contabilitatea importului de mĂrfuri

CONTABILITATEA IMPORTULUI DE MĂRFURI

1. Structura importului de mărfuri

Importul de mărfuri prin intermediul SCE – ca totalitate a operaţiunilor comerciale prin care mărfuri produse în exteriorul unei ţări se comercializează la intern pentru consumul productiv sau individual, ridică din punct de vedere contabil aceleaşi probleme ca şi exportul. În funcţie de formele de realizare, importul de mărfuri se clasifică astfel:

1. după modul de realizare de către SCE a importului, se disting:- import de mărfuri pe cont propriu;- import de mărfuri în comision.

2. după termenul de decontare a mărfurilor importate, există:- import cu plata la vedere;- import pe credit comercial (pe termen scurt sau lung).

3. după modul de decontare cu clienţii externi, se remarcă:- import cu decontare prin acreditiv;- import cu decontare prin incasso-documentar;- import cu decontare prin efecte de comerţ (cambie, bilet la ordin etc.).

4. după condiţiile de livrare, se disting:- import realizat în condiţia FOB - portul străin de încărcare;- import realizat în condiţia CAF - portul român de descărcare;- import realizat în condiţia CIF - portul român de descărcare.

5. după natura mărfurilor importate:- import de mărfuri generale;- import de mărfuri complexe.

6. după destinaţia mărfurilor importate, există:- import de mărfuri străine pentru consum intern;- import de mărfuri pentru reexport.

2. Importul de mărfuri pe cont propriu

2.1. Regimul economico-financiar al importului demărfuri pe cont propriu

Regimul economico-financiar al importului de mărfuri pe cont propriu este influenţat, ca şi exportul, de relaţiile economice ale SCE, fluxul mărfurilor importate şi de relaţiile financiare cu partenerii interni şi externi.

Relaţiile economice ale SCE se bazează pe contractele încheiate cu furnizorii externi, cu unităţile beneficiare interne şi cu unităţile prestatoare de servicii. Unul din cele mai importante elemente cuprinse în contractele respective îl constituie preţul negociat care depinde de condiţiile de livrare.

Condiţiile de livrare sunt aceleaşi ca la export, specificând mijlocul de transport şi locul de delimitare a responsabilităţilor cu privire la suportarea cheltuielilor de livrare. În condiţia FOB-portul străin de încărcare, SCE datorează furnizorilor externi numai preţul

mărfurilor, organizându-şi pe cont propriu serviciile de transport şi asigurare pe parcurs extern, pe care le suportă în totalitate. În condiţiile CAF şi respectiv CIF-portul român de descărcare, SCE datorează furnizorilor externi atât preţul mărfurilor importate, cât şi transportul şi respectiv asigurarea mărfurilor pe parcurs extern (organizarea şi suportarea acestor servicii se realizează de către furnizorii externi). Pe lângă elementele specificate anterior, preţul de cumpărare poate cuprinde şi anumite comisioane, cheltuieli de încărcare, descărcare, manipulare, cote de service, dobândă etc. În concluzie, valoarea externă a mărfurilor importate, stabilită în vamă (denumită valoare în vamă) cuprinde următoarele elemente:

preţul net al mărfii (FOB net); cheltuieli de transport pe parcurs extern; cheltuieli adiacente transportului mărfurilor importate (cheltuieli de încărcare,

descărcare etc.); costul asigurării şi alte cheltuieli pe parcurs extern.

Valoarea în vamă reprezintă de fapt preţul CIF - portul român de descărcare sau preţul franco-frontiera română, fiind exprimată în valută şi în lei (la cursul valutar din ziua vămuirii) conform declaraţiei vamale de import (DVI).

Referitor la contractele încheiate de SCE cu clienţii interni, acestea cuprind în principal preţul de vânzare al mărfurilor la intern ce se stabileşte, de regulă, în condiţia franco-depozit furnizor. Acest preţ este influenţat, în principal, de valoarea în vamă şi de marja importatorului (SCE) care are drept scop acoperirea tuturor cheltuielilor suportat de SCE şi asigurarea profitului.

Mărfurile importate de SCE pe cont propriu sunt supuse vămuirii în funcţie de tariful vamal de import. În acest sens, mărfurile sunt supuse următoarelor taxe şi impozite:

- taxa vamală exprimată în mărime relativă (cote procentuale) şi aplicată la valoarea în vamă exprimată în lei la cursul valutar din DVI, care se constituie ca venit la bugetul de stat;

- comisionul vamal în cotă, de regulă, de 0,5% aplicat la valoarea în vamă, care se constituie ca venit la Direcţia Generală a Vămilor pentru modernizarea bazei materiale;

- accize, calculate numai pentru anumite mărfuri, şi constituite ca venit la bugetul de stat. Baza de calcul o reprezintă suma valorii în vamă, a taxei vamale şi a comisionului vamal;

- TVA în vamă, în cotele legale stabilite prin Codul fiscal (9% sau 19%), aplicate la preţul de achiziţie în vamă a mărfurilor (valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal + accize). Fluxul mărfurilor importate se referă la traseele pe care le parcurg mărfurile

importate în scopul comercializării pe pieţele interne, respectiv:1. furnizorul extern vamă depozit SCE terţi pentru prelucrare, sortare etc.

depozit SCE clienţi interni;2. furnizorul extern vamă depozit SCE clienţi interni;3. furnizorul extern vamă clienţi interni (mărfurile sunt livrate clientului intern

direct din depozitul partenerului extern).

Implicaţiile fluxului în reflectarea contabilă a mărfurilor ce fac obiectul operaţiilor de comerţ extern, iar la SCE, se concretizează în:

1. pentru primul flux, SCE utilizează contul 371 „Mărfuri” cu ocazia importului de la unităţile producătoare externe, contul 357 „Mărfuri aflate la terţi” cu ocazia trimiterii acestora la prelucrare sau sortare, pentru ca odată cu livrarea acestora la clienţii externi să utilizeze contul 371 „Mărfuri”;

2. pentru cel de-al doilea flux SCE utilizează numai contul 371 „Mărfuri”.3. pentru cel de-al treilea flux SCE utilizează contul 357 „Mărfuri aflate la terţi”;

Relaţiile financiare ale SCE sunt determinate mai întâi de decontarea mărfurilor importate de la partenerii externi, în valută, din fonduri proprii sau din credite bancare. Ulterior, SCE decontează în valută serviciile externe unităţilor specializate, iar apoi achită taxele stabilite în vamă şi exprimate numai în lei (taxa vamală, comisionul vamal, accize, TVA). În continuare, SCE decontează în moneda naţională (lei) serviciile de transport pe parcurs intern până la depozitul propriu. SCE va recupera în final sumele achitate în ordinea prezentată anterior prin încasarea de la clienţii interni a preţului de vânzare la intern a mărfurilor importate exprimat în lei.

Pentru decontările realizate în valută se calculează diferenţele de curs valutar, după relaţia următoare:

DCV = VP * (CP – CF)în care:DCV = diferenţa de curs valutar;VP = valuta plătită la extern;CP = cursul de schimb valutar la data plăţii la extern;CF = cursul valutar la primirea facturii externe.Diferenţele sunt favorabile dacă DCV are rezultat pozitiv, şi nefavorabile în caz

contrar, fiind evidenţiate cu ajutorul conturilor 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” şi respectiv 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”.

2.2. Contabilitatea importului de mărfuri pe cont propriu

Mărfurile ce fac obiectul importului pe cont propriu pot fi generale (mai ales în cazul importului cu plata la vedere) sau complexe, în cazul importului pe credit comercial (pe termen scurt sau pe termen lung).

Fiind realizat pe cont propriu, importul se va efectua de către SCE în nume propriu, dar pe contul şi pe riscul partenerilor de comerţ extern. În consecinţă, SCE vor utiliza conturile de stocuri (371 „Mărfuri” şi 357 „Mărfuri aflate la terţi”, după caz) pentru evidenţa gestiunii de mărfuri importate şi comercializate ulterior la intern.

2.2.1. Importul de mărfuri pe cont propriu cu plata la vedere

Se practică, de regulă, pentru mărfurile generale importate.Ţinând cont de cele prezentate anterior şi de modalităţile de evidenţă a stocurilor

reiese că evidenţa importului de mărfuri pe cont propriu se poate realiza după metoda

inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

A. Metoda inventarului permanent se reflectă importul de mărfuri pe cont propriu cu plata la vedere (preţ de achiziţie în vamă):

*

371 „Mărfuri” = %401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi Analitic: Unitate de transport Analitic: Unitate de asigurare446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” Analitice:- taxa vamală - accize447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”

*

se înregistrează plăţile aferente datoriilor calculate în vamă exprimate în lei (taxa vamală, accize şi taxa pe valoarea adăugată):

*

%446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” Analitice: - taxa vamală - accize447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”4426 „TVA deductibilă”

= 5121 „Conturi la bănci în lei”

*

se evidenţiază achitarea în valută a furnizorului extern şi a unităţilor prestatoare de servicii:

cu diferenţe nefavorabile de curs valutar (în perioada dintre facturare şi achitare cursul valutei a

crescut):*

%401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi Analitic: Unitate de transport Analitic: Unitate de asigurare665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

= 5124 „Conturi la bănci în valută”

*

cu diferenţe favorabile de curs valutar (în perioada dintre facturare şi achitare cursul valutei a scăzut):*

401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi Analitic: Unitate de transport Analitic: Unitate de asigurare

= %5124 „Conturi la bănci în valută” 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

*

se reflectă facturarea cheltuielilor de transport a mărfurilor din vamă până în depozitul SCE, de către

prestatorii de servicii interni:*

% 371 ”Mărfuri”

= 401 „Furnizori” Analitic: Furnizori interni

Analitic: Cheltuieli de transport4426 „TVA deductibilă”

*

se evidenţiază decontarea în lei a prestatorului intern de servicii:*

401 „Furnizori” Analitic: Furnizori interni


*

se înregistrează facturarea mărfurilor ce au făcut obiectul importului, către clienţii interni:*

4111 „Clienţi” = % 707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată”

*

concomitent, se reflectă scăderea din gestiune a mărfurilor facturate la intern, la cost efectiv de

achiziţie:*

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri”*

se evidenţiază încasarea mărfurilor de la clienţii interni:*

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienţi”*

B. Metoda inventarului intermitent pe parcursul lunii, se evidenţiază, achiziţia mărfurilor facturate de producătorii externi:

*

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = %401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi Analitic: Unitate de transport Analitic: Unitate de asigurare446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” Analitice:- taxa vamală - accize447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”

*

se înregistrează plăţile aferente datoriilor calculate în vamă exprimate în lei (taxa vamală, accize şi TVA):

*

%446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” Analitice:- taxa vamală - accize447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”4426 „TVA deductibilă”


*

se evidenţiază achitarea în valută a furnizorului extern şi a unităţilor prestatoare de servicii:

cu diferenţe nefavorabile de curs valutar:

*%

401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi Analitic: Unitate de transport Analitic: Unitate de asigurare665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


*

cu diferenţe favorabile de curs valutar:*

401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi Analitic: Unitate de transport Analitic: Unitate de asigurare


*


prestatorii de servicii interni:*

% 607 “Cheltuieli privind mărfurile”4426 „TVA deductibilă”

= 401 „Furnizori”Analitic: Furnizori interni

*




*



*

se reflectă încasarea mărfurilor de la clienţii interni:*


la sfârşitul lunii, prin inventariere, se reflectă stocul final de mărfuri:*

371 „Mărfuri” = 607 “Cheltuieli privind mărfurile”*

la începutul lunii următoare, se reflectă destocarea mărfurilor existente la sfârşitul perioadei

precedente:*


2.2.2. Importul de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial

Această formă a importului presupune plata la termen a mărfurilor importate, pe o perioadă de cel mult un an (termen scurt) sau peste 1 an (termen lung).

În practică, importul pe cont propriu pe credit comercial are drept cauză obiectivă puterea financiară insuficientă a SCE (insuficienţa fondurilor băneşti necesare decontării

mărfurilor recepţionate). Această situaţie se întâlneşte frecvent în cazul importurilor de mărfuri al căror volum, complexitate şi valori sunt ridicate.

Creditul comercial acordat de exportator (furnizorul extern) importatorului (SCE) îi asigură acestuia din urmă posibilitatea de a atrage temporar fonduri băneşti în circuitul său economic prin vânzarea mărfurilor recepţionate în perioada în care decontarea este amânată. Un scenariu ideal din punct de vedere al situaţiei financiare a importatorului îl constituie vânzarea tuturor mărfurilor importate pe credit comercial în perioada respectivă, ceea ce ar conduce nu numai la achitarea importului ci şi la obţinerea profitului (la nivelul adaosului comercial). În ceea ce priveşte exportatorul, creditul comercial îl influenţează în sens invers deoarece îl obligă să-şi imobilizeze fonduri băneşti la nivelul mărfurilor exportate, acesta fiind nevoit să se împrumute pe termen scurt sau lung, respectiv să găsească alte surse de finanţare. Această situaţie poate determina în gestiunea exportatorului dezechilibre financiare. În consecinţă, exortatorul va atrage credite, în principal, de la unităţi bancare.

2.2.2.1. Importul de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt

Această formă a importului se practică, de regulă, pentru mărfurile generale, decontarea efectuându-se în termen de cel mult un an fără alte formalităţi juridice, termenul fiind consemnat în factura comercială sau în efectele de comerţ.

Dobânda percepută de furnizorul extern reprezintă o cheltuială financiară pentru SCE, fără a fi luată în calculul costului mărfurilor importate şi implicit, fără a se factura clienţilor interni întrucât SCE va comercializa şi încasa mărfurile importate pe piaţa internă odată cu recepţia acestora de la furnizorul extern. În plus, SCE va înregistra venituri financiare de natura dobânzilor pentru disponibilităţile încasate de la clienţii interni.

Din punct de vedere contabil, în gestiunea SCE importatoare pe cont propriu dobânda externă se va evidenţia în funcţie de modalitatea de facturare a acesteia. Astfel, dacă dobânda externă este facturată separat de marfa importată, SCE va înregistra dobânda numai în evidenţa operativă a serviciului comercial propriu cu ocazia importului, urmând ca înregistrarea în evidenţa sintetică să se realizeze odată cu achitarea acesteia.

În situaţia în care dobânda este inclusă în preţ atunci SCE o va înregistra odată cu facturarea importului, prin reţinere din preţul extern datorat furnizorului extern.

Creditul bancar contractat de furnizorul extern poate fi prin contul curent (linie de credit, respectiv credite în cont descoperit) sau prin cont separat de credite. Dacă se utilizează efecte de comerţ pentru decontarea importului (acceptarea de exportator a biletelor la ordin emise de SCE-importator, cambii etc.), acestea pot fi încasate de exportator la vedere, la termen sau pot fi scontate înaintea scadenţei.

Există, totodată, posibilitatea acordării de către SCE a unui credit comercial clienţilor interni. În această situaţie, SCE va factura distinct dobânda de primit de la clienţii interni. Pentru încasarea înaintea scadenţei de la clienţii interni, SCE poate acorda reduceri financiare de preţ sau disconturi, în situaţia în care acestea au fost prevăzute în contractele încheiate.

Conturile utilizate de SCE pentru reflectarea importului pe cont propriu pe credit comercial sunt aceleaşi cu cele utilizate în cazul importului cu plata la vedere, la care se adaugă veniturile şi cheltuielile financiare aferente dobânzii şi taxei de scont, ce se

înregistrează cu ajutorul conturilor: respectiv 766 „Venituri din dobânzi”, 767 „Venituri din sconturi obţinute”, 666 „Cheltuieli din dobânzi” şi 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”.

Operaţii economice privind importul de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt

Cazul 1: Credit comercial pe termen scurt consemnat direct în factură şi dobânda externă inclusă în preţ se reflectă importul de mărfuri pe cont propriu cu plata la termen (preţ de

achiziţie în vamă, după condiţia de livrare CIF):*


*

concomitent, se evidenţiază dobânda externă inclusă în preţ şi reţinută din preţul extern:*

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi

*

se înregistrează plăţile aferente datoriilor calculate în vamă, exprimate în lei (taxa vamală, accize şi taxa pe valoarea adăugată):

*%

446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” Analitice:- taxa vamală - accize447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”4426 „TVA deductibilă”


*

se evidenţiază achitarea în valută a unităţilor prestatoare de servicii: cu diferenţe nefavorabile de curs valutar:

*%

401 „Furnizori” Analitic: Unitate de transport Analitic: Unitate de asigurare665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


*


401 „Furnizori” Analitic: Unitate de transport Analitic: Unitate de asigurare

= %5124 „Conturi la bănci în valută” 765 „Venituri din diferenţe de curs

valutar”*

se reflectă facturarea cheltuielilor de transport intern aferente mărfurilor, din vamă până în depozitul SCE, de către prestatorii interni:

*

% 371 ”Mărfuri” Analitic: Cheltuieli de transport4426 „TVA deductibilă”


*




*



*

concomitent, se reflectă scăderea din gestiune a mărfurilor facturate la intern, la cost de achiziţie:*


se evidenţiază încasarea mărfurilor de la clienţii interni:*


se înregistrează dobânda încasată de SCE pentru disponibilul provenit din comercializarea la intern a

mărfurilor importate, în situaţia în care acesta s-a păstrat în contul curent bancar:*

5121 „Conturi la bănci în lei” = 766 „Venituri privind dobânzile”*

se evidenţiază achitarea în valută, la termen, a furnizorului extern (preţul extern, inclusiv dobânda externă):

cu diferenţe nefavorabile de curs valutar:*

%401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


*


401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi


*

Cazul 2: Credit comercial pe termen scurt pe bază de efecte de comerţ,

cu dobânda externă facturată distinct se reflectă importul de mărfuri pe cont propriu cu plata la termen (preţ de

achiziţie în vamă):*


*

se evidenţiază acceptarea decontării pe bază de efecte de comerţ de către furnizorul extern:*


= 403 „Efecte de plătit”

*

se înregistrează plăţile aferente datoriilor calculate în vamă exprimate în lei (taxa vamală, comision

vamal, accize şi TVA):*



*

se evidenţiază achitarea în valută a unităţilor prestatoare de servicii: cu diferenţe nefavorabile de curs valutar (în perioada dintre facturare şi achitare cursul valutei a

crescut):*

%401 „Furnizori” Analitic: Unitate de transport Analitic: Unitate de asigurare665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


*

cu diferenţe favorabile de curs valutar (în perioada dintre facturare şi achitare cursul valutei a

scăzut):*



* se reflectă facturarea cheltuielilor de transport a mărfurilor din vamă până în depozitul SCE, de către prestatorul intern:

*

% = 401 „Furnizori”

371 ”Mărfuri” Analitic: Cheltuieli de transport4426 „TVA deductibilă”

Analitic: Furnizori interni

*




*



*






mărfurilor importate, în situaţia în care acesta s-a păstrat în contul curent bancar:*


se evidenţiază achitarea în valută, la termen, a furnizorului extern pe bază de efecte de comerţ:

cu diferenţe nefavorabile de curs valutar:*

%403 „Efecte de plătit”665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


*


403 „Efecte de plătit” = %5124 „Conturi la bănci în valută” 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

*

concomitent, se reflectă achitarea dobânzii externe care a fost facturată separat de marfa importată (în

perioada de la facturare până la achitarea importului, dobânda a fost evidenţiată operativ de către

serviciul comercial al SCE):*

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5124 „Conturi la bănci în valută”*

Cazul 3: Credit comercial pe termen scurt consemnat direct în factură, decontat anticipat, cu dobânda facturată distinct se reflectă importul de mărfuri pe cont propriu cu plata la termen (preţ de

achiziţie în vamă):*


*

se înregistrează plăţile aferente datoriilor calculate în vamă exprimate în lei (taxa vamală, accize şi

taxa pe valoarea adăugată):*



*

se evidenţiază achitarea în valută a unităţilor prestatoare de servicii: cu diferenţe nefavorabile de curs valutar (în perioada dintre facturare şi achitare cursul valutei a

crescut):*

%401 „Furnizori” Analitic: Unitate de transport Analitic: Unitate de asigurare665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


*

cu diferenţe favorabile de curs valutar (în perioada dintre facturare şi achitare cursul valutei a

scăzut):*



*


prestatorul intern:*



*




*



*






mărfurilor importate:*


se evidenţiază achitarea în valută, înaintea scadenţei, a furnizorului extern (preţul extern) cu diferenţe

nefavorabile de curs valutar:*

%401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


*

concomitent, se reflectă achitarea dobânzii externe care a fost facturată separat de marfa importată (în

perioada de la facturare până la achitarea importului, dobânda a fost evidenţiată operativ de către

serviciul comercial al SCE):*

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5124 „Conturi la bănci în valută”*

totodată, se înregistrează discontul obţinut pentru decontarea anticipată:*


= 767 „Venituri din sconturi obţinute”

*

! în situaţia în care decontarea anticipată se realizează cu diferenţe favorabile de curs valutar, se

efectuează următoarea înregistrare:*


= %5124 „Conturi la bănci în valută” 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”767 „Venituri din sconturi obţinute”

*

2.2.2.2. Importul de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen lung

Această formă a importului se practică, de regulă, pentru mărfurile complexe, cu valoare ridicată. Datorită termenului după care se încasează marfa de către furnizorul extern, precum şi a valorii şi naturii mărfurilor ce fac obiectul comerţului extern, acesta solicită importatorului (SCE), anticipat, un avans, chiar înainte de a începe fabricarea mărfurilor respective.

La rândul lor, SCE importatoare reţine din preţul extern o cotă de garanţie de bună execuţie din valoarea externă FOB net, sau primesc o scrisoare de garanţie bancară pentru o valoare egală cu cota de garanţie, care se restituie furnizorului extern la expirarea perioadei de garanţie în situaţia în care contractul s-a derulat în condiţii normale. La livrarea mărfurilor de furnizorul extern, societăţile de comerţ extern au obligaţia, conform prevederilor contractuale, de a achita acestuia o cotă parte din valoarea externă, urmând ca restul să se deconteze eşalonat.

Clienţii interni reţin, la rândul lor, o cotă de garanţie din valoarea facturată de SCE, care se va restitui în aceleaşi condiţii ca mai sus.

Petru reflectarea în contabilitatea SCE a cotelor de garanţie se utilizează conturile 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” (pentru cota de garanţie reţinută furnizorului extern) şi 2678 „Alte creanţe imobilizate” (pentru cota de garanţie reţinută de clienţii interni).

Furnizorii externi vor factura SCE importatoare şi dobânda aferentă creditului comercial pe termen lung, fie distinct de marfă, fie prin includerea acesteia în preţul extern.

Modalitatea de plată o reprezintă acreditivul documentar (incasso-documentar) sau efectele de comerţ. Finanţarea SCE are la bază, de regulă, credite bancare pe termen lung.

Operaţii economice privind importul de mărfuripe cont propriu pe credit comercial pe termen lung

se reflectă achitarea avansului furnizorului extern pentru punerea în fabricaţie de către acesta a

mărfurilor complexe:*

4091 “Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”


*

se evidenţiază deschiderea acreditivului documentar în favoarea furnizorului extern:*

581 „Viramente interne” = 5124 „Conturi la bănci în valută”*

şi:*

5412 „Acreditive în valută” = 581 „Viramente interne”*

se reflectă importul de mărfuri pe cont propriu cu plata pe termen lung (preţ de achiziţie în vamă):*

371 „Mărfuri” = %401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi Analitic: Unitate de transport Analitic: Unitate de asigurare446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate” Analitice:- taxa vamală - accize447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”

*

concomitent, se evidenţiază dobânda externă inclusă în preţ şi reţinută din preţul extern:*

471 „Cheltuieli înregistrate în avans” = 401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi

*

dacă dobânda externă se facturează separat, aceasta se va înregistra numai în evidenţa operativă a serviciului comercial de import, întocmindu-se un scadenţar de plată a ratelor şi dobânzilor datorate.

se înregistrează plăţile aferente datoriilor calculate în vamă exprimate în lei (taxa vamală, accize şi TVA):

*



*

se reflectă reţinerile din valoarea facturată de furnizorul extern de către SCE (avansul acordat anterior

şi cota de garanţie):*


= %4091 “Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”

*

concomitent, se înregistrează diferenţele de curs valutar aferente avansului în valută acordat anterior furnizorului extern:● diferenţe favorabile de curs valutar:

*

4091 “Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”

= 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

*

● diferenţe nefavorabile de curs valutar:*

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

= 4091 “Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”

*

se evidenţiază achitarea în valută a unităţilor prestatoare de servicii: cu diferenţe nefavorabile de curs valutar:

*

% = 5124 „Conturi la bănci în valută”

401 „Furnizori” Analitic: Unitate de transport Analitic: Unitate de asigurare665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

*




*


prestatorul intern:*



*




*



*



se evidenţiază încasarea mărfurilor de la clienţii interni, mai puţin cota de garanţie reţinută de aceştia până la expirarea perioadei de garanţie:

*

%5121 „Conturi la bănci în lei”2678 „Alte creanţe imobilizate”

= 4111 „Clienţi”

*

se înregistrează, pe bază de scadenţar, dobânda externă datorată ce a fost inclusă în preţul extern, scadentă:

*

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”*

se evidenţiază achitarea în valută, la scadenţă, a ratelor şi dobânzilor, către furnizorul extern:o dacă dobânda a fost inclusă în preţul extern: cu diferenţe nefavorabile de curs valutar:

*

%401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi665 „Cheltuieli din diferenţe de curs


valutar”*



= %5124 „Conturi la bănci în valută”765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

*

o dacă dobânda nu a fost inclusă în preţul extern, fiind facturată distinct: cu diferenţe nefavorabile de curs valutar:

*%

401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”666 „Cheltuieli privind dobânzile”


*


%401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi666 „Cheltuieli privind dobânzile”


*

şi:*

%401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi666 „Cheltuieli privind dobânzile”

= 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

*

se înregistrează restituirea de către SCE a cotei de garanţie reţinută anterior furnizorului extern, la expirarea perioadei de garanţie: cu diferenţe nefavorabile de curs valutar:

*

%167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


*


167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”


*

se reflectă încasarea de la clienţii interni a cotei de garanţie reţinută de aceştia, la expirarea perioadei

de garanţie:*

5121 „Conturi la bănci în lei” = 2678 „Alte creanţe imobilizate”*

3. Importul de mărfuri în comision

3.1. Regimul economico-financiar al importului demărfuri în comision

Similar exportului în comision, importul mărfurilor în comision presupune intermedierea între furnizorul extern şi clienţii externi de către SCE. Acestea din urmă vor încheia contracte de comision cu clienţii interni, contracte economice internaţionale cu furnizorii externi şi cu prestatorii externi de servicii (transport, asigurare etc.)

SCE vor acţiona în numele lor (apar ca titulare în contractele economice internaţionale), însă pe contul şi pe riscul clienţilor interni.

Totodată, similar derulării exportului în comision, importul mărfurilor de la furnizorii externi şi comercializarea acestora clienţilor interni, în comision, presupune dirijarea mărfurilor importate direct din vamă către clienţii interni. În consecinţă, SCE nu mai gestionează mărfurile importate în comision, nefiind evidenţiate în contabilitatea proprie ca stocuri. Altfel spus, comparativ cu importul pe cont propriu, importul în comision nu mai presupune utilizarea conturilor de stocuri.

În ceea ce privesc relaţiile financiare ale SCE se remarcă acelaşi flux invers de decontare ca şi în cazul exportului în comision, respectiv:

SCE importatoare încasează iniţial de la clienţii interni un avans (în lei sau/şi în valută) necesar acoperirii cheltuielilor externe, a taxelor în vamă, a cheltuielilor interne şi a comisionului negociat în cadrul contractului de comision;

SCE decontează datoriile faţă de furnizorul extern şi unităţile externe prestatoare de servicii, taxele datorate în vamă şi cheltuielile interne de transport, manipulare etc.;

în final, SCE regularizează avansul primit iniţial de la clienţii interni.De remarcat faptul că în cazul importului în comision pe credit comercial, SCE

datorează furnizorilor externi şi o dobândă, evidenţiată distinct după cum este facturată separat sau este inclusă în preţul extern. De asemenea, pentru creditul comercial pe termen lung, SCE vor reţine din preţul extern datorat furnizorilor externi o cotă de garanţie care se restituie acestora la expirarea perioadei de garanţie. În plus, clienţii interni vor reţine din valoarea facturată de SCE o cotă de garanţie, restituită la expirarea perioadei de garanţie. Aceste cote de garanţie se reflectă de către SCE cu ajutorul conturilor 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” (pentru cota de garanţie reţinută furnizorului extern) şi 2678 „Alte creanţe imobilizate” (pentru cota de garanţie reţinută de clienţii interni).

De regulă, decontarea mărfurilor importate şi a dobânzilor externe se realizează într-o singură tranşă pentru importul în comision pe credit comercial pe termen scurt, respectiv în mod eşalonat (avansul înaintea începerii fabricaţiei, la livrare o anumită cotă, iar restul într-o perioadă de 1-5 ani, la anumite intervale de timp).

3.2. Contabilitatea importului de mărfuri în comision

A. Operaţii economice privind importul de mărfuri în comision cu încasare la vedere

se înregistrează încasarea avansului în lei de la clientul intern:*

5121 „Conturi la bănci în lei” = 419 “Clienţi-creditori”*

se reflectă mărfurile facturate la intern de către SCE, exclusiv comisionul cuvenit:*

4111 „Clienţi” Analitic: Clienţi interni

= %401 „Furnizori” Analitic: Furnizori externi Analitic: Unitatea specializată446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” Analitice: - taxe vamale - accize447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”

*

concomitent, se înregistrează comisionul cuvenit SCE:*


= %704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”4427 „TVA colectată”

*

se reflectă achitarea în lei a datoriilor calculate în vamă:*

%446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” Analitice: - taxe vamale - accize447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”4426 „TVA deductibilă”


*

se evidenţiază cumpărarea valutei necesare achitării în valută a datoriilor faţă de unităţile prestatoare de servicii şi de furnizorul extern:

*

581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la bănci în lei”*

şi:*

5124 „Conturi la bănci în valută” = 581 „Viramente interne”*

se reflectă decontarea în valută a unităţilor prestatoare de servicii şi a furnizorului extern: cu diferenţe nefavorabile de curs valutar:

*

%401 ”Furnizori” Analitic: Furnizori externi Analitic: Unitatea specializată665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


*


401 ”Furnizori” Analitic: Furnizori externi Analitic: Unitatea specializată


*

se reflectă regularizarea cu clientul intern: cu o diferenţă de restituit (avansul a depăşit cheltuielile externe, taxele în vamă,

cheltuielile interne şi comisionul negociat în cadrul contractului de comision), ce se achită din contul de disponibil în lei de la bancă:

*

419 “Clienţi-creditori” = %4111 „Clienţi” Analitic: Clienţi interni5121 „Conturi la bănci în lei”

*

cu o diferenţă de primit (avansul a fost inferior cheltuielilor externe, taxelor în vamă, cheltuielilor interne şi comisionului negociat în cadrul contractului de comision), ce se încasează prin contul de disponibil în lei de la bancă:

*

%419 “Clienţi-creditori”5121 „Conturi la bănci în lei”

= 4111 „Clienţi” Analitic: Clienţi interni

*

B. Operaţii economice privind importul de mărfuri în comision pe credit comercial pe termen scurt

se înregistrează încasarea avansului în lei de la clientul intern (necesar acordării unui avans furnizorului extern, achitării taxelor în vamă şi decontării cu unităţile prestatoare de servicii):

*

5121 „Conturi la bănci în lei” = 419 “Clienţi-creditori”*

se evidenţiază cumpărarea valutei necesare achitării avansului în valută furnizorului extern:

*


şi:*


se înregistrează achitarea avansului în valută furnizorului extern:*

4091 „Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”


*

se reflectă mărfurile facturate la intern de către SCE şi a dobânzii externe, inclusiv comisionul cuvenit: dacă dobânda externă este inclusă în preţul extern:

*


= % - preţ CAF401 ”Furnizori” Analitic: Furnizori - FOB net externi

Analitic: Furnizori - dobândă externi Analitic: Unitatea - transp. specializată446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” Analitice: - taxe vamale - accize447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”704 „Venituri din lucrări - comision executate şi servicii SCE prestate”4427 „TVA colectată” - TVA pt. comision

*

dacă dobânda externă este facturată separat, aceasta se va înregistra până la plată numai în evidenţa

operativă a serviciului comercial al SCE importatoare:*


= % - preţ CAF401 ”Furnizori” Analitic: Furnizori - FOB net externi Analitic: Unitatea - transp. specializată446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” Analitice: - taxe vamale - accize447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”704 „Venituri din lucrări - comision executate şi servicii SCE prestate”4427 „TVA colectată” - TVA pt. comision

*

se reflectă achitarea în lei a datoriilor în vamă:*

%446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” Analitice: - taxe vamale - accize447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”4426 „TVA deductibilă”


*

se evidenţiază cumpărarea valutei necesare achitării datoriilor faţă de unităţile prestatoare de servicii:

*


şi:*


se reflectă decontarea în valută a unităţilor prestatoare de servicii: cu diferenţe nefavorabile de curs valutar:

*

%401 ”Furnizori” Analitic: Unitatea specializată665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


*


401 ”Furnizori” Analitic: Unitatea specializată


*

se reflectă regularizarea cu clientul intern: cu o diferenţă de restituit (avansul a depăşit cheltuielile externe adiacente importului,

taxele în vamă, cheltuielile interne şi comisionul cuvenit), ce se achită din contul de disponibil la bancă în lei:

*419 “Clienţi-creditori” = %

4111 „Clienţi” Analitic: Clienţi interni5121 „Conturi la bănci în lei”

*

cu o diferenţă de primit (avansul a fost inferior cheltuielilor externe, taxelor în vamă, cheltuielilor interne şi comisionului negociat în cadrul contractului de comision), ce se încasează în contul de disponibil la bancă în lei:

*

%419 “Clienţi-creditori”5121 „Conturi la bănci în lei”

= 4111 „Clienţi” Analitic: Clienţi interni

*

la termen, se înregistrează încasarea de la clientul intern a preţului facturat şi nedecontat, inclusiv dobânda externă datorată (exclusiv avansul regularizat):

● dacă dobânda s-a inclus în preţul extern:*

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienţi” Analitic: Clienţi interni

*

şi: *

401 ”Furnizori” Analitic: Furnizori externi

= 5124 „Conturi la bănci - dobândă în valută”

*

● dacă dobânda s-a facturat separat de marfa importată, aceasta se reflectă odată cu încasarea de la

clientul intern ca o obligaţie de plată faţă de furnizorul extern, astfel:*

5121 „Conturi la bănci în lei” = %4111 „Clienţi” Analitic: Clienţi interni401 ”Furnizori” Analitic: Furnizori externi

*

concomitent, se achită furnizorului extern dobânda datorată în valută (anterior se cumpără valuta

necesară):*



*

se evidenţiază cumpărarea valutei necesare decontării la termen cu furnizorul extern (mai puţin dobânda achitată anterior):

*


şi:*


se reflectă decontarea la termen în valută a furnizorului extern şi reţinerea avansului acordat anterior: cu diferenţe favorabile de curs valutar:

*401 ”Furnizori” Analitic: Furnizori externi

= %5124 „Conturi la bănci în valută”4091 „Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

*

cu diferenţe nefavorabile de curs valutar:

*

%401 ”Furnizori” Analitic: Furnizori externi 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


*

şi:*


= 4091 „Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”

*

C. Operaţii economice privind importul de mărfuri în comision pe credit comercial pe termen lung

Operaţiile economice sunt similare celor prezentate la punctul B (import în comision pe credit comercial pe termen scurt), decontarea cu furnizorii externi realizându-se în mai multe rate, iar regularizarea cu clienţii interni se face după plata fiecărei rate şi a dobânzii externe. În plus, apar următoarele operaţii:

se înregistrează cotele de garanţie: reţinute de clienţii interni:

*

2678 „Alte creanţe imobilizate” = 4111 „Clienţi”

Analitic: Clienţi interni*

reţinute de SCE furnizorului extern:

*


= 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”

*

se reflectă restituirea cotelor de garanţie: reţinute de clienţii interni:

*

5121 „Conturi la bănci în lei” = 2678 „Alte creanţe imobilizate”*

reţinute de SCE furnizorului extern:o cu diferenţe favorabile de curs valutar:

*

167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”


*

o cu diferenţe nefavorabile de curs valutar:*

%167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”


*

Precizăm faptul că, în practică, modalităţile de reflectare în contabilitatea SCE a importului în comision sunt influenţate şi de următoarele situaţii:

plata anticipată scadenţei a mărfurilor importate de la furnizorul extern (se obţine o reducere financiară de natura scontului reflectată prin creditarea contului 767 „Venituri privind sconturile obţinute”);

decontarea pe baza efectelor de comerţ (utilizarea contului 403 „Efecte de plătit”).De asemenea, în cazul creditului comercial pe termen lung, în situaţia în care pentru cotele de garanţie se utilizează scrisorile de garanţie bancară, atunci în locul operaţiilor de reflectare în contabilitatea SCE a cotelor respective (reţinute şi apoi restituite) se vor debita (la acordarea scrisorii) şi respectiv credita (la eliberarea scrisorii) conturile în afara bilanţului 8011 „Giruri şi garanţii acordate” (în relaţia cu clientul intern) şi 8021 „Giruri şi garanţii primite” (în relaţia cu furnizorul extern).

contabilitatea importului de mĂrfuri

Documents