[email protected] zzz stadion pe repede- Þârcovnicii ... · rouri cu suprafaþa de 20 mp cu 40...

CMYK

[email protected] Anul X, nrAnul X, nrAnul X, nrAnul X, nrAnul X, nr. 45. 45. 45. 45. 457 7 7 7 7 20 - 26 augus 20 - 26 augus 20 - 26 augus 20 - 26 augus 20 - 26 august 20t 20t 20t 20t 20111114 4 4 4 4 1 1 1 1 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

NNNNNoul „Oblemenco” aroul „Oblemenco” aroul „Oblemenco” aroul „Oblemenco” aroul „Oblemenco” are pre pre pre pre proiectoiectoiectoiectoiectant, fant, fant, fant, fant, finanţarinanţarinanţarinanţarinanţare şie şie şie şie şitttttererererermen de emen de emen de emen de emen de exxxxxecuţie recuţie recuţie recuţie recuţie recorecorecorecorecord de zd de zd de zd de zd de zece luni.ece luni.ece luni.ece luni.ece luni.

Un deputat cere sancþionareaunui membru marcant de partid care a participat la o manifestare publicã, la Govora, alãturi de Cris- tian Diaconescu.

Detaliiîn pag.8

Detaliiîn pag.15Gogârlã – demisã,

HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenorGogârlã – demisã,HCM nu mai are antrenor

Prezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL VâlceaPrezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL Vâlcea 5

Amãnunte

în pagina

Prezidenþiabilul Diaconescuiscã furtunã în PDL Vâlcea

ISJVâlcea

se în-roºeºtede tot

ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


ISJVâlcea


6Amãnunte

în pagina

ISJVâlcea


Þârcovniciilui Irineucântã pebanipublici

















Stadion perepede-înainte
















3Amãnunte

în pagina


20 - 26 august 2014 www.indiscret.ro

Publ

icita

te

SUPER PROMOÞIE!SC SOCOM SA oferã spre închiriere spaþii pentru bi-rouri cu suprafaþa de 20 mp cu 40 mp, situate în clãdi-rea SOCOM din Rm. Vâlcea, str. G-ral Magheru, nr. 25. Facilitãþi: - Flexibilitate în caz de extindere sau restrângereaactivitãþii. - Parcare proprie. - Preþuri promoþionale.Telefon: 0250-732036,0740051267 Fax: 0250-737331E-mail: [email protected]

Publ

icita

te

Într-o piaþã concurenþialã acerbã, printr-un manage-mentºi marketing active ºi actuale, Restaurantul Metropoli-Restaurantul Metropoli-Restaurantul Metropoli-Restaurantul Metropoli-Restaurantul Metropoli-tantantantantan din Ostroveni, Aleea Teilor nr.3, reuºeºte sã ofereservicii de calitate corespunzatoare, într-un ambientdeosebit, cu dotãri de excepþie ºi confort sporit, asigu-rându-ºi astfel un loc fruntaº în topul organizatorilor deevenimente – nunþi, botezuri, majorate, banchete, con-ferinþe, traininguri. Profesionalismul angajaþilor, sala modulabilã în func-þie de capacitatea doritã, bucãtãria echipatã cu utilajede ultima generaþie, parcarea proprie, consolideazãpoziþia Restaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul Metropolitan printre liderii presta-torilor de servicii din domeniul alimentaþiei publice. Vã garantãm cã toþi cei care ne viziteazã devin fani aiRestaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul Metropolitan – brand consacrat ºi datori-tã optimizãrii raportului calitate/preþ în toate serviciileoferite.

Program zilnic: luni - vineri 08 – 22 Sâmbãtã - duminicã non-stop.

Contact:Telefon: 0250-732036, 0742-137400, 0740-051267Fax.0250737331e-mail. [email protected] [email protected]: [email protected]: [email protected]

RESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITAN

RESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITAN

2POLITICÃ

S.C. Pieþe Prest S.A., cu sediul în Rm.Vâlcea, str. EmilAvrãmescu, nr. 3, vã oferã la Moara Goranu – str. Les-pezi, nr.167, Râmnicu Vâlcea, servicii de mãciniº învederea obþinerii mãlaiului de consum ºi nutreþurilorfurajere (porumb/ºtiulete de porumb, grâu, orz, ovãz).Taxa mãciniº: 0,15 lei /kg.Relaþii la sediul societãþii sau la telefon: 0727.831.987.Program de funcþionare (moara): Luni - Vineri: 08.00 – 16.00.

La propunerea deputatului Con-stantin Rãdulescu, Biroul Perma-nent Judeþean al Partidului Social

Democrat (PSD) Vâlcea l-a mandatat peIon Cîlea (foto), preºedintele Organiza-þiei judeþene, coordonator judeþean ºi di-rector al campaniei electorale pentru ale-gerile prezidenþiale, potrivit unui comu-nicat de presã al PSD.

„Luni, 18 august 2014, în prezenþa apeste o sutã de participanþi, la RâmnicuVâlcea s-a desfãºurat Reuniunea lãrgitãa Biroului Permanent Judeþean al PSDVâlcea. Reuniunea a fost condusã dePreºedintele PSD Vâlcea, domnul dr.ing. Ion Cîlea, ºi a avut ca principal

Ion Cîlea, ºeful campanieiPSD pentru prezidenþiale

punct pe ordinea de zi stabilirea progra-mului de acþiuni specifice pânã la debu-tul campaniei electorale ºi a echipei ju-deþene de campanie electoralã. Delega-þii prezenþi au votat în unanimitate pro-punerea Preºedintelui Executiv al PSDVâlcea, deputatul Constantin Rãdulescu,prin care domnul dr. ing. Ion Cîlea a fostmandatat ºi ales coordonator judeþean ºidirector al campaniei electorale”, se aratãîn comunicat.

În acest context, Ion Cîlea a declaratcã echipa PSD este „cea mai bunã” ºi adat asigurãri cã social-democraþii vorrãmâne ºi dupã alegeri principala forþãpoliticã în judeþul Vâlcea. „Este foarte

important sã fim uniþi pentru cã adver-sarii noºtri politici vor cu orice preþ sãne dezbine. Vã asigur cã eu ºi colegii meisuntem o echipã ºi vã asigur cã cei careîmi transmiteau tot felul de informaþiimenite sã ne dezbine, nu ºi-au atins sco-pul. Rãmânem o echipã ce are ca valoriprietenia ºi loialitatea ºi vrem în conti-nuare, împreunã, sã facem lucruri bunepentru judeþul Vâlcea. Vã asigur cã sta-

rea mea de sãnãtate este bunã ºi cã voi fiîn continuare alãturi de dumneavoastrãîn prima linie a bãtãliei politice care neaºteaptã. Avem cea mai bunã echipã,avem cei mai pregãtiþi oameni ºi împre-unã cu primarii noºtri, consilierii, ceilalþimembri ai partidului, sunt convins cãvom reuºi sã pãstrãm PSD-ul ca princi-pala forþã politicã în judeþul Vâlcea!”, adeclarat liderul PSD Vâlcea. (M. P.)

Neprofesionist, enervant stil dea modera - mai degrabã de ainflama! - ostilitãþile din par-

tea realizatorilor Sorina Matei (B1TV), Cristina ªincai (România TV),Rãzvan Dumitrescu ºi Mihai Gâdea(Antena 3). Adevãrat, Gâdea e maipuþin cicãlitor, dar ºi narcisist, þinepomelnice pânã aproape de miezulnopþii, adormindu-l pe Ciuvicã.„Vreau sã vã arãt…”, „Vreau sã vãarãt…” Aratã-ne, domnule, ºi lasã-ne!Ceilalþi, ºi mai prost obicei: îºi între-rup interlocutorul îndatã ce pun între-

barea. Apoi revin asupra întrebãrii,care mai mereu e kilometricã, pe ju-mãtate explicativã, pe jumãtate inuti-lã. Aveam în liceu un profesor de ºtiin-þele naturii care scotea la lecþie câte10-15 elevi. Învãþam dupã dictare, iarprofesorul îºi întrerupea învãþãcelul înmijlocul unei fraze pe care trebuia s-o preia imediat cel apelat pe sãrite.Percutai de douã ori, bravo. Altmin-teri, „iar n-ai învãþat, pezevenghiu-le!...” În mod sigur, toþi am fi cãzutsub tirul de caþe al trio-ului de mai sus.ªi nu e singurul. (V.D.)

La muscã

Moderatori TVpe post de caþeModeratori TV

pe post de caþeModeratori TV















pe post de caþe

20 - 26 august 2014www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Potrivit primarului LiaOlguþa Vasilescu, nouafaþã a stadionului „Ion

Oblemenco” va fi prezentatã încurând publicului craiovean,edilii pregãtindu-se sã elibere-ze deja terenul pentru noua in-vestiþie prin demolarea vechiiarene. Edilul-ºef spune cã lucra-rea are asiguratã ºi finanþarea,sperând ca întreaga operaþiunesã fie finalizatã pânã la jumãta-tea lui 2016, mult mai devremedecât era estimat iniþial.

„Aºteptãm sã vedem rezulta-tul final în perioada imediat ur-mãtoare. E posibil sã ni-l pre-zinte chiar domnul Dragnea, laCraiova. Cert este cã stadionuleste bugetat cu întreaga valoa-re pânã la mijlocul anului 2016,deci ne aºteptãm ca pânã atuncisã fie ºi realizat. Mai ales cã ter-menul de execuþie este ºi foartescurt. În varianta optimistã, CNIar trebui sã aibã gata pânã înluna noiembrie sau decembrieproiectarea ºi licitaþia pentruconstruire ºi eu tind sã cred cãaºa se va întâmpla, pentru cã

NNNNNoul „Oblemenco” aroul „Oblemenco” aroul „Oblemenco” aroul „Oblemenco” aroul „Oblemenco” are pre pre pre pre proiectoiectoiectoiectoiectant, fant, fant, fant, fant, finanţarinanţarinanţarinanţarinanţareeeeeşi tşi tşi tşi tşi tererererermen de emen de emen de emen de emen de exxxxxecuţie recuţie recuţie recuţie recuţie recorecorecorecorecord de zd de zd de zd de zd de zece luniece luniece luniece luniece luni

CNI a finalizat concursul de soluþii pentruproiectarea noii arene de fotbal din Craiova,lucrare estimatã la câteva zeci de milioane deeuro. Deºi anunþul oficial nu a fost fãcut încã,este vehiculat numele Institutului de ProiectãriBucureºti SA, firma care a realizat de altfel ºistudiul de fezabilitate pentru stadionul craio-vean, prezentat succint încã de anul trecut.Investiþia ar putea fi realizatã în timp record,dupã ce sunt depãºite restul procedurilorpentru atribuirea de lucrãri, condiþia CNI, finan-þatoarea proiectului, fiind ca noua structurã sãfie pusã în operã în zece luni.

pânã acum tot ce-au promis auºi realizat. Rãmâne ca pânãatunci noi sã fim gata cu demo-larea actualului stadion, pe caream trecut-o în sarcina RA-ADPFL. Sper sã fie pregãtiþi sãînceapã în septembrie demola-rea ºi sã fie gata la timp, sã nuîntârzie proiectul tocmai dincauza noastrã”, a declarat pri-marul Lia Olguþa Vasilescu.

Stadion acoperitde 30.000 de locuri

CNI a lansat procedura deachiziþie publicã, mai precisconcursul de soluþii pentru pro-iectarea noului stadion în urmãcu câteva luni, solicitând prinanunþul postat în SEAP „proiec-tarea unui complex sportiv jo-curi de echipã cu capacitate netã30.000 locuri pe scaune, în tri-bune acoperite. Complexulsportiv propus va fi dotat cuanexele sportive ºi tehnice afe-rente, dotãri pentru public, spa-þii destinate spectatorilor VIP,spaþii pentru alimentaþie ºi co-merþ, spaþii pentru presã ºi sãlipentru conferinþe ºi activitãþi de

protocol, spaþii de cazare - mi-nim 40 de camere. Complexulsportiv proiectat va avea un sis-tem performant de iluminare ºisonorizare, o bunã acusticã, sis-tem de protecþie a spectatorilorîmpotriva intemperiilor ºi înso-ririi, alcãtuirea adecvatã a stra-turilor terenului de joc ºi înso-rirea potrivitã a suprafeþei de jocpentru a crea condiþiile necesa-re asigurãrii calitãþii excelentea gazonului”.

Mega-secþie VIPºi secþie de poliþieîn incintã

Compania Naþionalã de In-vestiþii va pune la bãtaie între45 ºi 55 de milioane de europentru realizarea noului stadion.Structura ce va lua locul vechiu-lui „Oblemenco” va avea, po-trivit temei de proiectare elabo-ratã de CNI, o capacitate de30.000 de locuri, toate acoperi-te, ºi va fi realizatã în aºa felîncât sã permitã desfãºurareaunor meciuri de fotbal ºi rugby,atât în competiþiile organizateintern, cât ºi la cele de rang in-ternaþional, pânã la nivelul par-tidelor de liga campionilor saucupã mondialã inclusiv. Dincele 30.000 de locuri de pe sta-dion, nu mai puþin de 1.800 vorfi amplasate, potrivit condiþiilorpuse de CNI, la secþiunea VIP.Printre cerinþele tehnice au fostincluse ºi cele referitoare la par-cãri, minimum 2.000 de locuride parcare pentru spectatori,plus alte aproximativ o mie pen-tru oficiali, mass-media, care dereportaj sau forþe de interven-þie. La capitolul forþe de inter-

Indiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaSoþiaguvernatorului BNR,pensioarã micã,micã!

Conform informaþiilor pre-sei centrale, soþia lui MugurIsãrescu, guvernatorul BNR,primeºte de la stat o pensioa-rã de numai 618 lei. DoamnaIsãrescu contribuie la bunãsta-rea familiei ºi cu alþi 2.700 delei din vânzarea de produseviticole, în speþã vin de Drã-gãºani. Vai, Vai! Numai?

Baranga ºi-a lãsat„pupila” la PDL

ªi-l mai aminteºte cineva peLaurenþiu Baranga? Acelacare a candidat din partea For-þei Civice pe un colegiu sena-torial în Vâlcea. Dupã ce apierdut lamentabil, a dispãrutdin peisaj. Dar ºi-a lãsat „pu-pila” la PDL. Este vorba de oanume Liliana Bercea, careactiveazã la „portocalii”. Separe cã-i dã mereu raportul luiBaranga…

Bãrzãgeanu, sestrânge laþul!!

Dezvãluirile din urmã cucâteva ediþii despre adminis-traþia publicã din Mihãeºti au„fãcut pui”. De la o sãptãmâ-nã la alta ies la ivealã noi de-talii despre cum ºi-a fãcut pri-marul Constantin Bãrzãgeanuaverea. Spre exemplu, acestaare în curte cinci maºini, plusuna a primãriei. În ediþia vii-toare, noi detalii presãrate cufapte de corupþie despre Pri-mãria Mihãeºti.

Defunctul Vonicapusese ochii pe-unmunte din Vâlcea

Fostul magnat al judeþuluiSibiu, Ilie Vonica, a avut inte-rese la Vâlcea. Din anumitedocumente reiese faptul cãfostul primar al comunei Ma-laia, Ion Moga, a încercat sã-iretrocedeze fraudulos o partedin muntele Galbenu, de peraza localitãþi. Din fericire,„tranzacþia” n-a mai avut loc!

Stadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainteStadion perepede-înainte

venþie, trebuie menþionat cã vii-toarea arenã va gãzdui ºi un soide mini-secþie de poliþie, pen-tru care proiectanþii sunt oblgaþisã prevadã câte una – douã ca-mere pentru „trierea persoane-lor delincvente”, pentru instrui-rea personalului, precum ºi pen-tru depozitarea materialelor in-terzise confiscate de la specta-tori. Aceºtia din urmã vor fi þi-

nuþi sub supraveghere ºi de sis-temul video care va fi instalatpe stadion. În ceea ce priveºteaccesul în stadion, CNI a soli-citat gestionarea acestuia printurnicheþi plasaþi în jurul arenei,câte unul la fiecare 700 de lo-curi din stadion, pãtrunderea înincintã urmând sã se facã în ritmde un spectator la maximum 10secunde.

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea


Publ

icita

te

4PAM-FLIT

de Octavia Hantea

Potrivit proiectului, încurtea Spitalului Jude-þean de Urgenþã Craio-

va se va construi Clinica deCardiologie Intervenþionalã ºiChirurgie Cardiovascularã, in-vestiþia ridicându-se la ºase mi-lioane de euro. „Noi ne-am pro-pus sã direcþionãm investiþiileconsiliului judeþean cãtre secto-rul sanitar, pentru cã, în defini-tiv, nimic nu poate fi mai im-portant decât sãnãtatea oameni-lor, decât salvarea unor vieþi.Vom urmãri, în primul rând, fi-nalizarea lucrãrilor de moderni-zare a ambulatoriului de la Spi-talul Clinic Judeþean de Urgen-þã Craiova, realizate printr-unproiect cu finanþare europeanã

Reprezentanþii Consiliului Judeþean Dolj conti-nuã investiþiile în sãnãtatea doljeanã, domeniulsanitar fiind trecut pe lista de prioritãþi. Douãdintre marile proiecte ale administraþiei judeþe-ne sunt construirea Clinicii de CardiologieIntervenþionalã ºi Chirurgie Cardiovascularã ºiextinderea/modernizarea UPU din cadrul SJCUCraiova.

în valoare totalã de peste optmilioane de euro. Vom abordanoi obiective în raport cu nece-sitãþile acestei unitãþi, conformconsultãrilor purtate cu specia-liºtii din cadrul spitalului ºi dindomeniul sãnãtãþii. Mã refer cuprecãdere la proiectul Cliniciide Cardiologie Intervenþionalãºi Chirurgie Cardiovascularã, încare noi ne asumãm construireaclãdirii. Vorbim, desigur, despreo investiþie amplã, care presu-pune ridicarea unei clãdiri noiîn curtea SCJU Craiova, cu 10saloane pentru pacienþi, cu douãsãli de operaþii, prevãzute cusisteme moderne, de la cele desupraveghere video la cele deapelare a asistentelor ºi infir-mierelor de cãtre pacienþi, con-strucþie pentru care va fi asigu-

ratã ºi o legãturã directã cu cor-pul principal al spitalului”, aprecizat ºeful judeþului Dolj,Ion Prioteasa.

Unitate de PrimiriUrgenþe, extinsã

Cea de-a doua investiþie ma-jorã în domeniul sanitar, în va-loare de ºapte milioane de euro,se referã la extinderea, moder-nizarea, dar ºi dotarea cu apara-turã ºi echipamente a Unitãþii dePrimiri Urgenþe. „Proiectul nos-tru vizeazã construirea a douãnoi corpuri de clãdire, în directãlegãturã cu cel existent. Rezul-tatul va fi o structurã modernã,la înãlþimea celor mai exigentestandarde, cu spaþii administra-tive separate, cu zonã de triere apacienþilor, cu module specialepentru consultaþii, terapie ºi re-suscitare, cu propriul bloc ope-rator. Ne dorim astfel sã îmbu-nãtãþim condiþiile în care îºi în-deplinesc cadrele medicale de laUPU misiunea lor, una extremde dificilã, dar ºi pe cele oferitepacienþilor care ajung aici zi dezi”, a conchis Prioteasa.

Domeniul sanitar,prioritate pentru CJ Dolj

















DeputatulRãdulescu - jalecu apã de ploaie

Deputatul Romeo Rãdules-cu, fost primar al municipiu-lui Râmnicu Vâlcea, fost ºiactual deþinãtor de firme princare deruleazã afaceri frumu-ºele, nu mai vrea sã plãteascãtaxa pe apã meteoricã. Sigur,nu o spune cu subiect ºi pre-dicat, ci deplânge soarta fir-melor private din municipiusupuse acestui bir, în timp ce,printr-o decizie a CL, persoa-nele fizice au scãpat. Întrebat,dupã ce a jeluit, cam cât plã-tesc firmele lui pentru apa deploaie, Rãdulescu n-a vrut sãspunã, dar a fãcut referire la„alþii”: vreo 20-30 de milioa-ne”.

Ultima dimineaþãa lui MiticãCrãciunescu

Marþi dimineaþã a muritomul de afaceri Dumitru Crã-ciunescu, patron al grupului„Diana”. Crãciunescu eraunul dintre cei mai bogaþi ro-mâni, figurând în primele lo-curi din Top 300 Capital cu oavere de 26 de milioane deeuro, din industria alimentarãºi retail. Avea 56 de ani ºi su-ferea, de mai mult timp, decancer. Potrivit unui prieten alsãu, marþi dimineaþã MiticãCrãciunescu s-a trezit voios,spunând cã se simte bine, însãla scurt timp a intrat în starede inconºtienþã ºi a decedat.

Înmormântarea va avea locjoi, 21 august 2014, ora 12:00,la Schitul Troianu din Râm-nicu Vâlcea.

Au intrat în ºedinþãcu ideile lorºi au ieºit cu ideilelui Ion Cîlea

Zarvã la ºedinþa de Consi-liu Judeþean de marþi, dupã unzvon besmetic potrivit cãruiavicepreºedintele PNL al CJ,Bogdan Pistol, urma sã fieschimbat din funcþie la punc-tul Diverse. În dezavuareaacestei tentative, dar ºi pen-tru a face gãlãgie din cauzarepartiþiei banilor pentru inun-daþii, liberalii au venit laºedinþã cu primari cu tot ºi cuînsuºi liderul judeþean, depu-tatul Cristian Buican. Alarmãfalsã, însã! La începutulºedinþei, preºedintele CJ, so-cial-democratul Ion Cîlea, aanunþat cã schimbarea lui Pis-tol nu figureazã pe ordinea dezi. Întâlnirea a ieºit cu protes-te liberale la punctul Banipentru inundaþii, însã a rãmasca la început. Parafrazându-lpe Nãstase: „Au intrat înºedinþã cu ideile lor ºi au ieºitcu ideile lui Ion Cîlea”. Slab,bãieþi, slab! Slab însã ºi pecealaltã baricadã! Cu excep-þia senatorului Laurenþiu Cocaºi a primarului din Vlãdeºti,Sorin Ghiþã, care pesemnevenise sã mai cearã ceva bani,social-democraþii au strãlucitprin absenþã, lãsându-l pe IonCîlea sã þinã piept uraganuluiliberal.

Publ

icita

te


5POLITICÃ

Un deputat cere sanc-þionarea unui membrumarcant de partid carea participat la o mani-festare publicã, laGovora, alãturi deCristian Diaconescu

de Marielena Popa

Deputatul democrat-libe-ral Romeo Rãdulescucere PDL Vâlcea sanc-

þionarea Anuþei Handolescu,fost prefect al judeþului Vâlcea,acum membru de partid, pentrucã a participat la o întrunire pu-blicã alãturi de Cristian Diaco-nescu, ex-candidat al PartiduluiMiºcarea Popularã (PMP), ul-terior candidat independent laPreºedinþia României. Solicita-rea vine pe fondul unui conflictîntre Rãdulescu ºi conducereaorganizaþiei judeþene care, dupãalegerile europarlamentare, adizolvat PDL Râmnicu Vâlcea,organizaþie condusã de acesta,motivul fiind rezultatele slabede la alegerile europarlamenta-re (10,77%) ºi acuza cã Rãdu-lescu ºi câþiva apropiaþi ai aces-tuia ar fi fraternizat cu PMP. De-putatul Rãdulescu a lansat, înacelaºi context, grave acuze laadresa conducerii PDL Vâlcea -despre care a declarat cã nu res-pectã statutul partidului, esteºantajabilã ºi face servicii pu-terii de la care primeºte anumi-te avantaje. În replicã, SamoilVâlcu, prim-vicepreºedinte alPDL Vâlcea, spune cã AnuþaHandolescu nu va fi sancþiona-tã ºi cã Rãdulescu nu pare sãconºtientizeze cã PDL a intratîn etapa fuziunii cu liberalii.

„Pe mine m-ausancþionat, ar trebuisã facã la fel ºi cuAnuþa Handolescu”

Apariþia Anuþei Handolescu,fost prefect al judeþului Vâlcea,acum prezent membru PDL,alãturi de Cristian Diaconescu,la sãrbãtoarea „Florile Govo-rei”, de la Bãile Govora, înweek-endul trecut, a dat apã lamoara acuzelor pe care deputa-tul Rãdulescu le aduce, de câ-teva luni, noii conduceri a PDL

Vâlcea. „Sãptãmâna trecutã aufost câteva evenimente în ju-deþ, eu am fost prezent, condu-cerea organizaþiei nu a fost pre-zentã, ca ºi la alte evenimente.La Govora, doamna AnuþaHandolescu a fost prezentã alã-turi de candidatul PMP peatunci, Cristi Diaconescu. Pânãla urmã, dacã pe mine m-au datafarã, mi-au desfiinþat organi-zaþia ºi funcþia pentru cã, chi-purile, scrisese Bebe Ungurea-nu într-un raport cã am frater-nizat cu PMP-ul, în condiþiileîn care nu existã nicio dovadãºi nicio manifestare a mea, înacest sens ar trebui sã facã lafel ºi cu Anuþa Handolescu” ,a declarat Romeo Rãdulescu lao conferinþã de presã.

„Nu au convocatla termen Consiliulde coordonare,le este fricã de vot”

„Conducerea Organizaþiei ju-deþene a PDL este o conducereºantajabilã, care nu are niciolegãturã cu democraþia”, a maispus Rãdulescu la aceeaºi con-ferinþã de presã. El susþine cãpreºedintele PDL Vâlcea, Ro-mulus Bulacu, ºi apropiaþii sãidin conducere nu au convocat,în termen de 30 de zile, aºa cumprevede statutul, Consiliul decoordonare care sã analizezecontestaþia sa la decizia de di-zolvare a organizaþiei PDLRâmnicu Vâlcea: „Contestaþiaeste înregistratã la nr. 172 din18.07.2014. Deci, are exact olunã de când am depus-o. Po-trivit statutului PDL, în maxi-mum 30 de zile de când s-a de-pus hârtia, sã se convoace Con-siliul de coordonare judeþeancare sã se pronunþe cu votulmajoritãþii în legãturã cu deci-zia controversatã de dizolvarea Biroului Permanent Local almunicipiului Râmnicu Vâlcea,decizie pe care eu am contestat-o la Comisia de eticã ºi litigiidin cadrul Biroului PermanentJudeþean. Conducerea nu ºi-afãcut timp sã se întruneascã în30 de zile ºi sã convoace aceas-tã întâlnire. Cred cã le era fricãde vot, oamenii nu mai pot fipãcãliþi, nu mai pot pune presi-une cum au pus pe cei din BPJ”,

susþine Rãdulescu.

Acuze despreafaceri cu spaþiicomerciale ºi asfalt

Deputatul PDL de Vâlcea aacuzat membri ai Biroului Per-manent Local (BPL) ºi BiroulPermanent Judeþean (BPJ) cã aufraternizat cu conducerea so-cial-democratã a PrimãrieiRâmnicu Vâlcea, în schimbulunor avantaje: „Pe ei îi intere-seazã sã îºi pãstreze privilegii-le, pentru cã într-un birou ºan-tajabil pot face ce vor. Iatã dece consider cã BPL ºi BPJ suntºantajabile: în primul rând, mi-au venit foarte mulþi oameni laaudienþe cu privire la zona Do-vali. Acolo sunt sunaþi de pri-mãrie sã îºi demoleze chioºcu-rile ºi sã se facã un centru co-mercial. Din partea oamenilor

de afaceri, cel care a fãcut adre-se pentru demolarea chioºcuri-lor ºi crearea acelui centru co-mercial este preºedintele PDLRâmnicu Vâlcea, Grig Crãciu-nescu. Nu mi se pare corect canoi, care susþinem mãsuri dedreapta, sã acþionãm sã pierdemniºte locuri de muncã (…) Poa-te Grig Crãciunescu are niºtespaþii de închiriat acolo”.

Rãdulescu a fãcut referire ºila o altã colaborare a celor dinconducerea PDL cu primãria:„În iunie, DADP a asfaltat oparcare privatã. Culmea, a unuiprim-vicepreºedinte PDL (n.r. -Gabriela Ene) care l-a ajutat peGigi Matei sã ajungã primar in-terimar”. Rãdulescu susþine cãbuna colaborare dintre o partea PDL cu primãria s-a materia-lizat ºi în votarea, de cãtre anu-miþi consilieri democrat-libe-rali, a majorãrii preþului la gi-

gacalorie. Nici pe RomulusBulacu, preºedintele PDL Vâl-cea, nu l-a uitat Romeo Rãdu-lescu: „Bulacu este ºantajabil,presa a tot scris despre asta. Esteºantajabil câtã vreme ia deciziisã arunce un parlamentar la gu-noi”.

„Pot riscao excluderedin partid”

Conºtient cã fricþiunile cuconducerea PDL i-ar putea adu-ce excluderea din partid, RomeoRãdulescu a declarat cã îºi men-þine decizia de a candida la ale-gerile anticipate pentru Primã-ria Râmnicu Vâlcea. „Pot riscao excludere din partid. Însã nusunt ºantajabil ºi nu îmi poatereproºa nimeni nimic vizavi deactivitatea politicã. Pot candidaºi independent, în condiþiile încare nu mã pun de acord cu ceide la PDL. În contextul fuziu-nii, acesta sperã în buna înþele-gere cu liderul PNL Vâlcea,Cristian Buican: „O sã discut cudomnul Buican, cu el se poatevorbi”.

„La Govora,Anuþa Handolescunu a fãcut politicã,n-o sancþionãm”

Samoil Vâlcu, prim-vicepre-ºedinte al PDL Vâlcea, a decla-rat pentru Indiscret în Olteniacã Anuþa Handolescu nu va fisancþionatã deoarece s-a afiºatalãturi de Cristian Diaconescuîn calitate de prietenã: „Nu sepune problema sã o sancþionãmpe Anuþa Handolescu. La «Flo-rile Govorei» ea nu a fãcut niciodeclaraþie publicã de susþinerea lui Cristian Diaconescu, nu s-a afiºat sub vreun banner cuacesta, nu l-a aplaudat, cu altecuvinte nu a fãcut politicã. Afost o întâlnire privatã. ªi noine ducem cu membri ai altorpartide la nunþi, la botezuri, nuputem fi sancþionaþi pentru aºaceva”.

În ce priveºte acuzele cã PDLnu respectã statutul, Vâlcu aspus cã partidul este în curs defuziune cu liberalii, cã vechilestructuri de conducere au camdispãrut: „Poate cã Romeo Rã-dulescu nu ºi-a dat seama, însãpartidul trece printr-o altã eta-pã, aceea de fuziune cu PNL.Acum avem alt statut, iar acelConsiliu de coordonare nu maiexistã. Problemele vechi devinistorie, noi mergem înainte”.

Bãile Govora – Cristian Diaconescu ºi tulnicãresele din Albac

PrezidenþiabilulDiaconescu iscãfurtunã în PDL Vâlcea

















c nexiunide Virgil Dumitrescu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANªef departament social:LARISA MITITELU

Reporter:OCTAVIA HANTEA

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0786.024.672; 0745.358.313

Criºu Popescuºef Departament Anchete ºi

Investigaþii Tel. 0745.848.191Slatina

Mihaela Bobaru

cu pulverizarea unui drept con-stituþional care ar fi trebuit sãse finalizeze potrivit verdictu-lui. Tot ea, opoziþia, când s-alãfãit în fruntea bucatelor, acondus prin tãieri de salarii ºipensii, prin închiderea de spi-tale ºi ºcoli, prin investiþii ires-ponsabile. Puterea s-a înconju-rat de un brâu mediatic pe mã-surã. Opoziþia cu asupra demãsurã ºi mai contondentã.Cele mai penetrante (ca atare,ºi premiate!) producþii artisti-ce, de televiziune sau case defilm, iau România pe bombeuºi fac din ea o þarã a corupþieiendemice, a sãrãciei ºi mizeriei,a analfabetismului ºi înapoie-rii sociale. Am ajuns sã ne fã-lim cu lipsa de identitate, cu lip-sa de igienã moralã. Niciun capsãnãtos, niciun reper! Ne aflãmîn Europa doar cu numele, înrest pe undeva prin Africa ba-nanierã. Cel mai toxic, dincolode otrãvurile din alimente ºibãuturi, e limbajul de pe reþe-le. Unii sunt spãlaþii pe creier,oligofreni, ciudaþi. Alþii sunt cumuci în cap, nevertebraþi, sul-furoºi. Taberele, ireconciliabi-le. Mi-i închipui pe Badea ºiTurcescu suferind alãturi, subdãrâmãturi, la cutremur. PeTurturicã ºi Palada sãrind înaceeaºi barcã, de pe Titanic.Mi-i închipui pe toþi patru rã-niþi pe front. Pe noi toþi puºi pefugã de bombe, înghesuiþi înbuncãre. Cine mãnâncã ºi cinese uitã? Cine scapã ºi cine moa-re? Trãim vremuri extreme, fra-þilor.

Puterea îºi face de cap.Opoziþia îºi face decap. Tot ce vine din

partea puterii, zice opoziþia, emistificare, lipsã de pricepere,trãdare de neam. Pune în cârcacetãþenilor, ºi aºa cocârjaþi, taxeºi impozite greu de dus. Dedouã trimestre, economia esteîn picaj. Lent, dar în picaj. Re-cesiune!, þipã opoziþia. Nu maiconteazã cã motoarele econo-miei europene – Germania,Franþa, Italia – dau ºi ele sem-ne de obosealã. ªase-ºaptecenþi în plus la litrul de benzi-nã aproape cã aruncã þara înaer. M-aº fi aºteptat sã aud cãnumãrul autoturismelor carestrãbat ºoselele patriei a scãzutîngrijorãtor ºi cã marii jucãtoride pe piaþa combustibililor segândesc sã-ºi ia tãlpãºiþa. Sur-prinzãtor, în fiecare weekend,aproape cã se circulã ca mel-cul spre mare ºi munte. 42 demilioane de euro s-au tocat peLitoral de Adormirea MaiciiDomnului. În oraºe nu maiexistã o palmã de pãmânt libe-rã pentru parcãri. Sub lupa opo-ziþiei ºi a unor instituþii abilita-te, care au în locatarul de laCotroceni cel mai pornit vârfde lance, membrii Guvernuluicad ca popicele. Mai puþin dincauza incompetenþei ºi maimult din cauza dosarelor. Totce vine din partea opoziþiei,zice puterea, e demagogie, bat-jocurã, trãdare de neam (ºiaici). Cele 7,4 milioane de vo-turi de la referendum s-au lã-sat cu percheziþii ºi, mai mult,

Þarã sfâºiatãîntre putereºi opoziþie


6DEZVÃLUIRI

Deºi se stabilise cãprimesc ilegal bani dela bugetul de stat,cântãreþii din biserici-le pãstorite de Mitro-polia Olteniei potrãsufla, dupã ce Gu-vernul a hotãrât casalariile lor sã fieplãtite de consiliilejudeþene. Astfel, dupãterenurile primite cutitlu gratuit din parteaautoritãþilor locale, aajutoarelor de milioa-ne de euro pentruridicarea de noi bise-rici, acoperirea cofi-nanþãrii unor proiectepe bani europeni saupentru plata salariilorpreoþilor, Biserica îºiasigurã ºi fondulsonor al slujbelor.Evident, tot pe baniistatului... laic!

de Dan Olteanu

Ordonanþa de urgenþã a-doptatã în mare tainã deGuvern în ultima zi a

lunii iulie prevede cã „þârcov-nicii“ vor fi repuºi pe statele deplatã ale consiliilor judeþene, deunde fuseserã scoºi ca urmare aunor rapoarte întocmite de Cur-tea de Conturi care stabiliserãcã plata acestora este ilegalã.Conform Secretariatului de Statpentru Culte, mãsura vizeazãaproape 19.000 de cântãreþi înbiserici care, fãrã acest gest„creºtinesc“, ar fi urmat sã fieconcediaþi, Biserica OrtodoxãRomânã susþinând cã nu ar fiavut cum sã-i remunereze. De-loc ciudat, deºi situaþia cântã-reþilor data de aproape doi ani,ea a fost rezolvatã, în regim deurgenþã, la doar douã zile dupãce social-democraþii l-au lansatîn cursa prezidenþialã pe „can-didatul ortodox“ Victor Ponta,care declara cã „trebuie sã spri-jinim biserica ºi cultele religioa-se“.

Numãrulcântãreþilor,o enigmã pentruMitropolia Olteniei

Interesant este cã, deºi repre-zentantul Secretariatului de Statpentru Culte a prezentat proble-ma cântãreþilor care riscau sãrãmânã pe drumuri ca fiind una

„extrem de gravã“, justificândastfel graba cu care a fost ad-optatã ordonanþa de urgenþãcare le salveazã slujbele, în cur-tea Mitropoliei Olteniei subiec-tul nu pare a fi unul de actuali-tate. Ba chiar a fost imposibilsã aflãm câþi cântãreþi asigurãfondul sonor al slujbelor în bi-sericile de pe meleagurile noas-tre. „Nu aº putea sã vã spun.Numãrul lor se schimbã foarterapid. Majoritatea cântãreþilorsunt studenþi de la Teologie. Cepot sã vã spun este cã salariulpe care-l primesc de la stat esteminimul pe economie, însã suntºi cazuri în care veniturile lorsunt completate din banii paro-hiilor“, a declarat purtãtorul decuvânt al Mitropoliei Olteniei,diac. dr. Ioniþã Apostolache.Totuºi, vorbim despre mai multde 2.000 de cântãreþi care vorscoate lunar cel puþin 1,8 mili-oane de lei din bugetele consi-liilor judeþene din Oltenia.

Moartea statul laicDecizia privind salarizarea

cântãreþilor din biserici este pri-vitã de mulþi drept o nouã lovi-turã datã statului laic. Chiardacã de ea vor beneficia ºi an-gajaþii altor culte, aceasta estedoar ultima favoare, dintr-o lis-tã extrem de lungã, fãcutã Bi-sericii Ortodoxe Române. Înce-pând de la „donaþiile“ de zecide milioane de euro pentru ri-dicare de noi lãcaºe de cult, înfrunte cu Catedrala MântuiriiNeamului, la protecþia de carese bucurã firmele deþinute demitropolii ºi arhiepiscopii sau larecentul protocol care consfin-þeºte imixtiunea Bisericii în ac-tul de educaþie, politicienii pardeterminaþi sã transforme reli-gia ortodoxã în religie de stat,aruncând la coºul de gunoi unsecol ºi jumãtate de istorie încare statul a fost separat de bi-sericã.

Þârcovniciilui Irineucântã pebani publici


















7ADMINISTRAÞIE

de Criºu Popescu

Pe fondul intrãrii accele-rate în procesul de fu-ziune la nivel naþional,

cele douã filiale ale liberalilorºi pedeliºtilor vâlceni au stabi-lit o mega-ºedinþã comunã.Aceasta va avea ca scop capa-citarea partidelor ºi a echipelorde campanie pentru perioadaurmãtoare, în care structurilecelor douã formaþiuni politicevor trebui sã strângã semnãturipentru candidatura lui KlausIohannis la prezidenþiale. Deaproximativ douã luni, birouri-le politice ale celor douã forþede dreapta au ºedinþe comune.Cu ocazia venirii lui Iohannisla Vâlcea, se vor întruni foruri-le de conducere superioare bi-rourilor politice: Delegaþia per-

Klaus Iohannis la ºedinþa ACL VâlceaDelegaþia permanentã a Partidului NaþionalLiberal (PNL) ºi Comitetul director al PartiduluiDemocrat Liberal (PDL) Vâlcea se vor întruniîntr-o ºedinþã comunã, sâmbãtã, 23 august. Laîntrunire va participa ºi preºedintele PNL,Klaus Iohannis, candidatul celor douã partidela Preºedinþia României. Acesta va participa ºila Zilele Târgul Lotrilor, organizat de Primãriaoraºului Brezoi.

manentã a liberalilor ºi Comi-tetul director al pedeliºtilor. Defapt, conform noului statut, alnoului PNL, forul va prelua de-numirea avutã în PDL – Comi-tet director. El va fi noua struc-turã de conducere dintre adunã-rile generale de alegeri.

Suprastructurareaconducerii locale

Biroul Politic Teritorial (BPT)al PNL Vâlcea are 29 de membri.Cel al PDL are 39. Aºa cã, sâm-bãtã, se vor alege încã zecemembri ai PNL pentru comple-tarea BPT, fiindcã pânã la 1 ia-nuarie 2015 cele douã birouripolitice trebuie sã aibã numãregal. Astfel, se va ajunge la osuprastructurã de 78 de membriai biroului politic reunit. De anul

viitor, noul birou comun se va„tria” în funcþie de rezultateleultimului ciclu electoral. Aºa cãmulþi dintre pedeliºti vor dispã-rea „din schemã”, mai ales cã pelocurile lor trebuie numiþi ºimembri ai Forþei Civice (FC) ºiai Iniþiativei România Liberalã(IRL). La ºedinþa comunã, orga-nizatã la Consiliul Judeþean, vorparticipa primarii ºi viceprima-rii celor douã partide, preºedin-

þii de organizaþie, consilierii ju-deþeni, membrii birourilor poli-tice judeþene ºi parlamentarii.

Neamþulla neamþ trage

Dupã ºedinþã este anunþatã oconferinþã de presã, iar seara,Klaus Iohannis va participa laZilele Târgul Lotrilor (22-24august) din oraºul Brezoi. Fiind

la prima vizitã în Vâlcea, dupãce a fost desemnat candidatulAlianþei Creºtin Liberale (ACL),Iohannis va participa la zilelefestive ale unui oraº condus deun primar cu origini germane:liberalul Robert Schell, de laBrezoi. Prezidenþiabilul va ajun-ge seara în oraºul din nordul ju-deþului, când brezoienii vor ur-mãri în parcul central din locali-tate concertul formaþiei Vunk.

Potrivit comandan-tului IPJ Vâlcea,furturile de pãsãri ºianimale cu prejudi-ciu mic sunt clasate,ca urmare a modifi-cãrilor la Codul deprocedurã penalã.

de Marielena Popa

Inspectorul-ºef al In-spectoratului de Poliþieal JudeþuluiVâlcea, co-

misarul-ºef de poliþie Nico-lae Sãrdãrescu (foto), a decla-rat marþi, la ºedinþa Consiliu-lui Judeþean Vâlcea cã, potri-vit modificãrilor Codului deprocedurã penalã, furturileminore de pãsãri ºi animaledin gospodãrii sunt clasate,întrucât nu sunt consideratede interes public: „În judeþulVâlcea, furturile de animalesunt mult sub perioadele an-terioare. Pânã acum, cele maimulte erau din zona de norda judeþului, în prezent pe tri-mestrul doi nu avem decât unsingur furt de animale mari,dar avem mai multe furturi depãsãri. ªtim cine sunt auto-rii, i-am identificat pe aceº-tia, însã noile modificãri alecodului de procedurã ne obli-gã sã clasãm de îndatã astfelde furturi, datoritã prejudi-

ciului mic, chiar dacã am iden-tificat autorii. Or, dacã prejudi-ciul este foarte mic, legea spu-ne cã nu prezintã interes pu-blic”. Comandantul IPJ Vâlceaa mai spus cã, pentru preveni-rea acestor fapte, poliþia a cola-borat cu primarii în cazul în carelegea nu a permis pedepse, iardacã prejudiciul a fost sancþio-nabil, au fost luate mãsuri înconsecinþã: „S-a luat legãtura cuprimarii, s-a discutat la nivel deinspectorat pentru prevenþie ºi,acolo unde s-au putut dispunemãsuri de ordin legal, am fãcut-o”.

Declaraþia inspectorului-ºefNicolae Sãrdãrescu a venit caurmare a intervenþiei consilie-rului judeþean Teodor Trancã,fost prim-procuror la Parchetulde pe lângã Tribunalul Vâlcea,care a cerut conducerii IPJ sãacorde atenþie sporitã furtului deanimale ºi pãsãri din gospodã-riile oamenilor: „Am observatcã încep sã se înmulþeascã fap-

tele de furt de animale, cai ºivaci, ºi de pãsãri, din gospodã-riile populaþiei rurale. Cunosccã marea majoritate a acestorcauze sunt înregistrate cu autorineidentificaþi. L-aº ruga pedomnul comandant ca, în stra-tegia anualã sau semestrialã,mãcar aceste fapte de furturi cuautori neidentificaþi de animalesã constituie o prioritate pentruidentificarea autorilor ºi even-tual recuperarea prejudiciului,deoarece aceste animale consti-tuie atât mijloc de producþie, câtºi de subzistenþã pentru ei”.

De-a lungul timpului, astfelde furturi au fost pedepsite laextremã. Dupã ce, prin 2004,infracþiuni similare erau sancþi-onate cu ani de închisoare, lanivelul devalizãrii unei bãncispre exemplu, s-a ajuns ca acumsã fie trecute cu vederea. Ast-fel, se creeazã premisele furtu-lui masiv de animale ºi pãsãri,adesea însoþite de acte de vio-lenþã asupra proprietarilor.

„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii„Gãinãriile” scapãde pedeapsa legii

Publ

icita

te

8POLITICÃ


de Criºu Popescu

ªefii unitãþilor de învãþã-mânt, inspectorii ºi ºefiiinspectoratelor ºcolare

sunt cei mai supuºi la schimbãripolitice. Fiindcã în ultimul timpaceste posturi s-au ocupat fãrãconcurs, prin delegaþie pentruun an ºcolar, directorii ºi inspec-torii sunt ,,în bãtaia vântului”odatã cu plecarea inspectoruluicare i-a numit. La Vâlcea, dupãplecarea echipei pedeliste s-ainstalat echipa uselistã. Anulºcolar 2013-2014 a început cudoi pesediºti în fruntea institu-þiei (Ion Gherghinaru - inspec-tor general ºi Isabela Ioniþã -inspector general adjunct), darliberalii ºi-au pãstrat directoriiºi ceilalþi inspectori de specia-litate de la ISJ Vâlcea. Finalulverii lui 2014 îi aduce pe mulþidintre ei faþã-n faþã cu schim-barea. Inspectorii liberali dinISJ sunt Adrian Calotã, Roxa-na Cãlina, Gabi Cocoº, PaulDumitrescu, Coca Sãraru,Gheorghe Oprica, Gheorghe

PSD îndepărPSD îndepărPSD îndepărPSD îndepărPSD îndepărtttttează opozanţii politici din funcţiile cheie ale înează opozanţii politici din funcţiile cheie ale înează opozanţii politici din funcţiile cheie ale înează opozanţii politici din funcţiile cheie ale înează opozanţii politici din funcţiile cheie ale în văţământuluivăţământuluivăţământuluivăţământuluivăţământului

Ciucã, Coca Bârzan ºi DoruDumbrãvescu. În afara ultimu-lui, toþi sunt pe cale sã-ºi piardãfuncþiile. Surse din cadrul ISJVâlcea susþin cã Dumbrãvescu,,a cãzut la pace” cu actuala con-ducere, trecând la PSD. Schim-bãrile inspectorilor vor avea locsãptãmâna viitoare, echipa fiindcompletatã cu nume din PSD.

,,Trierea”conducerilorunor ºcoliºi liceeimportante

ªi la ºcoli se fac schimbãri.Tot sursele din inspectorat con-firmã faptul cã directorul Liceu-lui Forestier din Râmnicu Vâl-cea, Dana Daºoveanu, va fischimbatã cu adjuncta sa, Luis-sa Ana Ciochinã. Cel mai mareliceu din Oltenia, ,,ConstantinBrâncoveanu” din Horezu, va

avea un nou director. În loculMirelei Toma va ,,urca” actua-lul sãu adjunct, Dorel Hoanþã.Se va schimba integral condu-cerea Colegiului Economic.Succesoarea directoarei ElenaCotar este Carmen Minoiu, iara adjunctei Maricica Pãuºescueste Lidia Ioana. LaurenþiuBadea, directorul Liceului Sa-nitar din Râmnicu Vâlcea, va fiînlocuit de actuala sa adjunctã,Paula Fârtãþescu. Se ,,opereazã”o modificare ºi la Colegiul ,,Ma-tei Basarab” din Râmnicu Vâl-cea. Directorul adjunct, NicolaeDejescu, s-a pensionat, iar lo-cul sãu va fi luat de fostul in-spector de limba englezã dinISJ, Monica Popa. Nici ºcoalacu clasele I – VIII ,,Tudor Vla-dimirescu” din Drãgãºani nueste scutitã de schimbãri. În lo-cul directorului Lidia Petcan,,,urcã” adjuncta Maria Poroºa-nu. Conducerea ISJ nu a schim-bat doar peneliºti ºi pedeliºti.

Nici unii directori social-demo-craþi nu au mai corespuns. Ast-fel, directorul Constantin Din-cã, de la Liceul Ferdinand –Râmnicu Vâlcea, va fi schim-bat cu adjuncta sa, Elena Gher-ghinoiu. La Cãlimãneºti, situa-þia este asemãnãtoare. Directo-rul Liceului Tehnologic ºi deTurism, pesedistul ConstantinAlexandrescu, va fi înlocuit cufostul director adjunct, SorinPopa. Aproape sigurã este ºischimbarea directorului Semi-narului Teologic ,,Sfântul Nico-lae” din Râmnicu Vâlcea. Doarcã aici, conducerea ISJ n-are uncuvânt decisiv. Noul arhiepi-scop, ÎPS Varsanufie, l-ar doriîn locul preotului Nicolae Pre-oteasa pe preotul Petre Matees-cu (fost inspector de religie). Omodificare apare ºi la ªcoala nr.10 din Râmnicu Vâlcea. Direc-torului adjunct, Ovidiu Popa, îiia locul Claudia Rîpã. În afaraacestor modificãri fãcute, înmarea lor majoritate pe criteriipolitice, au mai apãrut nume noiîn fruntea unor ºcoli din Vâlcea.Numirile se datoreazã faptuluicã anul acesta au fost mulþi di-rectori care s-au pensionat, iarconducerile ºcolilor trebuiaucompletate. Fireºte, au fostcompletate cu nume agreate dePSD.

ISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de totISJ Vâlcea se,,înroºeºte” de tot

Ion Gherghinaru


9REPORTAJ

Publ

icita

te

de Octavia Hantea

Dupã douãzeci de zile delucru continuu, blocu-rile de piatrã aduse din

Vratsa-Bulgaria încep sã prin-dã viaþã. Cea de-a doua ediþie aSimpozionului Internaþional deSculpturã „Drumuri Brâncuºie-ne” a reunit artiºti din România,Republica Moldova, Turcia ºiBulgaria, dorinþa organizatori-lor de a transforma evenimen-tul într-unul de talie internaþio-nalã fiind astfel împlinitã. Câtpriveºte cioplitul în piatrã,sculptorii spun cã imprevizibi-lul nu a lipsit nici de aceastãdatã, etapele fiind trecute curãbdare, dragoste pentru frumosºi muncã asiduã.

S-au familiarizat cuopera sorescianã

Tema aleasã pentru acest an afost o provocare pentru fiecaresculptor în parte, personaje ºipoveºti soresciene fiind transpu-se în piatrã. Pragul taberei desculpturã, gãzduitã de curteaCentrului Multifuncþional Cra-iova, a fost trecut chiar ºi de cã-tre fratele scriitorului Marin So-rescu. George Sorescu a recitatversuri scrise de marele scriitorºi le-a povestit sculptorilor anu-

Au pornit pentru al doilea an consecutiv pe„Drumuri Brâncuºiene”, urmând ca ºi lucrãrilede artã ale acestei ediþii sã fie lãsate în patrimo-niul Craiovei. Este vorba despre cei opt sculp-tori din România, Republica Moldova, Turcia ºiBulgaria, care de la începutului lunii curentecontureazã în piatrã simbolurile operei lui MarinSorescu. Aceasta este tema celei de-a douaediþii a Simpozionului Internaþional de Sculptu-rã „Drumuri Brâncuºiene”, „Iona”, „Spânzura-tul”, „Craiova vãzutã din car” sau portretul luiMarin Sorescu fiind o parte dintre operele deartã care vor fi expuse în pãrculeþe craiovene.

mite momente din viaþa frateluisãu. Din acel moment, ideile aucurs ºi astfel artiºtii s-au jucatîn voie cu blocurile de piatrã. S-au împrietenit cu fiecare unghi,au studiat materialul ºi abia apoiau dat frâu liber imaginaþiei,având dorinþa arzãtoare de atransmite publicului mesaje ale-se. Pentru a se familiariza cuopera sorescianã, artiºtii de pestehotare ºi-au adus cãrþi traduse înbulgarã, cum este cazul sculp-torului din Bulgaria, sau în en-glezã, variantã aleasã de cãtreartistul din Turcia.

„Am ales piatrapentru diversitate”

Aºa cum marmura de anul tre-cut a avut acea dozã de nepre-vãzut, aceleaºi surprize le-aufost oferite ºi de blocurile depiatrã. Important este cã artiºtiis-au adaptat ºi procesul creaþieinu a avut de suferit. „Cum ammai spus ºi anul trecut, autori-tãþile craiovene se implicã, vorsã vadã rezultatul final ºi putemspune cã acest eveniment are uncuvânt decisiv în îndeplinireavisului «Craiova - capitalã cul-turalã europeanã». Piatra nu ne-a pus probleme foarte mari, darnici nu putem spune cã este uºorsã ciopleºti aceste blocuri. Am

lucrat în spiritul tematicii pro-puse, opera lui Marin Sorescu.A venit în vizitã ºi George So-rescu, fratele mai mare al luiMarin Sorescu. Ne-a lãsat noti-þã cu ce ar fi remarcabil de luatîn seamã, ca sursã de inspiraþiedin opera lui Marin Sorescu.Dumnealui a rãmas surprinscând a vãzut cã lista conþineaidei mult asemãnãtoare cu ceeace ne propusesem noi. Lucrãmcu dorinþa de a transmite câteun mesaj prin lucrãrile noastre.Am ales piatra, pentru aceastãediþie, pentru diversitate. Ne-ampropus sã optãm pentru materi-ale diferite”, a precizat sculpto-rul ºi curatorul Simpozionului„Drumuri Brâncuºiene”, PaulPopescu.

„Chiar se simtecã evenimentuleste internaþional”

Cu toate cã vremea nu le-afost cel mai bun tovarãº, artiºtiiau reuºit sã facã faþã tempera-turilor ridicate. Zi de zi, într-oliniºte deplinã doar zgomotulpolizoarelor ºi ecoul bãtãilor înpiatrã par a fi într-o armoniedeplinã. Sculptorii îºi iau pau-zele dupã un program al lor ºisunt siguri cã statuile vor fi gatala finele lunii august. „De aici,din interiorul atelierului, chiarse simte cã evenimentul esteinternaþional. Nu este doar ochestiune declarativã. Echipa

este minunatã. Mai avem de lu-cru, este adevãrat, dar fructifi-cãm timpul cât de bine ne pri-cepem noi. Cu siguranþã le vomfinaliza pânã la finele ediþiei,aºa cum am promis”, a mai spusartistul Paul Popescu.

„Craiova vãzutãdin car”

În ceea ce priveºte transpune-rea în piatrã a simbolurilor so-resciene, curatorul manifestãrii,Paul Popescu, lucreazã la ima-ginea copilului care, dupã dea-lul ªimnicului, încearcã sã cu-prindã Craiova între braþele sale- poezia „Craiova vãzutã dincar”. „Cum am vãzut piatra, amºtiut cã asta voi face. Mi-a ve-nit în minte acea imagine, a co-pilului care încearcã sã cuprin-dã Craiova între braþe, de un-deva de pe dealul ªimnicului.Chiar ºi acum, dupã atâta timp,când merg spre Bulzeºti, oprescpe dealul ªimnicului ºi caut lo-cul din care Marin Sorescu avãzut Craiova. Deºi l-am cunos-cut personal, niciodatã nu l-amîntrebat despre acest loc regãsitîn opera Craiova vãzutã dincar”, a mai spus sculptorul gor-jean.

„Iona” ºi portretullui Marin Sorescu

Artistul din Republica Mol-dova a avut mare noroc cu vizi-ta fratelui scriitorului Marin

Sorescu. Sculptorul a ales sãfacã un portret din profil al scri-itorului, fotografia adusã de cã-tre George Sorescu fiindu-i demare ajutor. Pentru sculptorulVasile Soponariu, sursa de in-spiraþie a fost poezia „Spânzu-ratul”. Acesta a transpus în pia-trã alegoria cãsniciei olteneºti.Nici „Iona” nu a rãmas fãrãecou în rândul sculptorilor, ope-ra fiind sursã de inspiraþie pen-tru doi dintre artiºtii care cio-plesc în piatrã.

Ediþia de anul viitor,sub semnul luiAdrian Pãunescu

Operele de artã vor fi ampla-sate în municipiul Craiova, celmai probabil în pãrculeþe, dupãcum a spus primarul urbei, LiaOlguþa Vasilescu. Lucrãrile sim-pozionului urmeazã a fi evalua-te de cãtre criticul de artã Vasi-le Vasilescu, acesta având învedere ºi tipãrirea unei revistecare sã prezinte pas cu pas mun-ca depusã în realizarea monu-mentelor artistice din piatrã bru-tã. Întrucât simpozionul nu seopreºte aici, organizatorii s-augândit deja la tema evenimen-tului de anul viitor, acesta ur-mând sã stea sub semnul poe-tului Adrian Pãunescu. Organi-zatorii manifestãrii culturalesunt Casa de Culturã „TraianDemetrescu” din Craiova ºiPrimãria Municipiului Craiova.

Opera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrãOpera lui Sorescu,imortalizatã în piatrã

În perioada analizatã, vo-latilitatea raportului euro/leu a fost mai micã de un

ban, în ciuda evoluþiei negati-ve a economiei locale, care areintrat în recesiune, dar ºi amenþinerii tensiunilor militaredin Ucraina.

Conform datelor publicate deEurostat, þara noastrã a reintratîn recesiune tehnicã, preluândastfel trendul de la nivelul zo-nei euro. România a cunoscutdouã trimestre consecutive decontracþie a PIB, cu cea maimare scãdere economicã, de -1%, din Uniunea Europeanã, înal doilea trimestru al anului.PIB a scãzut cu 1% faþã de pri-mul trimestru, în timp ce ma-joritatea analiºtilor anticipau ocreºtere de 0,5%.

În schimb, vecinii Românieidin UE au înregistrat creºterieconomice faþã de primele treiluni. Astfel, economia Ungarieis-a întãrit cu 0,8%, iar cea aBulgariei cu 0,5%.

Euro a început perioada cumaximul de 4,4425. În urmã-toarele douã ºedinþe mediile aufost de 4,4347 lei, respectiv4,4372 lei.

La finalul perioadei care aurmat minivacanþei prilejuite deSãrbãtoarea Adormirii MaiciiDomnului, cursul a scãzut la4,4362 lei, tranzacþiile realizân-du-se între un minim de 4,4350lei ºi un maxim de 4,4480 lei,cotaþiile de la închidere fiind de4,4340 – 4,4370 lei.

La începutul intervaluluimedia dolarului american a

crescut la 3,3296 lei, care re-prezintã cel mai ridicat cursîncepând cu sfârºitul lunii ia-nuarie. Urmãtoarele ºedinþe aufost de scãdere, la finalul pe-rioadei dolarul coborând la3,3133 lei.

Cursul francului elveþian s-a miºcat între 3,6539 ºi 3,6640lei, medie la care s-a închisperioada.

Perechea euro/dolar a scãzutîn prima zi a perioadei la1,3336 dolari. Scãderea a fostprovocatã de publicarea baro-metrului calculat de institutulZEW, care mãsoarã încredereamediului financiar din princi-pala economie a zonei, ceagermanã. Acesta a scãzut sem-nificativ, de la 27,1 puncte îniulie la 8,6 puncte luna aceas-ta.

La finalul intervalului, pere-chea a scãzut de la 1,34 spre1,3360 dolari. Investitorii nus-au arãtat influenþaþi de date-le prezentate de Eurostat, dincare reiese cã economia Ger-maniei a scãzut cu 0,2%, iarcea a Franþei a stagnat, semncã revenirea din recesiune azonei euro a încetinit conside-rabil de la începutul anului.

În piaþa la termen de la Si-biu, euro s-a tranzacþionat peseptembrie la 1,334-1,3402,iar pe decembrie la 1,3366-1,34 dolari. Preþul unciei deaur cu scadenþa sãptãmâna vii-toare a fluctuat între 1.305 ºi1.317 dolari.

Analiza cuprinde perioada12 – 18 august

10ECONOMIE


S.C. Pieþe Prest S.A., cu sediul în Rm.Vâl-cea, str. Emil Avrãmescu, nr. 3, presteazãservicii profesionale de dezinsecþie, dezin-fecþie ºi deratizare la preþuri avantajoase.Deþinem certificãri ISO 9001, ISO 14001,OHSAS 18001, Autorizaþie de mediu, Autori-zaþie de prestãri servicii cu produse fitosa-nitare, Autorizaþie A.S.V. ºi Notificare D.S.P.Vã oferim calitate ºi profesionalism prinpersonal calificat ºi substanþe însoþite deavize de omologare.Ne puteþi contacta pentru detalii la sediulsocietãþii sau la telefon 0250/73.27.08,interior 106.

S.C. Pieþe PrestS.A. oferã spaþii

comercialede închiriat

în Hala CentralãS.C. Pieþe Prest S.A.oferã spre închiriere4 spaþii comercialedestinate vânzãrii pro-duselor agroalimentareaflate în incinta imobilu-lui Hala Centralã, situa-tã pe str. Emil Avrãmes-cu, nr. 3. Relaþii la se-diul societãþii sau latelefon: 0250/73.27.08interior 111.

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Scãderea PIBnu a influenþat, încã,

cursul eurode Octavia Hantea

Potrivit primarului IoanSârbu, în aceste zile sepun la punct ultimele

detalii pentru vizita pe care o de-legaþie de 23 de persoane, dinlocalitatea belgianã Waasmun-ster, în frunte cu primarul deaici, urmeazã sã o facã braloºti-þenilor. Pentru aceastã manifes-tare, autoritãþile din Braloºtiþaau pregãtit o serie de activitãþicare sã punã în valoare tradiþii-le ºi frumuseþile zonei. Deºi aumai fost gazdã în anul 2012, re-prezentanþii Primãriei Braloºti-þa sunt hotãrâþi ca ºi de aceastãdatã sã facã dovada faptului cãsunt ospitalieri, aºa cum îi ºadebine românului.

„Vor cunoaºteobiceiuriledin comunã”

Evenimentul este programatpentru perioada 23-24 augusta.c., cu ocazia Zilelor comuneiBraloºtiþa ºi marcheazã împlini-rea a 25 de ani de înfrãþire dintrecele douã localitãþi. „Comunanoastrã este înfrãþitã oficial din

Locuitorii comunei Braloºtiþa vor avea, înperioada 23-24 august a.c., un motiv dublu desãrbãtoare. Astfel, o delegaþie din localitateabelgianã Waasmunster va face o vizitã braloºti-þenilor pentru a marca 25 de ani de înfrãþiredintre comuna doljeanã ºi cea din Belgia. ªi totîn acest sfârºit de sãptãmânã, autoritãþile vororganiza Zilele comunei Braloºtiþa, sãtenii fiindaºteptaþi în centrul localitãþii pentru a se bucu-ra de un program artistic de muzicã popularã.

anul 2010 cu localitatea Waas-munster din Belgia, dar colabo-rarea dateazã undeva din anii’90, când au fost aduse ajutoaremateriale oamenilor din satulSchitu prin organizaþia «Waas-munster helpt Schitu». Îi aºtep-tãm cu drag la noi în localitate.Programul din data de 23 august

a.c. se va derula în satul Schitu.Aici vom inaugura o fântânã,preotul va þine o slujbã de sfinþi-re, oamenii din sat vor participala eveniment cu colaci ºi vase,fiecare cu ce are, cum este tradi-þia în zonã. Cu acest prilej, invi-taþii noºtri de peste hotare vorcunoaºte obiceiurile din comu-nã”, a explicat primarul din Bra-loºtiþa, Ioan Sârbu. De precizatcã acordul de înfrãþire vizeazãfacilitarea schimbului de infor-maþii ºi de experienþã cu privirela funcþionarea administraþieilocale, spre bunãstarea cetãþeni-lor ºi colaborarea în cadrul unordomenii precum culturã, econo-mie, cooperare ºi dezvoltare tu-risticã, asociaþii ºi voluntariatul,învãþãmânt ºi educaþie.

Spectacolde muzicã popularã

În dupã-amiaza zilei de 24august a.c., începând cu orele14.00, locuitorii comunei Bra-loºtiþa sunt invitaþi la joc ºi voiebunã, pe scena amplasatã încentrul localitãþii urmând sãurce renumiþi soliºti de muzicãpopularã. „Pentru acest an ampregãtit un program de muzicãpopularã pentru oamenii de lanoi din comunã. Soliºti precumNelu Biþînã, Camelia Bãlmãu ºimulte alte nume cunoscute vorurca pe scena amplasatã în cur-tea ºcolii din Braloºtiþa. Sperãmca vremea sã fie bunã ºi oame-nii sã vinã în numãr cât maimare la sãrbãtoarea lor”, a con-chis Sârbu.

Ioan Sârbu

Invitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei BraloºtiþaInvitaþi de peste hotare laZilele comunei Braloºtiþa

11REPORTAJ


de Octavia Hantea

A ctuala Bisericã„Adormirea MaiciiDomnului” din satul

Izvor aparþinând comunei ªim-nicu de Sus a fost ziditã în anul1913 cu sprijinul boierului Bãr-buicã ºi al sãtenilor de atunci.Istoria începe însã din secolulal XVII-lea, în monografii apã-rând informaþia potrivit cãreiaîn apropierea actualei biserici aexistat un lãcaº de cult din lemn.Din vremurile de altãdatã staudrept dovadã douã icoane de pa-trimoniu, o cruce de patrimoniuºi un iconostas din 1839.

Picturãîn stil neoclasiccu influenþeoccidentale

Trecerea timpului ºi mai ales

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satulIzvor aparþinând comunei ªimnicu de Sus estelãcaºul de cult de care atât sãtenii, cât ºi auto-ritãþile locale sunt tare mândri. Aºezatã pevalea Amaradiei, biserica a fost construitã înanul 1913, este pictatã în stil neoclasic cuinfluenþe occidentale ºi se aflã în prezent înlucrãri de restaurare a picturii. Primãria ªimni-cu de Sus sprijinã în totalitate aceste lucrãri,resfinþirea urmând sã aibã loc în data de 5octombrie a.c.

cutremurele din 1977, respec-tiv 1986, ºi-au pus amprentaasupra lãcaºului, acoperiºulavând cel mai mult de suferit.Analizând situaþia, autoritãþilelocale au luat decizia restaurã-rii încã din 2009, dupã ce a fostrezolvatã problema exteriorului,a tocãriei ºi a încãlzirii, luândstartul lucrãrile de restaurare apicturii. „Pictura acestei bisericieste în stil neoclasic cu influen-þe occidentale. A fost realizatãde cãtre pictorul Jean Liºtevea-nu, despre care se ºtie cã a fostcel mai bun pictor de la începu-tul anilor 1900. Pentru mine, în2013 când am început lucrarea,a fost o povocare pentru cã pic-tura este de calitate. Nu a fostrestauratã de aproximativ 50 deani ºi din pãcate nici nu a fostfoarte bine pãstratã, ºi am fostconºtient cã va fi mult de lucru.Cea mai grea etapã a fost resta-

urarea turlei, parte grav afecta-tã. Am lucrat trei luni doar laturlã”, a spus pictorul doljeanGabriel Giodea.

Portretul RegeluiFerdinand, surprizãpentru pictor

Scenele pictate în interiorulbisericii din satul Izvor nu suntfoarte multe întrucât aºa se pic-ta la începutul anilor 1900, dupãcum a mai spus artistul Giodea.O mare surprizã pentru picto-rul craiovean a fost faptul cã agãsit portretul Regelui Ferdi-nand, pictat în mãrime naturalãpe unul dintre pereþii bisericii.„Am gãsit portretul RegeluiFerdinand. Era acoperit cu vop-sea neagrã, aceastã decizie fi-ind luatã, cu siguranþã, în pe-rioada comunismului. S-ar pu-tea ca doar în Curtea de Argeºsã mai fie un asemenea portret.Am avut grijã sã pun în luminãtoate scenele din bisericã. Nusunt foarte multe pentru cã aºas-a pictat la începutul anilor1900. Va fi un interior cald, lu-minos, aerisit ºi este foarte im-portant sã fie pãstrate picturileîntrucât nu poti restaura la infi-nit. Cu fiecare restaurare, pic-tura îºi pierde din valoare ºi este

pãcat. Am înþeles cã lumânãrilesunt ºi vor fi puse în exteriorulbisericii, ceea ce este foartebine”, a adãugat artistul Giodea.

„Biserica nu are cumsã lipseascã dinrândul oamenilor”

La rândul sãu, preotul Mari-an Ungureanu se declarã mul-þumit de faptul cã autoritãþilelocale apreciazã rolul bisericiiîn societate. Acesta recunoaºtecã fãrã sprijinul primãriei, resta-urarea nu ar fi avut loc. „Astfelde lucrãri sunt importante pen-tru noi. Biserica nu are cum sãlipseascã din rândul oamenilor.În prezent sunt în curs de des-fãºurare lucrãrile de restaurarea picturii interioare. Eu sunt pre-ot aici de puþin timp, din 2013.Restaurarea lãcaºului de cult aînceput în timp ce aici era preo-tul Marius Lunganu. Mã bucurcã autoritãþile locale sprijinãbiserica. Imediat dupã ce vomtermina cu repictarea scenelorinterioare, ne vom ocupa delambriu ºi mai avem ceva repa-raþii exterioare. Mai avem deturnat o ºapã, de înlocuit burla-nele ºi pe viitor ne vom ocupaºi de aºezãmântul de lângã bi-sericã. Acolo vom face o salã

de mese ºi eu aº vrea ºi o casãparohialã, pentru ca viitorii pre-oþi care vor sluji aici sã aibãunde sã stea. Resfinþirea biseri-cii va avea loc pe data de 5 oc-tombrie a.c.”, a menþionat pre-otul paroh Ungureanu.

Indicator ºi revistãde promovarea comunei

Întrucât biserica nu este situa-tã pe strada centralã, preotul leva propune reprezentanþilor Pri-mãriei ªimnicu de Sus sã punãun indicator care sã îndrepte tu-riºtii care tranziteazã comunacãtre acest lãcaº. Tot în vedereapromovãrii s-a luat în calcul edi-tarea unei reviste în care sã fietrecute cele mai importantepuncte ale comunei. Ideea a fostbine primitã ºi de cãtre localnici,aceºtia fiind tare mândri cã „lu-crurile se miºcã” ºi la ei în zonã.„Dãm ºi noi o mânã de ajutor aicila bisericã. Nu avem noi pensiimari sã dãm sume foarte mari debani, dar mãcar fizic ajutãm. Bi-serica este mare ºi vrem sã avemgrijã de ea. Pictura din interioreste foarte frumoasã. Parcã s-aluminat biserica. Trebuie sã ofacem cunoscutã. Sã vinã ºi lanoi turiºtii ca în alte zone. Sã neinteresãm cât ar costa o revistãdin aia sau niºte pliante ºi strân-gem ºi noi bani. Ajutor trebuiesã vinã ºi de la oameni. Suntembucuroºi cã se miºcã lucrurile ºiîn satele noastre”, a spus unuldintre localnicii satului Izvor dinªimnicu de Sus.

Bisericã din ªimnicude Sus, restauratãdupã 50 de ani


















Prelucrãrimecanice

Izolaþii

Instalaþii

Zidarie

Tinichigerie

SC PRELCET SA

RÂMNICU VÂLCEA, 240050Str. Industriilor, Nr.1, Jud. VâlceaCod Unic de Înregistrare: RO24423199Reg. comerþului:J38/933/04.09.2008Telefon: 0350427846; Fax: 0350427845

Publ

icita

te

12ACTUALITATE

de Criºu Popescu

În zilele de 16 ºi 17 august,Cãlimãneºtiul a fost gazdaa ºapte ansambluri folclo-

rice venite, ca în fiecare an, sãîncânte staþiunea de la poaleleCoziei cu jocul ºi cântecul po-pular. Harghita a participat cudouã judeþe (unul format pre-ponderent din români - Topliþa,iar celãlalt format preponderentdin etnici maghiari - Tomeºti).Braºovul a fost reprezentat deansamblul Mãgura, din Codlea,iar din Sibiu a participat ansam-blul din Turnu Roºu. Din Olt auvenit „Junii Dobrotesei”, iar dinTeleorman a participat ansam-blul „Videle” din Vlãsceanca.Judeþul Vâlcea a trimis pe sce-nã grupul „Moºtenitorii” dinPietrari. De asemenea, au maifost invitate ansamblul „Alune-lu” din Pieleºti-Dolj (prezenþalui la Cântecele Oltului a deve-nit o obiºnuinþã în ultimii ani)ºi grupul folcloric din Sãscioa-ra - Alba. În deschiderea eveni-mentului a cântat ansamblulDoina Oltului, al Casei de Cul-turã din Cãlimãneºti.

Premii în bani dinpartea PrimãrieiCãlimãneºti

Scena a fost amplasatã în par-cul central din Cãlimãneºti. Or-ganizatorii evenimentului (Pri-mãria Cãlimãneºti ºi CentrulJudeþean pentru Conservarea ºiPromovarea Culturii Tradiþio-nale Vâlcea) s-au ridicat la înãl-þimea aºteptãrilor turiºtilor ºiparticipanþilor. Juriul, formatdin Elena Stoica - directorulCJCPCT Vâlcea, Ion Pumnea -

UUUUUnul dintrnul dintrnul dintrnul dintrnul dintre cele maie cele maie cele maie cele maie cele maicelebrcelebrcelebrcelebrcelebre fe fe fe fe fesesesesestivtivtivtivtivalurialurialurialurialurivâlcene a ajuns la ceavâlcene a ajuns la ceavâlcene a ajuns la ceavâlcene a ajuns la ceavâlcene a ajuns la ceade-a 46-a ediţiede-a 46-a ediţiede-a 46-a ediţiede-a 46-a ediţiede-a 46-a ediţie

„Frumoasa Oltului”, varianta2014, este din Harghita

iniþiatorul festivalului, Ion ªt.Lazãr, Ilie Moise ºi Elena Ga-vriluþiu, a decis ca titlul de „Fru-moasa Oltului”, ediþia 2014, sãfie acordat Teodorei Suciu,membrã a ansamblului din To-pliþa - Harghita. Aceasta a pri-mit din partea Primãriei Cãlimã-neºti un premiu în bani de 300de lei. La secþiunea interpretarevocalã, locul întâi a fost câºti-gat de Alexandra Pâchianu dinBraºov, premiatã cu 300 de lei.La interpretare vocalã, premiulîntâi ºi aceeaºi sumã de bani s-au dus la Dobroteasa - Olt, câº-tigãtor fiind vioristul MarianCrãciunescu. Pentru cel mai fru-mos costum s-au acordat douãlocuri întâi ºi câte 500 de leipentru fiecare pereche. Juriul nua putut departaja între Alexan-dru Albu - Diana Mangu (dinSibiu) ºi familia Maria ºi IonToader (din Tomeºti, Harghita).De asemenea, au mai fost acor-date douã premii speciale. Unul,pentru orientare ºi repertoriumuzical, acordat ansamblului„Moºtenitorii” din Vâlcea, ºi aldoilea, pentru prezenþã scenicã,Ionelei Petria. Primãria Cãlimã-neºti a mai acordat premii înbani ºi pentru locurile doi ºi treila toate secþiunile (în total 3.300lei) ºi 13 diplome.

Politicienii,la deschidere

Deschiderea festivalului aavut, ca în fiecare an, nuanþepolitice. Au participat, alãturi deprimarul Florinel Constantines-cu (PDL) ºi viceprimarul Vasi-le Scîrlea (PNL), reprezentaþi aituturor partidelor politice im-portante. Mesajul preºedinteluiConsiliului Judeþean Vâlcea,

Ion Cîlea, a fost citit de consi-lierul judeþean Adrian Buºu(PSD). De asemenea, din par-tea social – democraþilor au maiparticipat senatorul LaurenþiuCoca ºi Dumitru Lovin. Depu-tatul de colegiu, Cristian Bui-can (PNL), a fost însoþit de con-silierul judeþean liberal VictorPopescu. De asemenea, au maifost prezente figuri importanteale PDL: deputatul Romeo Rã-dulescu, consilierele judeþeneIuliana Moise ºi Alina Lupu.„Eu vã mulþumesc pentru acestefort, pentru frumuseþea costu-melor ºi pentru melodiile atât dediferite pe care le vom asculta.Noi, cei din Cãlimãneºti, dar ºiinvitaþii ºi turiºtii aflaþi în staþi-une, ne vom bucura din nou deaceste frumuseþi, cu mult res-pect, încântare ºi cu speranþa cãne vom revedea ºi în anul vii-tor. Noi, publicul ºi dumnea-voastrã, artiºtii din Braºov, Dolj,Harghita, Olt, Sibiu, Teleormanºi Vâlcea. Bine aþi venit la noiºi succes la spectacolele pe carele veþi susþine!”- a spus prima-rul oraºului Cãlimãneºti, Flori-nel Constantinescu, în deschi-derea festivalului.

Festivalul „Cântecele Oltului” a ajuns la a 46-aediþie. ªapte ansambluri folclorice din ºasejudeþe strãbãtute de Olt s-au întrecut timp dedouã zile la Cãlimãneºti. În afara lor, au maifãcut deliciul publicului alte trei ansambluriinvitate la festival. „Frumoasa Oltului” a fostaleasã Teodora Suciu din Topliþa-Harghita.Ca de fiecare datã la festival, cuvântul de înce-put l-a avut politicul local.

Teodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora SuciuTeodora Suciu

13REPORTAJ

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intra-vilan în suprafaþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate înRâmnicu Vâlcea, strada Depozitelor – Râureni. Oferim de ase-menea, spre închiriere, depozite realizate din beton ºi zidãrie dela 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Acces camioane,tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþnegociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada GeneralMagheru nr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului225 zona Traian, bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43.Spaþiile scoase la vânzare sunt constituite din module de 20 mpºi au preþul de vânzare 15.000 euro la cheie sau 12.000 euroneamenajate. Pentru relaþii suplimentare, eventual vizitare, ceiinteresaþi pot solicita informaþii direct la sediul Socom SA sautelefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.


Vâlcenii îºi amin-tesc de 23 August -Ziua Naþionalã aRomâniei pe vre-mea comunismului

de Eugen Dinu

Dacã încã ne aflam în vre-mea comunismului, în aces-te zile pregãtirile pentru ziuade 23 August erau în toi.Câteva sute de vâlceni ar fifost în cantonament la Bucu-reºti pentru pregãtirea mariimanifestãri de pe stadionul23 August, actualul NaþionalArena. Marea majoritate arfi pregãtit defilarea din Râm-nicu Vâlcea. Între anii 1948ºi 1989, ziua de 23 Augustera echivalentã cu Ziua Na-þionalã a României, sãrbãto-ritã cu mare fast în Capitalã,dar ºi în reºedinþele de judeþdin toatã þara. Partea frumoa-sã venea abia dupã defilãri-le ºi spectacolele tematice,atunci când participanþiiaveau liber la mici ºi berepânã seara târziu. Pentrumulþi români era adevãratul“Revelion”. Elevii, militarii,artiºtii, instructorii culturali,alãturi de muncitorii din fa-brici ºi uzine, cu toþii erauobligaþi sã participe la de-monstraþiile în cinstea cuplu-lui dictatorial Nicolae ºi Ele-na Ceauºescu. Deºi era o zidedicatã oamenilor munciica ºi 1 Mai, ziua de 23 Au-gust trebuia fãcutã tot cu oa-menii muncii. Prin Legea nr.10 din 31 iulie 1990, promul-gatã de preºedintele IonIliescu ºi publicatã în Moni-torul Oficial nr. 95 din 1 au-gust 1990, ziua de 1 Decem-brie a fost adoptatã ca ZiNaþionalã ºi sãrbãtoare pu-blicã în România.

“Pierdeam o lunãla Bucureºtiîn cantonament”

Fostul preºedinte al CSOltchim, Petre Berbecaru,era obligat sã plece la Bucu-reºti pentru marea manifes-tare. Berbecaru îºi aminteº-te cã pierdea o mare parte dinvarã pentru a fi aplaudat deNicolae ºi Elena Ceauºescu:

“Pentru cei din lumea sportului,23 August însemna o lunã decantonament înainte de ZiuaNaþionalã a României. Eramcazaþi prin cãmine studenþeºtisau cãmine de liceu ºi fãceamantrenamente zilnice, ºi câtedouã pe zi. Pregãteam defilareade pe stadionul mare, de faptmanifestarea care era acolo.ªtiam la fix toate miºcãrile caretrebuiau fãcute, aveam trasatepe stadion locul exact în caretrebuia sã stãm, traseul pe careîl urmam. Totul ieºea perfect, îþidai seama ce ar fi însemnat sãgreºeºti cu ceva, în tribunã erauNicolae ºi Elena Ceauºescu.Veneau oameni aduºi din fieca-re judeþ, de la Vâlcea plecaupeste 100 de persoane, cu auto-carele, cu trenul... În acea lunãeram scoºi din producþie, dar eramai greu decât la serviciu. Mu-ream de cald de te gãseau dra-cii, nu era aer condiþionat ca

acum. Deschideam geamurile lacamere ºi se fãcea curent, rã-ceam, vai de noi. Ceea ce se în-tâmpla pe 23 August seamãnãizbitor cu ceea ce e ºi acum înCoreea de Nord, ai vãzut cumplâng oamenii la comandã cândli se cere. Ceauºescu vãzuseînsã în China aºa ceva ºi i-a plã-cut foarte mult. Singura partefrumoasã era cã te întâlneai cupersoane cunoscute din toatãþara ºi cã îþi fãceai mulþi prie-teni. ªi acum am prieteni pe carei-am cunoscut la Bucureºti, pe23 August...”

“Noi ne distram,fãceam miºto”

Lui Vali Monceanu, fost pri-mar interimar al Râmnicului,actualmente ºeful cabinetuluisenatorului Cotescu, îi plãceadefilarea de 23 August: “Neduceau la defilare. Munceam lao întreprindere, din aia în carese fãceau de toate. Mie îmi plã-

cea, mã duceam, luam un steagsau o pancardã, ce nimeream ºidefilam prin centrul Râmnicu-lui. Fãceam miºto, eram puºti,începãtori, spuneam bancuri ºiglumeam cu fetele. În dreptulTribunalului era amplasatã oscenã în care stãtea VenericaPãtru, prim-secretar pe atunci,stãtea cu celelalte oficialitãþi alejudeþului ºi ne aplauda. Era sin-gurul moment în care trebuia sãfim serioºi, sã nu vadã cinevacã râdem. Dupã ce terminam,mergeam cu toþii la mici ºi bere,erau peste tot, se gãseau la toa-te cârciumile. Care ajungea laZimbru, care în Zãvoi, era ºifrumos, eu mã distram. Nu eramobiºnuit cu bãutura, þin minte cãdacã beam o halbã de bere mãameþeam, de obicei îmi cumpã-ram un þap ºi cântam «Trei cu-lori cunosc pe lume» pânã ajun-geam acasã”. Deputatul RomeoRãdulescu nu îºi aminteºte cuplãcere însã de 23 August: “Cuiîi convine sã facã ceva obligat?Eu încercam sã fug de defilare,dar de vreo douã-trei ori m-au

prins ºi m-au luat pe sus. Nise spunea cã mergem sã-lprimim pe Ceauºescu, îþi daiseama cã nu ajungea la Vâl-cea, stãtea la Bucureºti. Sebloca tot oraºul, se punea oscenã mare în care stãteauºefii. Eu eram elev, îmi amin-tesc cã defilam mereu pe subParcul Mircea cel Bãtrân,aveam un steguleþ în mânã.Nu mi-a plãcut, chiar nu vãdºi eventuale pãrþi bune din 23August de pe vremea comu-nismului”.

“Noi bãteamdin palme ºi NicuPiticu ne vorbea”

Primarul comunei ValeaMare, Costel Briceag, îl ve-dea în fiecare an pe NicolaeCeauºescu, asta pentru cã eraelev la Slatina ºi fostul dic-tator vizita oraºul în drumspre Scorniceºti: “Defilamtatã, nu ne încurcam, pe fie-care an mergeam. Eu îl ve-dean pe Ceauºescu în fieca-re zi de 23 August pentru cãmã prindea la Slatina ºi elvenea la Scorniceºti. Noiaplaudam ºi strigam Ura!, înºoaptã spuneam «ºi cãciula»,iar Nicu Piticu vorbea pe-acolo, în fiecare an tot aiaspunea. Aveam cravatã, uni-formã, eram la patru ace. Nune permiteam sã facem glu-me, erau sute de securiºti în-tre noi. Spuneai ceva, te sãl-tau. Partea frumoasã veneadupã, mergeam la mici ºibere. Beam ºi noi o bere,douã ºi plecam. Activiºtii departid rãmâneau ºi se îmbã-tau, noi nu, eram mici ºi neera fricã”.

Amintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de AurAmintiri din Epoca de Aur

Costel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel BriceagCostel Briceag

Romeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo RãdulescuRomeo Rãdulescu

Vali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuVali MonceanuPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre BerbecaruPetre Berbecaru

14DIVERTISMENT HapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHaplea

Cu zece zile înaintede startul campiona-tului, e haos laformaþia vâlceanã

de Eugen Dinu

Apele s-au învolburatmult la HCM Râmni-cu Vâlcea, cu puþin

timp înainte de startul cam-pionatului. Culmea, dupã unmeci amical. Formaþia vâl-ceanã a organizat un turneude pregãtire la care au maiparticipat douã echipe dineºalonul inferior, Universita-tea Piteºti ºi ªtiinþa Bucureºti,ºi o alta din Liga Naþionalã,SCM Craiova. Organizatoriiau fixat meciul dintre HCMºi SCM în ultima etapã toc-mai pentru a decide câºtigã-toarea trofeului. Echipa dinBãnie a reuºit sã se impunãcu 29-24, ceea ce a stârnitsupãrarea conducerii clubu-lui. Spre finalul celor 60 deminute, când oaspetele scãpa-serã deja în câºtigãtoare, pri-marul interimar al Râmnicu-lui, Ion Gigi Matei, ºi preºe-dintele clubului, Toma Pleºa,au þinut o ºedinþã ad-hoc ºi audecis sã o demitã pe SimonaGogârlã!

Rãzboiuldeclaraþiilor

Dupã meciul contra craio-vencelor, Simona Gogârlã le-a þinut fetelor o ºedinþã, directpe teren, apoi a acordat de-claraþii de presã ºi a plecat sãse întâlneascã cu primarul ºipreºedintele clubului pentru acere întãrirea lotului cu încãdouã handbaliste, cerinþã pecare a avut-o încã de la debu-tul pregãtirilor de varã. “Euîmi mai doream o extremãdreapta ºi o handbalistã la li-nia de 9 metri care sã se ape-re bine. Nu depinde însã demine sã fie aduse aceste hand-baliste”, a spus Simona. Sur-prizã, la discuþia cu pricina aaflat cã este demisã. “Am luataceastã decizie pentru cã for-maþia nu joacã deloc ceea cene dorim noi, în ciuda inves-tiþiilor care au fost fãcute înaceastã pauzã competiþiona-lã. Se joacã foarte mult la în-tâmplare ºi riscãm sã avemdin nou un debut de sezonnereuºit ºi apoi sã alergãm sãremontãm. Avem câteva so-luþii pentru postul de antrenorprincipal. Vom anunþa deciziacel târziu marþi”, a declaratpreºedintele formaþiei vâlce-ne, Toma Pleºa. “În urma re-zultatelor extrem de slabe ob-þinute de echipa de handbalfeminin HCM Râmnicu Vâl-cea, atât în meciurile de la

de Viorel Pîrligras,dupã personajeleinventate deMarin Iorda ºiNicolae Batzaria


în România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastreîn România zilelor noastre

Publ

icita

teSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Crampoane

Dacã o þii langa pe-aia cu“Simona noastrã, ceamai cea”, “românca e

mai superioarã decât ªarapova”ºi “hai pe ruºi”, n-ai decât. Osã-mi spui, în reluare, cã “eracât pe-aci” s-o batã ºi te cred.Constãnþeanca a condus cu 1-0la seturi ºi s-a detaºat în al doi-lea cu 2-0, care s-a prelins nisi-pos în 2-3. A avut 2-0 la game-uri ºi în rundul decisiv. Deaceastã datã clepsidra a indicat3-2. Insuficient însã. Nimicalarmant nici când s-a ajuns la4-4. Dar acolo filmul s-a rupt.Un film pe care, din obidã, îlmai vãzusem. Nu mai departede Madrid. În debutul întâlniriiaceleia, “fata noastrã” o fãcuseþãndãri pe “fata lor”, 6-1. Ai fipariat cã ªarapovei îi va fi foar-te greu, dacã nu imposibil, sã seadune. ªi s-a adunat… incredi-bil. Ba nu, detest cuvântul ºi aºvrea sã prind ziua când comen-tatorul se va debarasa de cliºeu.Câtã vreme e posibil, e ºi credi-bil. Indiferent cine înfãptuieºteminunea. Sã n-o încãrcãm psi-hic pe învinsa ªarapovei nici cuscheletele “blestemului”. Cândistoria se repetã, devine comi-cã. Haideþi sã nu ne mai victi-mizãm din orice fleac, viaþa elungã, pânã la proba contrarie.Revenind: atunci, în finala ma-drilenã, purtãtoarea ºtampiluþe-lor de celulitã a rãspuns cu 6-2,6-3 ºi dusã a fost. Intrasem laoarece bãnuialã cum cã Simo-na Halep, cel puþin în disputa

de Virgil Dumitrescu

Déjà-vula Cincinnati

15SPORT

cu ambiþioasa rusoaicã dinMiami, ar fi capabilã de doar unset, primul. Mi-a risipit bãnuialaîn finala de la Roland Garros,când câºtigãtor s-a dovedit ur-mãtorul set. ªi din nou ªarapo-va s-a impus cu 2-1. Din ce spunspecialiºtii, din câte buchisim ºinoi, “mai superioarã”, cred, eMaria. Cam la toate capitolele,în afara celui când nu e racorda-tã la joc. În urmã cu vreo doi ani,“regina icnelilor” suferea ca uninfirm la serviciu, o mai trãda ºipsihicul. A strâns din mãsele, s-a antrenat pentru aºii din T, pen-tru o mai largã viziune, ºi-a for-tificat moralul. ªtie destule tru-curi pe care, mãcar pentru pu-blicitatea-i stârnitã, arbitrii i letrec nonºalant cu vederea (le-apus capac Ivanovici!). De par-tea cealaltã a fileului, toþi ne do-rim, cine nu-ºi doreºte, sã o ve-dem pe Simona în vârful ierar-hiei WTA. Nu dispune de un fi-zic ideal, i-ar mai trebui niºtetocuri înalte, dar strânge bineracheta din care expediazã demulte ori retururi fulminante.Este o jucãtoare inteligentã. Ex-travertitã. Nu aº dori-o campioa-nã a declaraþiilor ºi servantã delux a microfoanelor care i se în-tind. În buna-i creºtere, apleacãurechea totuºi prea mult la elo-gii care o învestesc ad-hoc încetãþean de onoare. Or, SimonaHalep, la cei 23 de ani, pe care îiva împlini pe 27 septembrie, maiare multe de spus în tenisul mon-dial.

multe schimbãri în echipã înmeciul cu Craiova! Dacã nu facischimbãri în meciurile amicale,atunci când mai faci? DomnulPleºa mi-a transmis cã domnulprimar Ion Matei a luat aceastãdecizie! De ce nu a avut curajulsã-mi spunã în faþã?”

Roxana Cherãscue antrenor interimar

Alãturi de Simona Gogârlã,de pe banca tehnicã a grupãriivâlcene nu mai fac parte nicisecunzii Mia Rãdoi ºi IldikoKerekeº Barbu. În aceste con-diþii, de duminicã antrenamen-tele sunt fãcute de cãpitanulechipei, Roxana Gheorghe Che-rãscu. “Mia ºi Ildiko nu suntdemise, dar noul antrenor pecare îl vom avea va avea mânãliberã sã îºi numeascã cei doicolaboratori care pot fi chiarMia ºi Ildiko, în funcþie de cevrea el. Nu era normal sã nefolosim de ele pentru câteva zile

Craiova cât ºi de la RâmnicuVâlcea din turneul de handbal,conducerea clubului a decisduminicã dupã-amiazã demite-rea antrenorului Simona Gogâr-lã. Vom cãuta cât mai rapid so-luþii pentru ca echipa sã fie an-trenatã pentru a face perfoman-þã”, a completat primarulGheorghe Matei. În replicã, Si-mona Gogârlã a spus cã doardouã handbaliste au fost adusela propunerea sa, Mihaela Sme-descu ºi Carmen Bãdiþã: “Incre-dibil, mai are ºi tupeul sã spunãde investiþii dupã ce a adus ju-cãtoare foarte slabe! Cine le-acerut pe cele douã portughezeîn lot, Filipa Diana Tavares ºiClaudia Correia? Cine le-a datdrumul unor handbaliste de careaveam nevoie? Eu am dat o lis-tã de jucãtoare, iar din acea lis-tã au fost aduse doar MihaelaSmedescu ºi Carmina Bãdiþã! Înrest, conducerea a adus jucãtoa-re peste capul meu! Mi s-a re-proºat faptul cã am fãcut prea

ºi apoi sã le anunþãm cã se re-nunþã ºi la ele. În ceea ce pri-veºte antrenorul, suntem înmai multe discuþii, dar încãnu s-a finalizat nimic. Ceeace vã pot spune este cã o sãfie bãrbat, nu femeie”, spunepreºedintele HC Municipal,Toma Pleºa.

Straniereleau dezamãgitpânã acum

Cel mai probabil, disensi-unile în sânul echipei vâlce-ne au pornit de la transferulcelor trei straniere, aduse depreºedintele Toma Pleºa, fãrãca Simona Gogârlã sã le do-reascã neapãrat. Pânã acum,doar rusoaica Iulia Daria,care joacã pe postul de pivot,a demonstrat cã are valoare,chiar dacã este în urmã cupregãtirea ºi pare destul dedeparte de forma sportivãcare la un moment dat a pro-pulsat-o la naþionala Rusiei,antrenatã atunci de EvgheniTrefilov. Celelalte douã, am-bele portugheze, par cu multsub valoarea campionatuluidin România. Diana FilipaRokue Tavares a fost pe tottimpul verii a treia opþiunepentru postul de portar, dupãMihaela Smedescu ºi Cristi-na Sântãmãrean. Handbalis-ta de culoare, Claudia Core-ea Gonkaves Semedo, joacãºi pe postul de inter dreaptaºi pe cel de coordonator dejoc, dar mai are mult de mun-cã pânã sã devinã o opþiuneviabilã pe unul dintre celedouã posturi. Are calitãþi fi-zice bune, dar din punct devedere tehnic stã destul derãu. HC Municipal va avea caobiectiv clasarea pe una dinprimele opt poziþii ale clasa-mentului ºi accederea în tur-neul de play-off. Interesanteste dacã pânã la debutul nou-lui sezon competiþional, pro-gramat pe 31 august, condu-cerea clubului va mai gãsisoluþii pentru cel puþin untransfer care sã aducã un plusde valoare lotului.


Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Handbal fHandbal fHandbal fHandbal fHandbal feminin, Liga Neminin, Liga Neminin, Liga Neminin, Liga Neminin, Liga Naţionalăaţionalăaţionalăaţionalăaţională

Gogârlã a fostdemisã, HCM numai are antrenor

















SimonaGogârlã

Toma Pleºa

pag. 16

RM VÂLCEA, STR. PRIZA OLT NR.11, BL.5JUDEÞUL VÂLCEA COD 240050

TELEFON/FAX 0250737861; 0250738730E-mail: [email protected]

Publ

icita

te

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºtiloro gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

de Marielena Popa

În perioada 16-17 august,Primãria Bãile Govora aorganizat cea de-a 45-a

ediþie a Zilelor oraºului BãileGovora, judeþul Vâlcea. Cuacelaºi prilej, Hotel Palace,construcþie emblematicã nunumai pentru aceastã staþiu-ne, ci ºi pentru România, amarcat împlinirea a 100 de anide existenþã ºi tradiþie.

Douã strãzivor primi numeleBrãtienilor

La deschiderea oficialã asãrbãtorii, primarul MihaiMateescu (PNL) a declaratcã, în curând, douã strãzi vorprimi numele întemeietoruluistaþiunii, Ion I. C. Brãtianu,precum ºi al lui Vintilã Brã-tianu, cel care a contribuit ladezvoltarea localitãþii. Propu-nerea a fost fãcutã de IonelaNiþu, consilier la Direcþia Ju-deþeanã a Arhivelor Naþiona-le. Au urmat parada costume-lor de epocã ºi teatru de stra-dã, cu actori ai trupei Ariel dinRâmnicu Vâlcea, ºi paradacostumelor populare la careau strãlucit tulnicãresele dinAlbac, venite cu ansamblulfolcloric „Þara Moþilor”.

Timp de douã zile, localni-

SărSărSărSărSărbătbătbătbătbătoaroaroaroaroare în se în se în se în se în stttttaţiunea cu taţiunea cu taţiunea cu taţiunea cu taţiunea cu toatoatoatoatoate locurile de cazare locurile de cazare locurile de cazare locurile de cazare locurile de cazare ocupate ocupate ocupate ocupate ocupateeeee

cii ºi turiºtii au cântat ºi au dan-sat alãturi de ansamblul folclo-ric „Steluþe brâncovene” dinHorezu, ansamblul folcloric„Þara Moþilor” din Albac, gru-pul folcloric „Floare de colþ”din Câmpulung Moldovenesc,grupul „Doruri muscelene”,Mariana Anghel, fanfara „Ga-briel Chaborschi”, grupul folc-loric “Domniþele” din Costeºti,Mariana Ionescu Cãpitãnescu ºiBianca Popescu.

Muzeul Bãilorºi biblioteca,în clãdire reabilitatãcu 1,8 milioane lei

Cu acest prilej, a fost inaugu-rat noul sediu al Muzeului bal-near ºi al Bibliotecii publice“Alexandru Iliescu”. Clãdirea,pentru care primãria s-a luptatcâþiva ani în instanþã, a fost rea-bilitatã cu fonduri guvernamen-tale de circa 1,8 milioane lei ºiredatã comunitãþii. În Muzeulbalnear se aflã o impresionantãcolecþie de arheologie, începânddin perioada preglaciarã. Deasemenea, acest muzeu adãpos-teºte ºi alte colecþii arheologi-ce, dar ºi carte veche româneas-cã, marca Gheorghe Petre Go-vora, preot ºi om de culturã.Biblioteca, dotatã ºi cu biblio-net, este destinatã sã adãpos-teascã 56.000 de cãrþi.

La inaugurare, primarul Mi-hai Mateescu a fãcut câteva re-feriri legate de istoria zbuciu-matã a clãdirii: „Aceastã clãdi-re a aparþinut avocatului liberalAlexandru Iliescu. Procesulpentru recuperarea ei a fost lungºi obositor pânã am reuºim sãfacem dovada adevãratului pro-prietar ºi sã o smulgem de lafalºii proprietari. Revine acumoraºului ºi astfel se respectãdorinþa testamentarã a lui Ale-xandru Iliescu, pentru cã el a

voit sã aparþinã comunitãþii «învecii vecilor»”.

Oraºul care a avutreprezentanþãbancarã la Paris

Cu prilejul acestei sãrbãtori,dar ºi graþie investiþiilor deru-late în ultimul timp, în staþiuneaGovora s-a întâmplat, potrivitprimarului, ceea ce nu s-a maiîntâmplat de foarte mulþi ani -toate locurile de cazare au fost

ocupate: „Oraºul acesta mi-nunat, cu o istorie de peste135 de ani, care avea la Parisreprezentanþã bancarã, vreasã îºi reclãdeascã propriuldestin, þinând cont de trecut,dar ºi cu amprenta contem-poraneitãþii. Ceea ce am fã-cut admiraþi dumneavoastrãºi sper sã scriem împreunãistoria acestui oraº; un oraºcare la ora aceasta are toatelocurile de cazare ocupate,inclusiv cu turiºti strãini”.

A 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile GovoraA 45-a ediþie a Zilelororaºului Bãile Govora

[email protected] zzz stadion pe repede- Þârcovnicii ... · rouri cu suprafaþa de 20 mp cu 40...

Documents