contra gere a

3
Contragerea (contractio) este un fenomen generalizat în dialectul atic, constând în contopirea a două vocale ajunse în contact, în cadrul aceluiaşi cuvânt. Rezultanta, o vocală lungă, are timbrul determinat de componentele contragerii: a) vocalele de acelaşi timbru contrag în lunga corespunzătoare: α + α > α lung μνάα > μνᾶ ε + ε > ει ποιέετε > ποιεῖτε ε + η > η φιλέητε > φιλῆτε ο + ο > ου δηλόομεν > δηλοῦμεν ο + ω > ω δηλόω > δηλῶ ι + ι > ι lung Χίιος > Χῖος Observaţie: În cazul contragerilor, η redă un e lung deschis, iar ει un e lung închis. [Continuare:] b) contragerile cu α: α + ε > τίμαε > τίμα α + η > τιμάητε > τιμᾶτε α + ο > ω ἐτίμαον > ἐτίμων Orice vocală urmată de ω dispare: τιμάω > τιμῶ, φιλέω > φιλῶ, δουλόω > δουλῶ etc. c) contragerile cu ο: ο + α > ω (ο + ας > ους αἰδοα > αίδῶ μείζοας > μείζους) ο + ε > ου δούλοε > δούλου ο + η > η ἁπλόη > ἁπλῆ d) contragerile cu ε: ε + α > η γενεα > γένη ε + ο > ου εφίλεον > εφίλουν

Upload: daniela-gradinaru

Post on 27-Sep-2015

216 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

limba greaca

TRANSCRIPT

Contragerea (contractio) este un fenomen generalizat n dialectul atic, constnd n contopirea a dou vocale ajunse n contact

Contragerea (contractio) este un fenomen generalizat n dialectul atic, constnd n contopirea a dou vocale ajunse n contact, n cadrul aceluiai cuvnt. Rezultanta, o vocal lung, are timbrul determinat de componentele contragerii:

a) vocalele de acelai timbru contrag n lunga corespunztoare:

+ > lung > + > >

+ > > + > >

+ > > + > lung >

Observaie: n cazul contragerilor, red un e lung deschis, iar un e lung nchis.

[Continuare:]

b) contragerile cu :

+ > >

+ > >

+ > >

Orice vocal urmat de dispare: > , > , > etc.

c) contragerile cu :

+ > ( + > > > )

+ > >

+ > >

d) contragerile cu :

+ > >

+ > >

e) ntlnirea vocalelor cu diftongi:

+ > > + > >

+ > > + > >

+ > > + > >

+ > > + > >

+ > > + > >

+ + > + > >

+ > > + > >

Accentul n urma contragerii este:1) circumflex, dac nainte de contragere era accentuat primul termen: + > ;2) ascuit, dac accentul a fost pe al doilea termen: + > ;3) lips, dac nici unul din termenii intrai n contragere nu a purtat accent: + > .

Observaie: la punctul 2 intervine legea penultimei lungi (), ex. > .

Apofonia (alternana vocalic) este variaia timbrului sau cantitii vocalei n silabe derivate din acelai radical. Ea caracterizeaz n special radicalul i sufixul, dar apare i n cazul vocalei tematice, avnd rol lexical sau morfologic. Diferitele aspecte ale unei alternane se numesc grade apofonice:

- alternana calitativ are trei grade:

- voc. --grad normal-"devenii" (aorist)

- -o-grad flexionar (plin)-"am devenit" (perfect)

- nimicgrad zero (redus)--"devin" (prezent)

- alternana cantitativ are dou grade apofonice (lung i scurt): / (am dat), / (orator).

n domeniul consonantic, avem urmtoarele fenomene fonetice:

Asimilarea (assimilatio) a dou foneme alturate sau apropiate ce tind s devin identice sau s preia una de la cealalt unele caracteristici. Ea poate fi parial, numit acomodare: > "de la cai", > "am luat"; sau total, regresiv: > "aprind", > "las"; progresiv: > "distrug", sau reciproc, n contact ori la distan.

Disimilarea (dissimilis) const n tendina contrar, spre difereniere a dou foneme identice sau cu caracteristici comune, aflate n contact. Se manifest mai des regresiv (Grassman): > "am jertfit", "ngrop", dar "mormnt", "pr", dar la genitiv. Din dou dentale ajunse n contact, prima devine --: > "mincinos".

Epenteza (insertio, "introducere") presupune, la ntlnirea dintre o nazal (,) i o lichid (,), apariia unei labiale sau dentale sonore pentru uurarea pronuniei: "brbat", genitiv > .

Metateza ( "schimb") este un fenomen ce presupune interschimbarea a dou foneme alturate sau apropiate: > "zmislesc".

Acestea sunt principalele fenomene fonetice care au loc n limba greac veche. Urmeaz o lecie recapitulativ i apoi ncheiem capitolele de grafie i fonetic, pentru a ne concentra la morfologie.