Contractor:  Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa (ICDCOC Palas)

Obiectivul general : 7 DDZ Numărul/codul proiectului :ADER 7.1.4. / 2011

Contract: 714 / 2011 Act Adiţional: 3 / 2013

Anul începerii  01.11.2011 Anul finalizării  01.11.2014 Durata (luni): 36

Denumirea proiectului

Fundamentarea sprijinului adresat conservării raselor de ovine şi caprine aflate în pericol de abandon, în baza art. 39, alin (5) al Regulamentului (CE) nr.1698/2005 şi realizarea unor rase româneşti de ovine specializate pentru producţia de carne, competitive pe piaţa UE

Denumirea fazei IIIEvaluarea caracterelor de exterior, a indicilor morfo‐productivi şi de reproducţie la populaţiile din rasa

de ovine Valahă cu coarne în tirbuşon şi la cele 2 rase de caprine aflate în pericol de dispariţie (Carpatină şiAlbă de Banat)

Creşterea dirijată a tineretului ovin din generaţiile F2 şi R1 şi asigurarea condiţiilor necesare obţinerii detineret ovin bine dezvoltat la vârsta atingerii maturităţii sexuale.

Persoana de contact (Directorul de proiect): Dr.Ing. Camelia Zoia ZAMFIR

Date contact (Tel/Fax, e‐mail): 0241639506/  0241626636/ icdoc@canals.ro

Obiectivele Proiectului

Identificarea, caracterizarea şi evaluarea statusului de risc în care se află anumite populaţii de ovine şicaprine din rasele autohtone în vederea stabilirii nivelului sprijinului financiar prevăzut prin Regulamentului(CE) nr.1698/2005;Realizarea precursorilor a două rase de ovine de carne bine adaptate la condiţiile de mediu din România.

Obiectivele Fazei IIIEfectuarea de măsurători corporale şi cântăriri la ovinele şi caprinele din populaţiile luate în studiu şicaracterizarea acestora.Stabilirea statusului de risc în care se află populaţiile studiate.Urmărirea dinamicii de creştere la tineretul metis F2 şi R1 comparativ cu loturile martor Merinos şi Ţigaie.Realizarea la CP (ICDCOC Palas‐Constanţa) a 50‐60 mioare F2 gestante şi obţinerea la P1 (SCDCOC Reghin‐Mureş)a 30‐40 mioare R1 gestante, conform cu schemele de realizare a tipului dorit.Prelucrarea datelor şi interpretarea diferenţelor între populaţii prin teste de semnificaţie.

Proiectul ADER 7.1.4. / 2011 / faza III

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa(ICDCOC Palas Constanta) - Conducător Proiect

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Reghin (SCDCOCReghin) - Partener 1

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Bilciureşti(SCDCOCBilciuresti) - Partener 2

PARTENERI

Metodologia de lucruPentru rasa Valahă cu coarne în tirbuşon lucrările s‐au efectuat pe efectivulde ovine de la SCDCOC Caransebeş şi pe unele populaţii proprietate privată.Pentru rasa Carpatină s‐au studiat populaţiile de la ICDCOC Palas‐Constanţa,ANNC Caprirom Constanţa, de la SCDCOC Reghin‐Mureş şi o populaţieproprietate privată din comuna Bilciureşti, judeţul Dâmboviţa.Pentru rasa Albă de Banat s‐a studiat o populaţie din satul Jabeniţa, judeţulMureş.Pentru toate populaţiile luate în studiu s‐au determinat indicii morfo‐productivi şi de reproducţie , s‐au efectuat măsurători corporale stabilindu‐seanumiţi indici de format corporal şi de constituţie.Producţia de lapte la oi şi capre s‐a determinat individual prin control lunar.S‐a estimat statusul de risc pentru fiecare populaţie luată în studiu.S‐a urmărit prin cântăriri dinamica de creştere la tineretul metis F2 şi R1.

Proiectul ADER 7.1.4. / 2011/ faza III

Proiectul ADER 7.1.4. / 2011 / faza III

Rezultatele obţinuteRASA VALAHĂ CU COARNE ÎN TIRBUŞON

1.Originea:  Rasa îşi are originea în Ovis paleoegyptica care a trăit acum 5000 ani în Egipt. A fost adusă pe teritoriul României după cucerirea Daciei de către romani, de cătrecoloniştii romani şi mai apoi de ciobanii transhumanţi. Rasa Valahă cu coarne în tirbuşon a aparţinut dintotdeauna românilor care în decursultimpului au răspândit‐o în Serbia, Muntenegru şi Ungaria.

2.  Arealul de creştere:Este răspândită în diverse localităţi din judeţul Caraş‐Severin în zona munţilor Dognecea şimai puţin în judeţul Timiş.

Proiectul ADER 7.1.4. / 2011 / faza III3. Diferenţa între rasa Valahă cu coarne în tirbuşon şi rasa Raţca din Ungaria 

(de Hortobagy)

a. Deosebiri de exterior:

Ovinele din această rasă au lâna de culoare albă şi jarul de pe faţă şi membre de culoareruginie, cafenie, albă sau cu pete închise pe un fond mai deschis. Ovinele Raţca de Hortobagy au2 varietăţi de culoare: cu lâna albă şi jarul ruginiu şi cu lâna neagră şi jarul negru.La rasa Valahă cu coarne în tirbuşon unghiul între coarne are mărimea 109‐118% iar la Raţcade Hortobagy unghiulnu depăşeşte 100 grade.

b. Deosebiri privind producţiile şi reproducţia:

Greutatea corporală şi producţia de lână fizică la ovinele din rasa Valahă cu coarne întirbuşon sunt asemănătoare cu cele de la ovinele Raţca de Hortobagy.

Producţia totală de lapte este semnificativ mai mare la oile din rasa Valahă cu coarne întirbuşon faţă de Raţca din Ungaria (130,64 litri/oaie faţă de 119,13 litri/oaie) iar prolificitateaeste mai mică (105‐108% faţă de 110‐120%).

4.  Statusul de risc

În prezent rasa Valahă cu coarne în tirbuşon are un efectiv total de 3650 oi şi 161 berbeci,turmele găsindu‐se în două situaţii privind statusul de risc:

Dacă se iau separat efectivele fiecărui crescător atunci din 30 turme existente în prezent, unnumăr de 19 turme se află în stare critică sau sunt ameninţate cu dispariţia, datoritănumărului mic de berbeci folosiţi la reproducţie (1‐7 berbeci pe turmă).Dacă se grupează turmele pe locaţii de creştere (sat sau comună) atunci dintr‐un număr de

11 turme, cinci se află în stare critică sau în pericol de dispariţie, cauza fiind tot numărul micde berbeci de reproducţie.

Proiectul ADER 7.1.4. / 2011 / faza III

Proiectul ADER 7.1.4. / 2011 / faza IIIRASA DE CAPRINE CARPATINĂ

1.Originea

Rasa Carpatină îşi are originea în strămoşul sălbatic Capra Prisca care în prezent nu mai există.

2.Caracteristici principalea. Însuşiri morfo‐productive:

Greutatea vie este de 45‐58 kg/cap la ţapi şi 35 ‐53 kg/cap la capre.Iezii îngrăşaţi până la 35 kg au un spor mediu zilnic de creştere de 133 g/cap, randamentul la sacrificare 45,83% având în carcasă 63,3% muşchi, 12,51% grăsime şi 24,1% oase.Producţia totală de lapte la capre este de 219‐284 litri/cap.

b. Indicii de reproducţie

La caprele din rasa Carpatină fecunditateaeste 82‐97% iar prolificitatea se încadreazăîn limitele 120‐148%.

Proiectul ADER 7.1.4. / 2011 / faza III

c. Culoarea robei şi diametrul firelor de păr

Cele mai răspândite culori sunt: alb întâlnit la 23,3% din indivizi maron roşcat la 22%; negrula 18,2% şi gri la 17% din indivizi.Diametrul firelor de păr este de 72,65 microni iar puful are diametrul 19,33 microni.Proporţia de puf în învelişul pilos este foarte redusă şi anume 2,22%.

3. Statusul de risc

Din totalul turmelor aflate în evidenţele ANCC Caprirom Constanţa, în prezent 3 turme suntameninţate cu dispariţia datorită numărului mic de ţapi la reproducţie (câte 6 ţapi pe turmă),aceasta ducând la creşterea consangvinizării (ΔF) pe 50 ani, la valorile 28,5‐31,1%.

RASA DE CAPRINE ALBĂ DE BANAT1.Originea rasei

Rasa a rezultat ca urmare a încrucişărilor între rasa Carpatină din zona Banatului cu rasa Nobilă Germană (Edelweis) şi mai puţin cu Saanen.

2. Caracteristici principalea. Însuşirile morfo‐productive

Greutatea corporală la ţapi este de 59 kg/cap iar la capre este de 44 kg/cap.Producţia totală de lapte la capre este de 352,62 litri/cap într‐o perioadă de lactaţie de245,67 zile.

b. Indicii de reproducţieCaprele din rasa Albă de Banat au fecunditatea 93,3% iar prolificitatea este de  166,7%.

Proiectul ADER 7.1.4. / UM 268 / faza III

c. Culoarea robei şi diametrul fibrelor de păr

La rasa Albă de Banat roba are culoarea alb uniform, firele de păr au diametrul mediu 105,97 microni iar puful are diametrul 20,08 microni, proporţia acestuia în învelişul pilos fiind de 4,86%.

3. Statusul de risc estimat

Rasa are un efectiv de 809 capre şi 44 ţapi repartizat în trei crescătorii (după evidenţeleANCC Caprirom Constanţa).Fiecare din cele 3 turme are statusul „potenţial ameninţată”.Turma studiată recent proprietatea lui Ichim Teodor din satul Jabeniţa‐Mureş se află în starecritică datorită numărului mic de ţapi (3 capete) folosiţi la reproducţie.

DIFERENŢE ÎNTRE RASELE ALBĂ DE BANAT ŞI CARPATINĂGreutatea corporală la ţapii şi caprele din rasa Albă de Banat este semnificativ mai mare faţăde cea înregistrată la caprinele din rasa Carpatină.Sporul de creştere în greutate la iezii din rasa Albă de Banat este semnificativ mai mare faţăde cel realizat de iezii carpatini.Cantitatea totală de lapte produs de caprele din rasa Albă de Banat este semnificativ maimare faţă de producţia caprelor carpatine (mai mare cu 61%).Prolificitatea la ceprele din rasa Albă de Banat este semnificativ mai amre , depăşind cu 18,7 ‐46,7 puncte procentuale caprele din rasa Carpatină.

Proiectul ADER 7.1.4. / 2011 / faza III

DIFERENŢE ÎNTRE METIŞII DE CARNE F2  ŞI R 1 ŞI RASELE MATERNEMetişii de carne F2 (25% Texel; 25% Suffolk; 25% Rasa de Carne‐Palas; 25% Merinos de Palas)se diferenţiază net de contemporanii lor din rasa Merinos de Palas având greutatea corporală la5 luni (indicator în selecţie) şi la 8 luni mai mare cu 18,75 ‐26,29 %.Metişii de carne R1 (75% Rasa Germană cu Cap Negru; 25% Ţigaie) se diferenţiază net decontemporanii lor din rasa Ţigaie, având greutatea corporală la înţărcare, 5 luni şi 8 luni maimare cu 15,61‐32,73%.

ConcluziiRezultatele obţinute privind originea, precum şi caracterele de exterior , indicii morfo‐

productivi şi de reproducţie la populaţiile studiate din cele 2 specii, aflate în pericol de dispariţie,arată faptul că aceste populaţii corespund standardelor raselor respective.

Marea majoritate a populaţiilor studiate se află în stare critică sau sunt ameninţate cudispariţia, datorită în principal numărului mic de reproducători masculi folosiţi la reproducţie.

Pentru a aduce în afara pericolului populaţiile cu statusul de risc " în stare critică " şi "ameninţată cu dispariţia " există două alternative:‐ înlocuirea anuală a reproducătorilor masculi prin schimb între crescătorii sau‐ mărirea numărului de reproducători masculi în fiecare fermă la cel puţin 8 capete.Metişii de carne din cele 2 variante (F2 şi R1) depăşesc semnificativ rasele materne sub

aspectul greutăţii corporale la diferite vârste, justificându‐şi existenţa ca precursori ai unor liniinoi de ovine de carne performante bine adaptate la mediul din zonele de creştere.