Nicolae Gheorghiu

DETECTIVII

CLASEI A VII-A

CONTRA

BALENEI ALBASTRE

Desenele autorului

MEditura Andreas

CI.JPRINS

Un mesaj ciudat / 5

Un deces straruu / 12

Balena albastr[ / 19

Discu$i inpdrculel / 26

Rex salveazd o ,,sinuciga;d" / 32

Suferinfele Aurorei / 38

Plfania fratelui vitreg / 42

Un prim suspect / 49

Ciudata disparifie a lui Rex 9i Ciprian (Fi,le din jurnalulMonicd.i) / 57

,,Unde dai gi unde crapil' / 79

Traficanfli de copii (Fi,le din jurnalul lui SoriD / 90

,,Cine o face ca mine..." / 101

Z|mbetulAurorei (Fi,le din jurnalul lui Taail / L04

Planuri de acfiune / 133

Investigafli @ile din iurnalul Monicd,i) / 138

I-aptopul (File din jurnalul Dani.elei) / L46

Romanul Aurorei / 152

SfArgit @ile di,n jurnalul Aurorei) / t69Jurnalul mer / LZICelularul / 182

Probe uimitoare / 189

Mentorulcilirtzd,... in ceathr. / 192

Safta qi doctorul... dupl gratii / 200

Tavi redivivus / 208

Mentorul-fantomd / ZLL

Epilog / 222

UN MESAJ CIUDAT

n ziua aceea, care se va dovedi a fi ca o nipastipentru el, Octavian Trandafir, Tavi pentruprietenii s5i, se trezicambuimac. Nu mai p5flseaga ceva gi era nedumerit, dar gi inciudat pe si-

ne. Asta pentru c5, inainte de culcare, nu se dezlipise deecranul televizorului, urmfind cu sufletul la gurl uluitoa-rele avenfuri ale echipajului unei nave, cam prlpldite, care,

ajuns pe o bucatd de uscat cu straniul nume de Insul5 a

Craniilor, va trece prin numeroase pericole.Nu obignuia sd stea atAt de tArziu in fafa televizorului,

dar il impinsese curiozitatea, deoarece era vorba despre oinsuli incl nedescoperitS, datoriti poate pi faptului fulbu-rttor cd, era permanent invlluitd intr-o ceafi densf,, fiind a-

proape invizibil[ de pe mare, iar el, cu gandul la visul s5u

de a scrie o carte in stil S[ privea toful cu maximl atenf,e.Da, era o insulS parcd din preistorie, cu oameni silba-

tici, dar mai ales cu animale care au displrut de mult de pe

lume. Lupta echipajului cu silbaticii, insd mai ales cu ani-malele preistorice, a dus la pieirea unora dintre ei. Dar celmai mult il ului aparifla masivei gorile King Kong, care o

rlpi pe unica femeie de pe vas, ea fiind recuperatl greu de

citre echipaj, odatlcu acest episod fiind capturati pi enor-ma gorili.

SfArgitul ei va fi groaznic. Sclpati din incltuqlri, !6gnindde pe scena in care fusese expusi ca o akacf,e nemaivdzutide cdtre un numeros public, imensa gorilS flcu un mareprlpld in orag, dar se opri din devastdri in clipa cand ii ap5-

ru in fafi eroina. O lui in brale ca pe o plpuS5 ;i se urcl pe

cea mai inalti cl5dire din orag. Acolo ins[ igi va glsi sfArgi-

tul. Ciuruit de gloanle trase din avioane, lovit de acestea,

King Kong se va prdbupi in gol de la mare in5lflme, zdro-bindu-se de pavaj.

/\

I

Se culcase puternic impresionat de plfania gorilei, de luptele echipajului cu animalele preistorice, cu piianjenii uria.si,cu pdsSrile enorrne. $i deodati incepurd a-l fulgera in mintepuncte luminoase, linii drepte gi frAnte, spre a se pomeni apoifafn in fafi cu figuri omeneqti, cu animatele preistorice, infrunte cu King Kong. Era incoftit de acestea. il atacau cu gurimari, larg deschise, arltanduSi colfii enormi, iar el se zblteaingrozit. Se crezu sclpat de cdfe King Kong, care il strAnsein pumn lntocmai ca pe eroinS, numai ci incepu si se joacecu el, aruncandu-l in sus, prinzandu-l din aer, punAndu-l capavdzd, in tata gloanfelor trase din avioane, care puierauniprasnic pe lAngi el, pentru ca in final sI cadi in got im-preund cu King Kong, uitAndu-se cu ochii merif, de groazdlapdmanful care se apropia, se apropia, mlrindu-i spaima demoarte, simflndu-i tdria in cddere, aw:rrrd clar bufrrituraprodusl odatd cu atingerea solului...

Se trezi ca n5uc, cu dureri in genunchi gi in coate. Secredea lnc5 pe pavajul strdzii, clci mAinile ii simfeau t5ria.Deschise ochii cu grij5, incordat la maxim, speriat degAndul cI se va pomeni cilcat de cine gtie ce vehicul, darrdmase uluit cand vdzu cd., pur gi simplu, clzuse din pat.

Rdsufld ugurat. Pricepu cd fusese un cosmar. tnlelese qide ce avu parte de el, jurAnd in gand cd nu va mai sta nicio-dati aga detArziuinfafatelevizorului qi, mai ales, c[ nu vamaiiziona noaptea filme de groazd,.

Ferestrele se albiserf, de mult. Geamurile strlluceau inbltaia soarelui urcat deja in crucea cerului. Trase cu ure-chea gi auzi clinchet de pahar dinspre sufragerie. Asta insem-na cd tatil s5, Dinu Trandafir, scriitorul, igi lua deja miculdejun, iar el oft5la gandul cd acesta era pregdtit, ca intot-deauna, de bunica Smaranda, din partea mamei sale. Mama1l pirlsise de weo fei ani, plecand in veqnicie. ii era taredor de ea, de mdngiierile ei, de chipul sdu mereu surd-zdtor,indrterent de greutdfile pe care le infrunta.

Dehbi dard a, W-a, anfua, babtd a.lbane,

Se duse la baie. Apoi se imbrlci in grab5, dar cu grij5,gtiind cI tatilui siu ii displdceau neglijenlele vestimentare,ca ;i cele privind infif;garea. Intr[ in sufragerie incl subimpresia co,smarului. Zise moale:

- Bund dimineafa, tati.

- Buni, puigor. Dar ce e cu figura asta? imi aduce amin-te de Piticot. Ai p5lit ceva?

Piticot!Aga ii spunea cAnd era mic, iar el se bucura, cre-zAndu-se a fi aidoma piticului ndzdrdvan, capabil sd facdorice minune. Ofti din nou, de data aceasta nostalgic, cugAndul la wemurile minunate c6nd era alintat de tofi,indeosebi de mama sa. Murmur5:

- N-am p5flt nimic, tati.- Pdi am auzit o micd bufrrituri. Sper ci n-ai scipat din

mand ceva la care lii mult.Se g6ndi sd spunl o minciund, ceva de genul cd a cdzurt

laptopul cu care dormise, dar nu suferea minciuna, aga cdrecunoscu cu voce stins5:

- Nu, tati, nu a cdnft nimic... Am cdzlt eu din pat.

- Doamne, puigor, cum aga?

-Am avut un co$mar, tati.Ii povesti totul, urmlrit ingAndurat de Dinu. Cand iqi

sfArqi relatarea, acesta spuse surAzAnd:

- MI bucur cdu ajuns singurlaconcluzia cd nu este bi-ne sI zlbovegti mult in fala teleizorului ;i, mai ales, sIinonezinoapteafilme de groazd. Asemenea impulsuri exterioare exercitd un efect nociv asupra organismului uman,deteioreazd activitatea psihicului, apirand halucinaflilesau determinAnd diverse manifestiri ciudate in compor-tament. Jin minte un exemplu edfficator. Scriitorul HerbertWells elaborase un roman gtiinlifico-fantastic,,Rizboiullumilor". Regizorul gi actorul american Orson Wells a scrisun scenariu radiofonic, pentru cI pe atunci nu eista te-leviziunea, plasAnd acflunea in Statele Unite ale Americii.

Spectacolul, cu titlul ,,lnvazie de pe Marte", reahzat in stilde reportaj, debuta printr-o cronicd de gtiri obiqnuiti. intreevenimentele relatate, era gi urmdtoarea ;tirel.,De pe pla-neta Marte s-a desprins un aparat de zbor Qare s-a indreptatcdtre pdmdnt". Apoi au urmat,la intervale mici, aminunte,anunfAndu-se cI astronomii supravegheau cu atenlie evo-

lufia aparatului de zbor.l-a, un moment, dat crainicul, su-grumat de emofie, transmite cI aparatul se apropie deTbrra, cd ateizeazd. La microfon ia cuvAnful pregedintele

fdrii, firegte, un actor, el indemnAnd radio-ascultdtorii sd-gi

menfln5 calmul gi sI r5man5 lang5 aparatele de radio. Intr-oincordare crescAnd[, are loc reportajul lafala locului, crai-nicul descriind cum din hubloul deschis apar fiinle stranii,deplasAndu-se cu ajutorul trepiedelor. Agtia-s marfienii!, a-

nunfi crainicul cu voce gAtuit5. Unul dintre ei se indreaptdspre studioul radiodifuziunii. tn acea clipd, glasul crai-nicului se frAnge la jumdtatea cuvAntului, ca gi cAnd fusesesugrumat de marfian. Apoi se lasd o tdcere chinuitoare.Urmarea a fost ca de cogmar. Miile de ascultltori au inter-pretat totul ca pe un fapt real. Au fost cupringi de panic5.

Grupuri mari de uameni fugeau de teama mar,tienilor, ca sd

se salveze. Sau inregisfrat numeroase victime. Era con-

secinla psihozei colective create de o simpld scenetl radio-difuzatd.. $i nu au fost pulini cei care au avut weme inde-lungatd cogmaruri. Ei, ce spui?

- Nu gtiu, tati. Mi se pare incredibil, dar gi ca o aver-tizare. Pentru cI existl gi azi diverse mijloace prin care sepoate declansa o psihozd colectivS, care sd determine, celpufin la unii, comportamente nefiregti, dacd nu stranii.

- Mda, dar aqa ceva se intAmpld indeosebi cu cei maislabi de inger. Oricum, asemenea int6mpldri trebuie preve-

nite, iar dacd au loc, e necesar s[ fie grabnic eliminate. Ei,md bucur cd am stat de vorbd. Acum trebuie sd plec. Am o

intAlnire la editurd. $tiu cd azi nu ai cursuri, dar asta nu

inseamnf, ci ifi poli petrece timpul oricum, ci cautd sd cAp-

tigt cAt mai multi inlelepciune in weme ce timpul se

scurge pe nesimfite.A plecat tat6l siu. EI a mai adlstat o weme pe gAnduri.

Avea atAtea posibilitili de a-pi petrece cu folos timpul, darceva nedefinit il flnea pe loc. Ceva care, de cdte ori ii veneain minte, ii producea o durere surd5. Trecuse destul demult de cAnd Aurora, fiinla pe care o cunoscuse dinintAmplare gi o indr[gise, cu care in mod obignuit conver-sa cel mai mult prin celular sau laptop, de la o weme nu-imai rlspundea la apeluri, nu-i mai trimetea mesaje. Eraingrijorat gi pentru faptul ci devenise tot mai tdcut5, maiapaticd. Nu se mai bucura ca p6nd acum cAnd il vedea,privirea ei vesel5 fiind inv[luitd de o tristefe ce i se pdrea a

fi covArgitoare. Era din ce in ce mai retrasl fafi de colegiiei din clasa a Sasea. Cu toate acestea, Octavian tot trlgeanldejde cI intr-o zi va distinge pe laptot o veste de la ea.

Se ridicl greoi de la masd. Intr5 in camera lui qi se lungiin pat. Simfi in coaste o aplsare. Se s5ltd gi trase de sub ellaptopul. Cu cAt il indrdgise din clipa in care l-a primit ca-

dou, cu atAt il ura acum pentru ci nu reuqea si-i dea o vestecAt de micl despre Aurora.

Deschise totugi laptopul gi treslri puternic de emofie:avea mesaj! mesaj de la Aurora! ii venea sd strige de bucu-rie. Erau insd doar doui cuvinte gi incremeni. Doud cuvintecare ii stArnird dureroase temeri prin infelesul lor. Digitn insperanfa cd va mai urma weo vorbd lSmuritoare, darzadarnic. l^aptopul rlmAnea total neplsltor la incercdrilesale, orb qi surd.

il potopi o tristele covArqitoare, o amlrlciune cumplitd,deoarece cuvAntele scrise erau in sfir;it, ceea ce il ducea lagAndul cd Aurora o terminase cu el. Aga ceva nu i se pdrea

a fi imposibil, deoarece recunostea c5, fafd de alfi biiefi,avea unele dezavantaje.

DupI cum ptiau deja foarte mu$i colegi,parttzan infocatal dulciurilor, al lui lasl-m5 sb te las, dugman cumplit aloricirei miscdri de prisos, crescuse mai mult in pff:ti, de jurimprejur, fiind insi un dolofan agreabil, cu obrajii bucdlafl,cam scund, cu burticS, cu mers greoi, ca de urs, dar afi-gAnd neincetat un calm proverbial. Aurora fusese singurafatdcare nu lud in seaml asemenea aspecte gi se imprietenise cu el, un efect deosebit pentru Tavi avdnd faptul ci ince-pu a nu--si mai umple buzunarele cu napolitane, biscuifi,alune sau nuci, din care ingurgita mereu. Renun!5la toate,chiar se apucl de gimnastic5, de pedalarea pe bicicleta me-dicald luati de tat[l sdu tocmai spre a face miqclri. Deveniasffel ceva mai vioi gi, ceea ce era extrem de important, in-cepu a da jos straturile de grisime de pe el. De aceea acum,oricAt i;i munci mintea, nu deosebi nici un motiv pentrudespffirea de Aurora.

Sund skident celularul. il duse la ureche cu lnfrigurare,nldljduind cI era Aurora, dar pe ecran apdru ca apelantprietenul sdu, Sorin, cu care flcea cuplul de celebri detec-tivi ai clasei a VII-a. Rlspunse alene:

- Alo.Sorin incepu cu lntrebdri:

- Ce faci, Octaviane? Cum te simfi?Se lncrunt5. Sorin vorbea ca niciodat5, grav. Surprin-

zdtor eracl se interesa, cum nu o mai ff,cuse, de sinitateasa. Se pare cI trisese anumite concluzii din modul cammorocdnos in care ii rdspunsese. Zise calm, skdduindu-sesi vorbeascd in felul siu, adicd cu ton optimist, chiar glu-me! adeseori.

- Auzindu-te, zgiriindtr-mi timpanele vorbele tale, e qi

normal sl nu mI simt prea bine.

- imi pare r5u. Am dorit sd aflu cum stai, penku cI amo veste nu prea bun5.

- Deocamdati stau in pat. $r-f, pot garantacl nici o vestenu va putea sd mI scoati din ale mele.

- N-aS prea crede.Vocea lui Sorin i se piru a fi insinuantd. intrebl sec:

- Ce veste?De data aceasta vocea apelantului c5p5ti nuanfe kiste,

sumbre, iar pe mdsurl ce vorbea, chipul lui Tavi impiekea,devenea tot mai stacojiu, din ochii merif, incepuri a picuralacrimi amare, trupul prinse a-i tremura si el, scdpAndcelularul din mAn[, se prSvlli pe pat, izbucnind intr-unplanset sfAsietor, urlAnd cu desperare:

- Auroraaaa!