigurării obligatorii de răspundere civilǎ faţǎ de terţi ce decurge din utilizarea vehiculelor din ţara producerii accidentului.

1.Se vor trimite la cerere, dar fǎrǎ a întârzia rambursarea, documente justificative, inclusiv dovada obiectivǎ cǎ despăgubirea datoratǎ pǎrţii vătămate a fost plǎtitǎ.

1.Rambursarea tuturor sumelor precizate în Articolele 5.1.1. şi 5.1.2 de mai sus poate fi cerută în conformitate cu condiţiile stabilite în acest articol cu toate că se poate ca Biroul să nu fi plătit toate pretenţiile de despăgubire ce s-au formulat ca urmare a aceluiaşi accident. Taxa de gestionare precizată în Articolul 5.1.3 de mai sus poate şi ea să fie

cerută dacă suma principală care face obiectul rambursării depăşeşte suma fixată de Consiliul Birourilor.

1.Dacă, după lichidarea unei cereri de rambursare, cazul se redeschide sau se face o altǎ cerere de despăgubire pentru pagube rezultând din acelaşi accident, soldul taxei de gestionare, dacǎ este vreunul, va fi calculat în conformitate cu prevederile în vigoare la data la care se prezintă cererea de rambursare pentru cazul redeschis sau pentru noua cerere de despăgubire.2.Acolo unde nu a fost prezentată nici o cerere de despăgubire dintr-un accident, nu poate fi pretinsă nici o taxă de gestiune.

Articolul 6 – OBLIGATIA DE GARANTIE

1.Fiecare Birou garantează cǎ membrii săi vor rambursa orice sumă cerută în conformitate cu prevederile articolului 5 de către Biroul ţǎrii în care s-a produs accidentul sau de către agentul pe care l-a numit în acest scop.

Dacǎ un membru nu face plata cerutǎ în termenul de două luni prevăzut în Articolul 5, Biroul de care aparţine acest membru va face el însuşi rambursarea conform condiţiilor descrise, după primirea unei chemări în garanţie făcutǎ de biroul tarii in care s-a produs accidentul sau de agentul care a fost numit in acest scop.

Biroul garant va face plata în termen de o lunǎ de zile. La expirarea acestui termen, se vor datora de plin drept penalitati de întârziere de 12% pe an la suma datorată, calculate de la data cererii de chemare în garanţie şi până la data primirii remiterii de către banca beneficiarului.

Chemarea în garanţie va fi fǎcutǎ prin fax sau e-mail intr-o perioada de 12 luni de la data trimiterii cererii de rambursare conform Articolului 5. La expirarea acestei perioade fără a prejudicia vreo penalitate de întârziere pentru care poate fi răspunzător, responsabilitatea Biroului garant va fi limitată la suma cerută de membrul său plus penalitatile de intarziere pe 12 luni calculată la o rată a penalitatii de 12% pe an.

Nu va fi admisibilă nici o cerere de chemare în garanţie dacă aceasta va fi făcută mai târziu de doi ani după trimiterea cererii de rambursare.

1.Fiecare Birou garantează cǎ membri săi vor instrui corespondenţii a căror nominalizare au cerut-o pentru lichidarea daunelor în conformitate cu prevederile primului paragraf al Articolului 4.4 de mai sus şi va trimite acelor corespondenţi, sau Biroului ţǎrii în care s-a produs accidentul toate documentele cu privire la toate cererile de despăgubire ce le-au fost incredintate.

Secţiunea II

REGULI SPECIFICECE GUVERNEAZA RELATIILE CONTRACTUALE DINTRE BIROURI

BAZATE PE CARTEA VERDE(prevederi opţionale)

Prevederile acestei secţiuni se aplică acolo unde relaţiile contractuale dintre Birouri se bazează pe Cartea Verde

Articolul 7 - ELIBERAREA SI DISTRIBUIREA CARTILOR VERZI

1.Fiecare Birou va fi responsabil pentru tipărirea Cărţilor Verzi sau va autoriza membrii săi să le tipărească.

1.Fiecare Birou va autoriza membrii săi să elibereze Cărţi Verzi asiguraţilor lor numai pentru vehicule înmatriculate în oricare din ţările pentru care are competenţă.

1.Orice membru poate fi autorizat de către Biroul său să elibereze cărţi verzi asiguraţilor săi în orice ţară în care nu există un Birou cu condiţia ca acel membru să fie stabilit în acea ţară. Această opţiune este limitată la vehiculele înmatriculate în ţara respectivă.

1.Toate cărţile verzi se consideră a fi valabile pentru cel puţin 15 zile de la data intrarii in vigoare. In cazul în care o Carte verde este eliberată pentru o perioadă mai mică, Biroul care a autorizat eliberarea Cărţilor Verzi va garanta faţă de Birourile din ţările pentru care este valabilă Cartea Verde acoperirea pentru o perioadă de 15 zile de la data începerii valabilităţii sale.

1.Dacă un acord semnat între două Birouri este reziliat conform articolului 16.3.5, toate Cărţile Verzi eliberate în numele său pentru utilizare pe teritoriile lor vor fi nule şi fără valoare îndată ce rezilierea devine efectivă.

1.Dacă un acord este reziliat sau suspendat prin aplicarea Articolului 16.3.6, perioada de valabilitate a Cărţilor Verzi eliberate în numele Birourilor interesate pentru utilizarea pe teritoriile lor, va fi determinată de Consiliul Birourilor.

Articolul 8 – CONFIRMAREA VALABILITATII CARTII VERZI

Oricare solicitare de confirmare a valabilităţii unei Cărţii Verzi identificate trimisă prin fax sau e-mail unui Birou de către Biroul ţării în care s-a produs accidentul sau de către oricare agent numit în acest scop, va primi un răspuns definitiv în termen de 3 luni de la cerere. In cazul in care nu se primeşte

un răspuns, atunci la expirarea acestei perioade, Cartea Verde va fi considerată a fi valabilă.

Articolul 9 – CARTI VERZI FALSE, NEAUTORIZATE SAU MODIFICATE ILEGAL

Orice carte verde prezentată într-o ţară pentru care este valabilă, pretinsa a fi eliberată sub autoritatea unui Birou va fi garantată de acel Birou, chiar dacă este falsă, neautorizată sau modificată ilegal.

Cu toate acestea, garanţia Biroului nu se va aplica acolo unde Cartea Verde se referă la un vehicul care nu este înmatriculat legal în ţara acelui Birou, cu excepţia situaţiilor specificate în Articolul 7.3

Secţiunea III

REGULI SPECIFICE CE GUVERNEAZARELATIILE CONTRACTUALE DINTRE BIROURI BAZATE PE PREZUMTIA

DE ASIGURARE(prevederi opţionale)

Prevederile acestei secţiuni se aplică când relaţiile între Birouri sunt bazate pe prezumţia de asigurare.

Articolul 10 – OBLIGATIILE BIROURILOR

Birourile la care se aplică prevederile acestei secţiuni vor garanta, pe baze reciproce în totalitate, rambursarea tuturor sumelor plătibile conform acestui Regulament şi care provin din orice accident ce implică un vehicul staţionat în mod normal pe teritoriul statului pentru care fiecare dintre aceste Birouri are competenţă, fie că vehiculul este asigurat sau nu.

Articolul 11 – CONCEPTUL DE STATIONAT IN MOD NORMAL

11.1 Teritoriul statului în care vehiculul este staţionat în mod normal este determinat pe baza oricăruia dintre următoarele criterii:

11.1.1 teritoriul statului a cărui plăcuţă de înmatriculare este purtată de vehicul;

11.1.2 acolo unde nu se cere înmatriculare pentru tipul de vehicul dar vehiculul poartă un tichet de asigurare, sau un semn distinctiv analog unei plăcuţe de înmatriculare, teritoriul statului în care tichetul de asigurare sau semnul au fost eliberate;

1.acolo unde nu se cere nici plăcuţă de înmatriculare nici tichet de

asigurare, nici semn distinctiv pentru anumite tipuri de vehicule, teritoriul statului în care este rezidentă permanent persoana care are în custodie vehiculul.

11.2 Dacă un vehicul supus înmatriculării nu are plăcuţe, sau plăcuţele nu corespund sau nu mai corespund autovehiculului si acesta a fost implicat într-un accident, pentru plata oricărei pretenţii de despăgubire, teritoriul în care s-a produs accidentul se consideră a fi teritoriul în care vehiculul este staţionat în mod normal. Articolul 12 – EXCEPTII

Prevederile acestei secţiuni nu se aplică la:

12.1 vehiculele înmatriculate în alte ţări decât ţările Birourilor care se supun prevederilor acestei secţiuni şi pentru care o Carte Verde a fost eliberată de un membru al vreunuia dintre aceste Birouri. In cazul unui accident care implică un vehicul pentru care s-a eliberat o Carte Verde, Birourile interesate vor acţiona în conformitate cu regulile stabilite în Secţiunea II.

1.vehiculele care aparţin anumitor persoane, dacă statul în care sunt înmatriculate a desemnat în alte state o autoritate sau o organizaţie responsabilă pentru despăgubirea părţilor vătămate în conformitate cu condiţiile care prevalează în ţara în care s-a produs accidentul.

1.anumite tipuri de vehicule sau anumite vehicule ce poartă o plăcuţă de înmatriculare specială, pentru care utilizarea lor în traficul internaţional este condiţionată de legea ţării vizitate pe baza deţinerii unei Cărţi Verzi valabile sau a unei poliţe de asigurare de frontieră.

Lista vehiculelor la care se referă Articolele 12.2 şi 12.3, precum şi lista autorităţilor sau organizaţiilor numite în alte state, va fi întocmită de fiecare stat şi comunicată Consiliului Birourilor de către Biroul statului respectiv.

Articolul 13 - CONFIRMAREA TERITORIULUI IN CARE UN VEHICUL ESTE STATIONAT IN MOD NORMAL

Oricărei cerere de confirmare a teritoriului în care este staţionat în mod normal un vehicul, trimisă prin fax sau e-mail unui Birou de către alt Birou al ţării în care s-a produs accidentul sau de către un agent numit în acest scop , i se va da un răspuns definitiv în termen de trei luni de la solicitare. In cazul în care nu se primeşte nici un răspuns, atunci la expirarea acestei perioade, se va considera a fi confirmarea faptului că vehiculul este staţionat în mod normal pe teritoriul acelui Birou.

Articolul 14 – DURATA GARANTIEI

Birourile pot limita durata de garanţie pe care ele o extind conform Articolului 10 pentru:

14.1 vehiculele cu plăcuţe de înmatriculare temporare, al căror format a fost avizat dinainte Consiliului Birourilor. In astfel de cazuri, durata garanţiei va fi de 12 luni după data expirării valabilităţii înmatriculării care este indicată pe plăcuţă;

14.2 orice alt vehicul care intră sub incidenţa clauzelor acordurilor reciproce semnate cu alte Birouri şi aduse la cunoştinţa Consiliului Birourilor.

Articolul 15 – APLICAREA UNILATERALA A GARANTIEI BAZATA PE PRZUMTIA DE ASIGURARE

In afara prevederilor legale contrare, Birourile pot conveni asupra oricărei

aplicări unilaterale a acestei secţiuni în contextul relaţiilor lor bilaterale.

Secţiunea IV

REGULI CE GUVERNEAZĂ ACORDURILE ÎNCHEIATE ÎNTREBIROURILE NAŢIONALE ALE ASIGURĂTORILOR

(prevederi obligatorii)

Articolul 16—ACORDURI BILATERELE- CONDITII

1. Birourile pot sǎ încheie între ele acorduri bilaterale prin care se obligǎ în contextul relaţiilor reciproce sǎ respecte prevederile obligatorii ale acestui Regulament General, precum şi prevederile opţionale conţinute în mod special în prezenta.

16.2 Astfel de acorduri vor fi semnate de Birourile contractante în 3 exemplare, fiecare dintre ele păstrând o copie. Cea de-a treia copie se va trimite Consiliului Birourilor care, după ce se va consulta cu părţile interesate, le va aduce la cunoştinţa data intrării în vigoare a acordului lor.

1. Astfel de acorduri vor include clauze care să prevadă:

1. Identificarea Birourilor contractante menţionând statutul lor ca membrii ai Consiliului Birourilor şi teritoriile pentru care ele au competenţǎ.

1. Obligaţia lor de a respecta prevederile obligatorii ale Regulamentului General

1. Obligaţia lor de a respecta acele prevederi opţionale care au fost alese şi agreate de comun acord.

1. Autoritatea reciprocǎ acordatǎ de aceste Birouri, în numele lor şi înnumele membrilor lor, de a lichida daunele pe cale amiabilǎ sau

de a accepta procedura judiciară sau extrajudiciară ce poate duce la plata despăgubirilor ce rezultǎ din orice accidente care intră în aria de cuprindere şi scopul acesti Regulament General.

1. Durata nelimitatǎ a acestui acord, supusǎ dreptului fiecărui Birou contractant de a denunţa acordul cu o nota de reziliere de 12 luni notificatǎ simultan celeilalte pǎrţi şi Consiliului Birourilor.

1. Rezilierea automata sau suspendarea acestui acord daca oricare dintre birourile contractante încetează sǎ fie membru al Consiliului Birourilor sau dacă i se suspendă calitatea de membru.

1.Un model al acestui acord este ataşat (Anexa III ).

Articolul 17- EXCEPTIE

17.1 Prin derogare de la Articolul 16, Birourile statelor membre ale Comunităţii Economice Europene, în conformitate cu Articolul 2 al directivei europene din data de 24 aprilie 1972 (72/166/EEC), vor anunţa acceptare lor reciprocǎ a acestui Regulament General printr-un acord multilateral a cărui datǎ de intrare în vigoare este fixatǎ de Comisia Uniunii Europene în colaborare cu Consiliul Birourilor.

1.Birourile din statele non membre ale Comunităţii Economice Europene pot sǎ se alăture acestui acord multilateral prin respectarea condiţiilor fixate de comitetul competent după cum este prevăzut în Statutul Consiliului Birourilor.

Secţiunea V

PROCEDURA DE MODIFICARE A REGULAMENTULUI GENERAL(prevederi obligatorii)

Articolul 18- PROCEDURA

1.Orice modificare a acestor Reglementǎri Interne intrǎ exclusiv în competenţa Adunării Generale a Consiliului Birourilor.

1.Prin derogare de la cele de mai sus,

a.orice modificare adusǎ la prevederile stabilite în Secţiunea III intrǎ în competenţa exclusivǎ a comitetului asa cum este prevazut in Statutul Consiliului Birourilor. Ele sunt obligatorii pentru acele birouri care, deşi nu sunt membre ale acestui Comitet, au ales sǎ aplice Secţiunea III în relaţiile lor contractuale cu alte Birouri, sib.orice modificare adusa articolului 4.2 intra in competenta exclusiva a Birourilor Comunitatii Economice Europene.

Secţiunea VI – Arbitraj (prevederi obligatorii)

Articolul 19 – CLAUZA ARBITRALA

Orice disputǎ ce provine din acest Regulament General sau legata de acesta, se rezolvǎ prin arbitraj în conformitate cu Regulile de Arbitraj ale UNCITRAL (Comisia Naţiunilor Unite pentru Legea Comerţului Internaţional) în vigoare în prezent.Consiliul Birourilor va stabili taxele pentru arbitri si costurile reclamate

Responsabilitatea pentru numirea arbitrilor revine Preşedintelui Consiliului Birourilor sau, dacǎ nu este disponibil, preşedintelui Comitetului de

Nominalizare.

Curtea de Arbitraj cuprinde trei arbitrii.

Procedurile de arbitraj se desfăşoară în limba englezǎ şi francezǎ.

Secţiunea VII – Intrarea in vigoare (prevederi obligatorii)

Articolul 20 – INTRAREA IN VIGOARE

Acest Regulament General va intra in vigoare la 1 iulie 2003. De la aceasta data va inlocui Conventia Tip Inter-Birouri si Acordul Multilateral de Garantie, semnat intre Birouri.

Anexe

Anexa I: Recomandarea nr. 5

Anexa II: Directiva din 24 aprilie 1972 (72/166/EEC)

Anexa III: Model de acord între Birouri