Funcia legislativ a Parlamentului.Determinarea coninutului fciei legislative. Principala fcie a Parlam. o constituie fcia legislativ.Aceasta fcie se concretizeaz in activitatea parlam de examinare si de deliberare asupra proiectelor de lege si propunerilor legale precum i de votarea legii. Problema care prezint interes pt L.F. vizeaz def. coninutul fciei legislative .Intr-o prim ipotez fciei leg pare a se raporta la examinarea si adoptarea proiectelor de lege prezentate Parlam. de catre Guvern In realitate fcie legislativa este extrem de complex ; inainte de a fi o fcie normativa ea este o fcie politic si inainte de a fi o fcie executiv subordonat prevederilor constit. ea este o fcie axiologic in virtutea creia se stabilesc valorile politice si juridice pe baza crora se elaboreaz n.j. primare i se direcioneaza intregului organism statal.Fcia legislativ a Parlam se concretizeaz in activ. Parlam. distinct.1. Examinarea proiectelor de lege primite de la Guv.2. Examinarea propunerilor legislative care sunt formulate de ceteni sau de ctre Parlamentari.3. Examinarea amendamentelor formulate de ctre Guv sau parlamentari4. Votarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative si a amendamentelor formulate in procesul legislativ.5. reexaminarea legii ca urmare a solicitrii preedintelui Rom.6. reexaminarea legii in virtutea deciziei curtii Const. prin care se declar neconstituionalitatea acesteia7. stabilirea limitelor abilitrii Guv. de a emite ordonane8. exercitarea controlului asupra legislaiei delegate respectiv asupra unor reglementri juridice emise in temeiul unei legi de abilitare ori a delegrii constituionale.9. cenzurarea decretelor prezideniale prin care se instituie n.j. ( instituirea strii de urgen strii de asediu; declararea mobilizrii pariale sau generale a forelor armate si luarea msurilor pt respingerea unei agresiuni armate impotriva Rom.)In exercitarea fciei legislative aceste aspecte tehnice subsumeaza o puternica incrctur politic.Fiecare partid politic reprezentat in Parlm are propria sa opinie cu privire la problemele ce se dezbat in forul legislativ.Prin aceste condiii existena Parlam. este condiionat de formarea unei majoriti parlamentare apte s susin proiectele de legi promovate de Guvern i in ultim instan s susin intregul GuvernIn legatur cu derularea fciei leg. problema care se pune are in vedere limitarea sau partajarea exercitrii acesteia in raport cu alte autorit pbl.Aceasta pb deriv din faptul c potrivit prevederilor art 61 al 1 Const. Parlam.este organul reprezentativ suprem al poporului romn si unica autoritate leguitoare Fcia de legiferare a Parlam. reprezinta capacitatea forumului reprezentaii suprem al pop. romn de a reglementa in mod primar orice categorie de relatii sociale pe baza regulilor stabilite de Const. si de reglem parlamentare.In aceasta optica fcia leg. nu poate fi redusa la competena de legiferare pt simplu fapt c nu exist o asemenea noiune in sistemul dr const rom.In privina def puterii leguitoare a fciei sale legislative este necesar s observm c la exercitarea acesteia pot participa i alte autoriti pb dar punctul de vedere al Parlam. este decisiv in privina def si votrii legii.Pe de alta parte faptul c exist limitrii ale exercitrii fciei legislative inscrise in const si in regulamentele Parlam nu poate fi conceput ca o partajare de competene sau nu poate fi conceput ca o partajare de competene sau ca o atribuire de cmpetena legislativ Parlam.Chiar i in cazul in care o autorit pbl are o anumita competen normativ , ea tb s o exercite in anumite limite in cadrul unei anumite proceduri legale.In urma revizuirii Const din 2003 a fost operata o anumita diferentiere intre cele 2 camere ale Parlam.Astfel una din camere este prima sesizata cu anumite proiecte de legi sau propuneri legislative caz in care devine camera de reflecie.Cealalta este camera decizionala,manifestarea sa de voin exprimat prin vot punnd capt procesului legislativ parlamentar.In temeiul art 75 Const Camera Deputatilor este camera de reflecie in cazul proiectelor de legi si propunerilor legsilative pt ratificarea tratatelor sau a altor acorduri interna si a msurilor legislative cu rezult din aplicarea acestor tratate sau acorduri precum si a legilor organice prevzute de art 31 al 5 respectiv organizarea s.p. de radio si de televiziune si controlul parlamentar asupra activitilor lor ; art 40 al 3 respectiv stabilirea unor categorii de functionari publici care nu pot face parte din part pol. ; art 55 al 2 stabilirea condiiilor privind indeplinirea indatoririlor militare ; art 58 al 3 org si fcia instituiei Avocatului Poporului ; art 73 al 3 litera E respectiv org Guvernului i a Consiliului suprem de aparare a arii; Contenciosul Adm.Org si fcionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanelor jurd, a Ministerului Pub. si a Curtii de Conturi ; organizarea general a invaamntului; org adm pbl locale a teritoriului precum si regimul general privind autonomia locala; infiinarearea, org si fcionarea Con.Legislativ ; infiintarea de autoirt adm autonome ; stabilirea structurii sist naional de aprare ; legea organic a Curii Consti. etcIn toate aceste cazuri Senatul este camer decizional.In celelalte cazuri care nu sut rezervate competenei primare a Camerei Deputatilor aceasta devine camer decizional dupa examinarea primar a proiectelor de lege i a propunerilor legislative de ctre Senat.