contabilitatea-intreprinderii
TRANSCRIPT
CURS - CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII
Lector univ. dr. George Enescu
Lector univ. drd. Carmen Zefinescu
CUPRINS
1. INTRODUCERE ....................................................................3
2. NO IUNILE ŞI FUNC IILE BILAN ULUIŢ Ţ Ţ CONTABIL...............................................30
3. STRUCTURA BILAN ULUI CONTABILŢ ....................32
4. NORME DE ÎNTOCMIRE, CERTIFICARE, VERIFICARE SI ANALIZ A BILAN ULUIĂ Ţ CONTABIL ..............................................40
5. ÎNTOCMIREA BILAN ULUI Ţ ...........................44
6. ANALIZA ACTIVIT II ECONOMICO-ĂŢFINANCIARE PE BAZA BILAN ULUIŢ CONTABIL ..............................................47
7. CONCEPTUL DE RENTABILITATE. RATA DE EXPRIMARE A RENTABILIT IIĂŢ .................. 53
8. CAPACITATEA DE PLAT SOLVABILITATEAĂ LICHIDITATEA BONITATEA ......................55
9. PRINCIPALELE CATEGORII DE INREGISTRARI CONTABILE INTR-O INTREPRINDERE ..................58
10. CONTABILITATEA SI IMPOZITAREA PROFITULUI ...........................................................................................116
11. BIBLIOGRAFIE ..............................................................142
1. SCURTA PREZENTARE A INTREPRINDERII
1.1. INFIINTAREA INTREPRINDERILOR
Intreprinderea este definita ca o unitate de productie (de bunuri sau servicii) sau de
distributie (a unor bunuri/servicii achizitionate in prealabil pentru a fi vandute), organizata
si cu functionare permanenta, o unitate economica care dispune de personalitate juridica
(titular de drepturi si obligatii, avand capacitatea de a savarsi acte juridice), utilizand
anumite mijloace umane si materiale (masini-unelte, echipamente, materii prime etc.),
avand ca scop principal obtinerea de profit.
Astazi, intreprinderea a devenit o institutie reprezentativa pentru societatea in care
traim. Nu se poate desfasura viata cotidiana, fara existenta intreprinderilor; ele ofera sanse
de realizare, dar si produse (servicii) necesare traiului.
Intreprinderile se organizeaza in orice domeniu de activitate. Astfel, exista:
2 Intreprinderi financiare, in speta bancile, care avand servicii financiare (in special
acordarea de credite);
3 Intreprinderi de asigurari, care asigura fata de riscuri diverse (accidente, incendii,
furturi, calamitati etc.)
4 Intreprinderi nefinanciare, care cuprind o mare varietate de intreprinderi,
clasificate in functie de:
5 natura productiei (agricole, industriale, de construcţii, de prestari servicii-
transporturi, comert, turism, etc);
6 statutul juridic (intreprinderi individuale sau societati comerciale);
7 forma de proprietate (private, publice, mixte);
8 dimensiune (mici, mijlocii si mari).
Întreprinderea apare ca urmare a maturizarii unor idei cum se va obtine profitul.
Afacerea implica o inovare in sensul cautarii unei rupturi (diferentieri) fata de modul
obisnuit de gandire. Inovatia este tehnica, tehnologica, manageriala, comerciala.
Înfiinţarea unei intreprinderi noi, cautarea unor surse de finantare a afacerilor,
impune elaborarea unui plan de afaceri. El este o descriere a afacerii, a pietei, a
(managerului) managementului si a modului de finantare.
Intreprinderea, adica initierea unor activitati specifice (acte si fapte de comert),
presupune:
9 mijloace umane, adica:
- un intreprinzator, care incepe afacerea;
- personalul intreprinderii: functionarii, specialistii, muncitorii,
cadrele de conducere.
Finantatorii intreprinderii, adica furnizorii de capital, indispensabili in momentul
infiintarii intreprinderii sau pentru dezvoltarea ei.
10 mijloace materiale.
Societatea se constituie pe baza contractului de societate si a statutului care se
incheie in forma autentica. Statutul societatii se adopta de catre Adunarea Generala a
Asociatilor si cuprinde:
11 forma, denumirea, sediul, obiectivul de activitate, durata;
12 numele si prenumele, domiciliul si nationalitatea asociatilor;
13 capitalul social si partile sociale;
14 asociatii care au administrarea si reprezentarea societatii cu stabilirea
limitelor puterilor lor;
15 activitatea societatii, exercitiul economico-financiar.
În toate cazurile intreprinderea presupune existenta unui fond de comert, pentru
asigurarea desfasurarii operatiunilor sale (“fapte de comert”) care cuprinde un activ
(elemente necorporale: clientela si vadul, dreptul de proprietate comerciala, firma
comerciala, emblema, marca de fabrica/de comert/de servicii, brevete de inventie, modele
si desene industriale; si bunuri corporale: stabilimente imobile, instalatii-utilaje,
echipament mobilier, stocuri materii prime si materiale, creante pe termen scurt, valori
mobiliare (titluri de credit constatand un drept real) si un pasiv (toate debitele intreprinderii
avand o cauza comerciala).
Întreprinderea are la baza un contract de societate, se inregistreaza la instanta
judecatoreasca teritoriala in care isi are sediul societatea, se inmatriculeaza la Registrul
Comertului si la Administratia Financiara si se publica in Monitorul Oficial, devenind din
acest moment persoana juridica.
Totalul aporturilor asociatiilor formeaza capitalul social al intreprinderii societare,
adica o valoare patrimoniala intangibila ce nu poate fi folosita pentru plata de dividende.
Aportul asociatilor poate fi in bani sau bunuri, nefiind necesar sa fie identic pentru toti
asociatii. Asociatii vor primi sub forma de dividende o parte din profitul real. Dividendul
este cota-parte din beneficial net ce revine fiecarui asociat in functie de aportul sau la
capitalul social si constituie un drept de creanta al asociatilor asupra intreprinderilor
societare.
1.2. FUNCTIILE INTREPRINDERII
Intreprinderea indeplineste o functie economica care consta in:
- procurarea si/sau crearea mijloacelor materiale si imateriale necesare realizarii
obiectivelor propuse;
- adaptarea permanenta a mijloacelor materiale si umane in functie de evolutia
mediului exterior intreprinderii;
- combinarea mijloacelor materiale si umane in cel mai productiv mod, astfel incat
rezultatul activitatii sa fie cat mai profitabil.
Functiile si atributiile organizarii activitatii agentilor economici:
- functia de cercetare-dezvoltare este functia care permite agentului economic ca pe
baza studiilor de marketing sa realizeze proiectarea intr-o gama foarte diversificata a
produselor cerute pe piata;
- functia de productie este funtia de baza a agentului economic, ea realizand
produsul pentru care agentul economic a fost infiintat;
- functia de personal-invatamant are ca scop asigurarea si tinerea evidentei miscarii
bunurilor si a valorilor in cadrul intreprinderii sau in afara acesteia;
- functia sociala consta in asigurarea conditiilor de munca si de viata pentru salariatii
intreprinderii;
- functia de desfacere are ca obiectiv de activitate depozitarea produselor finite,
pregatirea pentru livrare si livrarea la beneficiar in conditii corespunzatoare de calitate, la
termen, astfel incat contractele de livrare sa fie respectate.
1.3. DURATA DE VIATA A INTREPRINDERII
Întreprinderea este considerata ca fiind un organism complex (precum o fiinta)
aflata in continua transformare si evolutie. Ea poate fi vazuta ca o organizatie ce evolueaza
in timp (dupa creare are tinerete, maturitate, batranete).
Ciclul de viata al intreprinderii arata evolutia rezultatelor (profit, cifra de afaceri,
volum vanzare) in timp.
Evolutia rezultatelor permite identificarea a 4 faze din ciclul de viata:
I. intreprinderea non creata – rezultatele apar incet;
II. intreprinderea tanara – incepe sa functioneze bine, sa devina cunoscuta pe piata,
vanzarile cresc;
III. intreprinderea matura - rezultatele sunt constant bune;
IV. intreprinderea batrana – are loc un declin al rezultatelor Imbunatatirea
rezultatelor nu implica o crestere a marimii intreprinderilor. Durata ciclului de viata e
diferita. Curba ciclului de viata prezinta uneori forme particulare, in functie de ideea de
afaceri care a stat la baza ei .
1.4. STRUCTURA ORGANIZATORICA
A INTREPRINDERII
Orice agent economic isi desfasoara activitatea pe baza catorva elemente
fundamentale:
1. forta de munca
2. dotarea tehnica
3. organizarea agentului economic.
Cu aceste 3 elemente fundamentale puse bine la punct se poate trece la o activitate
economica performanta. Orice agent economic isi stabileste inca de la infiintare obiectul de
activitate, elementele de conducere si de decizie si forma organizatorica.
In activitatea agentilor economici care produc bunuri materiale (industrie,
constructii) principala forma de baza este sectia de productie. Sectia este formata la randul
ei din cel putin 3 ateliere, sau mai multe formatii de lucru conduse de catre maistru si cel
putin un atelier.
Pentru a-si putea stabili necesarul de oameni, trebuie cunoscuta cantitatea de
produse ce se poate realiza si tehnologia folosita.
1.5. STRUCTURA ORGANIZATORICA
SI FUNCTIONALA
Se bazeaza pe principiul divizarii autoritatii pe functiuni. Fiecare salariat e
subordonat direct mai multor sefi, atat celor ierarhic superiori, cat si celor ce coordoneaza
compartimentele functionale. Avantajul: favorizeaza specializarea pe functiuni, asigurandu-
se realizarea acestora la un nivel calitativ ridicat. Dezavantaje: face dificila coordonarea
activitatilor; constituie sursa de conflicte interne.
Acest tip de structura organizatorica poate fi utilizata cu bune rezultate in IMM cu
o singura afacere, in care activitatile “cheie” sunt bine definite prin scopuri si arie de
specializare. Poate fi aplicata si in firmele integrate vertical, care sunt dominant orientate
spre productie.
Orice agent economic isi stabileste in prima adunare generala de constituire
organigrama. Aceasta stabileste raporturile de subordonare pe verticala si raporturile de
cooperare pe orizontala.
CTC = control tehnic calitate = AQ
Fiecare angajat îşi va desf şura activitatea în func ie de o fiş aă ţ ă
postului. Cea aferenta func iei de Contabil şef poate fi urm toarea:ţ ă
Fişa postului
16 Descrierea postului
Postul: contabil şef
- serviciu: contabilitate;
- direc ia: economico-financiar ;ţ ă
1.2. Rela ii ierarhiceţ
- este subordonat asocia iilor;ţ
- are în subordine: contabil 1, contabil 2;
1.3. Rela ii func ionaleţ ţ
17 interne: cu cei doi contabili;
18 externe: compartimentele func ionale şi sec iile de produc ie şiţ ţ ţ
aprovizionare desfacere;
Descrierea sarcinilor
19 supravegherea contabilit ii;ăţ
20 cooperarea cu juristul privind legisla ia economic în vigoare;ţ ă
21 analiza activit ii economico- financiare a societ ii;ăţ ăţ
22 întocmirea bilan ului la sfârşitul fiec rui an financiar;ţ ă
23 întocmirea contului de rezultate şi a balan ei;ţ
24 întocmirea tabloului de disponibilit i;ăţ
Responsabilit iăţ
25 r spunde de eficien a activit ii economiceă ţ ăţ
26 r spunde de respectarea dispozi iilor şi a indica iilor dateă ţ ţ
de asocia i în leg tur cu problemele de care se ocup înţ ă ă ă
cadrul serviciilor
Limite de competen ţă
27 la solicitarea conducerii (asocia ilor) particip la discutarea şiţ ă
sus inerea activit ii proprii.ţ ăţ
28 în lipsa managerului (delega ie, concediu sau boal ) poateţ ă
pricinui delegarea de autoritate pentru înlocuirea
acesteia pe perioada respectivă;
2. Cerin ele postuluiţ
2.1. Studii necesare:
29 preg tire de baz : studii superioare economice (finan e-ă ă ţ
contabilitate)
30 specializare - perfec ionare: curs de managementţ
2.2. Experien (stagii) în ani:ţă
31 în domeniu (specialitate): minim 5 ani;
32 în func ii de ţ conducere: minim 1an;
2.3. Calit i personale (aptitudini, capacit iăţ ăţ ):
33 onestitate şi confiden ialitateţ
34 posibilitate de analiză
35 competenţă
Adunarea Generala a Actionarilor se convoaca de 2 ori pe an si la ea participa
actionarii care au contribuit cu bani la desfasurarea activitatii respective. Toate hotararile
luate in AGA sunt obligatorii pentru organele de conducere subordonate.
II. Sistemul informational economic si documentele de evidenta
Importanta documentelor
Documentele sunt acte scrise intocmite in momentul efectuarii operatiilor
economice si financiare prin care se dovedeste efectuarea acestor operatii. Operatiile
consemnate in documente genereaza relatii de drepturi si de obligatii intre parametrii de
afaceri.
Pentru ca un act sa fie considerat document de evidenta trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa cuprinda o operatie care a determinat in realitate modificari sau transformari la
un element patrimonial.
- sa fie intocmit cu respectarea dispozitiilor legale deosebita pentru contabilitate
deoarece:
- justifica operatiile economice si stau la baza inregistrarii lor in contabilitate;
- furnizeaza date necesare organelor de conducere; organelor de prognoza
economica si organelor de control (fiscale, bancare);
- constituire proba in justitie.
Pe baza documentelor se stabileste:
- realitatea operatiei economico-financiare (daca operatia economica inscrisa in
document a avut loc in realitate; nu este financiara);
- legalitatea (daca documentul este intocmit in conformitate cu normele legale);
- oportunitatea si rentabilitatea agentului economic;
- raspunderea materiala si penala a persoanelor care se fac vinovate de ilegalitatea
intocmirii unor documente.
Structura documentelor
Inscrisurile care stau la baza inregistrarilor pentru a dobandi calitatea de document
justificativ trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente prevazute in structura documentelor
aprobate:
36 denumirea documentului (factura, chitanta, bon de consum);
37 denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul ;
38 numarul documentului si data intocmirii lui;
39 mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei economice si
financiare;
40 continutul operatiei economice si financiare atunci cand este necesar si termenul
legal de efectuare;
41 datele cantitative si valorice aferente operatiilor economice si financiare
efectuate;
42 numele si prenumele precum si semnaturile persoanelor care raspund de
efectuarea operatiei, care le-au vizat si aprobat;
43 alte elemente care sa asigure consemnarea completa a operatiei in documentele
justificative.
Clasificarea documentelor
1) Dupa natura elementelor patrimoniale:
44 documente privind imobilizarile corporale si necorporale, ex: proces-verbal de
receptie a mijloacelor fixe;
45 documente privind activele circulante materiale, ex: NIR, bonul de predare la
magazie, etc.;
46 documente privind disponibilitatilor banesti (incasari si plati), ex: chitanta de
casa, ordinul de plata;
47 documente privind salariile si alte drepturi cuvenite angajatilor, ex: lista de avans
chenzinal, statul de plata, decontul de cheltuieli, etc.;
48 documente privind vanzarile, ex: avizul de expeditie, factura fiscala, etc.
2) Dupa locul de intocmire:
Documentele interne – documente ce se stabilesc in cadrul intreprinderii, pentru
operatiile economice referitoare la activitatea acesteia.
49 unele raman in incinta intreprinderii: bon de consum, NIR, statul de plata, etc.
50 altele circula in afara intreprinderii: chitanta de casa emisa catre client, etc.
Documente externe – se intocmesc de catre alte intreprinderi/institutii, care sunt
adresate intreprinderii, ex: factura fiscala primita de la furnizor, chitanta de casa primita de
la furnizor, etc.
3) Dupa modul de intocmire:
51 documente primare – consemneaza pentru prima oara operatiile economice, ex:
NIR, bon de consum, stat de plata etc.
52 documente centralizatoare – grupeaza si cumuleaza datelor inscrise in
documentele primare, cuprinzand operatii de acelasi fel.
Ex: Centralizatorul facturilor fiscale (vanzarilor)
Centralizatorul bonurilor de consum (consumurilor)
Centralizatorul NIR (intrarilor)
4) Dupa functia pe care o indeplinesc:
53 documente de dispozitie – prin care se transmite ordinul de a se executa o
anumita operatie economica, ex: dispozitia de plata din casierie -prin care se
transmite casierului ordinul de a plati o anumita suma de bani catre o persoana
fizica, pentru un anumit scop etc.
54 documente de executie – prin care se face dovada executarii unei anumite
operatii. Stau la baza inregistrarii operatiilor in contabilitate. Ex: chitanta de casa
– consemneaza efectuarea unei incasari de la client sau a unei plati catre furnizor.
55 documente mixte - reunesc caracteristicile primelor doua grupe. Ex: dispozitia de
livrare-aviz de expediere – consemneaza simultan ordinul de livrare catre clienti
a produsellor si marfurilor, precum si livrarea propriu-zisa.
5) Dupa regimul de tiparire si utilizare:
56 documentele cu regim special – pentru care exista dispozitii legale privind modul
lor de completare, circulatie si pastrare.
Ex: Factura fiscala, chitanta de casa, fila de CEC numerar, avizul de expeditie.
Aceste documente se prezinta sub forma unor imprimate – inseriate din tipografie,
care necesita numerotarea si stampilarea lor de catre intreprindere mentionand pe verso-ul
ultimei file, numarul de foi existente. Pentru aceste documente se organizeaza in cadrul
intreprinderii o evidenta operativa speciala – in sensul ca se consemneaza in fise de
evidenta umratoarele elemente: cumpararea carnetelor respective, cantitatea cumpararea si
pretul unitar, darea in consum, cantitatea si pretul unitar, stocul la sfarsitul fiecarei luni.
57 documente fara regim special – se folosesc cu respectarea normelor generale de
intocmire, circulatie si pastrare. Ex: stat de plata, bon de consum, proces-verbal
de receptie, etc.
6) Dupa sfera lor de aplicare:
58 documente specifice: devizul de lucrari – in constructii, fisa consumului de furaje
- in zootehnie.
7) Dupa rolul lor in cadrul sistemului informational - contabil:
59 documente justificative – documente primare ce se intocmesc la locul si in
momentul producerii operatiilor economice. Ele stau la baza inregistrarilor
contabile si se prezinta sub forma de imprimate, ex: NIR, bon de consum,
chitanta fiscala, etc.
60 registre contabile – documente sub forma de registru se consemneaza operatiile
economice sub forma de inregistrari contabile (in conturi). Ex: registrul jurnal,
registrul Cartea-Mare, registrul inventar.
61 documente de sinteza si raportare – prin care se centralizeaza si se transmit
informatii in afara intreprinderii. Ex: bilantul contabil, contul de profit si
pierdere, anexele la bilanţ.
Periodic, legislatia in vigoare elaboreaza norme si instructiuni precise privind:
forma, continutul si structura documentelor contabile, precum si pentru intocmirea si
utilizarea acestora.
Intrucat pentru operatii de aceleasi tip – se utilizeaza acelasi gen de document, un
rol deosebit de important il are tipizarea documentelor (stabilirea unor tipuri unitare de
documente – ca marime, continut, format si destinatie).
Rolul tipizarii documentelor:
62 de a reduce documentele, asigurand un continut si o forma rationala de a usura
intocmirea, verificarea si inregistrarea de a asigura un sistem de lucru si eficient;
63 permite folosirea calculului pentru intocmirea documentelor.
Intocmirea documentelor
Documentele se intocmesc in conformitate cu prevederile legale care
reglementeaza circuitul acestora. Normele legale privind intocmirea documentelor prevad
ca documentele se intocmesc intr-un anumit numar de exemplare cu cerneala, pasta, pix, cu
masina de scris sau la calculator, in mod clar, citet, fara stersaturi, completandu-se toate
cerintele formularului.
Spatiile necompletate se bareaza.
In documentele justificative si in cele contabile nu sunt admise stersaturi si alte
asemenea procedee si nici lasarea de spatii libere intre operatiile inscrise in document.
Verificarea documentelor
Are ca scop constatarea respectarii regulilor privind intocmirea documentelor si
cuprinde:
64 verificarea formei documentelor prin care se constata daca s-a folosit formularul
corespunzator operatiei economice consemnata in document si daca au fost
respectate dispozitiile lor privind intocmirea.
65 verificarea calculelor prin care se pot depista eventualele erori privind calculul.
66 verificarea de fond considerata cea mai cuprinzatoare prin care se verifica
realitatea operatiilor, legalitatea si oportunitatea .
Dupa momentul in care are loc verificarea, fata de momentul inregistrarii
documentelor in contabilitate, controlul poate fi:
67 control operativ curent – se realizeaza concomitent cu inregistrarea operatiei
economice.
68 controlul preventiv – se realizeaza dupa ce documentul a fost inregistrat in
contabilitate la anumite intervale de timp.
Corectarea documentelor
In documentele justificative si in cele contabile nu sunt admise stersaturile sau alte
asemenea procedee. Erorile se corecteaza prin taierea cu o linie a textului si a liniei
graficului, astfel incat aceasta sa poata fi citita, apoi se inscrie intr-un spatiu alaturat
cuvantul sau suma corecta. Corectarea se confirma prin semnatura persoanei care a
intocmit documentul, mentionandu-se si data efectuarii operatiei.
In cazul documentelor cu regim special nu se admit nici un fel de corecturi.
Un astfel de document intocmit gresit se anuleaza si ramane in carnetul respectiv,
apoi se intocmeste documentul corespunzator.
Pastrarea documentelor
Unitatile patrimoniale au obligatia de a pastra documentele primare si cele
contabile timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului in cursul carora au fost intocmite,
cu exceptia statelor de plata a salariilor si a bilantului contabil care se pastreaza timp de 50
de ani.
In cursul perioadei de gestiune documentele se pastreaza la compartimentul
functional in arhiva curenta.
La sfarsitul anului se predau la arhiva generala. De organizarea arhivei raspunde
administratorul sau seful compartimentului contabil.
Arhivarea documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu
prevederile legale si a urmatoarelor reguli generale:
69 documentele se grupeaza in dosare numerotate, snuruite, pafarate.
70 gruparea documentelor in dosare se face cronologic si sistematic, in cadrul
fiecarui exercitiu financiar la care se refera acesta.
Evidenta documentelor la arhiva se tine cu ajutorul registrului evidentei curente in
care sunt tinute evidentele dosarelor si documentelor contabile intrate in arhiva, precum si
miscarea acestora in decursul timpului.
Eliminarea din arhiva a documentelor se face de o comisie sub conducerea
administratorului (pentru cele la care timpul a expirat). Cu acest prilej se intocmeste un
proces verbal, pe baza lui operandu-se documentele eliberate in registrul de evidenta
curenta al arhivei.
In caz de pierdere, sau distrugere a unor documente din arhiva, exista obligatia
reconstituirii documentului respectiv. Persoanele vinovate se sanctioneaza. Documentele
reconstituite vor purta obligatoriu in mod vizibil mentiunea RECONSTITUIT, cu
specificarea numarului si a datei dispozitiei pe baza caruia s-a facut reconstituirea.
FACTURA FISCALA
Este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscala teritoriala. Se
intocmeste in 3 exemplare si serveste ca:
71 document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si
marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;
72 document de insotire a marfurilor pe timpul transportului;
73 document de incarcare in gestiunea patrimoniului;
74 document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si
cumparatorului.
Se intocmeste de compartimentul desfacere sau de alt compartiment pe baza
dispozitiei de livrare, avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta
executarea lucrarii sau prestarea serviciului.
In cazul in care factura nu se poate intocmi in momentul livrarii marfurilor
respective, acestea sunt insotite de avizul de insotire a marfii, al carui numar se trece
ulterior pe factura.
FISA DE CONT PENTRU OPERATII DIVERSE
Se intocmeste intr-un singur exemplar, pentru acele conturi sintetice care exprima
elementele patrimoniale numai valoric;
ex: contul furnizori, clienti, creditori;
75 cu ajutorul lor se cunoaste in orice moment pe fiecare furnizor obligatiile de
plata, pentru fiecare client dreptul de a incasa, s.a.m.d.;
76 provine de la forma unilaterala a contului;
77 serveste la tinerea (evidentei) contabilitatii sintetice a operatiilor economice si
financiare in unitatile care utilizeaza forma de inregistrare contabila “maestrul-
sah” simplificat;
78 nu circula, fiind un document de inregistrare contabila;
79 se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil;
BONUL DE CONSUM
Serveste ca:
80 document de eliberare din magazie pentru consum a unuia sau mai multor
materiale;
81 document justificativ de scadere din gestiune;
82 document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate;
83 se intocmeste in 2 exemplare, pe masura lansarii si eliberarii materialelor din
magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza
programelor de productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente
ale unitatii, care solicita materiale spre a fi consumate;
84 se poate intocmi intr-un singur exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul.
FISA DE MAGAZIE
Serveste ca:
85 document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de
valori materiale, cu una sau cu doua unitati de masura, dupa caz;
86 document de contabilitate analitica in cadrul metodei operativ-contabile (pe
solduri).
87 sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de
valori materiale.
Se intocmeste intr-un singur exemplar, separat pentru fiecare fel de material si se
completeaza de catre:
88 compartimentul financiar-contabil la deschiderea fisei (datele cu antet) si la
verificarea inregistrarilor (data si semnatura de control). In coloana “Data si
semnatura de control” semneaza si organul de control financiar cu ocazia
verificarii gestiunii.
89 gestionar sau persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la
intrari, iesiri si stoc.
Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri
de materiale, ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau in ordine alfabetica.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau in custodie se
intocmesc fise distincte, care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
- nu circula, fiind un document de inregistrare;
- se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
BON PREDARE-TRANSFER-RESTITUIRE
Serveste ca:
90 document justificativ pentru incarcare in gestiune
91 document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate
92 sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei
93 sursa de date pentru calculul si plata salariilor in cazul utilizarii ca bon de predare
la magazie.
In cazul utilizarii ca bon de transfer a materialelor refolosibile si a produselor finite
la magazie (transferul dintre doua gestiuni aflate in incinta unitatii), serveste ca:
94 dispozitie de transfer de la o gestiune la alta
95 document justificativ pentru scaderea din gestiune la predator si incarcarea in
gestiune la primitor
96 In cazul utilizarii ca bon de restituire:
97 dispozitie de restituire la magazie
98 document justificativ de incarcare in gestiunea primitorului
99 document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei in contabilitate.
DECLARATIA PRIVIND OBLIGATIILE DE PLATA LA BUGETUL DE
STAT
Se completeaza si se depune de platitorii de impozite si taxe carora, potrivit
legislatiei in vigoare, le revin obligatiile de plata la bugetul de stat cuprinse in aceasta
declaratie.
Declaratia se completeaza si se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala se
afla sediul platitorului sau la care acesta este luat in evidenta fiscala, dupa caz astfel:
Lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare la care se refera, pentru obligatiile de
plata reprezentand:
100impozitul pe profit datorat de BNR si de banci;
101accize;
102impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna;
103impozitul retinut prin stopaj la sursa, conform reglementarilor legale privind
impozitul pe venit;
104cota aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar, inclusiv asupra castigurilor;
105sume datorate conform art.43 din (O.G) Ordonanta de Urgenta privind protectia
speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap;
106contributia pentru turism;
107taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc;
108taxa de timbru social asupra valorii autovehiculelor noi din import, cu capacitate
cilindrica de maximum 2000 cmc;
109taxa pentru jocuri de noroc.
Trimestrial, pana la data de 25 a primei luni din trimestrul urmator, pentru
obligatiile de plata reprezentand:
110impozitul pe profit;
111impozitul pe veniturile microintreprinderilor;
Anual, in termen de 30 de zile de la fata termenului legal de depunere a bilantului
contabil, daca prin legi speciale nu se predeve astfel, pentru obligatiile de plata
reprezentand varsamintele din profitul net, conform legii.
Formularul se completeaza in doua exemplare:
112originalul se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are sediul
platitorul sau unde acesta este luat in evidenta, dupa caz ;
113copia se pastreaza de platitor.
Sumele inscrise in declaratie nu cuprind diferente de impozite si taxe stabilite prin
actele de control.
1.6. FORMELE DE INREGISTRARE CONTABILA SI
REGISTRELE CONTABILE
Contabilitatea inregistreaza documentele de evidenta in mod cronologic si
sistematic, utilizand procedee specifice cu respectarea dispozitiilor legale. Documentele de
evidenta care consemneaza operatiile economice de aceeasi natura si din aceeasi perioada
se centralizeaza intr-un document cumulativ, de unde rezulta suma globala de operat in
registru.
Unele inregistrari se fac pe baza notelor contabile in general pentru acele operatii
care nu se consemneaza in acte cum ar fi: calculul amortizării lunare a mijlocului fix,
repartizarea cheltuielilor de interes general.
Inregistrarea in contabilitate se face numai pe baza documentelor de evidenta,
documente care inainte de a fi operate sunt verificate pentru a stabili daca indeplinesc
conditiile de forma, de exactitate a calculelor si de fond.
Forma de inregistrare contabila utilizata in cadrul agentului economic influenteaza
modul de operare a documentelor in registru.
Prin forma de inregistrare se intelege un sistem de mijloare de lucru specifice,
precum si regulile de utilizare ale acestora in scopul reflectarii obiectului contabilitatii.
Mijloacele de lucru sunt registrele si fisele contabile aflate intr-o interdependenta
deplina folosind un sistem de lucru contabil.
REGISTRELE CONTABILE sunt formulare cu liniatura speciala care se prezinta
sub forma condicilor sau a foilor volante in care se fac inregistrarile contabile si de
evidenta operativa.
Tehnica de lucru consta in modul de completare a registrelor din cadrul unei
anume forme de inregistrare.
Registrele contabile servesc la inregistrarea operatiilor economice, la gruparea si
centralizarea acestora si furnizeaza date necesare analizei economice.
Clasificarea registrelor:
Dupa forma exterioara
114registrele legate
115registre sub forma de foi volante(fise)
Dupa destinatie
116registre de evidenta operativa
117registre de evidenta contabila
Dupa ordinea inregistrarilor
118registre de evidenta cronologica
119registre de evidenta sistematica
Dupa importanta
120registre obligatorii (impuse de M.F.)
121registre facultative (la nivelul agentilor economici sau folosite la
nivelul de ramura de activitate).
Registrele de contabilitate se utilizeaza in stransa concordanta cu destinatia
acestora si prezinta in mod ordonat completate astfel incat sa permita in orice moment
identificarea si controlul operatiilor financiare.
Fiecare registru trebuie sa cuprinda:
- denumirea intreprinderii care le foloseste
- denumirea registrului
- perioada de referinta
Filele registrului se numeroteaza si snuruiesc, se parafeaza.
Inscrierea datelor justificative in registru se face cu pasta sau cerneala sau in sistem
informatizat, nefiind admise corecturi sau stersaturi.
Pentru erorile privind inregistrarea sumelor in conturi corectarea se face prin
intocmirea notei de contabilitate de stornare, a articolului contabil (rosu sau negru) dupa
care se introduce nota cu articolul contabil corect.
In registru nu se admit spatii libere, nici inscrierea printre randuri. Dupa
completarea unei pagini ultimul rand este rezervat inscrierii totalurilor cu mentiunea “de
reportat”. Primul rand de pe pagina urmatoare va cuprinde totalul din pagina anterioara cu
mentiunea: “report pagina”.
Registrele de contabilitate sunt:
- registrul jurnal
- registrul de incasari si plati
- registru inventar
- Cartea-Mare
- Cartea-Mare-Sah
- Fise de cont analitic pentru operatii diverse
- Fise de cont analitic pentru valori materiale.
- la sfarsitul lunii registrele contabile se evidentiaza sistematica se totalizeaza pe
rulaje, stabilindu-se soldurile finale.
- la inceputul unui nou an de gestiune se deschid registre noi in care se inscriu
soldurile finale din anul precedent.
- registrele privind perioada curenta se pastreaza la compartimentul financiar
contabil in cartoteci si dosare.
- registrele privind perioada expirata se predau la arhiva intreprinderii unde se
pastreaza timp de 10 ani, de la data incheierii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite.
- in caz de pierdere, sustragere sau distrugere trebuie reconstituite in termen de 30
de zile de la constatare.
FORMELE DE INREGISTRARE CONTABILA
122sunt subordonate metodei evidentei contabile prin faptul ca la eliberarea
registrelor si a regulilor de folosire a lor trebuie sa se tina seama de principiile,
normele, continutul procedeelor utilizate de metoda contabilitatii.
123formele de inregistrare contabila au aparut si s-au dezvoltat ca urmare a
progresului economic si tehnic, si a sporirii nevoilor de informare operativa si
eficienta a organelor de decizie si fiscale.
124prima forma de inregistrare contabila bazata pe dubla inregistrare este cunoscuta
sub denumirea de forma italiana, fiind opera lui Luca Paciollo. Aceasta forma
este utilizata de numeroase tari ale lumii.
125de la forma italiana se pastreaza si astazi denumirea registrelor de “jurnal” si
“Cartea-Mare”, precum si tehnica de lucru prin transcriere dintr-un registru in
altul astfel:
126documente jurnal cartea mare balanta bilant.
Formele de inregistrare sontabila sunt:
127forma de inregistrare contabila “maestru sah“ ;
128forma de inregistrare contabila “pe jurnale” ;
129forma de inregistrare electronica.
FORMA DE INREGISTRARE CONTABILA “maestru sah” (fisa de conturi
corespondente)
Aceasta forma de inregistrare contabila prezinta particularitatea ca pentru fiecare
cont sintetic se dschid doua fise sah: una pentru debitul contului si conturile corespondente;
si cealalta pentru creditul contului si conturile corespondente corespunzatoare, fisa sintetica
sah si fisele analitice.
Tehnica de lucru consta in contarea documentelor de evidenta (se inscrie formula
contabila pe documente). Se intocmesc note contabile pentru acele operatii economico-
financiare care nu sunt consemnate in documente de evidenta. Se centralizeaza
documentele de evidenta care consemneaza aceleasi operatii economico-financiare.
Inregistrarea sumelor din documentele de evidenta si din documentele centralizatoare si din
alte note contabile in jurnalul de inregistrare se face in ordine cronologica.
130fiecare document primeste un numar de jurnal.
131dupa inscrierea in jurnal, operatiile economice se inscriu in fisele sintetice sah
(fisa de conturi corespondente).
132fisele sah la sfarsitul lunii se totalizeaza, obtinandu-se pentru fisele din debit
totalul sumelor debitore ale conturilor care trebuie sa fie egal cu suma rulajelor
creditoare ale conturilor corespondente. Pentru fisele din credit totalul sumelor
creditoare ale contului trebuie sa fie egal cu suma rulajelor debitoare ale
conturilor corespondente.
133inregistrarea in evidenta analitica se face pe baza documentelor in fise separate
deschise pe fiecare cont. Fisele analitice se totalizeaza la sfarsitul lunii. Forma
fiselor analitice difera in functie de continutul economic al conturilor.
134pentru evidenta analitica a clientilor, debitorilor, creditorilor, unde operatiile se
inscriu numai valoric si utilizeaza fisa de cont pentru operatii diverse care are un
singur etalon de evidenta (banesc).
135pentru evidenta analitica a materialelor si a altor mijloace circulante materiale,
unde este necesara exprimarea cu ajutorul etalonului banesc si cantitativ, se
utilizeaza fisa de cont analitic pentru valori materiale.
136la sfarsitul lunii se verifica exactitatea inregistrarilor cu ajutorul balantei de
verificare (sintetice si analitice), iar anual se intocmeste bilantul contabil.
FORMA DE INREGISTRARE “pe jurnale”
Particularitatea acestei forme consta in faptul ca operatiile economico-financiare
sunt grupate pe grupe de operatii avand la baza contul sau grupa de conturi care se
crediteaza.
In aceasta forma se utilizeaza:
137jurnalele reprezinta registre principale ale acestei forme, se deschid lunar pentru
un cont (grup de conturi) care se crediteaza. Creditul fiecarui cont se afla intr-un
singur jurnal, pe cand debitul apare in diferite jurnale, in functie de conturile care
se crediteaza.
138exista pentru unele conturi jurnale distincte (casa, conturi curente la banci).
139la sfarsitul lunii jurnalele se totalizeaza si se inscriu in Cartea Mare.
140Cartea-Mare se completeaza numai la sfarsitul lunii avand rolul de a stabili
rulajele si soldurile conturilor sintetice.
141rulajul debitor se desfasoara pe conturi corespundente creditoare, iar rulajul
creditor este reflectat global.
142Cartea-Mare se utilizeaza timp de un an, completandu-se cate un rand in fiecare
luna.
143evidenta analitica se tine cu ajutorul fiselor analitice.
FORMA DE INREGISTRARE ELECTRONICA
144consta in executare intregului proces de prelucrare cu ajutorul calculatorului.
145in cadrul formei de contabilitate in care se utilizeaza calculatorul si elimina
situatiile intermediare, deoarece memoria calculatorului retine informatiile in
diferite faze de prelucrare si creeaza conditii pentru adancirea evidentei analitice.
146in aceasta forma de inregistrare, principiile de baza ale contabilitatii raman
neschimbate.
147forma de inregistrare electronica are la baza articolul contabil inscris pe
documente si acesta sta la baza intregului proces de prelucrare.
148utilizarea calculatorului elimina intocmirea fiselor.
149calculatorul, pe baza formulei contabile introduse reda zilnic registrul jurnal
(realizeaza inregistrarea cronologica).
150lunar, calculatorul emite “cartea mare” pentru toate conturile sintetice si balantele
de verificare pentru luna respectiva.
151in acest fel munca de evidenta si calcul este mult simplificata.
REGISTRUL JURNAL
152se prezinta sub forma unui registru legat si serveste ca:
153document obligatoriu de inregistrare cronologica a miscarii patrimoniului
154proba in litigii
155se intocmeste zilnic sau lunar prin inregistrarea cronologica fara stersaturi si
spatii libere documentului in care se reflecta miscarea patrimoniului.
156se numeroteaza, se snuruieste si se parafeaza de catre organele in drept la
inceperea activitatii, la incetarea activitatii, precum si ori de cate ori este cazul.
157Administratia Financiara trebuie sa certifice existenta registrului.
REGISTRUL JURNAL DE INCASARI SI PLATI
158se prezinta sub forma unui registru legat care serveste ca:
159document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor pe baza actelor
justificative.
160document de stabilire a situatiei financiare a agentului economic.
161se intocmeste intr-un singur exemplar inregistrandu-se zilnic operatiile pe baza
actelor justificative pe fiecare operatie in parte.
162se numeroteaza, se snuruieste si se vizeaza de catre organul fiscal territorial la
inceperea activitatii, la incetarea activitatii, precum si anual.
163vizeaza toate incasarile care au loc intr-o perioada de timp atat prin casieria
unitatii, cat si prin banca.
“CARTEA-MARE”
Serveste la:
164stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice la unitatile care aplica
forma de inregistrare pe jurnale;
165verificarea inregistrarilor contabile efectuate;
166furnizarea de date pentru efectuarea analizei economice si financiare a unitatii,
activitatii ei.
167intocmirea balantei de verificare
168se intocmeste la sfarsitul lunii, la compartimentul financiar contabil pentru fiecare
cont sau grup de conturi pentru partea din creditul acestora.
169nu circula, fiind un document de inregistrare contabila
170se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
“CARTEA-MARE-SAH”
Serveste la:
171tinerea contabilitatii sintetice a operatiilor economice si financiare in unitatile
care utilizeaza forma de inregistrare maestru-sah;
172intocmirea balantei de verificare a conturilor sintetice;
173furnizarea de date pentru analiza economico-financiara;
174se intocmeste intr-un singur exemplar, la compartimentul financiar contabil lunar,
separate pentru debitul si separate pentru creditul fiecarui cont de contabilitate;
175la inceputul anului, la deschiderea fiselor, pe primul rand al coloanei “suma” se
inregistreaza S.I pe baza balantei conturilor sintetice incheiata la finele anului
precedent. Soldul inscris in fise se bareaza si apoi se efectueaza inregistrarea
operatiei lunii ianuarie. La sfarsitul lunii sumele se aduna pe verticala si pe
orizontala. Cartea Mare Sah poate fi folosita pe perioada unui trimestru, semestru
sau an;
176nu circula, fiind document de inregistrare contabila;
177se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
REGISTRUL – INVENTAR
Serveste ca:
178documentul contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a rezultatelor
inventarierii patrimoniului;
179constituie proba de litigii;
180se intocmeste la sfarsitul anului, fara stersaturi, fara spatii libere pe baza
documentelor de inventariere.
181aici (documentele) elementele patrimoniale sunt grupate pe conturi sau grupe de
conturi.
182se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarei pozitii cuprinse in toate
conturile din bilant. Cand inventarierea are loc pe parcursul anului, in registrul-
inventar se inregistreaza soldurile evidentiate in listele de inventariere actualizate
cu valoarea intrarilor si iesirilor pana la data inchiderii exercitiului.
183se paragrafeaza de catre organul fiscal teritorial la incetarea activitatii unitatii,
precum si in cazul epuizarii filelor si deschiderii unui nou registru.
184nu circula, fiind un document de inregistrare contabila
185se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documeltele
justificative care au stat la baza intocmirii lui.
FISA DE CONT ANALITIC PENTRU VALORI MATERIALE
186are acelasi rol ca si fisa de cont pentru operatiile diverse, doar ca pe aceasta fisa
se inscriu acele elemente patrimoniale a caror reflectare se face utilizand etalonul
banesc si etalonul natural.
187se deschid cate una pentru fiecare cont analitic de valori materiale
188provine de la forma unilaterala a contului.
189NO IUNILE ŞI FUNC IILE Ţ ŢBILAN ULUI CONTABILŢ
Pentru realizarea func iilor contabilit ii: de informare, decizie şiţ ăţ
control, este necesar ca în urma lucr rilor curente de contabilitate s seă ă
sintetizeze periodic informa iile generate de conturi şi calculeleţ
contabile, în documente de sintez expresiv şi relevante, accesibile nuă
numai specialiştilor, ci şi celor interesa i de gestiunea unit iiţ ăţ
patrimoniale în calitate de: investitor, administrator, banc , creditor,ă
fiscalitate şi alte organisme economice şi sociale. Aceste documente de
sintez constituie obiectul de baz al contabilita ii financiare, deoareceă ă ţ
redau o imagine fidel asupra situa iei patrimoniale, rezultatelor şiă ţ
situa iei financiare a întreprinderii.ţ
Potrivit Legii 31/1990 privind societ ile ăţ comerciale şi a Legii Contabilit iiăţ
82/1991, to i agen ii economiciţ ţ (toate persoanele juridice) sunt obliga i sţ ă
întocmeasc bilan contabil.ă ţ
Bilan ul este documentul oficial de sintez al tuturor unit ilorţ ă ăţ
patrimoniale. Bilan ul contabil contribuie s dea o imagine fidel , clar şiţ ă ă ă
complet a patrimoniului, a situa iei financiare şi asupra rezultateloră ţ
ob inute de unitatea patrimonial , care presupune:ţ ă
190respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluareaă ţă
patrimoniului;
191respectarea principiilor: pruden ei, permanen ei metodelor,ţ ţ
continuitatea activit ii bilan ului de deschidere cu cel deăţ ţ
închidere, a noncompens rii;ă
192posturile înscrise în bilan trebuie s corespund cu dateleţ ă ă
înregistrate în contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilit ii şi baz informa ionalăţ ă ţ ă
fundamental , bilan ul propriu-zis este un tablou care cuprinde în formă ţ ă
sintetic şi în expresie valoric mijloacele economice patrimoniale,ă ă
sursele de constituire a acestora, precum şi rezultatul unui agent economic la un
moment dat.
Bilan ulţ este documentul contabil de sintez , prin care se prezint activulă ă
şi pasivul unit ii patrimoniale la închiderea exerci iului, precum şi înăţ ţ
celelalte situa ii prev zute de Legea Contabilit ii.ţ ă ăţ
Importan a bilanţ ţului contabil deriv din func iile pe care acesta leă ţ
îndeplineşte:
193func ia de generalizare a datelor contabilit ii;ţ ăţ
194func ia de cunoaştere a mersului activit ii economico-ţ ăţ
financiare;
195func ia previzional .ţ ă
1) Func ia de generalizareţ a datelor în ciclul contabil de prelucrare a
informa iilor izvor şte din necesitatea de a grupa datele dispersate aleţ ă
contabilit ii curente, dup criterii bine stabilite, într-un num r restrânsăţ ă ă
de indicatori, care s poat oferi o imagine de ansamblu asupra situa ieiă ă ţ
economico-financiare a unit ii patrimoniale.ăţ
2) Func ia de analiz a mersului activit ii economico-ţ ă ăţ
financiare se manifest prin aceea c , pe baza bilan ului contabil seă ă ţ
analizeaz periodic, gradul realiz rii indicatorilor proiecta i şi aă ă ţ
rezultatelor, se identific rezerve şi se stabilesc m suri de perfec ionareă ă ţ
a activit ii economice şi financiare.ăţ
Adun rile Generale ale Ac ionarilor, Consiliile de Administra ie,ă ţ ţ
managerii unit ilor patrimoniale analizeaz periodic situa ia economico-ăţ ă ţ
financiar , pe baza bilan uă ţ lui contabil, a note explicative la situa iile financiareţ
anuale sale şi a raportului de gestiune, componente de baz ale d rii deă ă
seama contabile.
3) Func ia previzionalţ ă const în posibilitatea oferit de bilan de aă ă ţ
orienta activitatea viitoare. În acest scop, întocmirea bugetului de venituri şi
cheltuieli pentru perioadele urm toare se fundamenteaz pe situa iaă ă ţ
patrimonial şi a rezultatelor din perioada considerat baza deă ă
raportare.
3. STRUCTURA BILAN ULUI CONTABILŢ
Bilan ul contabil are în componen a sa documente şi situa ii deţ ţ ţ
sintez economic sau de control fiscal, cuprinzând urm toareleă ă ă
elemente:
196Bilan ul propriu-zis;ţ
197Contul de “Profit si pierdere” (respectiv contul de exerci iu în cazulţ
institu iilor publiceţ );
198Note explicative la situa iile finţ anciare anuale;
Sfera de aplicare a Reglement rilor contabile armonizate cu Directiva aă
IV-a a C.E.E. şi cu Standardele Interna ionale de Contabilitate esteţ
restrâns la un num r limitat de societ i comerciale, datorit criteriiloră ă ăţ ă
de m rime stabilite pentru cifra de afaceri, total active şi num r mediuă ă
de salaria i:ţ
199cifra de afaceri a anului anterior: peste 7,3 milioane euro;
200total active pentru anul anterior: peste 3,65 milioane euro;
201num rul mediu de salaria i ai anului anterior: 50.ă ţ
Situa iile financiare ale acestor entit i care îndeplinesc condi iileţ ăţ ţ
de aplicare a Reglement rilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a aă
C.E.E. şi cu Standardele Interna ionale de Contabilitate, trebuie sţ ă
cuprind :ă
202bilan ul;ţ
203contul de profit şi pierdere;
204situa ia modific rilor capitalului propriu;ţ ă
205situa ia fluxurilor de trezorerie;ţ
206politice contabile şi note explicative.
Raportul de gestiune
Având acelaşi scop, de informare asupra situa iei patrimoniului, aţ
situa iei financiare a unit ii patrimoniale şi a rezultatelor ob inute,ţ ăţ ţ
aceste p r i constitutive formeaz un tot unitar.ă ţ ă
Pentru întocmirea şi prezentarea completului bilan ier, Ministerulţ
Finan elor, prin Colegiulţ Consultativ al Contabilit ii, elaboreaz modele deăţ ă
situa ii privind bilan ul şi celelalte componente pentru regii autonome,ţ ţ
societ i comerciale şi institu ii publice. Pentru societ ile bancare,ăţ ţ ăţ
modelele şi normele metodologice se elaboreaz de Banca Na ional cuă ţ ă
avizul Ministerului Finan elor.ţ
La întocmirea bilan ului contabil, se au în vedere urm toţ ă arele reguli:
- posturile de bilan s corespund cu datele înregistrate înţ ă ă
contabilitate, puse de acord cu situa ia real a elementelor patrimonialeţ ă
stabilite pe baza inventarului;
- nu sunt admise compens ri între conturile ce se înscriu în bilan şiă ţ
respectiv între conturile de venituri şi cheltuieli din contul de “Profit si
pierdere”.
În practic se cunosc dou scheme de bilan , una sub form deă ă ţ ă
tablou cu dou p rtiă ă : partea stâng , ă ACTIVUL, şi partea dreapt , ă PASIVUL,
numit şi ă schema orizontal de bilană ţ, şi modelul sub forma listei verticale sau
schema bilan ului vertical.ţ Bilan ul sub form de tablou cu dou p r iţ ă ă ă ţ
pune în eviden egalitatea între resurse şi utiliz ri, iar modelul de bilanţă ă ţ
sub forma listei verticale ordoneaz structurileă patrimoniale în active, datorii,
capitaluri, rezerve şi alte componente ale situa iei nete, finalitatea fiindţ
prezentarea situa iei nete a patrimoniului.ţ
A) BILAN UL PROPRIU-ZISŢ poate fi alc tuit în dou variante sauă ă
sisteme, în func ie de gruparea întreprinderilor îţ n întreprinderi mici, mijlocii şi
întreprinderi mari, grupare ce se face în func ie de praguri fiscaleţ (care au
în vedere valoarea activului bilan ului, cifra de afaceri şi num rulţ ă mediu de
salaria iţ ).
Bilan contabil în sistem simplificatţ , în cazul întreprinderilor mici si
mijlocii, care presupune o schem de bilan mai redus .ă ţ ă
Bilan contabil în sistem de bazţ ă prev zut s fie utilizat deă ă
întreprinderi mari, acesta cuprinzând posturi şi indicatori comple iţ
privind activitatea şi rezultatele întreprinderii.
Bilan ul unit ilor patrimoniale care desf şoar activit iţ ăţ ă ă ăţ
economice cuprinde toate elementele de activ şi pasiv grupate după
destina ie şi respectiv provenien a lor.ţ ţ ACTIVUL BILAN ULUIŢ cuprinde
urm toarele grupe principale de elemente:ă
207Activele imobilizate (imobiliz ri necorporale; imobiliz riă ă
corporale; imobiliz ri financiareă );
208Activele circulante (stocuri, crean e, titluri de plasament,ţ
disponibilit i şi alte valoriăţ );
209Conturile de regularizare - activ (cheltuielile înregistrate în avans);
210Primele de rambursare a obliga iunilorţ .
PASIVUL BILAN ULUIŢ cuprinde urm toarele grupe principale deă
elemente:
211Capitalurile proprii (capitalul social sau individual, primele legate de capital,
rezervele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul
exerci iuluiţ );
212Provizioanele;
213Datoriile (împrumuturi şi datorii asimilate, furnizori şi conturi
asimilate, datorii în legatur cu personalul, datorii fa deă ţă
bugetul statului, datorii privind asigur rile sociale, creditori şi alteă
datorii);
214Conturile de regularizare - pasiv (veniturile înregistrate în avans, subven iileţ
pentru investi iţ i).
Elementele patrimoniale în bilan sunt sistematizate pornind de laţ
conturi, pe grupe, capitole, posturi, dup criteriul lichidit ii activului şi aă ăţ
exigibilit ii pasivului, astfel: posturile de activ sunt aşezate în ordineaăţ
cresc toare a lichidit iiă ăţ (de la cele mai pu in lichide - cum este cazulţ
activelor imobilizate, la disponibilit ile b neşti ca form de lichiditateăţ ă ă
absolută), iar în pasiv posturile sunt dispuse de la cele mai pu in exigibileţ (de la
capital - ultimul cont care se închide in cazul lichid rii patrimoniuluiă , la datoriile
curente).
Atât activul cât şi pasivul bilan ier suport un ţ ă dublu criteriu de ordonare:
215criteriul major: pentru active, natura lor economic , iar pentru elementeleă
de pasiv, natura lor juridic ;ă
216criteriul minor: pentru active, lichiditatea (cresc toareă ) a acestora, iar pentru
elementele de pasiv, exigibilitatea lor (cresc toareă ).
Structura bilan ului o stabileşte Ministerul Finan elor la sfârşitulţ ţ
fiec rui an financiar.ă
B) CONTUL DE “PROFIT ŞI PIERDERE” reprezint o recapitula ie aă ţ
veniturilor şi a cheltuielilor, dup cum urmeaz :ă ă
217Venituri din exploatare;
218Cheltuielile activit ii de exploatare;ăţ
219Rezultatul activit ii de exploatare;ăţ
220Venituri financiare;
221Cheltuieli financiare;
222Rezultatul activit ii financiare;ăţ
223Venituri extraordinare;
224Cheltuieli extraordinare;
225Rezultatul opera iunilor ţ extraordinare;
226Venituri totale;
227Cheltuieli totale;
228Rezultatul brut al exerci iului;ţ
229Impozitul pe profit;
230Rezultatul net al exerci iului.ţ
Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din
rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la începutul anului. În situa ia înţ
care au fost efectuate înregistrari prin creditul conturilor de cheltuieli
sau prin debitul conturilor de venituri, datele sunt reprezentate de
soldurile conturilor de venituri şi cheltuieli înainte de a fi transferate
asupra contului de rezultate finale, cumulate de la începutul anului.
Veniturile sunt preluate din balan a de verificare, suma veniturilor dinţ
contul de “Profit şi pierdere” este egal cu rulajul creditor cumulat ală
conturilor de venituri sau rulajul creditor cumulat corectat.
Cheltuielile sunt preluate din rulajul debitor cumulat al conturilor de cheltuieli,
corectat dac este cazul cu unele sume înregistrate în credit.ă
Contul de “Profit şi pierdere” are un con inut îndeosebi economic,ţ
deoarece ofer informa ii asupra activit ii de produc ie, comerciale sauă ţ ăţ ţ
financiare a unit ii patrimoniale prin dimensiunea veniturilor,ăţ
cheltuielilor, rezultatelor pe care le genereaz .ă
În prezentarea contului de “Profit şi pierdere” sunt conturate dou modele deă
expunere a cheltuielilor şi veniturilor: unul ce ia în considereare natura
economică a acestora, altul ce pleac de la func iunile sau activit ile uneiă ţ ăţ
întreprinderi (de la destina ia veniturilor şi cheltuielilorţ ).
Ca formă, contul de “Profit şi pierdere “ se poate prezenta:
231tablou bilateral sau form de contă (schema orizontală);
232listă (schema verticală).
233In ambele cazuri, cheltuielile şi veniturile sunt grupate în trei
categorii:
234din exploatare;
235financiare;
236extraordinare.
C) NOTELE EXPLICATIVE LA SITUA IILE FINANCIARE ANUALEŢ
au ca obiective principale completarea şi explicarea datelor înscrise în bilan şi înţ
contul de “Profit şi pierdere” şi con ineţ informa ii cu privire laţ situa iaţ
patrimonial şi financiar , la rezultatele aferente exerci iului încheiată ă ţ
cum sunt:
237repartizarea profitului (anexa 1);
238situa ia stocurilor şi a produc iei în curs de execu ieţ ţ ţ (anexa 2);
239situa ia crean elor şi datoriilorţ ţ (anexa 3);
240situa ia altor provizioaneţ (anexa 4);
241date informative (anexa 5a);
242pl i restanteăţ (anexa 5b);
243impozitele, taxele şi alte obliga ii datorate şi v rsateţ ă (anexa 5c);
244situa ia activelorţ imobilizate (anexa 6):
A. Valori brute
B. Amortiz riă
C. Ajust riă pentru depreciere alte informa ii privind regulile şi metodeleţ
contabile utilizate şi date complementare (anexa 7).
a) Repartizarea profitului cuprinde aloc ri din profitul exerci iului în curs,ă ţ
la rezerve, fondul de participare a salaria ilor la profit, fondul deţ
dezvoltare, surse proprii de finan are, dividende de pl tit etc., precum şiţ ă
profitul r mas nerepartizat.ă
b) Situa ia stocurilor şi a produc iei în cursţ ţ con ine dateţ
referitoare la dinamica stocurilor de materii şi materiale, a obiectelor de
inventar, produc iei neterminate, stocurilor la ter i, animalelor,ţ ţ
m rfurilor, ambalajelor şi a totalului stocurilor.ă
c) Situa ia creantelor şi datoriilorţ se refer la informa ii cum sunt:ă ţ
245crean eţ din active imobilizate;
246crean e din active circulante;ţ
247cheltuieli înregistrate în avans;
248total crean e;ţ
249datorii bancare;
250datorii fiscale şi sociale;
251datorii comerciale;
252datorii în legatur cu personalul;ă
253alte datorii;
254venituri înregistrate în avans;
255total datorii.
d) Situa ia altor provizioaneţ pune la dispozi ie date referitoare laţ
mişcarea balan iera a provizioanelorţ (sold la începutul anului; cheltuieli privind
provizioanele constituite; veniturile din provizioanele diminuate sau anulate; sold la
sfârşitul anului) pe categorii de provizioane, total provizioane.
e) Date informative ofer date cu privire la:ă
256rezultatele ob inute;ţ
257evolu ia indicatorilorţ (nr. salaria ilor, salarii brute, veniturile,ţ
exporturi, imobiliz rile corporale comparativ cu anul precedă ent);
258evolu ia creditelor, aloca iilor bugetare;ţ ţ
259investi iile str ine. ţ ă
f) Pl ile restanteăţ prezint volumul angajamentelor neonorate laă
termen, atât pe structură (furnizori, creditori etc.), cât şi pe vechime şi
activitate (curent şi investi iiă ţ ).
g) Situa ia impozitelor şi taxelor datorate şi v rsateţ ă oferă
informa ii referitoare la corela iile unit ii patrimoniale cu bugetul statuluiţ ţ ăţ
şi bugetele locale.
Pentru fiecare categorie de impozite şi taxe se fac raport ri privindă
sumele datorate, sumele v rsate efectiv, sumele r mase de v rsat şiă ă ă
eventual sumele v rsate în plus.ă
h) Situa ia activelor imobolizateţ red mişcarea activeloră
imobilizate (necorporale, corporale, financiare si pe total) tot sub forma
balan iera şi în valoare brut , a amortiz rilor aferente, precum şi aţ ă ă
ajust riă lor pentru depreciere.
i) Alte informa iiţ privind regulile şi metodele contabile se refer la: ă
260metodele de evaluare aplicate pentru diferitele posturi din bilan ;ţ
261metodele utilizate pentru calculul amortismentelor şi provizioanelor;
262motivele pentru care unele posturi din bilan şi din contul deţ “ Profit şi
pierdere” nu sunt comparabile de la un exerci iu la altul;ţ
263alte informa ii pe care unitatea le consider semnificative.ţ ă
D) Odat cu bilan ul, cu contul de “ Profit si ă ţ pierdere” şi cu notele
explicative la situa iile financiare anuale simplificate, unit ile patrimonialeţ ăţ
depun raportul de gestiune. Acesta con ine în principal:ţ
264prezentarea situa iei unit ii patrimoniale şi evolu ia sa previzibil ;ţ ăţ ţ ă
265elemente deosebite intervenite în activitatea unit ii patrimoniale dupăţ ă
încheierea exerci iului;ţ
266participa iile de capital la alte unit i;ţ ăţ
267activitatea şi rezultatele de ansamblu a sucursalelor, filialelor şi
altor subunit i proprii;ăţ
268activitatea de cercetare-dezvoltare;
269alte referiri cu privire la activitatea desf şurat care sunt considerateă ă
necesare a fi înscrise în raportul de gestiune.
4. NORME DE ÎNTOCMIRE, CERTIFICARE,
VERIFICARE SI ANALIZ A BILAN ULUIĂ Ţ
CONTABIL
Ministerul Finan elor emite norme de întocmire şi centralizare aţ
bilan ului contabil în fiecare anţ , dar legea de baz care reglementează ă
întocmirea, verificarea şi certificarea bilan ului este ţ Legea Contabilit iiăţ
82/1991. Aceasta lege este completat cu prevederile ă Legii 31/1990 privind
societ tile comercialeă , republicat , precum şi a ă OMFP 1752/2005.
Legea Contabilit ii 82/1991 reglementeaz regimul legal al bilan uluiăţ ă ţ
contabil în cadrul capitolului IV, care prevede la art.27 ca “Bilan ul contabilţ
se întocmeşte obligatoriu anual, precum şi în situa ia fuziunii sauţ
încet rii activit ii.ă ăţ ” Bilan ul mai poate fi întocmit la cererea Adun riiţ ă
Generale a Ac ionarilor sau a Consiliului de Administra ie. ţ ţ Întreprinderile cu
capital de stat îl întocmesc şi trimestrial.
Agen ii economici prev zu i la ţ ă ţ art.1 din Legea Contabilit ii nr.82/1991,ăţ
au obliga ia s întocmeasc şi s depun bilan ul contabil la direc iileţ ă ă ă ă ţ ţ
generale ale finan elor publice şi controluluiţ financiar de stat jude ene,ţ
respectiv, a municipiului Bucureşti sau la administra iile financiare aleţ
sectoarelor, potrivit prevederilor hot rârilor guvernului.ă
La întocmirea bilan ului contabil se au în vedere regulile cu caracterţ
general prev zute în capitolul IV din Legea Contabilit ii nr.82/1991,ă ăţ
precum şi Preciz rile privind m surile referitoare la închidereaă ă
exerci iului financiar aprobate expres prin Ordinul Ministeruluiţ
Finan elor.ţ
Regiile autonome şi societ ile comerciale care au în subordineăţ
subunit i sau filiale în ar , vor verifica şi centraliza balan ele deăţ ţ ă ţ
verificare a conturilor sintetice, întocmind bilan ul contabil centralizat alţ
regiei sau societ ii.ăţ
Societ ile comerciale, care au în subordine sucursale şi filiale careăţ
desf şoar activitate şi au sediul înă ă str in tate vor evalua, în lei, rulajeleă ă
şi soldurile exprimate în valut , din balan ele de verificare a conturiloră ţ
sintetice transmise de acestea, la cursul valutar din ultima zi a lunii
decembrie a anului pentru care se închide bilan ul şi se vor centraliza cuţ
balan a de verificare întocmit pentru opera iunile economico-financiareţ ă ţ
desf şurate în ar .ă ţ ă
În vederea alinierii la nomenclatorul activit ilor Uniunii Europene, înăţ
formularul de bilan , agen ii economici vor înscrie, pe lâng codul deţ ţ ă
ramur din nomenclatorul prev zut de Ministerul Finan elor şi codulă ă ţ
privind clasificarea activit ilor din economia na ionalăţ ţ ă (CAEN).
Bilan ul contabil anual precum şi raportul de gestiune, seţ
semneaz de administratorul unit ii şi de conduc torulă ăţ ă
compartimentului financiar-contabil, iar în lipsa acestora de c treă
înlocuitorii lor de drept.
Administratorul unit ii şi conduc torul compartimentului financiarăţ ă
contabil poart r spundereaă ă (potrivit legii), asupra realit ii şi exactit iiăţ ăţ
datelor cu privire la situa ia patrimoniului şi realiz rii indicatorilorţ ă
economico-financiari raporta i prin bilan ul contabiţ ţ l.
Conduc torul compartimentului financiar contabil are obliga ia să ţ ă
verifice respectarea prevederilor din Normele Metodologice privind
întocmirea, verificarea şi centralizarea bilan urilor contabile, asigurareaţ
respect rii corela iilor dintre indicatorii din formulare, urm rindă ţ ă
realitatea datelor ce se raporteaz prin bilan ul contabil.ă ţ
Potrivit art. 29 din Legea Contabilit ii, bilan urile contabile sunt supuseăţ ţ
verific rii şi certific rii de c tre cenzori, contabili autoriza i sau exper iă ă ă ţ ţ
contabili, dup ă caz.
Sunt supuse verific rii şi certific rii, bilan urile contabile aleă ă ţ
societ ilor comerciale şi ale altor unit i patrimoniale care, potrivit legii,ăţ ăţ
statutelor sau contractelor de asociere au obliga ia s aib cenzori. ţ ă ă În
cazul intreprinderilor mici sau mijlocii, bilan urile contabile nu sunt supuseţ
verific rii si certific rii de c tre exper i contabili sau contabili autoriza i,ă ă ă ţ ţ
conducerea unit ii având întreaga r spundere pentru corecta alc tuireăţ ă ă
a bilan ului.ţ
Prin verificarea şi certificarea bilan urilor se confirm dac acesteaţ ă ă
dau o imagine fidel , clar şi complet a patrimoniului, situa ieiă ă ă ţ
financiare şi a rezultatului exerci iului. ţ În acest scop, pe baza verific rilor dină
cursul anului, precum şi a altor elemente apreciate ca fiind necesare se
întocmeşte un raport din care s rezulte, în principal, urm toarele:ă ă
270dac bilan ul contabil concord sau nu cu registrele contabile;ă ţ ă
271dac registrele de contabilitate sunt inute în conformitate cuă ţ
reglement rile în vigoare;ă
272respectarea cu buna credin a regulilor privind evaluareaţă
patrimoniului şi a celorlalte norme şi principii contabile.
Bilan ul contabil poate fi certificat f r rezerve, cu rezerve sau seţ ă ă
refuz certificarea acestuia. Motivele certific rii cu rezerve sau refuzulă ă
de certificare se men ioneaz în raport.ţ ă
Dup aprobarea bilan ului de Adunarea Generală ţ ă (în cazul bilan uluiţ
anual), acesta împreun cu raportul cenzorilor este transmis pân la data deă ă
15 aprilie a anului urm tor la Direc iile Generale ale Finan elor Publiceă ţ ţ
jude ene şi a municipiului Bucureşti, în vederea verific rii şi centraliz rii.ţ ă ă
Dup verificare un exemplar se depune la Registrul Comer ului şi oă ţ
sintez a bilan ului propriu-zis şi a contului de “Profit şi pierdereă ţ ” este
transmis spre publicare în Monitorul Oficial în cazul întreprinderilor mariă
sau într-o publica ie de larg circula ie pentru întreprinderile mijlocii.ţ ă ţ
Publicarea bilan ului se poate face într-o form simplificat . Unit ileţ ă ă ăţ
patrimoniale mici sau mijlocii pot întocmi bilan ul contabil, în formţ ă
simplificat , în timp ce unit ile patrimoniale mari au obliga ia să ăţ ţ ă
întocmeasc bilan ul contabil sub form dezvoltat , considerat “ bazaă ţ ă ă ă
“.
Termenele pentru depunerea bilan ului contabil sunt urmatoareleţ :
273pân la 10 martieă , declara iile agen ilor economici care nu auţ ţ
desf şurat activitate de la data înfiin rii p n la 31 decembrie aă ţă ă ă
anului pentru care se încheie bilan ul;ţ
274pân la 31 martieă , agen ii economici care, potrivit prevederilorţ
Ordinului Guvernului sunt grupa i în categoria contribuabililorţ
mici;
275pân la 15 apră ilie, agen ii economici care, potrivit prevederilorţ
O.G. sunt grupa i în categoria contribuabililor mari.ţ
Termenele enumerate mai sus vor fi respectate şi de unit ile cuăţ
personalitate juridic din sectorul cooperatist şi obştesc, care desf şoară ă ă
activităţi economice.
Eventualele erori constatate în contabilitate, dup aprobarea şi depunereaă
bilan ului contabil vor fi corectate în anul în care acestea se constat ,ţ ă
bilan urile contabile ale exerci iilor anterioare nemaiputând fiţ ţ
modificate.
Nedepunerea bilan urilor contabile sau dup caz a declara iilor, laţ ă ţ
termenele prev zute în normele metodologice, precum şi prezentareaă
unor bilan uri necorelate, cu con inut eronat, costituie contraven ie şi seţ ţ ţ
sanc ioneaz conform prevederilor O.G. emis în acest scop.ţ ă
Bilan ul contabil anual se p streaz în arhiva intreprinderii timp deţ ă ă
50 de ani, date fiind implica iile patrimoniale şi reglement rile care seţ ă
solu ioneaz pe baza informa iilor cuprinse în bilan .ţ ă ţ ţ
5. ÎNTOCMIREA BILAN ULUIŢ
Pentru întocmirea bilan ului contabil se utilizeaz datele existente înţ ă
balan a de verificare final a conturilor sintetice, puse de acord cu celeţ ă
din balan a conturilor analitice.ţ
Opera iunea de completare a bilan ului const în prelucrarea şiţ ţ ă
transcrierea datelor din balan a de verificare final şi din bilan ulţ ă ţ
exerci iului anterior. ţ
În formularul de bilan propriu-zis se înscriu soldurile debitoare aleţ
conturilor care reflect elementele patrimoniale de activ, precum şiă
soldurile creditoare ale conturilor destinate urm ririi elementeloră
patrimoniale de pasiv, f cându-se dup caz anumite grup ri, însum ri,ă ă ă ă
rectific ri ale lor.ă
Elementele patrimoniale de activ se înscriu în bilan la valoarea de intrareţ
în patrimoniu (contabilă) pus de acord cu rezultatul inventarierii în sensulă
diminu rii ei cu amortiz rile şi ă ă ajust riă le pentru depreciere, care poate fi denumită
valoare net .ă
Elementele patrimoniale de pasiv se consemneaz în bilan la valoarea deă ţ
intrare, iar provizioanele constituie posturi bilan iere distincte.ţ
Un num r relativ redus de conturi sintetice au posturiă
corespondente în bilan . Acestea se completeaz prin înscriereaţ ă
soldurilor finale pe care le au conturile corespondente. De exemplu:
“Furnizori-debitori” (409), “ Decont ri cu asocia ii privind capitalul” (456),ă ţ
“Rezultatul exerci iului” (121), “Repartizarea profitului” (129) ţ etc.
O alt grup de conturi de activ con ine conturi ce au posturiă ă ţ
corespondente în bilan , îns elementele patrimoniale care le reflectţ ă ă
sunt supuse uzurii şi/sau deprecierii, fapt pentru care posturile bilan iereţ
se completeaz prin sc derea din soldurile debitoare ale conturiloră ă
respective a soldurilor finale creditoare ale conturilor corespunz toareă
de amortiz ri şi/ sau ă ajust ri pentru depreciereă . De exemplu, perechile de
conturi: „Construc ii” (21ţ 2) şi „Amortizarea construc iilor” (2812)ţ sau “Imobiliz riă
corporale în curs de execu ieţ ” (231) şi “Ajust riă pentru deprecierea imobiliz riloră
în curs de execu ieţ ” (293).
O alt grup distinct de conturi de pasiv o constituie cele care seă ă ă
înscriu în bilan prin gruparea şi însumarea soldurilor creditoare de laţ
mai multe conturi. De exemplu: „Rezerve legale” (1061), “Rezerve statutare”
(1063) şi “Alte rezerve” (1068) care formeaz postul ă “Rezerve”; “Prime de
emisiune” (1041), “ Prime de fuziune/ divizare” (1042), “ Prime de aport” (1043), “
Prime de conversie a obliga iunilor în ac iuniţ ţ ” (1044) constituie postul “Prime legate
de capital” etc.
O categorie distinct de conturi o constituie cele de activ care înă
vederea înscrierii lor în posturi bilan iere se grupeaz câte douţ ă ă sau trei
conturi ce reflect elemente patrimoniale distincte, iar din totalul solduriloră
debitoare se scade totalul soldurilor creditoare ale conturilor de
amortiz ri şi/sau ă ajust rile pentru depreciereă aferente. De exemplu: “Cheltuieli
de constituire şi de cercetare–dezvoltare”, post în componen a c ruia suntţ ă
incluse soldurile conturilor: “Cheltuieli de constituire” (201), “Cheltuieli de
cercetare si dezvoltare” (203), “Amortizarea cheltuielilor de constiture” (2801),
“Amortizarea cheltuielilor de cercetare si dezvoltare” (2803) şi “Ajust ri ă pentru
deprecierea cheltuielilor de dezvoltare” (2903).
Se poate considera o categorie distinct şi specific de conturi celeă ă
încadrate în grupele 42-45 din planul de conturi, pentru care atât în
activ cât şi în pasiv se g seşte câte un post bilan ier cu denumirea ă ţ “Alte
creanţe” şi respectiv “Alte datorii”. La aceste posturi se înscriu în general aceleaşi
conturi, dup cum prezint solduri finale debitoare şi respectivă ă
creditoare, dintre care se amintesc conturile privind personalul,
asigur rile sociale, protec ia social , bugetul statului, alte organismeă ţ ă
publice, decont ri în cadrul grupului şi conturi asimilate celor de maiă
sus, f r vreo compensare între ele.ă ă
Pentru contul de “Profit si pierdere” datele necesare sunt preluate din ultima
balan a de verificare, numai c în acest caz sunt preluate rulajeleţ ă
cumulate ale conturilor de venituri şi cheltuieli, adic se prezint oă ă
mişcare, o realizare cumulat a veniturilor şi cheltuielilor şi a rezultateloră
financiare pe anul respectiv.
Celelalte note explicative la situa iile financiare anuale ţ se întocmesc în baza
datelor din bilan şi a soldurilor analitice din ultima balan de verificare.ţ ţă
Datorit caracterului complex al lucr rilor impuse de întocmireaă ă
bilan ului perioada de elaborare a acestuia este lung , termenul limitţ ă ă
de publicare oficial în Monitorul Oficial fiind 15 aprilie pentru exerci iulă ţ
anterior.
6. ANALIZA ACTIVIT II ĂŢ
ECONOMICO-FINANCIARE PE BAZA
BILAN ULUI CONTABILŢ
Intocmirea bilan ului contabil pe lâng func ia de generalizare aţ ă ţ
datelor are ca scop elaborarea unui document în baza c ruia s se facă ă ă
analiza urm toarelor aspecte:ă
276realiz rii indicatorilor în compara ie cu bugetul de venituri şiă ţ
cheltuieli pe anul respectiv şi cu anul de bază (anul precedent).
Acesta se numeşte analiz dinamic .ă ă
277identificarea unor resurse financiare posibile pentru dezvoltarea activit ii.ăţ
Analiza activit ii firmei în baza bilan ului este obligatorie.ăţ ţ
Compartimentele de contabilitate ale unit ilor patrimoniale nu pot depuneăţ
bilan ul contabil la Direc ia General a Finan elor Publice decât înţ ţ ă ţ
condi iile în care Adun rile Generale ale Ac ionarilor, Consiliile deţ ă ţ
Administra ie, conducerea executiv a unit ii au analizat situa iaţ ă ăţ ţ
patrimonial a firmei şi au întocmit în acest scop, un proces-verbal deă
concluzii şi m suri. Un exemplar din ă procesul-verbal de analiz a bilan uluiă ţ
contabil se depune odat cu celelalte formulare din darea de seamă ă
contabil .ă
În cadrul firmei analiza activit ii economico-financiare pe bazaăţ
bilan ului contabil este realizat pe urm toarele nivele:ţ ă ă
278conducerea executiv ;ă
279Consiliul de Administra ie;ţ
280Adunarea General a Ac ionarilor.ă ţ
Analiza pe baz de bilană ţ are în vedere urm toarele aspecte:ă
281analiza indicatorilor de performan ;ţă
282analiza indicatorilor de eficien ;ţă
283analiza indicatorilor de lichiditate;
284analiza indicatorilor de îndatorare (solvabilitate);
285analiza indicatorilor ac iunilor şi dividendelor.ţ
6.1 ANALIZA INDICATORILOR
DE PERFORMAN .ŢĂ
Indicatorii de performan ocupa un loc central în cadrul analizeiţă
financiare şi constau în calcularea şi interpretarea ratei rentabilit iiăţ
capitalurilor totale utilizate sau a activelor nete (R).
UTILIZATE TOTALE CAPITALURI
PROFITULNETE ACTIVE TOTAL
PROFITULÃTIIRENTABILIT RATA
=
==
Analiza performan elor întreprinderii se extinde cu ajutorul uneiţ
piramide de forma indicatorilor primari, secundari şi ter iari.ţ
Indicatori primari: 100
utilizate totaleCapitaluri
exploataredin Profitul1
×=R
Indicatori secundari: 100
afaceri de Cifra
exploataredin Profitul2
×=R
sau
100utilizate totaleCapitaluri
afaceri de Cifra2
×=R
Indicatori ter iari:ţ 100
afaceri de Cifra
vânzãriiCostul3
×=R
sau
100fixe Active
afaceri de Cifra3
×=R
sau
100circulante Active
afaceri de Cifra3
×=R
6.2 ANALIZA INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ
Eficien a activit ii agen ilor economici este apreciat prinţ ăţ ţ ă
indicatorii de eficien care au la baz procesul de transformare aţă ă
capitalurilor circulante pe un circuit de forma: Bani-Marf -Bani.ă Aceşti
indicatori exprim num rul mediu de zile aferent fiec rei faze a cicluluiă ă ă
economic sau durata medie în zile a unei rota iiţ , pe elemente ale capitalului
circulant. Cu cât procesul de transformare al capitalurilor circulante este mai eficient, cu
atât riscul de a investi în activitatea respectiva este mai mic. Creşterea duratei totale
a procesului de transformare a capitalurilor circulante determină
urm toarele riscuri:ă
286afectarea moral a calit ii materiilor şi materialelor;ă ăţ
287realizarea unor produse care nu pot fi vândute;
288creştera costurilor indirecte, în primul rând a celor cu stocarea;
289creşterea costurilor finale ale produselor finite;
290diminuarea profitului;
291creşterea cererii ac ionarilor pentru dividende cât mai mari, ţ
Indicatorii de eficien sunt:ţă
a) 036
prime materii deizitiilor C/val./ach
orfurnizoril platapentru Creditecreditelor a platã de medie Durata ×=
b)
360materiale si materii deizitiilor C/val./ach
materiale si materii de Stocuriormaterialel si materiilor a stocare de medie Durata ×=
c)
360anun -într vândutefinite produselor Costul
aneterminat productie de Stocuriexecutie de cursîn produselor a stocare de Durata ×=
d)
360anun -într vândutefinite produselor Costul
finite produse de Stoc finite produselor a stocare de medie Durata ×=
e)
360anun -într vândutefinite produselor Valoarea
Clienticlientilor a încasare de medie Durata ×=
6.3 ANALIZA INDICATORILOR DE LICHIDITATE
Pentru un agent economic s poata func iona are nevoie de lichidit i,ă ţ ăţ
iar dimensiunea relativ a acestora este apreciat prin nivelul umoră ă
indicatori care se calculeaz pe bazaă bilan ului contabil. ţ
În practic se folosesc urm toarele ă ă indicatori de lichiditate:
a) 100× =ΕΝΤΕ
CIRCULANTE PASIVE
CIRCULANTE ACTIVECURIILICHIDITAT RATA
Valoarea optim a acestui indicator este de la 2 la 1.ă
b) CIRCULANTE PASIVE
STOCURI - CIRCULANTE ACTIVE ACID TESTUL =
Valoarea optima a acestui indicator este de la 1 la 1.
c)
CASH
CIRCULANTE PASIVEILORLICHIDITATRAPIDEA IRECUPERARIRATA =
6.4 ANALIZA NIVELULUI DE ÎNDATORARE SAU DE
SOLVABILITATE.
În contabilitate pentru caracterizarea gradului de solvabilitate se utilizează
indicatori cum sunt:
a) Propor ia activelor nete în capitalul ac ionarilorţ ţ
100oractionaril leCapitaluri
neteactivelor Totalul N. A. P. ×=
b) Raportul “ Gearing” în urm toarele variante:ă
100ORACTIONARIL CAPITALUL
TOTALE CREDITE datoriei Rata ×=
100TOTALE CAPITALURI
LUNG TERMEN PE CREDITE 2GEARING RAPORTUL ×=
Valoarea optim 40% (maxim ).ă ă
100TOTALE CAPITALURI
ORACTIONARIL CAPITALUL3GEARING RAPORTUL ×=
Valoarea optim 60% (minim).ă
6.5 ANALIZA INDICATORILOR UNITARI: A AC IUNILOR ŞI A DIVIDENDELORŢ
Aceast latur a analizei prezint interes pentru ac ionari şi are laă ă ă ţ
baz informa iile din contul de “Profit şi pierdă ţ ere”.
Pentru analiza ac iunilor şi dividendelor sunt folosi i urm toriiţ ţ ă
indicatori:
a) emise actiuni de Nr.
netProfit actiune o la revine carenet Profitul =
b) emise actiuni de Nr.
plãtit de eDividendelactiuneper Dividendul =
c) plãtit de Dividende
net Profitulordividendel a acoperire de aCapacitate =
Valoarea minim a acestui indicator este de 2.5 ori.ă
7. CONCEPTUL DE RENTABILITATE. RATA DE EXPRIMARE A RENTABILIT IIĂŢ
Rentabilitatea este un indicator sintetic calitativ important, care exprimă
capacitatea unei firme de a ob ine venit net. Altfel spus rentabilitateaţ
poate fi definit caă capacitatea întreprinderii de a produce un surplus peste nivelul
cheltuielilor. Rentabilitatea reprezint capacitatea firmelor de a produce profit.ă
Masa profitului reprezint expresia absolut a rentabilit ii.ă ă ăţ
Rentabilitatea reflecta marja de venituri care dep şeste cheltuielile, iară
în expresii relative ea trebuie sa apar întotdeauna supraunitar . ă ă
Rentabilitatea poate fi eviden iat în diferite moduri prin combinarea aţ ă
trei factori:
292rezultatele ob inute; ţ
293mijloacele utilizate;
294activitatea.
Din combinarea celor trei factori pot apare doua tipuri de rela iiţ :
295raportul dintre rezultate şi mijloacele folosite;
296raportul dintre rezultate şi activitate.
Rentabilitatea capitalurilor exprim eficien a utiliz rii capitaluriloră ţ ă
plasate în afacerea economic respectiv raportul dintre masa profituluiă
şi capitalul utilizat.
100UTILIZAT CAPITAL
PROFITULLORCAPITALURI ATEARENTABILIT ×=
Rentabilitatea economică este rentabilitatea prin intermediul c reia seă
exprim eficien a existen ei şi folosirii activelor economice, rat careă ţ ţ ă
este dat de raportul dintre profit şi activele economică e.
100×=ECONOMICE ACTIVELE
PROFITULECONOMICA ATEARENTABILIT
Rentabilitatea financiară este generic exprimat de raportul dintreă
rezultatele nete şi fondurile proprii.
100×=PROPRII FONDURILE
NETPROFITULFINANCIARA ATEARENTABILIT
8. CAPACITATEA DE PLAT . SOLVABILITATEA.Ă
LICHIDITATEA. BONITATEA.
Capacitatea de plată a agentului economic este posibilitatea de a-şi stinge
integral şi la termen obliga iile de plat devenite exigibile fa deţ ă ţă
furnizori, salaria i, bugetul de stat, b nci sau al i creditori cu mijloaceţ ă ţ
b neşti de care dispuneă (proprii, atrase, împrumutate). Capacitatea de plat esteă
corespunz toare atunci când totalitatea mijloacelor b neşti sunt egaleă ă
sau mai mari decât cuantumul pl ilor exigibile. Ea se poate ob ine prinăţ ţ
corelarea termenelor de plat cu termenele de încasare a m rfurilor,ă ă
deîincasare a debitelor şi a altor crean e.ţ
Din punct de vedere static capacitatea de plat reprezint o stare deă ă
echilibru între mijloacele de plat disponibile şi obliga iile de plată ţ ă
exigibile.
Din punct de vedere dinamic capacitatea de plat reprezint starea deă ă
echilibru între fluxurile monetare de intrare şi iesire, adic întreă
încas rile agentului economic.ă
Solvabilitatea este capacitatea firmei de a pl ti la scaden datoriile fa deă ţă ţă
creditorii s i. Un agent economic este solvabil când suma activelor saleă
investite în mijloace fixe, active circulante, crean e certe, resurseţ
b neşti este mai mare sau cel pu in egal cu totalul pasivuluiă ţ ă
reprezentând obliga ii fa de parteneri, salaria i, bugetul statului,ţ ţă ţ
banc . ă
Un agent economic poate fi solvabil chiar dac la un moment dat nu areă
capacitate de plat . Lipsa capacit ii de plat şi a lichidit ilor financiareă ăţ ă ăţ
pot fi temporare dac se bazeaza pe o solvabilitate cert a agentuluiă ă
economic. Pentru agentul economic solvabilitatea se asigur numai prină
desf şurarea unei activi i eficiente din care se ob ine profit. Dacaă ăţ ţ
activitatea nu este profitabil pierderile din patrimoniu duc la starea deă
insolvabilitate.
Solvabilitatea patrimonial ă este un indicator care se determin prină
raportarea capitalului social la totatul elementelor patrimoniale, inclusiv
capitalul social.
100PS ×+
=SOCIAL CAPITALULCREDITEDINECONSTITUITLE PATRIMONIA ELEMENTE
SOCIALCAPITALUL
Se aprecieaz c acest indicator este pozitiv când se apropie deă ă
100%, dar nu mai pu in de 50 %.ţ
Lichiditatea
Lichiditatea financiară este capacitatea pe care o are unitatea economic de a-şiă
îndeplini la termen cu resursele sale b neşti de care dispune, obliga iileă ţ
de plat . Ea reflect raportul supraunitar dintre mijloacele de plat şiă ă ă
datoriile exigibile. Lichiditatea financiar se m soara cu ajutorulă ă
coeficientului de lichiditate imediat , care se calculeaza astfel:ă
100I
C ×=eligibilePlatile
eimprumutatsipropriitibanestilitaDisponibi
Se aprecieaz c activitateaă ă este bun când coeficientul de lichiditateă
imediat este peste 100%, deoarece atunci arat cu cât încas rileă ă ă
dep şesc pl ile, iar dac este sub 100% eviden ieaz o activitateă ăţ ă ţ ă
nesatisf c toare deoarece încas rile sunt sub nivelul pl ilor. La agen iiă ă ă ăţ ţ
economici lipsa de lichiditate se manifest prin pl i restante fa deă ăţ ţă
furnizori, bugetul statului, b nci.ă
Lichiditatea patrimonială este un alt indicator ce se determin ca raport întreă
componentele patrimoniale active care se pot transforma în timp scurt
în mijloace b neştiă (disponibilit i in conturi la b nci şi în cas , titluri deăţ ă ă
credit, ac iuni, obliga iuni, cambii, cantit i de materiale, materii primeţ ţ ăţ
etc.) şi elemente patrimoniale de pasiv de asemenea pe termen scurt (credite bancare cu
scaden pe termen scurt, furnizori, salarii, impoziteţă ).
100.PL ×
∑∑
=T.SpescadentacupasivdelepatrimoniaComponente
activdelepatrimoniaElemente
Bonitatea financiară este o formă a încrederii pe care o prezint o persoană ă
juridic sau fizic în momentul solicit rii unui credit, de asemenea este oă ă ă
situa ie economico-financiar a celui ce solicit credite, garan ia pe careţ ă ă ţ
o reprezint un agent economic sau un cet ean c va rambursa laă ăţ ă
scaden creditul solicitat. Bonitatea financiar se apreciaz pe bazaţă ă ă
bilan ului contabil şi a indicatorilor cu care se exprim calitateaţ ă
activit ii economico-financiare, a indicatorilor datoriei interne sau/şiăţ
externe.
Bonitatea presupune rentabilitate şi promptitudine în stingerea obliga iilorţ
şi are importan atât în rela iile economico-financiare interne, dar maiţă ţ
ales în cele externe.
9. PRINCIPALELE CATEGORII DE ÎNREGISTR RIĂ
CONTABILE ÎNTR-O ÎNTREPRINDERE
9.1. INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA CLIEN ILORŢ
Rela iile unit ilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice,ţ ăţ
conduc la crean e şi datorţ ii. Cea mai mare parte a crean elor agen ilorţ ţ
economici sunt legate direct de exploatare, adic din acel domeniu careă
face obiectul principal al func ion rii lor. Crean ele fa de clien i rezultţ ă ţ ţă ţ ă
ca urmare a vânz rii produc iei, respectiv ă ţ a realiz riă i lucr rilor şi aă
serviciilor şi au în contrapartid venituri din exploatare.ă
Crean ele ţ înteprinderii fa de clien i ei îşi au izvorul în schimbul deţă ţ
consim mânt concretizat într-o comand ferm din partea clientului şiţă ă ă
acceptat de c tre produc tor sau având ca baz contractele încheiate.ă ă ă ă
Crean ele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietateţ
pentru vânz ri şi în momentul realiz rii lor pentru lucr ri şi servicii.ă ă ă
Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livr riă i bunurilor,
respectiv în momentul realiz riă i lucr rilor sau presta iiloră ţ de servicii, moment care
corespunde cu facturarea.
Pe baza facturii, crean ele se înregistreaz în contabilitate la valoareaţ ă
de intrare în patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominal , adică ă
cu totalul de plat adic valoarea sau pre ul negociat plus TVA care seă ă ţ
va aplica doar opera iilor supuse impozit riţ ă i. In cazul în care se acordă
reduceri comerciale, valoarea nominal este dat de netul comercial, laă ă
care se va ad uga şi TVA. În situa ia în care se acord clien ilor şiă ţ ă ţ
reduceri financiare, valoarea nominal a crean ei este dat tot de netulă ţ ă
comercial, scontul acordat înregistrându-se separat ca şi o cheltuială
financiar . Scontul va reduce valoarea crean ei ini iale printr-oă ţ ţ
înregistrare ulterioar , cel mai adesea sconturile de decontare se acordă ă
ulterior printr-o factur de reducere.ă
Crean ele în devize se înregistreaz în contabilitate în lei, la cursulţ ă
de schimb în vigoare la data efectu ri opera iunilor. Diferen eleă ţ ţ de curs
valutar, între data înregistr ri crean elor în devize şi data încas ră ţ ă ii lor, se
înregistreaz ca şi venituri sau cheltuieli financiare, dup cum diferen eleă ă ţ
sunt favorabile sau nefavorabile.
Dup perioada de timp la care se refer , crean ele şi datoriile seă ă ţ
împart în:
297crean e şi datoriţ i pe termen scurt, cu perioad de decontare mai mică ă
de un an;
298crean e şi datoriţ i pe termen mijlociu, cu o perioad de decontare între 1-ă
5 ani;
299crean e şi datoriţ i pe termen lung, cu o perioad de decontare mai mareă
de 5 ani.
Crean ele pe termen lung şi mijlociu se încadreaz în categoriaţ ă
imobiliz rilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate aleă
activit ii de portofoliu, crean e legate de participa ii, împrumuturiăţ ţ ţ
acordate pe termen lung).
Crean ele pe termen scurt sunt generate de desf şurarea activit iţ ă ăţ i
de exploatare şi crean ele asimilate, care au în contrapartid veniturile dinţ ă
exploatare şi conturile f r inciden asupra contului de rezultate şiă ă ţă
cuprind: crean e comerciţ ale; crean e din gestiunea titlurilor de plasamentţ
şi alte titluri de valori reprezentând componente ale trezoreriei; crean eţ
din decont ri în cadrul grupului şi cu asocia ii, care mai sunt denumite şiă ţ
crean e în afara grupului de exploatare.ţ
Pentru înregistrarea crean elor se folosesc conturi din clasa 4 „Conturiţ
de ter i” din care face parte şi grupa de conturi: 41 „Clien i şi conturiţ ţ
asimilate”.
Pentru evaluarea crean elor şi a datoriilor se folosesc trei metode sauţ
reguli în func ie de factorul timp la care se refer : valoarea de înscriereţ ă
cu ocazia intr riă i în patrimoniu a crean ei sau a datoriei la valoarea curentţ ă
sau contabil ; valoarea de inventar sau valoarea bilan ier .ă ţ ă
Evaluarea curent , prin aplicarea principiului nominalismului, după ă
care crean ele sunt înscrise în contabilitate la valoarea lor nominal deţ ă
rambursare, iar datoria la intrarea în patrimoniu la valoarea ei normală
de rambursare. Eventualele diferen e ce apar în timpul încas riţ ă i
crean elorţ , respectiv plăţii datoriilor, vor fi eviden iate în contabilitate înţ
conturile de cheltuieli pentru diferen ele nefavorabile, respectiv înţ
conturile de venituri pentru diferen ele favorabile.ţ
Evaluarea de inventar presupune evaluarea crean elor şi a datoriilor laţ
valoarea care se stabileşte dup valoarea de utilitate, în func ie de loc şiă ţ
de pre urile actualizate. Valoarea de inventar a crean elor tine seama deţ ţ
posibilit ile concrete de încasare şi pot exista clien i în litigiu, debitoriăţ ţ
incer i, ale c ror posibilit i de încasare sunt incerte.ţ ă ăţ
Dac vom compara valoarea de inventar cu valoarea contabil ,ă ă
putem avea trei situa iţ i:
1. Egalitate.
2. Valoarea de inventar dep şeşte valoarea contabil , dar potrivită ă
principiului pruden eiţ , deşi putem încasa mai mult, această
diferen nu o vom înregistraţă .
3. Valoarea de inventar este mai mic decât valoarea contabilă ă
Suntem nevoi i s cţ ă onstituim o ajustare pentru depreciere.
Evaluarea bilan ier se face cu respectarea principiului fidelitţ ă ăţii.
Crean ele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominal şi dinţ ă
pruden se constituie ţă o ajustare pentru depreciere, atunci când apare o pierdere
probabil . Dac să ă -a constituit ajustarea la valoarea curent atunci se va deduceă
ajustarea.
La crean ele şi datoriile exprimate în valut , evaluarea de bilan seţ ă ţ
face la cursul valutar existent.
9.1.1. STRUCTURA CREAN ELORŢ
Crean ele comerciale sunt determinate de vânz rile deţ ă
bunuri (produse, m rfuri, materiale), de prest ri de servicii şi deă ă
executarea de lucr rii c tre ter i. Aici se încadreaz clien ii şi coă ă ţ ă ţ nturile
asimilate:
411 „Clien iţ ”
4118 „Clien i incer i sau în litigiuţ ţ ”
413 „Efecte de primit de la clien i”ţ
418 „Clien i – facturi de întocmitţ ”
409 „Furnizori-debitori” (pentru avansuri pl titeă furnizorilor)
Efectele comerciale de primit reprezint drepturile de crean stabilite peă ţă
baz de cambii, bilete la ordin, trateă , waranturi, cec-uri şi alte efecte
comerciale primite de la clien i în contul crean elor. Ele reprezint formeţ ţ ă
de credit comercial acordat de unit ile patrimoniale ter ilor şiăţ ţ
instrumente de plat .ă
Cambia este titlul de credit în temeiul c ruia o persoan (emitentul) seă ă
oblig s pl teasc necondi ionat sau dispune s se pl tească ă ă ă ţ ă ă ă
necondi ionat de c tre o alt persoan , la data şi locul indicat, o sumţ ă ă ă ă
de bani, aceluia pe care cambia îl desemneaz . Cambia este de două ă
feluri.
Biletul la ordin este o cambie eliberat de c tre un debitor (tras) unuiă ă
creditor (tr g torul) prin care debitorul (trasul) se oblig s pl tească ă ă ă ă ă
necondi ionat creditorului (tr g torului) intr-un anumit loc şi la oţ ă ă
anumit dat o sum de bani.ă ă ă
se obligă
Debitorul (trasul) Creditorului (tr g torului)ă ă s pl tească ă ă necondi ionatţ
Trata este o cambie prin care o persoan fizic sau juridic în calitate deă ă ă
creditor (tr g tor), dispune unui debitor al s u (tras) s pl teasc oă ă ă ă ă ă
sum de bani unei alte persoaneă (a treia) în calitate de beneficiar, la data şi în
locul stabilit o sum de bani .ă
Cecul este un înscris solemn prin care o persoan numit tr g tor (pl titor)ă ă ă ă ă
în baza unui depozit de bani constituit în prealabil la banc devenită ă
astfel tras, d ordin s se pl teasc la o anumit dat sau la prezentareă ă ă ă ă ă
o sum determinat unei ter e persoane, în calitate de beneficiar,ă ă ţ
intervenind astfel trei p r i. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri dină ţ
carnetele cu limit de sum ca instrument de decontare, cecuri deă ă
decontare în numerar a banilor de la banc , cecuri de c l torie si altele.ă ă ă
În acest caz: tr g torul este persoana care dispune plata, trasul esteă ă
acela care efectueaz plata iar beneficiarul este persoana în favoareaă
c reia se efectueaz plata.ă ă
Ca şi în cazul celorlalte dou instrumente de plat , al turi deă ă ă
biletul la ordin şi trat , cecul cuprinde urm toarele elemente: denumireaă ă
de CEC, înscris în textul titlului; ordinul necondi ionat de a pl ti o sumă ţ ă ă
determinat inclus în textul tip rit al formularului de CEC; numeleă ă ă
aceluia care trebuie s pl teasc prin denumirea b nci pe fiecare CEC,ă ă ă ă
indicarea locului unde se efectueaz plata – locul desemnat al turi deă ă
numele trasului; indicarea datei şi a locului unde a fost emis cecul;
semn tura aceluia care emite cecul, tr g torul fiind acela careă ă ă
garanteaz plata.ă
Warantul este recipisa primită de c tre posesorul unei m rfi depus într-ă ă ă
un depozit, prin care garanteaz efectuarea unei pl i. Dac nuă ăţ ă
efectueaz plata nu poate ridica marfa. Pân la scaden a efecteloră ă ţ
comerciale putând interveni opera iuni de andosare şi avalizare, legateţ
de circula ia lor.ţ
Andosarea sau girarea reprezint scrierea peă verso-ul titlului de valoare, a
documentului a obliga iei de plat a noului debitor, fa de creditor. Dac unţ ă ţă ă
client emite un bilet la ordin în care se stabileşte „Pl ti i suma de la dataă ţ
de persoanei”. Dac acesta are nevoie de bani mai repede decât dataă
stabilit prin ordinul de plat îl va putea folosi ca instrument de plată ă ă
dac face andosarea ordinului de plat . Dar pentru aceasta este necesară ă
s existe o garan ie a pl ii datoriei noului debitor c tre creditor şi seă ţ ăţ ă
face avalizarea.
Avalizarea reprezint garan ia înscris pe cambie sau în afaraă ţ ă
acesteia de c tre o persoan fizic sau juridic care se angajaz să ă ă ă ă ă
achite contravaloarea tranzac iei în cazul în care nici unul din ceilal iţ ţ
debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garanteaz pân laă ă
scadenţă. Avalizarea se poate face o singur dat iar andosarea de câte oriă ă
este posibil.
Pentru tras datoria înregistrat în conturile Furnizori Efecte de plat nuă ă
poate fi modificat prin andos ri şi nici o înregistrare nu se face înainteaă ă
decont ri la scadenă ţă sau anul ri efectelor. Tr g torulă ă ă , beneficiarul ini ialţ
contabilizeaz andosarea.ă
Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea contravalori lor de
c tre beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei b nci, înă ă
care caz se suport o tax de scont pentru serviciile bancare. În acestă ă
caz bancherul cump r efectele remitentului şi pl teşte acestuia imediată ă ă
suma cuvenit valoareaă scontat , re inând scontul dup rela ia:ă ţ ă ţ
Valoarea scontat = Valoarea nominală ă - Aggio
Aggio = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului
În cadrul decont ri efectelor comerciale poate interveni şi situa ia înă ţ
care clientul pl teşte datoria înainte de scaden , iar furnizorul îi acordă ţă ă
un comision pentru încasarea mai devreme a crean ei.ţ
Avansurile acordate furnizorilor reprezint sumele pl tite acestora deă ă
c tre clien i înainte de derularea tranzac iilor pentru livr ri de bunuri,ă ţ ţ ă
execut ri de lucr ri şi prest ri de servicii.ă ă ă
Crean ele din reclama ii, pagube materiale create de ter i şi alteţ ţ ţ
crean e de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu – zisţ ă
sunt asimilate activit ilor financiare sau extraordinare şi suntăţ
înregistrate în contabilitate în categoria „Debitorilor diverşi”.
9.2. CONTABILITATEA DECONT RILORĂ
CU CLIEN IŢ I
Eviden a sumelor datorate de clien i interni şi externi pentru livr riţ ţ ă
de produse, semifabricate, materiale, m rfuri etcă , lucr ri executate sauă
prest ri de servicii, sumele pl tite de aceştia ca acont sau decontate şiă ă
cele r mase de plat , se ine cu ajutoă ă ţ rul conturilor din grupa 41 „Clien i şiţ
conturi asimilate”
Grupa 41 „Clien i şi conturi asimilate”ţ
411. CLIEN IŢ
4111. CLIEN I Ţ
4118. CLIEN I INCER IŢ Ţ SAU ÎN LITIGIU
413. EFECTE DE PRIMIT
418. CLIEN I – FACTURI DE ÎNTOCMITŢ
419. CLIEN I - CREDITORIŢ
9.2.1. CONTUL 411 „CLIEN I”Ţ
Contul 411 este un cont activ.
Contul 411 „Clien iţ ” ine eviden a decont rilor cu clien i interni şiţ ţ ă ţ
externi pentru produsele, semifabricatele, materialelor, m rfurilor etc,ă
vândute, lucr ri executate şi servicii prestate pe baz de facturi. Este ună ă
cont de activ. Se debiteaz cu valoarea la pre de vânzare a bunuriloră ţ
livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare ad ugată ă
aferent . Se crediteaz cu sumele încasate de la clien i. Soldul contuluiă ă ţ
este debitor şi reprezint sumele datorate de clien i.ă ţ
În debitul contului 411 „Clien i” se înregistreaz : ţ ă pre ul de vânzare alţ
m rfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucr rilor executateă ă
şi serviciilor prestate, la care se adaug TVA colectat aferent prină ă ă
creditul conturilor:
701 „Venituri din vânzarea produselor finite”;
702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”;
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”;
704 „Venituri din lucr ri executate şi servicii prestateă ”
705 „Venituri din studii şi cercet riă ”
706 „Venituri din redeven e, loca ii de gestiune, chiriţ ţ i”
707 „Venituri din vânzarea m rfuriă lor”
708 „Venituri din activit i ăţ diverse”
4427 „TVA colectată”
4428 „TVA neexigibilă” pentru livr rile cu plata în rate.ă
300valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior şi care abia acum
se factureaz , prin creditul contului 418 ă „Clien i – facturi deţ
întocmit”
301contravaloarea crean elor reactivate, prin creditul contului 754ţ
„Venituri din crean e reactivateţ şi debitori diverşi”
În creditul contului 411 „Clien iţ ” se înregistreaz : ă
- valoarea ambalajelor care circul în sistem de restituire facturateă
clien ilorţ , prin creditul conturilor:
512 „Conturi curente la b nciă ”
531 „Casa”
302contravaloarea efectelor comerciale acceptate şi preluate în contul
livr rilor sau presta iilor f cute, prin debitul contului 413 ă ţ ă „Efecte
de primit”
303sume datorate de clien i r u platniciţ ă , dubioşi sau cu care unitatea se
afl în litigiu, prin debitul contului 41ă 18 „Clien i incer iţ ţ sau în litigiu”
304contravaloarea bunurilor livrate, a lucr rilor executate şi a serviciiloră
prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clien iţ
prin debitul contului 419 „Clien i – creditoriţ ”
305diferen e nefavorabile de curs valutar constatate cu ocaziaţ
încas riă i crean elor exprimate în devizţ e, prin debitul contului 665
„Cheltuieli din diferen e de curs valutarţ ”
306valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clien iţ , prin
debitul contului 419 „Clien i – creditoriţ ”
307valoarea sconturilor acordate clien ilor, prin debitulţ contului 667 „Cheltuieli
privind sconturile acordate”
Soldul contului este debitor şi reprezint sumele datorate de clien i,ă ţ
deci crean e fa de aceştiaţ ţă , neîncasate înc .ă
În mod obişnuit livrarea este înso it de factur , dar nu este totţ ă ă
timpul aşa, fiind şi unele excep ii. De aceţ ea, trebuie f cute eventualeleă
regulariz ri care s in cont între decalajele existente între livr ri şiă ă ţ ă ă
factur ri. Livr rile efectuate sau lucr rile executate si serviciile prestateă ă ă ,
inclusiv TVA aferentă, pentru care nu s-au întocmit facturi, dar a c ror valoare esteă
bine determinat , reprezint venituri ale perioadei în care s-au f cută ă ă
aceste livr ri şi trebuie înregistrate la crean e într-un cont distinct 418ă ţ
„Clien i – facturi de întocmitţ ” care este un cont de activ.
Exemple de opera iuni cu contul 411 „Clien i”:ţ ţ
1. Creşterea (apari iţ a) crean elor ţ
la livrarea produselor, cu facturi
411 = %7014427
la livrarea produselor fãrã facturi
418 = %7014428
şi ulterior la întocmirea facturii
411 = 418
4428 = 4427
valoarea crean elor reactivţ ate
411 = 754
valoare care circulã în regim de restituire, facturate clien ilor ţ
411 = 4192. Sc dereaă (micşorarea) crean elor cu sumele încasate prin contulţ
curent şi prin casã
5121 = 4115311 = 411
diferen e de curs valutar aferente crean elor, exprimatţ ţ ã în devize
665 = 411
valoarea cecurilor cu limitã de sumă acceptate
5112 = 411
valoarea efectelor comerciale (cambii) acceptate
413 = 411
valoarea sconturilor acordate clien ilor cu ocazia încas rii clien ilor ţ ă ţ
667 = 441
valoarea clien ilor incer i, insolvabili, dubioşi şi în litigiiţ ţ
416 = 411
valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clien iţ
419 = 411
decontarea avansurilor încasate de la clien iţ
419 = 411Alte opera ii cu coţ ntul 411- „Clien iţ ”:
Eviden ierea unor vânz ri de m rfuri, pe credit comercial, cuţ ă ă
facturã, pe pia a internţ ã sau externã.
411 = %7074427
Eviden ierea diferen ei dintre valoarea CIF şi FOB a m rfurilorţ ţ ă
exportate, respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern.
411 = 708
Dobânda calculatã de încasat la m rfurile exportate pe credit comercial peă
termen scurt sau / şi mediu.
411 = 766
Comisionul cuvenit întreprinderii de comer exterior, la facturarea m rfurilorţ ă
exportate în comision.
411 = 704
Valoarea cuvenitã unit ilor produc toare din arăţ ă ţ ã, înscrise în facturile pentru exportul de m rfuri în comision. ă
411 = 401
Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului re inutţ
de intermediar
- Facturarea bunurilor.
411 = %7044427
- La încasarea crean ei comision 10%ţ
% = 4115121622
Eviden ierea unor reduceri comerciale de pre uri acordate ulteriorţ ţ
factur rii (rabaturi, risturnuri, bonifica ii, remize) la servicii, lucr ri,ă ţ ă
livr rile de produse finite, semifabricate, m rfuri.ă ă
% = 4117044427
% = 4117024427
% = 4117074427
Sconturi acordate clien ilor.ţ
667 = 411
La agentul economic care a efectuat conversia crean elor în ac iuni sau pţ ţ ãr iţ
sociale cu valoarea acestor titluri ob inute în urma conversiei ţ (OG 10/97
pentru blocajul financiar).
% = 411261501
Pentru diferen ele între valoarea negociatţ ã a crean ei şi valoareaţ
contabilã a acestora
- când diferen a este negativţ ã
668 = 411
- când diferen a este pozitivţ ã
5121 = 768
Taxa forfetarã re inutţ ã din valoarea crean ei vânduteţ
668 = 411
9.2.2. CONTUL 418 „CLIEN I – FACTURI ŢDE ÎNTOCMIT” - CONT DE ACTIV
Contul 418 - Clien i facturi de întocmit eviden iaz livr rile de bunuri,ţ ţ ă ă
prest rile de servicii sau execut rile de lucr ri, inclusiv taxa pe valoareă ă ă a
ad ugat , pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Seă ă
debiteaz cu valoarea livr rilor c tre clien i, aferente exerci iuluiă ă ă ţ ţ
financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe
valoare ad ugat aferent . Se crediteaz cu valoarea facturiloră ă ă ă
întocmite c tre clien i. Soldul debitor al contului reprezint valoareaă ţ ă
bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucr rilor executate, pentruă
care nu s-au întocmit facturi.
Contul 418 de debiteaz cuă :
308contravaloarea bunurilor livrate, a lucr rilor executate sau a serviciiloră
prestate c tre clien i aferente exerci iului în curs, pentru care nuă ţ ţ
s-au întocmit facturi, inclusiv TVA aferentă, prin creditul conturilor 701, 702,
703, 704, 705, 706, 707, 708 şi 4428 „TVA neexigibilă”
Contul 418 se crediteaz ă în momentul factur rii bunurilor livrateă anterior sau a
lucr rilor executate şi serviciilor prestate anteră ior, prin debitul contului 411
„Clien iţ ” precum şi cu urm toarele conturi:ă
309diferen e nefavorabile de curs valutar constatate cu ocaziaţ
factur ri, prin debitul contului 665 ă „Cheltuieli din diferen e de cursţ
valutar”
Soldul contului este debitor şi reprezint valoarea bunurilor livrateă , a
serviciilor prestate sau a lucr rilor executate pentru care nu s-au întocmită
facturi.
Dac se constat la sfârşitulă ă exerci iului c anumite crean e fa deţ ă ţ ţă
anumi i clien i devin dubioase sau incerte, adic încasarea lor în parteţ ţ ă
sau în totalitate este îndoielnic , inând cont de situa ia financiară ţ ţ ă
nesatisf c toare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411ă ă
„Clien iţ ” în contul 4118 „Clien i incer iţ ţ sau în litigiu” . Crean a se va transfera cuţ
nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de TVA.
Exemple de opera iuni cu contul 418 ţ „Clien i facturi de întocmitţ ”310Creşterea crean elor ţ
Valoarea livr rilor de m rfuri ă ă
418 = %7074428
şi la întocmirea facturii
411 = 4184428 4427
b) Micşorarea crean elorţ
Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2)
411 = 418
Diferen ele nefavorabile de curs valutar aferente crean elorţ ţ
665 = 418
9.2.3. CONTUL 413 „EFECTE DE PRIMIT”
Contul 413 „Efecte de primit” ine eviden a drepturilor de creanţ ţ ţă
stabilit pe baz de efecte comerciale. Este un cont de activ. Seă ă
debiteaz cu sumele datorate de clien i reprezentând valoarea efecteloră ţ
comerciale acceptate. Se crediteaz cu valoarea efectelor comercialeă
primite de la clien i şi cu sumele primite de la clien i prin conturileţ ţ
curente. Soldul debitor al contului reprezint valoarea efecteloră
comerciale de primit.
Se debiteaz cu:ă
Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clien i la plat prin creditulţ ă
contului 411 „Clien iţ ”.
Se crediteaz cu:ă
311Efectele comerciale primite de la clien iţ , respectiv la avalizarea cambiilor şi a
biletelor la ordin
312Diferen ele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor deţ
primit în devize
313Sumele încasate de la clien i prin contul curentţ
Exemple de opera iuni cu contul 413 „Efecte de priţ mit”
314Creşterea crean elor ţ
Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clien i la platţ ã
413 = 411
315Micşorarea crean elorţ
1. Cu efectele comerciale primite de la clien i, respectiv la avalizareaţ
cambiilor şi biletelor de ordin.
5113 = 413
2. Diferen ele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor deţ
primit în devize.
665 = 413
3. Sumele încasate de la clien i prin contul curent.ţ
5121 = 413
9.2.4. CONTUL 4118 „CLIEN I INCER IŢ Ţ SAU ÎN LITIGIU”
Contul 4118 „Clien i incer iţ ţ sau în litigiu” ine eviden a clien ilor incer i,ţ ţ ţ ţ
r u platnici dubioşi sau afla i în litigiu. Este un cont de activ. Seă ţ
debiteaz cu valoarea bunurilor livrate, presta iilor efectuate sau aă ţ
lucr rilor executate clien ilor care se dovedesc r u platnici, dubioşi,ă ţ ă
incer i sau în litigiu.ţ
Se crediteaz cu sumele încasate de la clien i incer i sau în litigiu sauă ţ ţ
cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul sc deri din eviden a clien iloră ţă ţ
incer i sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare ad ugat aferent . Soldulţ ă ă ă
debitor al contului reprezint sumele datorate de clien i incer i sau înă ţ ţ
litigiu.
Contul 4118 se debiteaz cuă :
316contravaloarea crean elor fa de clien i care se dovedesc r uţ ţă ţ ă
platnici, dubioşi, incer i, sau cu care unitatea este în litigiu,ţ
preluate în acest cont prin creditul contului 411 „ Clien i ţ ”
Contul 4118 se crediteaz cu:ă
317sume recuperate încasate în conturile de disponibilit i sau în numerar deăţ
la clien i incer i sau în litigiu, prin debitul conturilorţ ţ :
5121 „Conturi la b nci în leiă ”
5124 „Conturi la bănci în devize”
531 „Casa”
318crean e ce se constat a fi definitiv nerecuperabileţ ă , scoase din activ
prin debitul conturilor:
- 654 „Pierderi din crean eţ ”
- 4427 „TVA colectată” deoarece TVA a fost înregistrat la 4427 înă
momentul factur riă i şi a fost decontat bugetului de stat în lunaă
respectiv , la constatarea pierderi crean ei se va diminua obliga ia faă ţ ţ ţă
de buget prin debitarea contului 4427
- diferen e de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare aţ
încas ri unor crean e în devize, ce figurau ca inceră ţ te sau litigioase, prin
debitul contului 665 „Cheltuieli din diferen e de curs valutarţ ”
Soldul debitor reprezint sumele datorate de clien i dubioşi, incer i sauă ţ ţ
cu care unitatea patrimonial se afl în litigiu.ă ă
Concomitent cu constatarea caracterului incert al crean ei şi transferarea ei înţ
contul 4118, aplicând principiul pruden ei, se va proceda la constituirea unţ ei
ajust riă pentru deprecierea crean elor, cu suma probabil a pierderilor. Nivelulţ ă
acestei ajust riă se va stabili f r a lua în calcul TVA şiă ă se va aprecia pentru fiecare
crean în parte inând cont de circumstan e, ţă ţ ţ ajustarea constituită se va reflecta
în contabilitate cu ajutorul contului 491 „Ajust riă pentru deprecierea crean elor – clien iţ ţ
”
Exemple de opera iuni cu contul 41ţ 18 „Clien i incer iţ ţ sau în litigiu”
319Creşterea crean elor ţ
Clien i rţ ãi platnici, dubioşi, etc.
4118 = 411
320Micşorarea crean elorţ
Diferen elor nefavorabile de curs valutar aferente clien ilor incer iţ ţ ţ
665 = 4118
Sumele încasate prin contul curent şi prin casã
5121 = 41185311 = 4118
Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã
% = 41186544427
9.2.5. CONTUL 419 „CLIEN I – CREDITORI”Ţ
Contul 419 „Clien i – creditori”ţ este un cont de pasiv care exprim obliga iileă ţ
unit ilor patrimoniale fa a de clien i lor pentru avansurile sau aconturileăţ ţ ţ
încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe
seama factur ri livr rilor sau presta iilor ulterioare, urmând a se încasaă ă ţ
doar diferen a între nivelul total al factur ri şi avansul sau acontul dejaţ ă
primit. Se crediteaz cu sumele încasate de la clien i reprezentândă ţ
avansurile pentru livr ri de bunuri, prest ri de servicii sau execut ri deă ă ă
lucr ri şi se debiteaz cu decontarea avansurilor încasate de la clien i.ă ă ţ
Soldul contului este creditor şi reprezint sumele datorate clien iloră ţ
Contul 419 se creditează cu:
321sumele încasate de la clien i, sub form de avansuri sau de aconturiţ ă
pentru livr ri, execut ri sau prest ri viitoare, prin debitulă ă ă
conturilor care arat modalitatea de încasare: 51ă 2 „Conturi curente
la b nciă ” şi 531 „Casa”;
322valoarea ambalajelor care circul în sistem de restituire facturateă
clien ilor prin debitul contului 411 ţ „Clien iţ ”;
Se debitează cu:
323valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clien ilor pe seamaţ
livr rilor de bunuri, a prest rilor de servicii sau execut rilor deă ă ă
lucr ri, facturate acestora, prin creditul contului 411 ă „Clien iţ ”;
324diferen ele favorabile de curs valutar constatate cu ocaziaţ
decont rii avansurilor în devize, prin contul 765 ă „Venituri din
diferen ele de curs valutarţ ”;
325valoarea ambalajelor care circul în sistem de restituire primite de laă
clien i, prin creditul contului 411 ţ „Clien iţ ”;
326valoarea ambalajelor care circul în sistem de redistribuire nerestituiteă
de clien i, prin contul 708 ţ „Venituri din activit i diverseăţ ”;
Soldul creditor al contului reprezint datoriile unit ii fa de clien iă ăţ ţă ţ
pentru avansurile sau aconturile primite şi nedecontate înc .ă
Exemple de opera iuni cu contul 419 ţ „Clien i-creditoriţ ”:
Creşterea obliga iilor (datoriiţ lor)
Sumele încasate de la clien i (avans) prin contul curent sau prin casţ ã
5121 = 4195311 419
Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clien ilor ţ
411 = 419
Sc derea obliga iilor (datoriilor)ă ţ
1) Diferen ele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor înţ devize de la clien iţ
419 = 765
2) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clien iţ
419 = 411
3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clien i.ţ419 = 708
Salariul – Pre ul munciiţ
327
Salariul reprezint ă „expresia b neasc a valorii for ei de muncă ă ţ ă”, „pre ulţ
for ei de muncţ ă”, „plata for ei de muncţ ă”. Mai simplu, salariul este definit ca
„plata, de regul în form b neasc , a unei activit i deă ă ă ă ăţ puse”, „pre ul munciiţ ”,
„plata muncii”.
Prin legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se prevede:
„Art. 154 – (1) Salariul reprezint contrapresta ia muncii depuse deă ţ
salariat în baza contractului individual de munc .ă
(2) Pentru munca prestat în baza contractului individual de muncă ă
fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Art. 155 – Salariul cuprinde salariul de baz , indemniza iile, sporurile,ă ţ
precum şi alte adaosuri.
Art. 156 – Salariile se pl tesc înaintea oric ror alte obliga ii b neşti aă ă ţ ă le
angajatorului.”
Din punct de vedere fiscal, salariul reprezint :ă
Pentru angajatori (societate comercial , regie autonom etc.), oă ă
cheltuial , ca orice alt cheltuial , impus de necesitatea desf şur riiă ă ă ă ă ă
activit ii. Angajatorul, care face ăţ „plata muncii” sub form de ă „salarii”, are
obliga ia:ţ
De a se înregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezint o ă „cheltuială
cu salariile”, înregistrat în debitul contului 641 ă „Cheltuieli cu remunera iileţ
personalului”, care este o cheltuial deductibilă ă la calculul profilului impozabil
(adic admis a sa sc dea din veniturile impozabile în scopul determin riiă ă ă ă
profitului impozabil);
De a se înregistra în eviden a financiar-contabil cu ţ ă „salariile pl titeă ”,
respectiv cu „salariile şi alte drepturi cuvenite personalului”, în creditul contului 421
„Personal – remunera ii acordateţ ”, şi de a calcula şi re ine, prin stopaj laţ
surs , obliga iile bugetare (contribu ia pentru şomaj, pensie, s n tate şiă ţ ţ ă ă
impozitul). Calculul şi re inerea obliga iilor datorate statului reprezint oţ ţ ă
obliga ie a angajatorului (a celui care face plata salariilor) şi se face prinţ
„stopaj la sursă”, care const în faptul c nu se face plata salariilor pân nu seă ă ă
„stopează”, pân nu se calculeaz şi re in sumele datorate statului;ă ă ţ
Pentru salariat (angajat), un „venit ob inut prin muncţ ă”, un venit acordat de
angajator dup ce s-au calculat şi re inut de angajator toate obliga iile deă ţ ţ
plat datorate statului.ă
Din punct de vedere strict fiscal, sensul şi con inutul no iunii de salariu seţ ţ
vor în elege corect şi pe deplin numai dac este privit ţ ă atât din punct de
vedere al celui care îl acord (al angajatorului, care este pl titorul de salarii),ă ă
cât şi din punct de vedere al celui care îl primeşte (al salariatului, care
este beneficiarul veniturilor din salarii).
SALARIATUL este o persoan încadrat cu contract individual deă ă
munc , cu timp integral sau par ial de munc , pe o perioadă ţ ă ă
nedeterminat sau determinat . Atât timp cât nu exist un contractă ă ă
individual de munc , nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitateaă
de salariat se cap t numai şi numai prin încheierea unui contractă ă
individual de munc , care genereaz întocmirea documentului ă ă „carte de
muncă”, numit mai nou ă „carnet de muncă”.
De re inut c unele activit i se pot desf şura şi pe baz deţ ă ăţ ă ă
„contracte civile”, numite „conven ii civileţ ”, încheiate în baza Codului Civil, care nu
genereaz raporturi de munc , care nu se cuprind în statulă ă , de salarii şi, ca
urmare, (1) nu se supun contribu iilor bugetare (pentru şomaj, pensii,ţ
s n tate) prev zute pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, (2)ă ă ă
nu se impoziteaz pe baza baremului lunar de impunere, pe baza c ruiaă ă
se impun veniturile salariale şi asimilate salariilor, (3) nu se includ în
venitul anual global impozabil.
Veniturile pe baz de ă „contracte civile”, încheiate în baza Codului Civil, se
încadreaz în Codul Fiscal (C.f.) la ă „venituri din alte surse” (art.83 C.f.), iar impozitul
se calcula cu cota de 10% pân la 31.12.2004 şi cota de 16% dup 1.01.2005ă ă
(art. 85 C.f).
CONTRACTUL reprezint ă „Un acord încheiat între dou sau mai multeă
persoane spre a asigura un rezultat din care fiecare urm reşte ună
beneficiu” (Oxford. Dic ionar de politic , Editura Univers Enciclopedic,ţ ă
Bucureşti, 2001).
Prin Codul Muncii (Lege nr. 53/2003) se prevede:
„Art. 10 – Contractul individual de munc este contractul în temeiulă
c ruia o persoan fizic , denumit salariat, se oblig s presteze muncaă ă ă ă ă ă
pentru el şi sub autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic ,ă ă ă
în schimbul unei remunera ii ţ denumite salariu.
Art. 11 – Clauzele contractului individual de munc nu pot con ine prevederiă ţ
contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori
prin contracte colective de munc .ă
Art. 12 – (1) Contractul individual de munc se încheie pe durată ă
nedeterminat .ă
(2) – Prin excep ie, contractul individual de munc se poate încheia şiţ ă
pe durat determinat , în condi iile expres prev zute de lege.ă ă ţ ă
Art. 14 – (1) În sensul prezentului cod, prin angajator se în elege persoanaţ
fizic sau juridic ce poate, potrivit legii, s angajeze for de munc peă ă ă ţă ă
baz de contract individual de munc .ă ă
Art. 16 – (3) Munca prestat în temeiul unui contract individual deă
munc îi confer salariatului vechime în munc .ă ă ă
Art. 35 – (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe func ii, în bazaţ
unor contracte individuale de munc , beneficiind de salariulă
corespunz tor pentru fiecare dintre acestea.ă
(2) Fac excep ie de la prevederile alin. (1) situa iile în care prin legeţ ţ
sunt prev zute incompatibilit i pentru cumulul unor func ii.ă ăţ ţ
(3) Salaria ii care cumuleaz mai multe func ii sunt obliga i sţ ă ţ ţ ă
declare fiec rui angajator locul unde exercit func ia pe care oă ă ţ
consider de baz .ă ă
Art. 82 – (1) Contractul individual de munc pe durat determinat ă ă ă nu poate
fi încheiat pe o durat mai mare de 18 luni.ă
Art. 101 – (1) Angajatorul poate încadra salaria ii cu program de lucruţ
corespunz tor unei frac iuni de norm de cel pu in dou ore pe zi, prină ţ ă ţ ă
contracte individuale de munc pe durat nedeterminat sau pe durată ă ă ă
determinat , denumite contracte individuale de munc cu timp par ial.ă ă ţ
(2) Contractul individual de munc cu timp par ial se încheie numai înă ţ
form scris .ă ă
(3) Durata s pt mânal de lucru a unuiă ă ă salariat angajat cu contract
individual de munc cu timp par ial este inferioar celei a unui salariat cuă ţ ă
norm întreag comparabil, f r a putea fi mai mic de 10 ore.ă ă ă ă ă
Art. 108 – timpul de munc reprezint timpul pe care salariatul îlă ă
foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de munc .ă
Art. 109 – (1) Pentru salaria ii angaja i cu norm întreag , durataţ ţ ă ă
normal a timpului de munc este de 8 ore pe zi şi 40 de ore peă ă
s pt mân .ă ă ă ”
Desf şurarea unor activit i, pe cât de numeroase, pe atât deă ăţ
diversificate, se face pe baza unor contracte/conven ii civile, încheiate înţ
baza Codului civil.
CONTRACTUL CIVIL este acordul între dou sau mai multe persoane înă
scopul de a produce efecte juridice, constând, în general, în realizarea
unui produs, executarea unei lucr ri, prestarea unui serviciu. Contractulă
civil este contractul în temeiul c ruia o persoan fizic , denumită ă ă ă
executant/prestator, se oblig s realizeze un produs, s execute oă ă ă
lucrare, s presteze un serviciu pentru şi sub autoritatea unui beneficiar,ă
persoan fizic sau juridic , în schimbul pl ii convenite.ă ă ă ăţ
Contractele civile nu sunt legate de timp, nu se încheie cu timp integral de lucru şi
nici cu timp par ial de lucru, nu se încheie nici pe durat nedeterminat ,ţ ă ă
nici pe durat determinat ; ele au menirea de a produce efecte juridiceă ă
constând în „a da”, „a face”, respectiv de realizare a unui bun, de executare a unei
lucr ri, de prestare a unui serviciu.ă
PERSOANA juridic poate încheia contracte civile nu în calitate deă
angajator, ci de beneficiar. Persoana fizic poate încheia contracte civileă
atât în calitate de beneficiar, cât şi de executant. ESTE INTERZIS , subĂ
sanc iunea nulit ii absolute, încheierea atât a unui contract civil înţ ăţ
scopul prest rii unei munci sau a unei activit i ilicite ori imorale.ă ăţ
Munca prestat în temeiul unui contract civil nu-i conferă ă
executantului vechime în munc . Persoanele care desf şoar activitateă ă ă
pe baz de contract civil nu au calitate de salariat, iar beneficiarul nuă
are calitate de angajator; beneficiarul nu are obliga ia legal de aţ ă
înfiin a un ţ „registru general de eviden al contraţă ctelor civile”, respectiv al
prestatorilor.
Persoanele care desf şoar activitate pe baz de contracte civile nu auă ă ă
„func ieţ ” şi nici „func ie de bazţ ă”, nu pot cumula mai multe func ii şi nu se potţ
afla în „incompatibilitate pentru cumulul unor func iiţ ” şi nu sunt obligate să declare nici
unui beneficiar sau instituţii de stat ce activităţi desfăşoară pe bază de contract civil
(întrucât beneficiarul are obligaţia legală să-i calculeze, reţină şi vireze impozitul).
9.3.1. CALCULUL SALARIILOR
Determinarea venitului brut
Salariul este expresia b neasc a p r ii din venitul na ional destinată ă ă ţ ţ
consumului individual şi repartizat celor ce muncesc, propor ional cuă ţ
cantitatea şi calitatea muncii depuse. Salariile se pl tesc angaja ilor înă ţ
dou tranşe: chenzina I (avans) şi chenzina a II-a (lichidare). Plataă
chenzinei I se face pe baza „Listei de avans chenzinal”, iar plata chenzinei a II-a pe
baza „Statului de plat al salariiloră ”.
Venitul reprezint sumeleă sau valorile încasate sau de încasat din: livr ri deă
bunuri, execut ri de lucr ri, prest ri de servicii, execut ri de obliga iiă ă ă ă ţ
legale sau contractuale.
Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani
şi/sau natur ob inute de o persoan fizic ce desf şoar o activitate înă ţ ă ă ă ă
baza unui contract de individual de munc sau a unui statut specială
prev zut de lege, indiferent de perioada la care se refer , de denumireaă ă
veniturilor ori de forma sub care ele se acord , inclusiv indemniza iileă ţ
pentru incapacitate de munc .ă
Potrivit noii reglement ri, sunt asimilate salariilor, pe lâng veniturileă ă
prev zute în Ordonan a Guvernului nr. 7/2001, şi sumele acordate deă ţ
persoanele juridice f r scop patrimonial şi de alte entit i nepl titoareă ă ăţ ă
de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru
indemniza ia primit pe perioada deleg rii şi detaş rii în alt localitate,ţ ă ă ă ă
în ar şi în str in tate, în interesul serviciului, pentru salaria ii dinţ ă ă ă ţ
institu iile publice.ţ
Veniturile salariale ob inute de angaja i se compun din:ţ ţ
Salariu de baz + Alte drepturi salariale = Venit brută Sau
Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizatSalariul realizat – calculat în func ie de salariul de baz şi de forma deţ ă
salarizare aplicat (salarizare în regie – pentru timpul lucrat; salarizareă
în acord – în func ie de normele de munc ; salarizare în coteţ ă
procentuale – calculat la volumul vânz rilor).ă
Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic decât salariul de bază
negociat. El reprezint o sum brut .ă ă ă
Adaosurile şi sporurile din salariu (indemniza ie de conducere,ţ
indemniza ie de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stresţ s,
spor de lucru în subteran, spor de periculozitate, spor de toxicitate, etc.) – se calculeaz fieă
în sum fix , fie ca procent din salariul de baz , propor ional cu timpulă ă ă ţ
lucrat în alte condi ii.ţ
Prin însumarea veniturilor brute lunare realizate de to i salaria ii societ iiţ ţ ăţ
comerciale, se ob ine Fondul de salarii brut realizat în luna respectiv . Elţ ă
constituie pentru societatea comercial o cheltuial .ă ă
Ordonan a de urgen nr. 138/2004 pentru modificarea şiţ ţă
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial,
Partea I nr. 1281 din 30/12/2004)
Conform acesteia, începând cu anul 2005:
Art. 3. – La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 în func ieţ
de venitul brut lunar din salarii şi de num rul de peroane aflate înă
între inerea contribuabilului s-a utilizat urm torul algoritm de calcul:ţ ă
Pentru un venit brut lunar din salarii de pân la 1.000 lei:ă
F r persoane în între inere: 250 leiă ă ţ
Cu o persoan aflat în între inere: 350 leiă ă ţ
Cu 2 persoane aflate în între inere: 450 leiţ
Cu 3 persoane aflate în între inere: 550 leiţ
Cu 4 persoane aflate în între inere: 650 leiţ
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salariiă
cuprinse între 1.000 lei – 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt
degresive şi urmeaz s fie stabilite prin ordin al MF.ă ă
Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personal lunară ă
este 0 (zero).
VBL – venit brut lunar
Re ineri din salariiţ
Prin însumarea salariului realizat cu adaosurile şi sporul la salariu, rezultă
Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectueaz urm toareleă ă
re ineri individuale:ţ
Contribu ia angajatului la asigur rile sociale – de 9,5% ţ ă × venitul brut
lunar realizat → constituie datorie fa de bugetul A.S.ţă
În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale este inclusă şi cota de 2%
aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevazută de Legea nr. 411/2004 privind
fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările si completările
ulterioare.
Contribu ia angajatului la fondul de şomaj – de ţ 0,5% × venitul brut lunar
realizat → constituie datorie fa de fondul de şomaj ţă
Contribu ia angajatului la asigur rile sociale de s n tate – de ţ ă ă ă 5,5% ×
venitul brut lunar realizat → constituie datorie fa de Casa Na ional aţă ţ ă
Asigur rilor de S n tateă ă ă
Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de
16% asupra venitului impozabil → constituie datorie la bugetul statului
Avansul achitat angajatului la chenzina I
Alte re ineri – rate locuin e, chirii, pensii alimentare, imputa ii etc. ţ ţ ţ →
constituie datorie fa de creditorii respectivi.ţă
Dup sc derea din venitul brut realizat a tuturor re ineriloră ă ţ
individuale, r mâne restul de plat care se achit angaja ilor din casierieă ă ă ţ
la data chenzinei a II-a.
9.3.2. IMPOZITUL PE SALARII
Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar reprezentândă
pl i anticipate, care se calculeaz şi se re ine la surs de c tre pl titoriiăţ ă ţ ă ă ă
de venituri.
Impozitul lunar se determin astfel:ă
La locul unde se afl func ia de bază ţ ă, prin aplicarea baremului lunar asupra
bazei de calcul determinate ca diferen între venitul net din salarii, aferent uneiţă
luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribu iilor obligatoriiţ şi
deducerile personale acordate pentru luna respectivă;
Pentru veniturile ob inute în celelalte cazuri, ţ prin aplicarea baremului lunar
asupra bazei de calcul determinate ca diferen între venitul brut şi contribu iileţă ţ
obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Ordin emis de ministrul finan elor publice, 10 ianuarie 2005ţ
Cap. I Art. 43: pct. 1: Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile
din:
- Activit i independente;ăţ
- Salarii;
- Cedarea folosin ei bunurilor;ţ
- Pensii;
- Activit i agricole;ăţ
- Premii;
Alte surse este de 16% aplicat asupra venitului impozabil corespunz toră ă
fiec rei surse din categoria respectivă ă.
Ordonan a de urgen nr.138/2004 pentru modificarea şiţ ţă
completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial,
partea I nr.1281 din 30/12/2004)
328Conform acesteia, începând cu anul 2005:
329Impozitul pe venit este în cot unic de 16%ă ă
Nu se consider avantaje cadourile oferite de angajatori în beneficiulă
copiilor minori ai angaja ilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie,ţ
Cr ciunului şi a s rb torilor similare ale altor culte religioase, precum şiă ă ă
cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt
neimpozabile, în m sura în care valoarea cadoului oferit fiec reiă ă
persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, în limita a 150 lei.
Determinarea impozitului pe salarii la func ia de baz se face prinţ ă
aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă
între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a
contribu iilor obligatorii aferente unei luni, ţ şi urm toarele:ă
330deducerea personal acordat pentru luna respectiv ;ă ă ă
331cotiza ia sindical pl tit în luna respectiv ;ţ ă ă ă ă
332contribu iile la schemele facultative de pensii ocupa ionale, astfelţ ţ
încât la nivelul anului s nu se dep şeasc echivalentul în lei aă ă ă
200 euro.
Pentru veniturile ob inute înafara func iei de baz , impozitul seţ ţ ă
determin prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calculă
determinate ca diferen între venitul brut şi contribu iile obligatorii peţă ţ
fiecare loc de realizare a acestora.
Nu mai exist alte deduceri din impozitul pe venit cu excep ia celoră ţ
3 precizate la pct.7. Au disp rut deducerile privind asigur rile private deă ă
s n tate, reabilitarea termic a locuin ei, asigurarea locuin ei.ă ă ă ţ ţ
Veniturile din alte surse, aşa cum sunt definite prin norme, se vor
impozita cu o cot de 16%. Impozitul este final.ă
Determinarea impozitului pe venitul din salarii:
Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar, final, care seă
calculeaz şi se re ine la surs de c tre pl titorii de venituriă ţ ă ă ă
Impozitul prev zut la I. se determin astfel:ă ă
333la locul unde se afl func ia de baz , prin aplicarea cotei de 16%ă ţ ă
asupra bazei de calcul determinate ca diferen între venitul netţă
sau prin deducerea din venitul brut a contribu iilor obligatoriiţ
aferente unei luni, şi urm toarele:ă
334deducerea personal acordat pentru luna respectiv ;ă ă ă
335cotiza ia sindical pl tit în luna respectiv ;ţ ă ă ă ă
336contribu iile la schemele facultative de pensii ocupa ionale, astfelţ ţ
încât la nivelul anului s nu se dep şeasc echivalentul în lei aă ă ă
200 euro;
337pentru veniturile ob inute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei deţ
16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen a întreţ
venitul brut şi contribu iile obligatorii pe fiecare loc deţ
organizare a acestora;
Pl titorul este obligat s determine valoarea total a impozituluiă ă ă
anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
9.3.3. DATORII SOCIALE
Al turi de resursele materiale, for a de munc reprezint un factoră ţ ă ă
principal în producerea de bunuri şi prestarea de servicii din cadrul
unit ilor economice. În schimbul muncii depuse, personalul angajatăţ
primeşte un salariu, care se stabileşte prin negocieri între angajator şi
salaria i, reprezenta i de sindicate. În urma negocierilor se încheieţ ţ
contracte colective şi individuale de munc , prin care personalul seă
oblig s efectueze activit ile prev zute în contract, iar angajatorul seă ă ăţ ă
oblig s -i remunereze pentru munca prestat . Atât unit ile care auă ă ă ăţ
salaria i cu contract de munc , cât şi angaja ii respectivi trebuie sţ ă ţ ă
suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigur rile şi protec iaă ţ
social .ă
Contribu ia de asigur rile sociale (CAS)ţ ă
Persoanele fizice şi juridice care angajeaz personal salariat auă
obliga iţ a pl ii contribu iei la sistemul public de pensii şi alte drepturi deăţ ţ
asigur ri sociale, în func ie de condi iile de munc în care este încadrată ţ ţ ă
personalul angajat. Cotele de contribuţii la asigurările sociale sunt diferenţiate in funcţie de
condiţiile de muncă normale, deosebite sau speciale. Ele se aprob anual prin legeaă
bugetului asigur rilor sociale de stat. ă
Pentru anul 2008, în baza art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, prin art. 16. - (1) din Legea
bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 nr. 387/2007, cotele de contribuţie de
asigurări sociale au fost stabilite dup cum urmeaz :ă ă
În perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2008:
a) 29 % pentru condi ii normale de muncţ ă;
b) 34 % pentru condi ii deosebite de muncţ ă;
c) 39 % pentru condi ii speciale de muncţ ă.
Din aceste cote se scade 9,5% reţinută de la fiecare salariat, rezultând prima cota de
19,5%, a doua de 24,5% si a treia de 29,5%.
Începand cu 1 decembrie 2008:
a) pentru condiţii normale de muncă 27,5%;
b) pentru condiţii deosebite de muncă 32,5%;
c) pentru condiţii speciale de muncă 37,5%.
În contabilitatea agentului economic angajator, contribu ia acestuia laţ
asigur rile sociale se înregistreaz :ă ă
Pe de o parte, în cheltuielile agentului economic angajator, reflectate cu ajutorul
contului 6451 „Contribu ia unit ii la asigur rile socialeţ ăţ ă ”
Pe de alt parte, în obliga iile agentului economic angajator fa deă ţ ţă
bugetul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigur ri sociale,ă
înregistrate în creditul contului 4311 „Contribu ia unit ii la asigur rileţ ăţ ă
sociale”.
Din contextul reglement rilor în vigoare, rezult c baza de calcul aă ă ă
contribu iei agentului economic angajator la sistemul public de pensii şiţ
alte drepturi de asigur ri sociale este ă „fondul total de salarii”. În aceast bază ă
de calcul intr :ă
338Drepturile salariale brute ale persoanelor care desf şoar activit i pe bază ă ăţ ă
de contract individual de munc ;ă
339Drepturile salariale brute ale persoanelor care îşi desf şoar activitatea înă ă
func iile colective sau care sunt numite în cadrul activit iiţ ăţ
executive, legislative ori judec toreşti, pe durata mandatului,ă
precum şi membrii cooperatori din organiza iile coopera ieiţ ţ
meşteşug reşti;ă
340Drepturile salariale brute ale persoanelor care desf şoar activit i exclusivă ă ăţ
pe baz de conven ii civile de prest ri servicii şi care realizează ţ ă ă
un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu cel pu inţ
trei salarii medii brute pe economie.
Contribu ia angajatului la asigur rile sociale este în valoare deţ ă
9,5%, cot aplicat ă ă la venitul brut.
Contribu ia de asigur ri sociale de s n tate (CASS)ţ ă ă ă
Persoanele fizice şi juridice care angajeaz personal salariat şiă
nesalariat au obliga ia s contribuie la fondul special pentru asigur rileţ ă ă
sociale de s n tate într-o cot de ă ă ă 5,5 % aplicat asupra fondului de salarii.ă
Legea bugetului de stat pentru anul 2008 prevede şi o sc dere a contribu ieiă ţ
angajatorilor pentru asigur rile de s n tate cu 0,3%, de la 1 decembrieă ă ă
2008, de la 5,5% la 5,2%.
Prin fondul de salarii asupra c ruia se aplic cota de ă ă 5,5 % se în elegeţ
suma veniturilor în bani şi/sau natur ob inute de o persoan fizică ţ ă ă
pentru munca prestat în baza unui contract individual de munc sau aă ă
unei conven ii civile de prest ri de servicii, încheiate potrivit legii,ţ ă
indiferent de perioada la care se refer . Potrivit acestor normeă
reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de
salarii şi urm toarele drepturi:ă
341Indemniza iile pentru plata concediilor medicale în caz de boal ,ţ ă
prevenirea îmboln virilor, înt rirea şi refacerea s n t ii, pentruă ă ă ă ăţ
primele 10 zile lucr toare, care, potrivit legii, se suport dină ă
fondul de salarii al angajatorului;
342Indemniza iile din activit ile desf şurate ca urmare a unei func iiţ ăţ ă ţ
de demnitate public , stabilite potrivit legii;ă
343Drepturi de sold lunar , indemniza ii, prime, premii, sporuri şi alteă ă ţ
drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;
344Indemniza ia lunar brut cuvenit administratorilor laţ ă ă ă
companii/societ i na ionale, societ i comerciale la care statulăţ ţ ăţ
sau o autoritate a administra iei publice locale este ac ionarţ ţ
majoritar, precum şi la regiile autonome;
345Alte drepturi şi indemniza ii de natur salarial , acordate în bani şiţ ă ă
în natur de c tre angajator.ă ă
Termenul limit de virare a contribu iei angajatorului la bugetulă ţ
asigur rilor sociale de s n tate este data pl ii pentru chenzina a II-a,ă ă ă ăţ
dar nu mai târziu de 25 ale lunii urm toareă pentru luna expirat . Pentruă
perioada de întârziere se datoreaz major ri aferente întârzierii achit riiă ă ă
impozitelor. Dac datoria nu se achit în termen de o lun de la dataă ă ă
scadent , Casa de Asigur ri de S n tate va introduce dispozi ia deă ă ă ă ţ
încasare silit .ă
În contabilitatea angajatorului, contribu ia acestuia la bugetul asigur rilorţ ă
sociale de s n tate se înregistreaz :ă ă ă
Pe de o parte, în cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453
„Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tateţ ă ă ă ”.
Pe de alt parte, în obliga iile agentului economic angajator fa deă ţ ţă
bugetul asigur riloră sociale de s n tate, reflectate în creditul contului ă ă 4313
„Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate”.ţ ă ă ă
Contribu ia angajatului la bugetul asigur rilor sociale de s n tateţ ă ă ă
este în valoare de 5,5%, cot aplicat venitului brută ă lunar realizat.
Contribu ia la bugetul asigur rilor pentru şomajţ ă
(fondul de şomaj)
Persoanele fizice şi juridice române şi str ine, cu sediul în România,ă
care angajeaz personal salariat român, sunt obligate s contribuie laă ă
bugetul asigur rilor pentru şomaj, într-o cot de ă ă 1 % (iar de la 1 decembrie
2008 va fi 0,5%) aplicat asupra fondului total de salarii brute realizate deă
urm toarele categorii de asigura i:ă ţ
346Persoanele care desf şoar activit i pe baz de contract individuală ă ăţ ă
de munc sau persoanele care desf şoar activit i exclusiv peă ă ă ăţ
baz de conven ie civil de prest ri servicii şi care realizeaz ună ţ ă ă ă
venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de
baz minime brute pe ar ;ă ţ ă
347Func ionarii publici şi alte persoane care desf şoar activit i peţ ă ă ăţ
baza actului de numire;
348Persoanele care îşi desf şoar activitatea în func ii elective sau careă ă ţ
sunt numite în cadrul autorit ii executive, legislative, oriăţ
judec toreşti pe durata mandatului;ă
349Militarii angaja i pe baz de contract;ţ ă
350Persoanele care au raport de munc în calitate de membru cooperator;ă
351Alte persoane care realizeaz venituri din activit i desf şurate potrivită ăţ ă
unor legi speciale;
În contabilitatea agentului economic angajator, obligat s conducă ă
contabilitatea în partid dubl , contribu ia acestuia la fondul de şomajă ă ţ
se înregistreaz :ă
Pe de o parte, în cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul
contului 6452 „Contribu ia unit ii pentru ajutorul de şomajţ ăţ ”.
Pe de alt parte, în obliga iile agentului economic angajator fa deă ţ ţă
bugetul asigur rilor pentru şomaj, reflectate în creditul contului ă 4371
„Contribu ia unit ii la fondul de şomaj”.ţ ăţ
Contribu ia angajatului la bugetul asigur rilor pentru şomaj este înţ ă
valoare de 0,5 %, cot aplicat venitului brută ă lunar.
Alte datorii
Contribu ia pentru fondul de risc şi accidenteţ
Angajatorii datorează contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale pentru asigurarea salaria ilor s i.ţ ă
Contribuţiile se stabilesc în funcţie de tarife si clase de risc.
Potrivit art. 18 din Legea nr. 387/2008 - Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2008, cotele de contribuţii datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc se
stabilesc de la 0,4% la 2%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.
Tariful de risc se determină pentru fiecare sector de activitate în funcţie de riscul de
accidentare şi de imbolnăvire profesională din cadrul sectorului respectiv. În cadrul
tarifelor de risc diferenţierea pe categorii de activităţi se realizează prin clase de risc.
Legea nr.346/2003 privind asigurarea pentru accidente de munc şi bă oli
profesionale a fost modificat prin Ordonan a de urgen nr.107 dină ţ ţă
24/10/2003.
Potrivit art.5, modificat, sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
Persoanele care desf şoar activit i pe baza unui contract individuală ă ăţ
de munc , indiferent de durata acestuia, precum şi func ionarii publici;ă ţ
Persoanele care îşi desf şoar activitatea în func ii elective sau careă ă ţ
sunt numite în cadrul autorit ii executive, legislative ori judec toreşti,ăţ ă
pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organiza ieţ
a coopera iei meşteşug reşti, ale c ror drepturi şi obliga ii suntţ ă ă ţ
asimilate, în condi iile prezentei legi, cu ale persoanelor prev zute la 1);ţ ă
Şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor
organizate potrivit legii;
Ucenicii, elevii şi studen ii, pe toat durata practicii profesionale.ţ ă
Prevederile prezentei legi nu se aplică personalului militar şi civil angajat pe
baz de contract şi personalului asigurat în sistemul propriu ală
Ministerului Ap r rii Na ionale, Ministerului Administra iei şi Internelor,ă ă ţ ţ
Serviciului Român de Informa ii, Serviciului de Informa ii Externe,ţ ţ
Serviciului de Protec ie şi Paz , Serviciului de Telecomunica ii Speciale,ţ ă ţ
precum şi celui din structurile militarizate ale Ministerului Justi iei.ţ
Cuantumul indemniza ieiţ pentru incapacitate temporar de munc reprezintă ă ă
80% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni.
În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munc sau a uneiă
boli profesionale, beneficiaz de desp gubire în caz de deces o singură ă ă
persoan , care poate fi, dup caz: so ul supravie uitor, copilul, p rintele,ă ă ţ ţ ă
tutorele, curatorul, moştenitorul, în condi iile dreptului comun, sau, înţ
lipsa acesteia, persoana care dovedeşte c a suportat cheltuielileă
ocazionate de deces.
Cuantumul desp gubirii în caz de deces este de 4 salarii medii bruteă
pe economie, comunicate de Institutul Na ional de Statistic .ţ ă
Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munc ă – calculat astfel: 0,75%
din fondul de salarii brute realizat, pentru completarea carnetelor de munc sau 0,25ă %
din fondul de salarii brute realizat, pentru verificarea şi certificarea legalit iiăţ
înregistr rilor;ă
Întreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, în limita unei cote de
pân la 1,5 % aplicat asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieliă ă
sociale care sunt deductibile fiscal, având ca destina ii principale:ţ
Func ionarea corespunz toare a unor activit i sau unit i aflate înţ ă ăţ ăţ
administrarea întreprinderilor, cum ar fi: gr dini e, creşe, dispensare,ă ţ
cabinete medicale, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi,
c mine de nefamilişti, şcoli;ă
Acoperirea par ial a cheltuielilor ocazionate de procurarea unorţ ă
daruri pentru copiii salaria ilor.ţ
Acoperirea par ial a cheltuielilor ocazionate de transportulţ ă
salaria ilor la şi de la locul de munc .ţ ă
Acoperirea par ial a cheltuielilor privind biletele de tratament şiţ ă
odihn pentru salaria ii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora.ă ţ
Acordarea de ajutoare unor salaria i care au suferit pierderi în gospod rieţ ă
proprii, ca urmare a unor calamit i naturale.ăţ
Acordarea de ajutoare pentru înmormântare sau pentru acoperirea unei p r i dină ţ
cheltuieli în cazul unor boli grave sau incurabile.
Contribu ia datorat de angajator la Fondul de garantare pentruţ ă
plata crean elor salarialeţ este de 0,25%, aplicată asupra sumei veniturilor care
constituie baza de calcul a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru somaj,
realizate de salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă, potrivit legii.
Contribu iaţ datorat de angajatoră privind concediile şi indemniza tiile deţ
asigur ri sociale de s n tate – FNUASSă ă ă este de 0,85% şi se aplic asupraă
fondului de salarii brute realizat lunar.
9.3.4 CONTURI ŞI DOCUMENTE SPECIFICE EVIDEN IERII CHELTUIELILOR SALARIALEŢ
Conturi specifice
Contabilitatea sintetic a decont rilor cu personalul se realizeaz cuă ă ă
ajutorul grupei 42 „Personal şi conturi asimilate”, care cuprinde urm toareleă
conturi de gradul I:
421 „Personal-salarii datorate”
Ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite
acestuia în bani sau natură, inclusiv a adaosurilor şi premiilor achitate din fondul de salarii.
După conţinutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după
func ia contabil , un cont de pasiv.ţ ă
Se creditează cu salariile şi alte drepturi cuvenite personalului.
Se debitează cu re inerile din salarii (contribu iile la asigur rile sociale,ţ ţ ă
la asigur rile sociale de s n tate, la ajutorul de şomaj, impozitul peă ă ă
salarii, avansurile acordate anterior, etc.) şi cu salariile nete achitate
personalului.
Soldul creditor reprezint drepturile salariale datorate.ă
423 „Personal-ajutoare materiale datorate”
Ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor
pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, etc. După conţinutul economic, este un
cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu ajutoarele materiale datorate salaria ilor.ţ
Se debitează cu re inerile din indemniza ii (contribu ii privindţ ţ ţ
asigur rile de s n tate şi ajutorul de şomaj, avansul acordat anterior,ă ă ă
impozitul pe salarii, etc.) şi cu ajutoarele achitate personalului.
Soldul creditor reprezint ajutoare materiale datorate salaria ilor. ă ţ
424 „Participarea personalului la profit”
Ţine evidenţa stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. După funcţia
conţinutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, un
cont de pasiv.
Se creditează cu sumele repartizate personalului din profitul realizat.
Se debitează cu impozitul re inut şi cu sumele achitate personalului.ţ
Soldul creditor reprezint stimulentele din profit datorate personalului.ă
425 „Avansuri acordate personalului”
Ţine evidenţa avansurilor acordate personalului. După conţinutul economic, este un
cont de creanţe faţă de personal, iar după funcţia contabilă, un cont de activ.
Se debitează cu avansurile din salarii acordate salaria ilor.ţ
Se creditează cu sumele re inute pe statele de salarii reprezentândţ
avansurile acordate.
Soldul debitor reprezint avansurile achitate personalului.ă
426 „Drepturi de personal neridicate”
Ţine evidenţa drepturilor de personal neridicate în termenul legal. După conţinutul
economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, un
cont de pasiv.
Se creditează cu sumele datorate personalului, dar neridicate în termenul legal.
Se debitează cu sumele achitate personalului şi cu drepturile de personal
neridicate şi prescrise.
Soldul creditor reprezint drepturile de personal neridicate.ă
427 „Re ineri din salarii datorate ter ilor”ţ ţ
Ţine evidenţa reţinerilor din salarii datorate terţilor, cum ar fi: rate, chirii, popriri,
pensii alimentare. După conţinutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar
după funcţia contabilă, un cont de pasiv.
Se creditează cu sumele re inute de la salaria i, datorate ter ilor.ţ ţ ţ
Se debitează cu sumele achitate ter ilor.ţ
Soldul creditor reprezint sumele re inute, datorate ter ilor.ă ţ ţ
4281 „Alte datorii în leg tur cu personalul”ă ă
Ţine evidenţa altor datorii în legătură cu personalul, cum ar fi: garanţii gestionare
reţinute, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă neefectuate şi alte sume pentru care nu
s-au întocmit state de salarii. După conţinutul economic, este un cont de datorii salariale pe
termen scurt, iar dup func ia contabil , un cont de pasiv.ă ţ ă
Se creditează cu alte sume datorate personalului.
Se debiteaz ă cu sumele achitate personalului.
Soldul creditor reprezint alte sume datorate personalului.ă
4282 „Alte crean e în leg tur cu personalul”ţ ă ă
Ţine evidenţa altor creanţe în legătură cu personalul, cum ar fi: cota parte din
valoarea echipamentului de lucru suportată de personal, imputaţii chirii, sume acordate şi
nejustificate şi alte debite. După conţinutul economic, este un cont de creanţe, iar după
func ia contabil , un cont de activ.ţ ă
Se debiteaz cu sumele reprezentând crean e fa de personal.ă ţ ţă
Se crediteaz cu sumele încasate sau re inute de la personal.ă ţ
Soldul debitor reprezint crean e fa de personal.ă ţ ţă
Contabilitatea sintetic a decont rilor cu bugetele de asigur ri şiă ă ă
protec ie social se realizeaz cu ajutorul grupei 43 ţ ă ă „Asigur ri sociale,ă
protec ia social şi conturi asimilateţ ă ”, care cuprinde urm toarele conturi:ă
431 „Asigur ri socialeă ” – se desf şoar pe urm toarele conturi deă ă ă
gradul II:
4311 „Contribu ia unit ii la asigur rile sociale”ţ ăţ ă
Este, dup con inutul economic, un cont de datorii pe termen scurt,ă ţ
iar dup func ia contabil , un cont de pasiv.ă ţ ă
Se creditează cu contribu ia unit ii la asigur rile sociale.ţ ăţ ă
Se debitează cu sumele virate bugetului de asigur ri sociale şi cu sumeleă
datorate personalului care se suport din bugetul asigur rilor sociale.ă ă
Soldul creditor reprezint sumele datorate asigur rilor sociale.ă ă
Not ă : În cazul în care sumele datorate personalului dep şesc contribu iaă ţ
unit ii la bugetul asigur rilor sociale, diferen a urmând a fi recuperatăţ ă ţ ă
de la acesta, soldul contului 4311 poate fi temporar debitor, în acest caz contul
respectiv va func iona ca un cont bifunc ional.ţ ţ
4312 „Contribu ia personalului la asigur rile sociale”ţ ă
Este, dup con inutul economic, un cont de datorii pe termen scurt,ă ţ
iar dup func ia contabil , un cont de pasiv.ă ţ ă
Se creditează cu contribu ia personalului la asigur rile sociale.ţ ă
Se debitează cu sumele virate bugetului de asigur ri sociale.ă
Soldul creditor reprezint sumele datorate asigur rilor sociale.ă ă
4313 „Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale deţ ă
s n tate”ă ă
Este, dup con inutul economic, un cont de datorii pe termen scurt,ă ţ
iar dup func ia contabil , un cont de pasiv.ă ţ ă
Se creditează cu contribu ia unit ii la asigur rile sociale de s n tate.ţ ăţ ă ă ă
Se debitează cu sumele virate bugetului de asigur ri sociale de s n tate.ă ă ă
Soldul creditor reprezint sumele datorate asigur rilor sociale deă ă
s n tate.ă ă
4314 „Contribu ia angaja ilor pentru asigur rile sociale de s n tate”ţ ţ ă ă ă
Este, dup con inutul economic, un cont de datorii pe termen scurt,ă ţ
iar dup func ia contabil , un cont de pasiv.ă ţ ă
Se creditează cu contribu ia angaja ilor la asigur rile sociale deţ ţ ă
s n tate.ă ă
Se debitează cu sumele virate bugetului de asigur ri de s n tate.ă ă ă
Soldul creditor reprezint sumele datorate asigur rilor sociale deă ă
s n tate.ă ă
4371 „Contribu ia unit ii la fondul de şomaj”ţ ăţ
Este, dup con inutul economic, un cont de datorii pe termen scurt,ă ţ
iar dup func ia contabil , un cont de pasiv.ă ţ ă
Se creditează cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de şomaj.
Se debitează cu sumele virate, reprezentând contribu ia unit ii la fondul deţ ăţ
şomaj.
Soldul creditor constituie fondul de şomaj datorat.
4372 „Contribu ia personalului la fondul de şomajţ ”
Este, dup con inutul economic, un cont de datorii pe termen scurt,ă ţ
iar dup func ia contabil , un cont de pasiv.ă ţ ă
Se creditează cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de
şomaj.
Se debitează cu sumele virate, reprezentând contribu ia personalului la fondulţ
de şomaj.
Soldul creditor constituie fondul de şomaj datorat.
4381 „Alte datorii sociale”Este, dup con inutul economic, un cont de datorii pe termen scurt,ă ţ
iar dup func ia contabil , un cont de pasiv.ă ţ ă
Se creditează cu sumele privind ajutoare materiale achitate în plus personalului.
Se debitează cu sumele virate asigur rilor sociale.ă
Soldul creditor reprezint alte datorii sociale.ă
4382 „Alte crean e sociale”ţ
Este, dup con inutul economic, un cont de crean e, iar dup func iaă ţ ţ ă ţ
contabil , un cont de activ.ă
Se debiteaz ă cu sumele cuvenite personalului sub form de ajutoareă
materiale, care urmeaz aă se încasa de la bugetul de asigur ri sociale.ă
Se crediteaz ă cu sumele încasate de la bugetul de asigur ri sociale.ă
Soldul creditor reprezint alte crean e sociale.ă ţ
Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea opera iilor privind salariile,ţ
asigur rile şi protec ia social :ă ţ ă 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”,
641 „Cheltuieli cu salariile personalului”, 6451 „Contribu ia unit ii la asigur rileţ ăţ ă
sociale”, 6452 „Contribu ia unit iiţ ăţ pentru ajutorul de şomaj”, 6453 „Contribu iaţ
angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tateă ă ă ”, 6458 „Alte cheltuieli
privind asigur rile şiă protec ia socialţ ă”.
444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”
Este, dup con inutul economic, un cont de datorii fiscale, iar după ţ ă
func ia contabil , un cont de pasiv.ţ ă
Se crediteaz cu impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate.ă
Se debiteaz cu impozitul virat bugetului.ă
Soldul creditor exprim impozitul pe veniturile de natura salariiloră
datorate.
Documente specifice
STATUL DE SALARII
Se întocmeşte în 2 exemplare, lunar, pe sec ii, ateliere, servicii etc.,ţ
de compartimentul care are aceast atribu ie, pe baza urm toareloră ţ ă
documente de eviden a muncii, a documentelor privind re inerileţă ţ
legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc. Pentru
centralizarea la nivelul unit ii a salariilor, se utilizeaz aceleaşiăţ ă
formulare de state de salarii. Pl ile f cute în cursul lunii, cum sunt:ăţ ă
avansul chenzinal, lichid rile, indemniza iile de concediu etc., se includă ţ
în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sum a salariiloră
calculate şi re inerile legale din perioada de decontare respectiv .ţ ă
Unit ile pot s -şi stabileasc , dac necesit ile o cer, o alt machet aăţ ă ă ă ăţ ă ă
formularului, dar care s con in informa iile necesare unui eventuală ţ ă ţ
control.
Statul de salarii serveşte ca:
352Document pentru calculul drepturilor b neşti cuvenite salaria ilor,ă ţ
precum şi al contribu iei privind protec ia social şi a altorţ ţ ă
datorii;
353Document justificativ de înregistrare în contabilitate;
Circul :ă
354La persoanele autorizate s exercite controlul financiar şi s aprobeă ă
plata (exemplarul 1);
355La casieria unit ii, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1);ăţ
356La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 aă
registrului de cas , pentru înregistrarea în contabilitateă
(exemplarul 1 împreun cu exemplarul 1 al borderoului de salariiă
neridicate);
357La compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).
358Se arhiveaz :ă
359La compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative
(exemplarul 1);
360La compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).
Remarc !ă
Statul de salarii este un document controversat datorit caracteruluiă
confiden ial al salariilor. Prin întocmirea statelor de salarii acestea îşiţ
pierd confiden ialitatea. ţ Problema scoaterii lor din uz, este mult discutat .ă
MACHETA STATULUI DE SALARII
STAT DE SALARII
pe luna…………………..anul…………….
Nr crt
Nume şi prenu
me
Salariu de încadrare
Sporuri Indem-niza iiţ
Salariubrut
CAS Fondde
şomaj
Fond des n tată ă
e
Ch.prof
Dedu-ceri
Salariuimpo-zabil
Impozit Avans Altere i-ţner
i
Restde
plată
361362
LISTA DE AVANS CHENZINAL
Se întocmeşte lunar în 2 exemplare, de c tre compartimentul careă
are aceast atribu ie, pe baza documentelor de eviden a muncii, aă ţ ţă
timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale etc.
Lista de avans chenzinal serveşte ca:
363Document pentru calculul drepturilor b neşti cuvenite salaria ilor caă ţ
avansuri chenzinale;
364Document pentru re inerea în statul de salarii a avansurilor pl tite;ţ ă
365Document justificativ de înregistrare în contabilitate;
366Documentul circul :ă
367La persoanele autorizate s exercite controlul financiar şi s aprobeă ă
plata (exemplarul 1);
368La casieria unit ii, pentru plata avansurilor cuvenite (exemplarulăţ
1);
369La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 aă
registrului de cas , pentru înregistrarea în contabilitateă
(exemplarul 1);
370La compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea
statelor de salarii la sfârşitul lunii (exemplarul 2).
371Se arhiveaz :ă
372La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 ală
registrului de casă (exemplarul 1);
373La compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).
374375MACHETA LISTEI DE AVANS CHENZINAL
376 (COD 14-5-1D)
LISTĂ DE AVANS CHENZINALş ă Timp efectiv ă
LucratConcediu medical
0 1 2 3 4 5 61 Şerban
Mihai600 22 200
2Marian Ilişca
800 22 300
TOTAL1.400 500
LISTA PENTRU PL I PAR IALEĂŢ Ţ
Se întocmeşte în dou exemplare ori de câte ori se face o plată ă
par ial în cursul lunii.ţ ă
Serveşte ca:
377Document pentru calculul drepturilor b neşti cuvenite salaria ilor pentruă ţ
pl ile par iale efectuate;ăţ ţ
378Document care st la baza întocmirii statelor de salarii;ă
379Document justificativ de înregistrare în contabilitate;
Se arhiveaz :ă
380La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 ală
registrului de cas (exemplarul 1);ă
381La compartimentul care a întocmit lista pentru pl i par iale (exemplarulăţ ţ
2);
382Lista pentru pl i par iale cod 14-5-1/d1 se întocmeşte pentruăţ ţ
prima plat par ial , iar lista pentru pl i par iale cod 14ă ţ ă ăţ ţ -5-1/d2 se
întocmeşte pentru cea de-a doua plat par ial şi pentru urm toarele.ă ţ ă ă
383384MODELUL LISTEI DE PL I PAR IALEĂŢ Ţ COD 14-5-1/D1:
LISTĂ PENTRU PL IĂŢ PAR IALEŢ385 reprezentând………………… pe luna…………….
Nr. crt
Numele şi prenumele
Venitul impozabil
Impozitul calculat şi re inutţ
Rest de plată
Semn turaă
14-5-1/d1
386387MODELUL LISTEI DE PL I PAR IALE COD 14-5-1/D2:ĂŢ Ţ
LISTĂ PENTRU PL IĂŢ PAR IALEŢ388 reprezentând……………… pe luna…………..
Nr. crt
Numele şi prenum
ele
Venitul impozabil calculat anterior
Venitul curent
Total venit
impozabil
Impozitul calculat şi re inutţ
Salariul net
cuvenit
Salariul net acordat anterior
Rest de
plată
Semn turăa
14-5-1/d2
CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL
CREANTELE SI DATORIILE SALARIALE
Drepturile salariale cuvenite salariatilor se pot acorda o singura data pe luna sau in 2 transe, astfel:
389chenzina I se acorda sub forma de avans in a doua jumatate a lunii, in procent de 40% din salariul tarifar de incadrare;
390chenzina a II-a se acorda in prima jumatate a lunii urmatoare sub forma de lichidare, valoarea acesteia calculandu-se prin scaderea din salariul brut a retinerilor (contributia individuala la pensia privata CAS: 9,5 %, contributia individuala la somaj: 0,5 %, CASS: 5,5 %), a impozitului pe salariu de 16 %, a avansului acordat in cursul lunii si alte retineri datorate tertilor cum ar fi rate, marfuri etc.
In contabilitate in vederea evidentierii sumelor personalului se folosesc conturile din grupa 42.Contul 421-personal salarii datorate (pasiv) se crediteaza cu salariile cuvenite personalului si toate celelalte datorii fata de acestia privind sporuri, premii; se debiteaza cu toate retinerile din salarii si la plata lichidarii; SFC exprima datoria unitatii fata de personal.
Pentru evidentierea contributiilor unitatii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la sigurarile sociale de sanatate se utilizeaza conturile 4311-CAS, 4371-somaj, 4313-CASS, toate fiind conturi de Pasiv.-Se crediteaza cu contributiile datorate (trecandu-se in debitul conturilor de cheltuieli corespunzatoare de la grupa 64 - cheltuieli cu personalul).-Se debiteaza la decontarea contributiilor, prin achitarea acestora catre bugetul asigurarilor sociale.-SFC exprima contributiile neachitate. Contributiile se calculeaza luand ca baza fondul de salarii brute, la care se aplica procentele stabilite prin lege
Pe langa contributiile unitatii se inregistreaza si contributiile personalului la asigurarile sociale: 4312, 4372, 4314 - sunt conturi de pasiv.
391se crediteaza cu contributiile datorate prin retinerea lor din contul 421.392Se debiteaza cu achitarea acestora393SFC exprima datoriile neachitate.
MODUL DE CALCUL A DREPTURILOR SALARIALE
♥ In prima etapa se calculeaza venitul (salariul) brut prin adunarea la salariul de incadrare (salariul realizat) a sumelor aferente sporurilor (pentru ore suplimentare, vechime, conditii periculoase), a indemnizatiilor de conducere, a concediului de odihna.♥ In a doua etapa se calculeaza salariul net prin deducerea din salariul brut a contributiei individuale de asigurarile sociale 9,5%, contributiei individuale la asigurarea pentru somaj 0,5 % si a contributiei individuale pentru asigurarile sociale de sanatate 5,5%.♥ In a treia etapa se calculeaza venitul (salariul impozabil) prin scaderea din salariul net a deducerilor personale.Conform articolului 56 din L571/2003 privind codul fiscal actualizat, deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar obtinut pana la 1000 lei inclusiv, astfel:
394pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere deducerea personala este de 250 lei
395pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere deducerea personala este de 350 lei
396pentru contribuabilii care au 2 persoane in intretinere deducerea personala este de 450 lei
397pentru contribuabilii care au 3 persoane in intretinere deducerea personala este de 550 lei
398pentru contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane in intretinere deducerea personala este de 650 lei
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute din salarii cuprinse intre 1000-3000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele prezentate anterior si se stabilesc prin ordin al Ministerului Finantelor Publice.Pentru contribuabilii care realizeaza venit brut din salarii de peste 3000 lei nu se acorda deduceri personale. Persoana aflata in intretinere poate fi sotul, sotia, copii sau alte rude ale salariatului pana la gradul al doilea inclusiv, ale carui venituri impozabile si neimpozabile nu depasesc 250 lei lunar.
♥ In a patra etapa se stabileste impozitul pe veniturile din salarii prin aplicarea cotei de 16% asupra salariului impozabil.♥ In a cincea etapa se calculeaza totalul retinerilor:Total retineri= CAS+FS+CASS+impozit/salariu+avans+rate marfuri+debite etc♥ In a sasea etapa se determina restul de plata (chenzina a doua, lichidarea) prin deducerea din salariul brut a totalului retinerilor.
Aplicatii:399Pe data de 25 noiembrie 2008 se plateste salariatilor in numerar, pe baza listei de
avans chenzinal, suma de 4000 lei.
425 A + D 40005311 A - C 4000A+x-x=P4000 [425=5311] 4000
400La sfarsitul lunii noiembrie pe baza statului de plata se inregistreaza salariile cuvenite personalului pentru munca prestata in valoare de 10.000 lei.
641 A + D 10000421 P + C 10000A+x=P+x10000 [641=421] 10000
401La sfarsitul lunii noiembrie pe baza statului de plata se inregistreaza urmatoarele retineri din salarii: impozitul/salariu 16%, avansuri acordate in cursul lunii 4000 lei, CAS 9.5% (950 lei), fondul de somaj 0,5% (50 lei), CASS 5,5% (550 lei), retineri datorate tertilor 100 lei, debite in valoare de 50 lei.Presupunem total salarii impozabile = 7500 lei, impozit/salarii = 7500x16% = 1200
421 P - D 6900444 P + C 1200425 A - C 40004313 P + C 9504372 P + C 504314 P + C 550427 P + C 1004282 A - C 50421 = % 6900 444 1200 425 4000 4312 950 4372 50 4314 550 427 100 4282 50
4. Pe data de 10 decembrie 2008 se achita in numerar salariatilor suma de 2550 lei (chenzina a doua fiind in valoare de 10000-6900=3100), datorita faptului ca un salariat nu s-a prezentat sa-si ridice salariul in valoare de 550 lei, rezulta salarii neridicate.
421 P - D 31005311 A - C 2550426 P + C 550421 = % 3100 5311 2550 426 550
Cu ocazia intocmirii statului de plata se inregistreaza si obligatiile (contributiile) unitatii.Contributiile salariatilor se retin din salariile brute ale acestora, iar contributiile unitatii se inregistreaza pe cheltuieli.
CAS-4311
Sunt 3 cote de CAS:40229% pentru conditii normale de munca40334% pentru conditii deosebite de munca40439% pentru conditii speciale de munca
Din aceste cote se scade 9.5% retinuta de la fiecare salariat rezultand prima cota de 19,5%, a doua de 24,5% si a treia de 29,5%.
405se inregistreaza CAS stiind ca unitatea are conditii normale de munca 19,5%, fondul de salarii brut fiind de 10.000 lei
4311 P + C 19506451 A + D 19501950 [6451=4311] 1950
406contributia la fondul de somaj (1% pt unitate)
4371 P + C 1006452 A + D 100100 [6452=4371] 100
407CASS 5,5%
4313.01 P + C 5506453 A + D 550550 [6453=4313.01] 550
408contributia unitatii pe fondul de accidente de munca si boli profesionale.Se calculeaza prin aplicarea unui procent cuprins intre 0,4 si 2% aplicat asupra salariilor brute in functie de clasa de risc in care se incadreaza activitatea economica principala a unitatii.
Se inregistreaza contributia pentru risc 0,868% x 10.000 lei= 86.8 lei
6458 A + D 86,84381 P + C 86.886.8 [6458=4381] 86.8
409contributia si comisionul datorat ITM (Inspectoratului Teritorial de Munca) pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca ale salariatilor care se calculeaza prin aplicarea unui procent diferentiat astfel:
4100,75% aplicat asupra fondului de salarii brute realizat de salariatii angajati cu contract de munca, pentru completarea carnetelor de munca ale angajatilor societatii, care se pastreaza in cadrul ITM;
4110,25% aplicat asupra fondului de salarii brute, atunci cand carnetele de munca se completeaza si se pastreaza de catre angajatori, cu avizul ITM.
635 A + D 75447.01 P + C 7575 [635=447.01] 750.75% x 10.000 = 75
412contributia unitatii la constituirea fondului de garantare 0.25%
6458 A + D 25447.02 P + C 2525 [6458 = 447.02] 25 analitic fond de garantare
g) contributia unitatii pentru concedii medicale si indemnizatii (FNUASS) 0,85%.0.85% x 10000 = 85 6453 A + D 854313.02 P + C 8585[6453=4313.02]85 analitic FNUASS
Contributia angajatorului si unitatii se aplica in procentele corespunzatoare, se aplica la fondul brut de salarii. Calculul si plata sumelor corespunzatoare acestor contributii se efectueaza lunar pana la data de 25 a lunii urmatoare fara a depasi acest termen legal.
Pe data de 20 decembrie se achita contributiile angajatilor si ale societatii catre bugetul asigurarilor sociale, fondul de somaj, bugetul statului, etc. % =5121(5311) 5621.84312(-P) 9504372(-P) 504314(-P) 550444(-P) 12004311(-P) 19504371(-P) 1004313.01(-P) 550
4381(-P) 86.8447.01(-P) 75447.02(-P) 254313.02(-P) 85
9.4 CREANTELE SI DATORIILE FISCALE
Creantele fiscale reprezinta sume de incasat de la bugetul statului, situatie in care statul trebuie sa restituie anumite valori agentilor economici.TVA deductibila 4426> TVA colectata 4427=> TVA de recuperat Datorii fiscale ale unitatii(impozite taxe) – sume datorate bugetului statului sau altor organisme publice, pot fi:
413impozite directe 414pe profit 415pe venit (microintreprinderi)416pe salarii, etc.417impozite indirecte sunt incluse in preturile produselor si platite de consumatorul
final418TVA 419accize420 taxe vamale, etc.
Exemplul 1: se inregistreaza impozitul pe profit datorat bugetului de stat, in valoare de 700 lei
691 ch. cu imp. pe profit A + D 700441 impozit pe profit P + C 700A+x=P+x700 [691=441] 700
9.5. CONTABILITATEA TREZORERIEI
Prin trezoreria unei unitati economice se intelege totalitatea mijloacelor banesti de care aceasta dispune pentru a putea face fata platilor scadente.
Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta si modificarile privind investitiile finale pe termen scurt, a disponibilitatilor banesti din conturile de la banci, casieria unitatii, a creditelor bancare pe termen scurt.
9.5.1 CONTABILITATEA INVESTITIILOR FINANCIARE PE TERMEN SCURTGrupa 50
In cadrul acestora sunt evidentiate titlurile de valoare (actiuni, obligatiuni) achizitionate de societate in vederea obtinerii unor castiguri pe termen scurt (<1 an). Cu exceptia contului 509 – varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt (P), toate celelalte conturi din grupa 50 au functie de activ. Se debiteaza cu titlurile de valoare achizitionate sau rascumparate si se crediteaza cu valoarea contabila a titlurilor scoase din gestiune. SFD reprezinta valoarea titlurilor pe termen scurt aflate in portofoliul unei societati.
Contul 509 si analiticele sale: 421au functie de pasiv422se crediteaza cu sumele datorate de catre unitatea economica pentru titlurile de
valoare pe termen scurt achizitionate423in debit se inregistreaza achitarea sumelor datorate.424SFC reflecta datoria neachitata
Aplicatia A: 1. SC ALFA SA cumpara 500 actiuni de la o entitate afiliata la un pret de cumparare de 3 lei actiunea, din care 40% se achita imediat in numerar.
501 A + D 15005311 A - C 6005091 P + C 900A+x-x=PA+x=P+x 501= % 1500 5311 600 5091 900
425peste 2 saptamani se achita diferenta ramasa, conform ordinului de plata
5091 P - D 9005121 A - C 900A-x=P-x900 [5091=5121] 900
426datorita unei conjuncturi favorabile se vand 400 actiuni la un pret de vanzare de 3,5 lei/actiune.
501 A - C 1200461 A + D 14007642 P + C 200461= % 1400 501 1200 7642 200A-x+x=PA+x=P+x
♥ Creantele rezultate din vanzarea titlurilor de valoare (sau din vanzarea imobilizarilor) se inregistreaza in contul 461 (debitori diversi).♥ Creantele rezultate din vanzarea stocurilor, prestarii de servicii, efectuarii de lucrari se inregistreaza in contul 411 - clienti.
427datorita tendintei de scadere a pretului acestor actiuni, unitatea hotaraste sa vanda si celelalte actiuni ramase la un pret de 2,8 lei/ actiunea prin incasarea imediata in numerar.
501 A - C 100x3=3005311 A + D 100x2.8=2806642 A + D 20% =501 3005311 2806642 20
Aplicatia B: 1. SC GAMA SA achizitioneaza de la SC ALFA SA un pachet de 400 obligatiuni la un pret de vanzare de 5 lei/obligatiune pe care le achita imediat prin ordin de plata.
506 A + D 400x5=20005121 A - C 2000A+x-x=P2000[506=5121]2000
2. se vand 300 obligatiuni la un pret de vanzare de 5,2 lei/ obligatiunea cu incasare imediata in numerar.
506 A - C 300x5=1500
5311 A + D 300x5,2=15607642 P + C 605311= % 1560 506 1500 7642 60A-x+x=P
A+x=P+x
3. se constituie o ajustare pentru deprecierea unor actiuni, datorita scaderii cursului lor la bursa in valoare de 50 lei.
598 P + C 506864 A + D 50A+x=P+x50 [6864=598] 50
4. in urma vanzarii titlurilor pentru care s-a constituit ajustarea pentru deprecierea de valoare, aceasta se va anula pentru ca nu mai are obiect, trecându-se la venituri.598 P - D 507864 P + C 50A=P+x-x50 [598=7864] 50
9.5.2 CONTABILITATEA DISPONIBILITATILOR BANCARE
Agentii economici isi pastreaza cea mai mare parte a mijloacelor banesti in conturi curente la banci prin intermediul carora se efectueaza majoritatea operatiunilor de incasari si plati fara utilizarea efectiva a numerarului.
CONTABILITATEA DECONTARILOR PRIN CONTURILE BANCARE
Include operatiuni cu valori de incasat, operatiuni de incasari si plati prin conturile curente, creditele bancare pe termen scurt si dobanzile aferente.♦ contul 511- valori de incasat are functie de activ♦ conturile 5121 si 5124 sunt conturi bifunctionale deoarece functioneaza ca niste conturi de disponibilitati pastrate la banca cat ca si conturi de credite bancare pe termen scurt, creditele de trezorerie acordate de banci pe baza unor linii de creditare care au un plafon minim stabil si care se acorda numai pe masura efectuarii unor plati pentru unitatea emitenta sau in cazul ridicarii de numerar de la banca. În debit se inregistreaza sumele incasate, depuse sau virate in cont, iar in credit se inregistreaza sumele curente achitate sau ridicat din cont.
SFD reprezinta disponibilul aflat in contul curent, iar SFC reprezinta creditele primite de la banca prin intermediul contului curent.
Aplicatie: 1. O societate primeste de la un client un bilet la ordin in valoare de 2500 lei,
reprezentand plata unei lucrari efectuate. Ulterior biletul la ordin este remis bancii in vederea incasarii.
a) acceptarea biletului la ordin
413 A + D 2500411 A - C 2500A+x-x=P2500 [413=411] 2500
b) remiterea biletului la ordin spre incasare5113 efecte de incasat A + D 2500413 efecte de primit A - C 2500A+x-x=P2500 [5113=413] 2500
c) incasarea biletului la ordin5113 A - C 25005121 A + D 2500A+x-x=P2500[5121=5113]2500
2. se achita o datorie fata de un furnizor in valoare de 500 euro, stiind ca la data inregistrarii datoriei 1 euro = 3.3 lei, iar la data platii era de 3.5 lei.
401 P - D 500 x 3.3= 16505124 A - C 500 x 3.5= 1750665 A + D 100% = 5124 1750401 1650665 100
9.5.3 CONTABILITATEA DISPONIBILITATILOR IN NUMERAR
5311, 5314, 532 sunt conturi de activ.- in debit se inregistreaza sumele incasate prin casieria unitatii- in credit se inregistreaza platile efectuate prin casierie- SFD reprezinta numerarul existent in casierie.
Toate operatiile de incasari si plati in numerar insotite de documentele justificative corespunzatoare se inregistreaza zilnic in registrul de casa.
Pentru operatiile dintre conturile de trezorerie 5311 si 5121, intre 541 si 5121 se foloseste un cont intermediar 581 – Viramente interne, cont de activ.
Exemplu: Casierul ridica de la banca 700 lei.
5121 A - C 700581 A + D 700700 [581=5121] 700
581 A - C 7005311 A + D 700700 [5311=581] 700
Se incaseaza de la un client extern suma de 1000€ in numerar, stiind ca la data inregistrarii creantei 1 euro = 3.4 lei, iar la data incasarii 1 euro = 3.5 lei.
411 A - C 1000 x 3.4= 34005314 A + D 1000 x 3.5= 3500765 P + C 1005314 = % 3500 411 3400 765 100
CONTABILITATEA ALTOR VALORI
Agentii economici au dreptul sa pastreze in casieria unitatii alte valori reprezentate de timbre postale si fiscale, bilete de tratament si odihna, tichete de calatorie.Contabilitatea acestora se tine cu ajutorul contului 532:
428in debit se inregistreaza achizitionarea acestora la pret de cumparare429in credit se inregistreaza consumarea acestor valori430SFD reprezinta alte valori existente in casieria unitatii.
Exemplu: 1. o societate comerciala achizitioneaza timbre in valoare de 20 lei cu plata in numerar
5321 A + D 205311 A - C 2020 [5321=5311] 20
2. la sfarsitul lunii se inregistreaza consumul de timbre postale in valoare de 15 lei626 A + D 155321 A - C 1515 [626=5321]15
9.5.4 CONTABILITATEA ACREDITIVELOR
Acreditivele au aparut in scopul cresterii increderii furnizorilor, in legatura cu plata bunurilor sau serviciilor prestate clientilor.
Atunci cand furnizorii nu au suficienta incredere in clientii lor, solicita acestora deschiderea de acreditive, adica de conturi deschise in favoarea lor din care se pot folosi pe masura respectarii obligatiilor contractuale.Se folosesc conturile 5411 si 5412 care sunt de activ:
431in debit se inregistreaza valoarea acreditivelor deschise la dispozitia furnizorilor432in credit se inregistreaza sumele platite furnizorului si trecerea sumelor in contul de
disponibilitati, ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivelor433SFD reprezinta valoarea acreditivelor deschise
Exemplu: a) se deschide un acreditiv in valoare de 1500 lei pe un termen de 2 luni in favoarea unui furnizor de materii prime.581 A + D 15005121 A - C 15001500 [581=5121] 1500
5411 A + D 1500581 A - C 15001500 [5411=581] 1500
b) in cursul lunii se achizitioneaza de la furnizor materii prime in valoare de 1000 lei, TVA 19%.401 P + C 1190301 A + D 10004426 A + D 190 % = 401 1190301 10004426 190
c) se inregistreaza plata furnizorului prin acreditiv401 P - D 11905411 A - C 1190
1190 [401=5411] 1190
d) la sfarsitul celor 2 luni se inchide acreditivul ramas581 A + D 3105411 A - C 310310 [581=5411] 310
5121 A + D 310581 A - C 310310[5121=581]310
Operatiunile intre conturile de la banci, precum si intre conturile de la banci si casieria unitatii se inregistreaza prin contul 581-Viramente interne (activ):
434in debit se inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie in contul 581 435in credit se inregistreaza sumele iesite din contul 581 care vor aparea intr-un alt
cont se trezorerie436nu prezinta sold final (de regula)
Acest cont a fost introdus cu scopul evidentierii sumelor in intervalul de timp dintre momentul depunerii la banca pe baza de borderou a ordinelor de plata si a documentelor justificative si in momentul consemnarii acestora in extrasul de cont.
Exemplu: SC ALFA SA ridica de la banca suma de 2500 lei pe baza cecului de numerar cu scopul achitarii avansului chenzinal.
437iesirea numerarului din contul de la banca5121 A - C 2500581 A + D 25002500 [581=5121] 2500
438intrarea numerarului in casierie581 A - C 25005311 A + D 2500
2500 [5311=581] 2500
439plata avansului chenzinal425 A + D 25005311 A - C 25002500 [425=5311] 2500
9.5.5 CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT
Aceste credite reprezinta surse de finantare pe o perioada mai mica de un an; se utilizeaza pentru completarea surselor proprii de finantare ca modalitate de finantare a activelor circulante.Se foloseste contul 5191 - Credite bancare pe termen scurt, cont de pasiv:
440in credit se inregistreaza creditele bancare pe termen scurt primite de la banca441in debit se inregistreaza rambursarea creditelor442SFC reflecta creditele nerambursate
♥ 5198 - dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (pasiv)♥ 666 - cheltuieli privind dobanzile
Exemplu: SC Beta SA inregistreaza primirea unui credit bancar pe termen scurt pe termen de 12 luni, in valoare de 36.000 lei, cu o dobanda de 15% pentru finantarea activelor circulante:
443sa se inregistreze primirea creditului444sa se inregistreze dobanda lunara445plata la sfarsitul primei luni a dobanzii si a primei rate de credit stiind ca va fi
rambursata in rate egalea) 5191 CBTS P + C 36.0005121 CCB A + D 36.00036000 [5121=5191] 36000
b) dobanda lunara = 36.000 x15% / 12 luni = 450
666 A + D 4505198 P + C 450450 [666=5198] 450
c) rata lunara= 36.000 / 12=3000
5121 A - C 34505191 P - D 30005198 P - D 450% = 5121 34505191 30005198 450
d) calculul si inregistrarea dobanzii in prima luna
dobanda luna II= (36000-3000) x 15% / 12 = 412,5666 A + D 412,55198 P + C 412,5412,5 [666=5198] 412,5
Tot in cadrul clasei V este contul 518 - Dobanzi, care este bifunctional si se descompune in:
4465186 - Dobanzi de platit (pasiv): aferente creditelor de trezorerie primite de la banci4475187- Dobanzi de incasat (activ): pentru disponibilitatile pastrate in conturile
curente
Exemplul I: ♥ Se inregistreaza dobanda de platit catre banca pentru creditele de trezorerie primite prin contul curent in valoare de 120 lei.
666 A + D 1205186 P + C 120120 [666=5186] 120
♥ Se achita dobanda de platit catre banca.
5186 P - D 1205121 A - C 120120 [5186=5121] 120
♥ Se inregistreaza dobanda de primit de la banca in valoare de 80 lei, pentru disponibilitatile banesti pastrate in cont.
5187 A + D 80766 P + C 8080 [5187=766] 80
♥ A doua zi se inregistreaza incasarea dobanzii.
5187 A - C 805121 A + D 8080 [5121=5187] 80
Exemplul II: ♥ SC X SA primeste de la SC Y SRL o fila de CEC in valoare de 3500 lei, reprezentand contravaloarea produselor finite vandute.
5112 A + D 3500
411 A - C 35003500 [5112=411] 3500
♥ A doua zi CEC-ul se depune la banca si se incaseaza conform extrasului de cont.
5112 A - C 35005121 A + D 35003500 [5121=5112] 3500
10. CONTABILITATEA SI IMPOZITAREA PROFITULUI
PROFITUL este surplusul obtinut de o societate comerciala atunci cand venitul
total pe care acesta in obtine din toate activitatile sale depaseste cheltuielile necesare
realizarii acestor activitati.
PROFITUL BRUT (profitul impozabil) efectiv realizat al unei societati comerciale
este calculat prin scaderea tuturor cheltuielilor (efectuate in limitele premise) din venitul
total obtinut de societate.
PROFITUL NET se calculeaza prin scaderea din profitul brut a cotelor de impozit
de profit.
IMPOZITUL PE PROFIT este un impozit personal iar in cadrul reformei fiscale
din Romania, impozitul pe profit ocupa un rol important atat prin prisma contributiei sale la
formarea veniturilor bugetare cat si prin influentarea activitatilor generatoare de profit.
PLATITORII IMPOZITULUI PE PROFIT
Sunt obligati la plata impozitului pe profit si denumiti, in continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent în
România;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in
Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati
imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute
la o persoana juridica romana;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile
realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest
caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre
persoana juridica romana.
EXCEPŢII DE LA PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT:
a) trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general
al trezoreriei;
b) institu iile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturileţ
proprii şi disponibilitã ile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002ţ
privind finan ele publice, cu modificţ ãrile ulterioare, şi Legii nr. 273/2006
privind finan ele publice locale, cu modificţ ãrile şi completãrile ulterioare, dacã
legea nu prevede altfel;
c) persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor, in
conformitate cu prevederile cuprinse in titlul IV;
d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase, pentru: venituri ob inute din producerea şi valorificareaţ
obiectelor şi produselor necesare activitã ii de cult, potrivit legii, venituriţ
ob inute din chirii, alte venituri ob inute din activitţ ţ ã i economice, venituriţ
din despãgubiri în formã bãneascã, ob inute ca urmare a mţ ãsurilor reparatorii
prevãzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condi ia ca sumeleţ
respective sã fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii urmãtori, pentru între inereaţ
şi func ionarea unitţ ã ilor de cult, pentru lucrţ ãri de construc ie, de repara ieţ ţ
şi de consolidare a lãcaşurilor de cult şi a clãdirilor ecleziastice, pentru
învãţãmânt, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii
sociale, acreditate în condi iile legii, pentru ac iuni specifice şi alteţ ţ
activitã i nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006ţ
privind libertatea religioasã şi regimul general al cultelor.
f) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile
utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii
invatamantului superior, cu modificarile ulterioare;
g) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari
recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si
care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii,
pentru intretinerea si repararea proprietatii comune;
h) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii;
i) Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii.
j) Banca Nationala a Romaniei.
k) Fondul de garantare a pensiilor private, infiintat potrivit legii.
(2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt
scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri:
a) cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;
b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si
demonstratii sportive;
e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri
scutite;
g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;
i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu
taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional,
potrivit statutului acestora;
j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea
organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate
economica;
k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiiile nonprofit de
utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii,
cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert
si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.
l) sumele primite ca urmare a nerespectãrii condi iilor cu care s-a fţ ãcut
dona ia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sţ ã
fie utilizate de cãtre organiza iile nonprofit, în anul curent sau în anii urmţ ãtori,
pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv
sau statutului, dupã caz;
m) veniturile realizate din despãgubiri de la societã ile de asigurare pentruţ
pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care
sunt utilizate în activitatea economicã;
n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor
titlului III.
(3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt
scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice
realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai
mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin.
(2). Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea
din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute la alin. (2) sau
in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau
art. 18, dupa caz.
COTA DE IMPOZIT PE PROFIT
Cota de impozit pe profit este 16%, cu exceptiile prevazute de LEGEA NR.571 /
2003 privind CODUL FISCAL.
Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care
realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit
datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile
respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
MODUL DE CALCUL AL IMPOZITULUI PE PROFIT
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea
bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din vanzarea bunurilor imobile,
inclusive din castiguri de orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora,
dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile
neductibile, deci impozitul pe profit, ca obligatie a agentului economic, se stabileste
extracontabil. In cazul impozitului pe profit nu sunt luate in calcul veniturile inregistrate in
conturile 711, 721, 722. De asemenea nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul
net.
Sunt considerate venituri neimpozabile:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a
incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care
se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe
termen lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si
investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile.
Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii,
lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana
juridica la care se detin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin
acte normative.
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele
reglementate prin acte normative in vigoare.
Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:
a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
e) cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;
f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;
h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
j) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;
k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;
m) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;
n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele
cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.
Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor; gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;
e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
f) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22;
g) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23;
h) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24;
i) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;
j) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;
k) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate
in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%;
l) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;
b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. c);
j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;
p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale;
r) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza
ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
s) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m);
s) cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a efectuarii unei reevaluari, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora.
PROFITUL IMPOZABIL STABILIT si IMPOZITUL pe PROFIT se calculeaza
si se evidentiaza lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal.
TERMENUL IN CARE SE RECUPEREAZA PIERDEREA ANUALA,
DECLARATA DE CONTRIBUABIL PRIN DECLARATIA DE IMPOZIT PE PROFIT.
Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din
profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani.
Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare
termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul
inregistrarii acestora .
Nu se recupereaza pierderea fiscala inregistrata de persoana juridica, in cazul in
care are loc divizarea sau fuziunea.
Contribuabilii care pe o perioada de 3 ani consecutiv au realizat numai pierderi
intra automat in obiectivul de control al organului fiscal pentru constatarea cauzelor care au
dus la nerealizarea de profit .
PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT
Contribuabilii au obliga ia de aţ plăti impozitul pe profit trimestrial, pana la data
de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia Bancii Nationale a
Romaniei si a societatilor bancare care efectueaza plati lunar, pana la data de 25 inclusiv a
lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul. Plata se face in lei.
Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare au obligatia sa plateasca in
contul impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecarui an fiscal, o suma egala cu
impozitul datorat pe luna nomebrie a aceluiasi an, pana la data de 25 ianuarie inclusive a
anului urmator, urmand ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sa se
efectueze pana la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil.
CONSECINTELE NERESPECTARII TERMENULUI DE PLATA A
IMPOZITULUI PE PROFIT
Pentru plata la termen a impozitului pe profit se datoreaza majorari de intarziere,
potrivit O.G. nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare. Deci in cazul in care sumele
reprezentand impozitul pe profit nu sunt platite in termenele legale, contribuabilul este
obligat la plata majorarilor de intarziere.
Majorarile se determina pentru suma neplatita pe perioada cuprinsa intre data la
care trebuia sa se realizeze plata si data la care se plateste efectiv.
Daca se platesc sume in plus, agentul economic poate solicita (prin cerere de
restituire) organului fiscal, fie compensarea sumei cu alte obligatii fiscale, fie restituirea
sumei.
In afara de majorari, se pot aplica si amenzi contraventionale pentru unele fapte ce
nu sunt considerate infractiuni, amenzi ce trebuie platite in termen de 5 zile.
Exemplu: depunerea cu o intarziere de pana la 30 de zile inclusiv, a declaratiei de
impunere; nefurnizarea informatiilor necesare determinarii obligatiei fiscale, etc.
Executarea silita este o alta sanctiune ce consta in virarea sumei impozitului
intarziat la plata pe baza dispozitiei organului fiscal din contul bancar al contribuabilului
direct in contul bugetului de stat.
CONTROLUL ASUPRA CORECTEI DETERMINARI A PROFITULUI
IMPOZABIL, IMPOZITULUI PE PROFIT SI A PLATII ACESTUIA.
Constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor, precum si a majorarilor
de intarziere aferente, reglementate de O.G. nr 70/1994 se efectueaza de organele fiscale
din subordinea Directiilor Generale a Finantelor Publice judetene si a municipiului
Bucuresti.
Cu ocazia controlului se va urmari respectarea de catre platitori a realitatii si
legalitatii, atat a veniturilor cat si a cheltuielilor, determinarea profitului impozabil,
aplicarea cotelor legale pentru stabilirea impozitului, varsarea integrala si la termen a
acestuia, reflectarea corecta si la zi, in evidenta contabila, a tuturor operatiilor efectuate,
etc.
ROLUL IMPOZITELOR
Rolul ce revine impozitului, ca resursa de finantare a cheltuielilor publice, dar si ca
variabila cu impact direct asupra venitului disponibil si implicit a consumului personal,
investitiilor private, productiei, ofertei si ocuparii fortei de munca, este avut in vedere si in
modelele de crestere economica echilibrata.
Potrivit datelor statistice, prelucrate de catre A. Laffer, interdependenta ce se
realizeaza intre incasarile statului din impozite pe venit (profit) si cota procentuala de
impozit (aplicata) evolueaza conform curbei din graficul prezentat in figura urmatoare.
Din grafic se poate observa ca, pana la un anumit nivel de urcare a cotei
procentuale a impozitului, se inregistreaza o crestere a incasarilor din impozite, dupa care
(depasindu-se acel nivel) incasarile la buget tind sa scada drastic. Aceasta inseamna ca o
cota progresiva prea ridicata a impozitului pe venit, respective pe profitul firmelor,
determina o curba descendenta a incasarilor, ca reactie din partea platitorilor nevoiti sa-si
restranga investitiile si activitatea, ceea ce atrage dupa sine o reducere a productiei realizate
si a bazei de calcul a impozitelor. In aceste conditii, se poate admite ca, la o cota tot mai
inalta a impozitului, ramane un venit disponibil tot mai redus, nestimulativ si insuficient
pentru a realiza noi investitii, ca suport al extinderii capacitatilor de productie si al crearii
de locuri de munca, aceasta practica avand, pe ansamblu, un impact negativ asupra
interesului de a munci, economisi si investi, precum si asupra dezvoltarii societatii.
In raport cu concluziile deprinse in baza curbei Laffer, apare necesara incadrarea in
limite acceptabile ale cotei de impozitare a veniturilor (profitului), care sa favorizeze
mentinerea unui ritm ascendent al investitiilor si productiei.
In aceasta baza ar urma ca venitul global (asupra caruia se calculeaza impozitul) sa
creasca, permitand realizarea unor incasari mai mari la bugetul statului pe seama
dimensiunilor sporite ale bazei de calcul si nu prin majorarea cotelor de impozit.
TEORIA SI PRACTICA IMPOZITARII PROFITULUI
Impozitul pe profit este una din formele de baza in alimentarea bugetului national,
pe seama veniturilor agentului economic.
Din punct de vedere a regimului financiar, „legea impozitului pe profit” cuprinde
numeroase reglementari, probabil din timp in timp “interschimbabile”, important fiind de
retinut ca impozitul inregistrat in titlul unui exercitiu trebuie sa cuprinda, in acelasi timp:
448suma impozitelor imediat exigibile;
449suma impozitelor amanate (care vor deveni exigibile ulterior, la o scadenta
cunoscuta, dar a caror suma nu poate fi identificata de o maniera certa.
1. Suma impozitelor latente nu trebuie sa faca obiectul unei contabilitati, fiind
vorba de simple eventualitati.
2. In afara acestora, din teoria si practica generala a impozitarii profitului mai
trebuie retinute si alte conceptii de interes atat pentru fiscalitate cat si pentru agentii
economici intre care mecanismul “impunerii amanate”.
Impozitele pot corespunde fie la active (creante) fie la pasive (datorii) provenind
din:
a) diferente temporare intre calculul contabil si rezultatul fiscal care sunt relative
fie la rezultatul activitatilor ordinare; fie la rezultatul extraordinar; impozitele amanate
atasate pot fi active sau pasive.
b) subventii pentru investitiile primite la nivelul sumei nete ramase de integrat la
rezultatul fiscal; impozitele amanate atasate pot fi active sau pasive.
3. O alta problema specifica o reprezinta reporturile deficitare de impozite, in
analiza carora trebuie sa se tina seama daca:
450este vorba de deficituri fiscale raportabile asupra profiturilor anterioare totale si
care fac sa apara o anumita creanta in principiul sau si in suma sa asupra statului:
aceasta constituie o creanta achizitionata de catre agentul economic, care trebuie
sa figureze cu acest titlu la activ;
451este vorba de deficite fiscale reportabile asupra profiturilor realizate ulterior;
creanta de impozitare care rezulta nu poate fi pusa in evidenta decat atunci cand
imputatia sa este probabila.
In lipsa respectarii acestor caracteristici, creanta de impozit rezultand din
raporturile deficitare este calificata drept creanta de impozit latent.
4. Calculul impozitelor este iarasi o problema ce tine de legislatia financiara a
fiecarei tari, dar unele reguli au un caracter industriabil:
452suma impozitelor exigibile este calculata in virtutea principiilor si regulilor
legislatiei fiscale in vigoare in titlul exercitiului unde rezultatul este determinat ;
453suma impozitelor amanate se calculeaza la cota de impunere calculata oficial, la
care elementele de reintegrare sau de dedus vor fi impuse sau deduse.
5. Daca avem in vedere prevederile legislatiei noastre financiar-fiscale cu privire la
impozitarea profitului, mai trebuie luate in considerare si urmatoarele:
a) impozitul pe profit se datoreaza bugetului administratiei centrale de stat sau
bugetelor locale de catre regiile autonome, societatile comerciale, organizatiile
cooperatiste, institutiile financiare si de credit etc.
b) impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea a doua categorii de cote in
functie de marimea profitului (in transe) cumulat de la inceputul anului; sau marimea lui
peste limita capitalului propriu, etc.
c) impozitul pe profit, perfect cert, se calculeaza la inchiderea exercitiului anual,
dar cat mai exact trebuie sa fie si cel trimestrial si pe cat posibil chiar si impozitul lunar.
Oricum, impozitul datorat se determina asupra profitului si cu luare in considerare a
elementelor de “amanare” sau “reexigibilizare” cumulate de la inceputul anului ;
d) firmele cu capital privat sau mixt, beneficiaza de anumite scutiri de impozit pe
profit intre 5 ani si respectiv 6 luni, in functie de obiectul activitatii, urmarindu-se
dezvoltarea unitatilor productive. De asemenea partea din profitul final repartizata pentru
largirea si modernizarea bazei tehnico-materiale, a tehnologiilor de fabricatie sau
extinderea activitatii, precum si pentru investitii destinate protectiei mediului, se impune cu
o cota redusa la jumatate, fata de marja obisnuita ;
e) profitul net cuvenit partii straine din societatea comerciala cu capital partial sau
integral strain, dupa plata impozitului obisnuit se supraimpoziteaza si cu o cota de 10% in
cazul in care se transfera in strainatate;
f) nu exista, deocamdata, nici o prevedere expresa cu privire la “amanarea la plata”
a impozitului pe profit.
Aici problemele sunt foarte clare sub aspectul rationamentelor lor, dar se complica
in functie de prevederile legislative in materie de “impozitare a profitului”. Deci trebuie
avute in vedere astfel de aspecte precum:
- reducerile totale sau partiale de impozit ce opereaza asupra diferitelor genuri de
activitati sau asupra unor categorii de agenti economici (invalizi, actiuni umanitare, etc).
- scutiri de impozit petru anumite intervale de timp care, de regula, nu se suprapun
unei intregi perioade de gestionare de un an ;
- exista anumite cheltuieli pentru care legea poate pretinde sa se deduca din partea
de profit ce revine agentului economic, impozitul pentru partea impozitare (spre exemplu
impozitul pentru partea din suma totala a salariilor ce depasesc fondul maxim de referinta);
- cheltuielile si veniturile ce se iau in calcul la determinarea profitului impozabil
(mai exact in termenii nostri a “REZULTATULUI ACTIVITATII ORDINARE”) nu sunt
exhaustive, spre exemplu nu se recomanda a fi luate cu caracter exceptional.
- mecanismul de functionare a conturilor si determinare a rezultatelor exercitiului
rezolva si actuala “problema” a ceea ce exista in legislatia noastra sub denumirea de
“cheltuieli ce se scad din rezultatele financiare”, dar, pe parcurs mai pot aparea si orice
astfel de exceptii.
6. Tehnica generala a impozitarii profitului si plata lui sunt supuse si regulii
“previziunii” ca urmare necesitatii alimentarii cu fluiditate cat mai constanta a bugetului
national.
In acest scop, baza de impozitare curenta ar trebui, dupa parerea unora sa devina
“bugetul de venituri si cheltuieli” pe care fiecare agent economic este obligat sa-l
intocmeasca inainte de inceperea exercitiului fiscal si sa-l depuna la organele Directiei
Finantelor Publice.
7. Regulile generale ale practicii economice ne mai cer ca fiecare din impozitele
exigibile trebuie sa fie repartizate dupa cum urmeaza:
- pe rezultatul activitatilor ordinare;
- sau pe seama rezultatului extraordinar.
Aceasta repartizare se opereaza intr-o analiza a bazelor de impozitare (rezultat al
activitatilor ordinare/rezultat extraordinar), la care sunt aplicate cotele de impozitare.
In acest sistem relativ complicat, pachetul conturilor pentru organizarea unei
evidente cat mai riguroasa a impozitului pe profit datorat, cuprinde, printre altele:
441 “Impozitul pe profit”
691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”.
Sistemul operational de impozite si taxe este evidentiat in contabilitatea financiara
in clasa 4, prin intermediul grupei de conturi 44 ”Bugetul statului, fonduri speciale si
conturi asimilate” dispuse astfel:
441 ”Impozitul pe profit” reprezinta unul din principalele venituri bugetare si cu o
frecventa relativ mare (lunar) in ceea ce priveste operatiile de calcul si inregistrare.
Cu ajutorul contului 441 se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului/bugetele
locale privind impozitul pe profit/venit. Este cont Bifunctional.
In creditul contului 441 “Impozitul pe profit” se inregistreaza:
- sumele datorate de unitate catre bugetul statului/bugetele locale, reprezentand
impozitul pe profit/impozitul pe venit (691, 698);
- impozitul pe profit/venit aferent exercitiului financiar anterior in cazul corectarii
erorilor contabile (658);
In debitul contului 441 ”Impozitul pe profit” se inregistreaza:
- sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentand impozitul pe
profit/venit (512);
- datorii anulate (758)
Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate, iar soldul debitor,
sumele varsate in plus.
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR
Cheltuielile reprezinta consumul de bunuri aflate in gestiunea unitatii, precum si cheltuielile reprezentand salarii, contributii platite catre bugetul de stat, etc.
Cheltuielile sunt:454de exploatare (grupa 60)455financiare (grupa 66) - diferente nefavorabile de curs valutar, dobanzi aferente
creditelor, sconturi acordate456extraordinare (grupa 67) - cheltuieli survenite in urma unor evenimente
neprevazute; Cheltuielile cu amortizarea, provizioanele (grupa 68) se evidentiaza distinct, in functie de natura lor.
Contabilitatea cheltuielilor se tine cu ajutorul clasei 6 de conturi (activ).
Exemplu: Se inregistreaza in cursul lunii urmatoarele cheltuielile:457se dau in consum materii prime in valoare de 500 lei si materiale de natura
obiectelor de inventar in valoare de 300 lei458se primeste factura de telefon in valoare de 400 lei, TVA 19%459se inregistreaza cheltuielile cu salariile in valoare de 7000 lei460se inregistreaza o factura de reparatii executate de un furnizor, in valoare de 200 lei461se inregistreaza cheltuieli cu dobanda aferenta unui credit bancar pe termen lung, in
valoare de 200 lei
462se inregistreaza cheltuielile cu amortizarea unei cladiri, in valoare de 100 lei1. 601 A + D 500301 A - C 500500 [600=301] 500
603 A + D 300303 A - C 300300 [603=303] 300
2. 626 A + D 4004426 A + D 76401 P + C 476 % = 401 476626 4004426 76
3. 641 A + D 7000421 P + C 70007000 [641=421] 7000
% = 401 23804426 380611 20004. 611 A + D 20004426 A + D 380401 P + C 2380
5. 666 A + D 2001682 P + C 200200 [666=1682] 200
6.
6811 A + D 1002812 P + C 100100 [6811=2812] 100
7. Se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli prin contul 121121 = % 10500 601 500 603 300 611 2000 626 400 641 7000 666 200 6811 100
601 A - C 500603 A - C 300611 A - C 2000626 A - C 400641 A - C 7000666 A - C 2006811 A - C 100121 A/P + D 10500
CONTABILITATEA VENITURILORCLASA 7
In contabilitate veniturile din vanzarile de bunuri se inregistreaza in momentul livrarii acestora, pe baza facturii sau avizului de expeditie sau in alte conditii prevazute in contract.
Exemplu: Se inregistreaza in cursul lunii urmatoarele operatiuni:463se vand produse finite in valoare de 2000 lei, TVA 19%, cost de produc ie 1200ţ
lei464se inregistreaza factura privind lucrarile executate unui client in valoare de 3000 lei,
TVA 19%465se vand marfuri in valoare de 5000 lei, TVA 19%466se inregistreaza incasarea prin banca a unor penalitati pentru nerespectarea
termenelor de plata prevazute in contract, in valoare de 200 lei467se inregistreaza obtinerea din productie proprie a unei instalatii in valoare de 6000
lei
411 = % 2380 701 2000
4417 3808. a) vanzarea 411 A + D 23804427 P + C 380701 P + C 2000
b) scaderea din gestiune1200 [711=345] 1200
711 P - D 1200345 A - C 1200
411 = % 3570 704 3000 4427 5709. 704 P + C 30004427 P + C 570411 A + D 3570
411 = % 5950 707 5000 4427 950
707 P + C 50004427 P + C 950411 A + D 595010.
11. 7581 P + C 2005121 A + D 200200 [5121=7581] 200
12. 2131 A + D 6000722 P + C 60006000 [2131=722] 6000
13. la sfarsitul lunii se inchid conturile de venituri prin contul 121
701 P - D 2000704 P - D 3000707 P - D 5000722 P - D 60007581 P - D 200121 A/P + C 16200
% =121 16200701 2000704 3000707 5000722 60007581 200
inchiderea contului 711
711 A/P - C 1200121 A/P + D 1200
1200 [121=711] 1200
14. închiderea conturilor de TVA (regularizarea TVA):
4427= % 1900 4426 456 4423 1444Rc 4427 > Rd4426 4423
4427 P - D 19004426 A - C 4564423 P + C 1444
CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT
Conform legislatiei in vigoare, se aplica o cota de 16% asupra profitului impozabil. Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa
si cheltuielile care s-au efectuat in scopul realizarii acestor venituri, din care se scad veniturile neimpozabile si cheltuielile nedeductibile.
Rezultatul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale –Deduceri fiscale + cheltuieli nedeductibile
Cheltuielile nedeductibile (nu se pot scadea):468cheltuieli cu impozitul/profit469amenzi, penalitati, cheltuieli de protocol si sponsorizare peste limita prevazuta de
lege, 470cheltuieli inregistrate in contabilitate care nu au la baza un document justificativ471sume utilizate pentru majorarea provizioanelor si rezervelor peste limita prevazuta
de lege.
Pentru microintreprinderi se inregistreaza impozit pe venit in procent de 2,5% (valoarea pentru anul 2008 conform Codului Fiscal din 2008) asupra veniturilor din vanzari (cifra de afaceri realizata).
Evidenta impozitului pe profit/pe venit se face cu ajutorul conturilor 4411, 4412.
Exemplu: O societate comercial înregistreaz urm toarele opera iuni:ă ă ă ţ
472s-au dat in consum materii prime in valoare de 2000 lei, materiale consumabile in valoare de 150 lei
301 A - C 2000601 A + D 20002000 [601=301] 2000
302 A - C 1500602 A + D 15001500 [602=302] 1500
2) se înregistreaz factura de energie electric în valoare de 3.000 de lei,ă ă TVA 19%. % = 401 3570605 30004426 570
605 A + D 30004426 A + D 570401 P + C 3570
3) Se achizi ioneaz materiale de natura obiectelor de inventar în valoareţ ă
de 1.000 de lei, TVA 19%. % = 401 11904426 190303 1000
303 A + D 10004426 A + D 190401 P + C 1190
411 = % 23800 701 20000 4427 38004) a) vanzarea produselor finite:
411 A + D 23800701 P + C 200004427 P + C 3800
b) descarcarea produselor finite din gestiune15000 [711=345] 15000
345 A - C 15000711 P - D 15000
5) Rd4426 < Rc4427 => 4423 TVA de plata (pasiv)
4426 A - C 11404427 P - D 38004423 P + C 2660
6) se achita TVA de plata catre buget
4423 P - D 26605121 A - C 2660
2660 [4423=5121]2660
7) Presupunem situatia in care la sfarsitul lunii situatia din conturile 4426 si 4427 este urmatoarea:
D 4426 C380190570
1140
RD:1140 RC:1140
D 4427 C570 570
RD: 570 RC: 570
D 4424 C
570
RD:570SFD:570
Rd4426 >Rc4427 => 4424 TVA de recuperat (activ)
4426 A - C 11404427 P - D 5704424 A + D 570 % = 4426 11404427 5704424 570
8) se primeste o factura pentru reparatii de 2500 lei, TVA 19%611 A + D 25004426 A + D 475401 P + C 2975
9) se primeste factura de telefon in valoare de 150 lei, TVA 19%.626 A + D 1504426 A + D 28.5401 P + C 178.5
10) se inregistreaza salariile cuvenite personalului in valoare de 5000 lei.641 A + D 5000421 P + C 50005000 [641=421] 5000
11) se inregistreaza dobanda aferenta unui credit bancar pe termen lung in valoare de 100 lei666 A + D 1001682 P + C 100100 [666=1682] 100
12) se obtin produse finite la un cost de productie de 11250, care se vor vinde clientilor la un pret de vanzare de 18000 lei, TVA 19%.
a) obtinerea de produse finite
11250 [345=711] 11250b) vanzarea produselor finite411= % 21420 701 18000 4427 3420c) scaderea din gestiune a produselor finite vandute11250 [711=345] 11250
13) se obtine din productie proprie o instalatie in valoare de 2000 lei2131 A + D 2000722 P + C 20002000 [2131=722] 2000
14) la sfarsitul lunii se inchid conturile de venituri si cheltuieli in vederea determinarii rezultatului601 A - C 2000
602 A - C 1500611 A - C 2500626 A - C 150641 A - C 5000666 A - C 100121 A/P + D 11250701 P - D 18000722 P - D 2000121 A/P + C 20000
15) calculul si inregistrarea impozitului pe profitImp/pr= 16% x 8750=1400
691 A + D 1400441 P + C 14001400 [691=441] 1400
16) inchiderea contului 691 - cheltuieli cu impozitul/profit
691 A - C 1400121 A/P + D 14001400[121=691]1400
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;
b) are de la 1 pana la 9 salariaţi inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depaşit echivalentul în lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi instituţiile publice.
Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul 2009.
11. Bibliografie
Iacob Petru Pântea – „Contabilitatea Româneasc ” armonizat cu ă ă Directivele
Contabile Europene, Editura Intelcredo, 2003;
Maria Popan – „Contabilitate –manual”, Editura Oscar Print, 2001;
Alexandru S lceanu - ă „Contabilitatea financiar a întreprinderiiă ”, Editura UPG,
2007;
Revista „Tribuna Economic ” ă
473num rul 6/11 februarie 2004ă
474num rul 11/17 martie 2004ă
475num rul 12/24 martie 2004ă
476num rul 52/29 decembrie 2004ă
Codul Muncii – Legea nr.53/2003
477Legea nr.346/2003
478Legea nr.583/2004
Monitorul Oficial, Partea I - nr.1228 din 21/12/2004 - nr. 1281 din 30/12/2004
Ordinul emis de Ministerul Finan elor ţ Publice, 10 ianuarie 2005
Codul fiscal al României - 2008.