Convenţia de la Aarhus

Asociaţia Justice and Environment  Centrul de Resurse Juridice

Sinaia, 30 noiembrie ‐

4

decembrie

2011

Izvoarele • Declaraţia de la Rio, Agenda 21 –

1992 –

principiul privind accesul la informaţii, participarea publicului la luarea deciziilor şi acces la justiţie în probleme de mediu

• Ghid privind accesul la informaţii de mediu şi participarea publicului la luarea deciziilor de mediu adoptat la a treia conferinţă ministerială “mediul pentru Europa”

la

Sofia în 1995 –

decizia de a se adopta o convenţie

• Convenţia este adoptată în 1998

la Aarhus, Danemarca, şi intră în vigoare în 30 octombrie 2001

Preambulul Convenţiei

• Conectează drepturile omului de dreptul la un mediu  sănătos

• Dezvoltarea durabilă poate fi obţinută numai prin  implicarea tuturor factorilor interesaţi

• Leagă răspunderea de mediu de responsabilitatea  guvernamentală

• Impune autorităţilor publice obligaţii privind accesul  la informaţie şi participare publică

• Conţine prevederi clare privind accesul la justiţie în  probleme de mediu

• Orice persoană are dreptul să trăiască într‐un  mediu sănătos, având obligaţia să protejeze 

acest mediu nevoia de acces la informaţii,  dreptul de participare la luarea deciziilor, 

dreptul de acces la justiţie• Nevoia de a avea o dezvoltare sănătoasă a 

mediului depinde de nivelul implicării  publicului în luarea deciziilor permis de 

autorităţile publice – decizia politică trebuie  să se întemeieze pe opinia publicului

Definiţii• Art.2.1

–

parte –

state semnatare a convenţiei ‐

• Art. 2.2 ‐ autoritate publică

–

structuri guvernamentale,  persoane fizice sau juridice, entităţi care exercită autoritatea 

de stat sau îndeplinesc activităţi, servicii publice specifice în  legătură cu mediul, inclusiv cele care se află sub controlul 

administraţiei de stat, instituţii ale organizaţiilor regionale  de integrare economică

• Art.2.3

‐

Informaţia de mediu – calitatea mediului, date  privind emisiile inclusiv măsuri administrative, politici, 

legislaţie, sănătate publică, etc,  în orice formă materială:  scrisă, visuală, electronică, etc.

• Art. 2.4 ‐

publicul

–

persoane fizice sau juridice, ONGuri• Art. 2.5 –

public interesat –

Public afectat sau care poate fi 

afectat sau care are un interes cu privire la luarea deciziei de mediu; ONGurile de mediu sunt considerate public afectat

ART 3 – prevederi generale• Compatibilitate între reglementările adoptate de părţi privind 

accesul la informaţii, participare publică şi acces la justiţie • Obligaţia de a asista şi ghida publicul• Edicaţia de mediu ‐

creşterea gradului de conştientizare a 

publicului cu privire la AI, PP, AJ• Recunoaşterea şi susţinerea ONGurilor• Convenţia reprezintă o limită minimă nu maximă ‐

“a floor 

not a ceiling”

– părţile pot menţine sau adopta reglementări  mai favorabile privind AI, PP, AJ

• Promovarea pincipiilor Convenţiei de la Aarhus în luarea  deciziilor la nivel internaţional

• Principiul nediscriminării• Pricipiul de a nu se exercita presiuni şi a nu se hărţui cei care 

îşi exercită drepturile prevăzute de convenţie

Primul pilon

–

acces la informaţie, art.  4, 5

• Esenţial

pentru

PP• Nu este o parte a procedurii de PP, acest 

drept putând fi exercitat în mod independent • Art. 4 –

dreptul publicului de a obţine 

informaţii şi obligaţia autorităţilor de a  comunica un răspuns la cererea formulată 

• art. 5 – Dreptul publicului de a primi  informaţii şi obligaţia autorităţilor de a 

colecta şi disemina informaţii din oficiu

Art. 4

• Autorităţile trebuie să furnizeze informaţii la cerere,  inclusiv copii xerox 

• Informaţia trebuie comunicată într‐un timp  rezonabil – nu mai mult de o lună, sau două luni dacă 

informaţia este complexă• Solicitantul nu trebuie să justifice sau să dovedească 

un interes• Informaţia trebuie comunicată în forma solicitată de 

reclamant, cu două excepţii:– Este mai rezonabil pentru autoritate să o comunice în altă 

formă (autoritatea trebuie să declare motivul)– Informaţia este deja disponibilă în spaţiul public

Art. 4. 3

–

excepţii procedurale

• Autoritatea nu deţine informaţia• Cererea este nerezonabilă sau prea generală 

– Nu poate fi considerată nerezonabilă o cerere pentru că volumul sau  complexitatea informaţiilor este prea mare 

– Poate fi considerată prea generală o cerere privind orice documente  emise de autorităţile publice privind o anumită specie 

– Nu este considerată prea generală o cerere privind rezultatea analizei  apei potabile realizată de toate autorităţile locale într‐o perioadă 

anume • Priveşte documente nefinalizate, comunicări interne ale 

autorităţilor– Documentele nefinalizate se referă la acte individuale la care se 

lucrează, chiar dacă nu sunt terminate per ansamblu şi decizia la baza  căreia acestea vor sta, nu a fost luată

– acordurile/avizele de mediu, rapoartele de evaluare a impactului asupra mediului/rapoartele de mediu, politicile, programele, planurile, 

actele normative care fac obiectul PP (aret 6,7,8) nu pot fi considerate  documente nefinalizate sau în curs de completare

Art. 4.4

–

Excepţii de fond 

• Confidenţialitatea  procedurilor autorităţilor publice• Relaţiile internaţionale, apărarea şi securitate 

publică• Cursul justiţiei• Confidenţialitatea comercială sau industrială• Drepturile de proprietate intelectuală• Datele personale• Interesele terţilor care nu au obligaţia de a furniza 

informaţia• Protecţia mediului 

Confidenţialitatea  procedurilor  autorităţilor publice

• se referă la operaţiunile interne ale  autorităţilor şi nu la procedurile substanţiale

• trebuie să fie reglementată în legea naţională• Documentele/procedurile nu pot fi declarate 

în mod unilateral confidenţiale de autoritatea  publică

• Legea naţională trebuie să prevadă reguli de  bază pentru această confidenţialitate

Relaţiile internaţionale, apărarea şi  securitate publică

Unele state (Ukraina, Federaţia Rusă) au  adoptat legislaţie conform căreia informaţia 

de mediu nu poate să fie secretă în nici o  situaţie

Cursul justiţiei

• Dreptul unei persoane la un proces echitabil,   capacitatea unei autorităţi publice de a 

desfăşura o anchetă penală sau disciplinară• Nu se aplică unor informaţii pentru că au fost 

la un moment dat parte dintr‐un dosar al unei  curţi de justiţie

• Nu se aplică procedurilor civile sau  administrative 

Confidenţialitatea comercială sau  industrială

• Legea naţională trebuie să protejeze acel tip de informaţie ca  secret industrial sau comercial

• Această confidenţialitate trebuie să protejeze un interes  economic legitim

• Informaţia trebuie să nu facă parte din domeniul public• Interesul economic legitim trebuie determinat în fiecare stat 

conform unor metode sau unor teste clar stabilite în legislaţie• Numai dacă dezvăluirea informaţiei ar provoca un prejudiciu 

semnificativ entităţii care deţine informaţia, aducând  avantaje competitorilor 

• Informaţiile privind emisiile în mediu nu pot fi confidenţiale  (directiva IPPC 96/61/EC)

Drepturile de proprietate intelectuală

• Drepturi de autor• Marcă comercială• Brevet• Nu sunt protejate ideile şi conceptele, principiile 

naturii, datele ştiinţifice, nume şi expresii care sunt  deja de domeniu public

• Scopul protecţiei în interesul unei persoane sau  companii este acela de a crea recompense 

economice prentru autori/inventatori şi trebuie să  fie pe durată limitată

Datele personale

• Informaţii care aduc atingere vieţii publice a  unei persoane fizice

• Nu se aplică persoanelor juridice• Confrdenţialitatea acestor date trebuie 

reglementată în legislaţia naţională• Persoanele fizice pot să renunţe la 

confidenţialitate

Interesele terţilor care nu au obligaţia  de a furniza informaţia

• Terţi care dau voluntar informaţia autorităţilor  publice

• Terţi nu sunt consideraţi cei care sunt părţi ale unei  tranzacţii su acord, ci persoane care au un interes 

sau drepturi în legătură cu informaţia respectivă• Scopul este de a încuraja transmiterea voluntară a 

informaţiilor de la persoane fizice către autorităţi  publice

• Este vorba de furnizarea informaţiilor fără ca  persoana fizică să aibă o obligaţie legală de a o 

transmite 

Protecţia mediului 

• Scopul este de a permite autorităţilor publice  să protejeze specii, situri chiar părin a 

secretiza locul în care acestea se află. • Ex. locuirile în care cuibăresc anumite specii 

protejate

Reguli

• Art. 4.5 –

solicitantul trebuie informat în  legătură autoritatea care deţine informaţia, 

solicitarea sa putând să fie transferată  acesteia 

• Separarea informaţiei care nu este publică şi  comunicarea informaţiei publice 

• Refuzul trebuie trimis în scris şi motivele  trebuie să fie declarate 

• Costuirle trebuie să fie rezonabile

Pilonul II ‐ Participarea publică art. 6, 7, 8

• Art 6 – PP privind deciziile de au ca obiect  activităţi specifice 

• Art. 7 – PP privind decizii ce au ca obiect  planuri şi programe 

• Art. 8 – decizii privind adoptarea legislaţiei  care are impact asupra mediului

Art. 6 –

Activităţi specifice – proiecte 

• Activităţile sunt listate în Anexa 1 a Convenţiei • Se aplică şi activităţilor care nu sunt în Anexa 1 dar 

pot avea impact asupra mediului • Activităţile privind apărarea naţională pot fi 

exceptate • Publicul trebuie informat în legătură cu începutul 

procesului de luare a deciziei prin anunţ

public sau  individual într‐un mod eficient (publicul să aibă acces 

la întrega informaţie relevantă), cât mai devreme  posibil (asigurând cât mai mult timp publicului pentru 

a se informa şi a‐şi forma o opinie) şi în mod adecvat  (anunţurile şi forma de publicare a informaţiei să fie  în mod direct accesibile publicului)

• Participare publică – are loc la începutul procedurii înainte de luarea  oricărei decizii, când toate opţiunile sunt posibile – aceasta înseamnă 

înainte de finaliazrea proiectului tehnic• Asigurarea accesului la toate informaţiile relevante • Identificarea publicului, comunicare informaţiilor şi discuţiile cu publicul 

trebuie să aibă loc înainte de emiterea actelor de reglementare (acord,  aviz, autorizaţie)

• PP trebuie să permiă publicului să trimită propuneri, comentarii, analize,  opinii, informaţii, atât în formă scrisă cât şi în dezbateri publice  

• La luarea deciziei trebuie să se ia în considerare opinia publicului • Publicul trebuie să fie informat în legătură cu luarea deciziei • Dacă activităţile sunt modificate publicul trebui consultat încă odată

Art. 7 – Planuri, programe, politici

• PP în timpul pregătirii planului, programului într‐un  cadru echitabil şi transparent 

• Se aplică principiile prevăzute la art

6 applies:  stabilirea unor termene pentru PP, cât mai devreme, 

înainte de luarea unei decizii, opinia publicului  trebuie luată în considerare 

• Autoritatea publică trebuie să identifice publicul• În timpul pregătirii politicilor de mediu fiecare parte 

trebuie să facă eforturi să pună publicului la  dispoziţie ocazii pentru PP

Art. 8 – legi şi regulamente

• PP trebuie să aibă loc cât mai devreme, în  timpul elaborării planurilor şi porgramelor

• Termene clare pentru PP• Proiectele de legi/acte normative trebuie să 

fie făcute publice • Publicul trebuie să aibă posibilitatea să 

comenteze proiectele şi aceste comentarii  trebuie luate în considerare

Art.9 – acces la justiţie • Proceduri de revizuire în legătură cu cererile de informaţii: organ judiciar 

sau independent şi imparţial, la care orice persoană poate apela, taxe  scăzute. Deciziile acestui organ trebuie să fie obligatorii şi în formă scrisă

• Proceduri de revizuire în legătură cu PP: calitate procesuală activă  conform legislaţiie naţionale, dar ONG urile de mediu trebuie să fie 

considerate a avea interes suficient. Revizuirea administrative nu este  exclusă 

• Publicul trebuie să poată cere revizuirea actelor, omisiunilor persoanelor  de drept privat sau autorităţilor publice 

• Remedii adecvate şi eficiente inclusiv: procedura de suspendare a actelor  atacate în instanţă, cauzele să fie judecate cu celeritate, taxele să nu fie 

prohibitive, să se desfăşoare în scris şi să fie deschisă pentru public • Publicul trebuie să fie informat cu privire la accesul la revizuire judiciară şi 

administrativă  şi trebuie să aibă acces la mecanisme de reducere sau  înlăturare a barierelor financiare

Comitetul de Aplicare al Convenţiei de  la Aarhus 

Analizează respectarea convenţiei. Mecanismul de  stabilire a conformităţii poate fi activat astfel:

Prin plângere de către un stat semnatar al  Convenţiei împotriva unui alt stat semnatar 

Prin plângere de către un stat semnatar al  Convenţiei în legătură cu propria sa neconformare 

Secretariatul Convenţiei  Publicul pot comunica comitetului o situaţie de 

neconformare a unui stat  Comitetul analizează conformitate din nproprie 

iniţiativă şi poate face recomandări

Links 

• http://www.unece.org/env/pp/welcome.html• www.crj.ro• http://www.justiceandenvironment.org/