TEMA . Analiza consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii

1. însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţie

2. Analiza structurii costului producţiei

3.Analiza consumurilor la 1 leu producţie fabricată

4. Analiza consumurilor directe în costul producţiei

4.1. Analiza consumurilor directe de materiale

4.2. Analiza consumurilor directe privind retribuirea muncii

5. Analiza consumurilor indirecte în costul producţiei

6. Analiza structurii cheltuielilor întreprinderii pe feluri de activităţi

1. însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţieîn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu consumuri şi cheltuieli minime

este scopul de bază al fiecărui agent economic.

O dată cu implementarea noului sistem contabil bazat pe standardele naţionale s-a modificat

esenţial conţinutul noţiunilor „consumuri" şi „cheltuieli", precum şi structura şi criteriile de clasificare a

acestora.

Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor, executarea lucrărilor şi

prestarea serviciilor în scopul obţinerii unui venit. De regulă, acestea sunt legate nemijlocit de procesul

de producţie şi, deci, apar până la comercializarea produselor finite, mărfurilor şi prestarea serviciilor.

Spre deosebire de consumuri, cheltuielile apar în urma activităţii economico-financiare a

întreprinderii şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de producţie. Ele se reflectă în Raportul privind

rezultatele financiare şi la determinarea profitului (pierderii) perioadei de gestiune până la impozitare se

scad din veniturile obţinute din diferite activităţi.

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

întreprinderea în activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune îi permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor, inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă.

Este ştiut faptul că reducerea consumurilor şi a cheltuielilor numai cu 1 % contribuie la majorarea

cu mult mai mare atât a profitului brut, cât şi a profitului perioadei de gestiune până la impozitare, decât

majorarea cu 1 % a venitului din vânzări. în acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale

ale analizei sub două aspecte:

I. Privind analiza consumurilor:

1.1. Aprecierea generală a structurii costului producţiei.

1.2. Aprecierea consumurilor la 1 leu producţie fabricată (inclusiv analiza factorială).

1.3. Aprecierea consumurilor directe în costul producţiei (inclusiv analiza factorială).

1.4. Aprecierea consumurilor indirecte în costul producţiei.

1.5. Evidenţierea rezervelor interne de reducere a consumurilor în costul producţiei pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implementarea acestora în practică.

II. Privind analiza cheltuielilor:

2.1. Aprecierea generală a cheltuielilor întreprinderii pe feluri de activităţi.

2.1. Aprecierea costului la 1 leu venit din vânzări nete (inclusiv analiza factorială).

2.2. Analiza cheltuielilor comerciale.

2.3. Analiza cheltuielilor generale şi administrative.

2.4. Analiza altor cheltuieli operaţionale.

2.5. Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor întreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implementarea acestora în practică.

Sursele principale de informaţie:

1. Programul social-economic de dezvoltare a întreprinderii (compartimentul „Consumurile şi

cheltuielile întreprinderii"),

2. Datele conturilor şi subconturilor contabile (clasele 7 şi 8) privind consumurile şi

cheltuielile.

3. Raportul privind rezultatele financiare (anexa nr. 2 la raportul financiar al întreprinderii).

4. Anexa nr. 5 ia Raportul privind rezultatele financiare referitor la costul vânzărilor şi

cheltuielile întreprinderii.

5. Datele din calculaţiile individuale privind produsele fabricate, lucrările executate şi

serviciile prestate.

6. Alte surse de informaţie.

2. Analiza structurii costului producţiei

Analiza consumurilor întreprinderii începe, de regulă, cu examinarea structurii costului producţiei

la nivel general.

Consumurile incluse în costul producţiei cuprind următoarele elemente:

- consumuri de materiale;

- consumuri privind retribuirea muncii;

- consumuri indirecte de producţie.

Toată informaţia necesară pentru analiză poate fi utilizată atât în dinamică (în raport cu perioada

de gestiune precedentă), cât şi comparativ cu nivelul programat prevăzut pentru perioada de gestiune

curentă.

în acest scop vom folosi următorul tabel analitic (tab.5.1):

Notă. Conform datelor din acest tabel este necesar să se determine:

a)ponderea fiecărui element de consumuri in structura costului producţiei-total;

b) abaterea absolută şi relativă pe fiecare element de consumuri în parte;

c) ponderea elementului de consumuri care predomină în structura costului producţiei -

total.

Tabelul 5.1Analiza structurii costului producţiei

Denumirea Anul de gestiune Abatereaprogramat efectiv

Suma, mii lei

ponderea %

suma, mii lei

ponderea%

mii lei %

A 1 2 3 4 5 = 3-1 6 = 4-1. Consumuri de materiale

22506,4 69,80 22022,6 69,51 -483,8 -0,29

2. Consumuri privind retribuirea muncii

3291,8 10,20 2759,4 8,71 -532,4 -1,49

3. Consumuri indirecte de producţie

6448,0 20,00 6901,6 21,78 +453,6 +1,78

4. Costul producţiei -total (rd. 1 + rd. 2 + rd.3)

32246,2 100 31683,6 100 -562,6 X

în baza datelor din tabelul 5.1 se poate constata că la întreprinderea analizată costul producţiei s-

a redus faţă de nivelul programat cu 562,6 mii lei (31683,6-32246,2).

Această abatere a fost determinată de reducerea consumurilor de materiale cu 483,8 mii lei şi a

consumurilor privind retribuirea muncii cu 532,4 mii lei. Totodată, majorarea consumurilor indirecte de

producţie faţă de nivelul programat cu 453,6 mii lei a contribuit la sporirea costului producţiei cu aceeaşi

sumă.

Examinând structura costului producţiei, observăm că consumurile de materiale ocupă ponderea

principală, deşi, comparativ cu nivelul programat, acestea s-au redus de la 69,80 la 69,51%.

Totuşi, pentru o apreciere mai obiectivă a modificărilor evidenţiate mai sus, este necesară o

analiză mai aprofundată atât a costului producţiei în total, cât şi a fiecărui compartiment în parte.

Această analiză poate fi efectuată în câteva direcţii de bază:

1. Analiza consumurilor la 1 leu producţie fabricată.

2. Analiza consumurilor directe în costul producţiei.

3. Analiza consumurilor indirecte in costul producţiei.

3.Analiza consumurilor la 1 leu producţie fabricată

Din punctul de vedere al conţinutului economic consumurile la 1 leu producţie fabricată

reflectă efortul depus de întreprinderea analizată la obţinerea producţiei fabricate (lucrărilor executate şi

serviciilor prestate) şi se calculează prin următoarea relaţie:

unde C1|eu- consumurile la 1 leu producţie fabricată;

CPT - costul producţiei - total;

VPF - volumul producţiei fabricate.

Cu cât valoarea acestui indicator este mai mică, cu atât utilizarea consumurilor care formează

costul producţiei este mai eficace şi viceversa.

îndeplinind funcţia de indicator generalizator de eficienţă, consumurile la 1 leu producţie fabricată

ocupă un loc semnificativ în analiza generală a costului producţiei. Reducerea acestui indicator atât în

dinamică, cât şi comparativ cu nivelul programat, se apreciază pozitiv, iar majorarea lui - negativ.

Modificarea acestui indicator poate fi influenţată de următorii trei factori;

1) modificarea structurii şi sortimentului producţiei fabricate (lucrărilor executate şi

serviciilor prestate);

2) modificarea nivelului de consum pe unitate de produs (lucrări şi servicii);

3) modificarea preţurilor la materia primă, materiale consumate şi producţia finită

(lucrările executate şi serviciile prestate)

Pentru a înţelege mai bine conţinutul şi interdependenţa fiecărui factor care contribuie la

modificarea indicatorului rezultativ, se recomandă următorul model analitic:

unde qo,q1 - producţia fabricată în unităţi naturale (cantitatea programată şi efectivă);

co,c1 - nivelul de consum pe unitate de produs, lucrări şi servicii (programat şi efectiv);

po,p1 - preţul unitar la materia primă, materialele consumate şi producţia finită, lucrările

executate şi serviciile prestate (programat şi efectiv).

în baza acestui model calculul influenţei fiecărui factor în parte asupra modificării consumurilor la

1 leu producţie fabricată poate fi reflectat astfel:

1. Modificarea structurii şi sortimentului producţiei fabricate, lucrărilor executate şi

serviciilor prestate (Δ f 1 = 2 - 1).

2. Modificarea nivelului de consum pe unitate de produs, lucrări şi servicii (Δ f2 = 3-2).

3. Modificarea preţurilor la materia primă, materialele consumate, producţia finită,

lucrările executate şi serviciile prestate (Δ f3 = 4 - 3).

4. Abaterea totală (Δ total = 4-1).

La prima etapă a analizei se calculează şi se examinează modificarea totală a consumurilor la 1

leu producţie fabricată în dinamică sau comparativ cu nivelul programat. Apoi se calculează şi se

apreciază influenţa celor trei factori menţionaţi mai sus. Pentru aceasta se utilizează tabelul analitic 5.2.

Tabelul 5.2

Calculul influenţei factorilor asupra modificării consumurilor la 1 leu producţie fabricată

Specificare Costul produc-

ţiei - total, mii

lei

Volumul producţiei fabricate,

mii lei

Consumurile la 1 leu

producţie fabricată,

bani

Calculul influenţei factorilor

Rezultatul influenţei (+,-), bani

Denumirea factorilor

A 1 2 3=(1:2)x100 4 5 61. Programat (producte programată după norme de consum şi preţuri programate)

32246,2 35160,0 91,71 X X X

2. Recalculat 1 (producţa efectivă după norme de consum şi preţuri programate)

32710,5 35795,0 91,38 91,38-91,71

-0,33 Modificarea structurii şi sortimentului pro-ducţiei fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate

3. Recalculat II (producţa efectivă după norme de consum efective şi preţuri programate)

31683,6 35795,0 88,51 88,51 -91,38

-2,87 Modificarea nivelului de consum pe unitate de produs, lucrări şi servicii

4. Efectiv (producţia efectivă după norme de consum efective şi preţuri efective)

31683,6 36467,0 86,88 86,88-88,51

- 1,63 Modificarea preţurilor la materia primă, materialele consumate, producţa finită, lucrările executate şi serviciile prestate

Total X X X X -4,83 X

Verificare: 86,88 - 91,71 = - 4,83 bani.

Examinând conţinutul acestor factori în parte, la formularea concluziei textuale, după părerea

noastră, este necesar a lua în consideraţie următoarele aspecte semnificative:

a) abaterea cu semnul "minus" sub influenţa factorului 1 se apreciază pozitiv numai în

condiţiile când întreprinderea analizată a îndeplinit cu succes obligaţiunile contractuale privind producţia

fabricată, lucrările executate şi serviciile prestate. Abaterea cu semnul "plus" se apreciază negativ;

b) abaterea cu sşmnul "minus" sub influenţa factorului 2 se apreciază pozitiv, deoarece

aceasta demonstrează că efortul propriu al colectivului de muncă în reducerea nivelului de consum pe

unitate de produs, lucrări şi servicii a sporit comparativ cu cel programat. Abaterea cu semnul "plus" se

apreciază negativ;

c) orice abatere sub influenţa factorului 3 asupra modificării indicatorului rezultativ poate fi

neglijată, deoarece în majoritatea cazurilor nu depinde de întreprindere, ci de piaţa de desfacere a

materiei prime, materialelor consumate, produselor finite, lucrărilor executate şi serviciilor prestate.

în baza rezultatelor obţinute se poate constata că la întreprinderea analizată consumurile la 1 leu

producţie fabricată s-au redus faţă de nivelul programat cu 4,83 bani (86,88 - 91,71). Această abatere a

fost determinată de influenţa pozitivă a celor trei factori care au contribuit la reducerea indicatorului

rezultativ respectiv cu 0,33; 2,87 şi 1,63 bani. Dacă luăm în consideraţie conţinutul fiecărui factor în

parte, observăm că o pondere esenţială revine factorului 2 {modificarea nivelului de consum,de

materiale de consum pe unitate de produs) ce se apreciaza pozitiv. Factorul 3 a influentat pozitiv,dar sub

influenţa efortului propriu al colectivului de muncă, consumurile la 1 leu producţie fabricată s-au redus nu

cu 4,83, ci numai cu 3,20 bani [(- 0,33) + ( - 2,87)].

Indiferent de rezultatele obţinute la acest compartiment de analiză, în continuare este necesară

examinarea consumurilor de producţie, ţinând cont de clasificarea lor în consumuri directe şi indirecte în

cadrul costului de producţie.

4. Analiza consumurilor directe în costul producţiei

Conform prevederilor S.N.C.3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii", în costul

producţiei se includ următoarele consumuri directe:

- de materiale;

- privind retribuirea muncii;

- privind contribuţiile la asigurările sociale si medicale.

în practica analitică aceste consumuri pot fi examinate în două compartimente:

1. Analiza consumurilor directe de materiale.

2. Analiza consumurilor directe privind retribuirea muncii (inclusiv contribuţiile la asigurările

sociale).

Deşi metoda şi etapele de analiză la ambele compartimente sunt identice, în continuare vom

examina conţinutul acestora pe fiecare compartiment în parte.

4.1. Analiza consumurilor directe de materiale

Procesul de analiză prevede trei etape consecutive de examinare a consumurilor respective,

ţinând cont de necesităţile analitice.

Astfel, la prima etapă a analizei se examinează componenţa consumurilor directe de materiale

în costul producţiei şi tendinţa modificării acestora în dinamică sau comparativ cu nivelul programat,

recalculat la volumul producţiei fabricate efectiv în perioada de gestiune.

Pentru aceasta se utilizează tabelul analitic 5.3. Concomitent, în baza datelor din acest tabel, pe

fiecare element în parte al consumurilor directe de materiale, se calculează şi se apreciază:

- abaterea absolută (ca diferenţa dintre consumurile efective pe fiecare ele ment de

consum în parte şi cele de bază, recalculate la volumul producţiei fabricate obţinut în perioada de

gestiune);

- abaterea relativă (ca raportul dintre abaterea absolută pe fiecare element de consum şi

valoarea de bază recalculată);

- cota-parte a fiecărui element de consum respectiv în modificarea totală a costului

producţiei (ca raportul dintre abaterea absolută pe fiecare element de consum şi costul producţiei de

bază, recalculat la volumul producţiei fabricate obţinut în perioada de gestiune).

Din tabelul 5.3 rezultă că la întreprinderea analizată în anul de gestiune consumurile directe de

materiale sau redus comparativ cu nivelul de bază - recalculat în total cu 1321 mii lei (22022,6-23343,6),

ceea ce a contribuit la micsorarea costului producţiei cu 4,32% [((-1321 : 30550,0)x100].

Tabelul 5.3

Aprecierea generală a consumurilor directe de materiale în costul producţiei

(mii lei)

Indicatori Anul de gestiune Abaterea absolută

Abaterea relativă (+.-) , %

Cota-parte în modificarea

totală a costului

producţiei (+, -), %

Consumuri de bază recalculate la

volumul producţiei fabricate efectiv

Consumuri efective

A 1 2 3 = 2-1 4=2/1*100-100

5=3/5.1*100

1. Materii prime şi materiale

14588,2 14870,6 +282,4 +1,94 0,92

2. Combustibil şi energie consumate în scopuri tehnologice

5582,2 4786,0 -796,2 -14,26 -2,61

3. Alte consumuri directe de materiale

3173,2 2366,0 -807,2 -25,44 -2,64

4. Total consumuri de materiale în costul producţiei

23343,6 22022,6 -1321 -5,66 -4,32

5. Costul producţiei 30550,0 31683,6 + 1133,6 +3,71 XExaminând componenţa acestor consumuri .pe fiecare element în parte, vom observa că această

abatere a fost determinată de influenţa negativă a supra-consumurilor de materii prime şi materiale cu

+383,4 mii lei,si de influenta pozitiva reducerii consumului la combustibil şi energie consumate în scopuri

tehnologice — cu 796,2 mii lei şi la alte consumuri directe de materiale cu — 807,2 mii lei. Cota-parte a

acestor modificări pe fiecare element în parte în majorarea totală a costului producţiei a atins respectiv

nivelul de +0,92; -2,61 şi 2,64 puncte procentuale. Pentru a evita cauzele care au provocat modificările

menţionate mai sus şi a determina efortul propriu al colectivului de muncă în acest proces, vom examina

etapa a doua a analizei, care se bazează pe calculul şi aprecierea influenţei asupra modificării

consumurilor directe de materiale în costul producţiei a următorilor trei factori:

1) modificarea volumului producţiei fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate

(abaterea relativă a volumului producţiei fabricate se înmulţeşte cu consumurile directe de materiale pe

fiecare element în parte din perioada de bază):

ΔCM(ft) = A%VPF x CM0.

Orice abatere sub influenţa acestui factor este justificată, deoarece este legată de modificarea

volumului activităţii de bază;

2) modificarea structurii şi sortimentului producţiei fabricate, lucrărilor executate şi

serviciilor prestate (se determină ca diferenţa dintre consumurile respective recalculate şi cele din

perioada de bază minus mărimea influenţei factorului 1):

ΔCM(f2) = [(CMrec - CM0) – ΔCM(f1)],

Reducerea consumurilor directe de materiale sub influenţa acestui factor se apreciază pozitiv,

dar numai în condiţiile când întreprinderea analizată şi-a îndeplinit obligaţiunile contractuale privind

producţia finită, lucrările executate şi serviciile prestate. Concomitent, majorarea consumurilor directe de

materiale sub influenţa acestui factor se apreciază negativ;

3) modificarea nivelului de consum pe unitate de produs (lucrări şi servicii) (se determină

ca diferenţa dintre consumurile directe de materiale efective şi cele recalculate):

ΔCM(f3) = CMe, - CMrec.

De regulă, majorarea consumurilor directe de materiale sub influenţa acestui factor se apreciază

negativ şi, invers, reducerea lor se apreciază pozitiv, deoarece după conţinut reflectă efortul propriu al

colectivului de muncă în diminuarea consumurilor directe de materiale în costul producţiei.

Calculul şi aprecierea influenţei factorilor menţionaţi mai sus se efectuează în următorul tabel

analitic (tab.5.4):

Tabelul 5.4

Calculul influenţei factorilor asupra modificării consumurilor directe de materiale în costul

producţiei (mii lei)

Indicatori Anul de gestiune Abaterea absolută

(+,-)

Inclusiv sub influenţa modificării

programat recalculat efectiv volumului producţiei fabricate

structurii şi sortimentului

producţiei fabricate

nivelului de consum pe unitate de

produs

A 1 2 3 4 = 3-1 5 6 71. Materii prime şi materiale

14065,0 14588,2 14870,6 +805,6 +523,2 0 +282,4

2. Combustibil şi energie consumate în scopuri tehnologice

5382,0 5582,2 4786,0 -596,0 +200,2 0 -796,2

3. Alte consumuri directe de materiale

3059,4 3173,2 2366,0 -693,4 + 113,8 0 -807,2

4. Total consumuri de materiale în costul producţiei

22506,4 23343,6 22022,6 -483,8 +837,2 0 -1321

5. Volumul producţiei fabricate (lucrărilor şi serviciilor)

35160,0 X 36467,0 X X X X

103,72%

în baza datelor din tabelul 5.4 se poate constata că la întreprinderea analizată consumurile

directe de materiale în costul producţiei s-au redus în total, comparativ cu nivelul programat, cu 483,8 mii

lei (22022,6 - 22506,4).

Examinând situaţia pe fiecare element de consumuri în parte, vom observa că reducerea totală a

fost determinată numai de elementele 2 „Combustibil şi energie consumate în scopuri tehnologice" şi 3

„Alte consumuri directe de materiale", constituind respectiv 596,0 şi 693,4 mii lei.

Concomitent, la elementul 1 „Materii prime şi materiale" au fost admise supraconsumuri în

valoare de 805,6 mii lei.

Pentru a aprecia mai obiectiv toate modificările survenite în componenţa consumurilor directe de

materiale, vom apela la rezultatele analizei factoriale. Astfel, sub influenţa modificării volumului

producţiei fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate consumurile directe de materiale s-au

majorat în total cu 837,2 mii lei, inclusiv:

- materii prime şi materiale - cu 523,2 mu lei

- combustibil şi energie consumate în scopuri tehnologice - cu

200,2 mii lei

- alte consumuri directe…cu 113,8 mii lei

Toate supraconsumurile sub influenţa acestui factor sunt justificate, deoarece volumul producţiei

fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate s-a majorat comparativ cu nivelul programat cu

3,72%.

Sub influenţa modificării structurii şi sortimentului producţiei fabricate, lucrărilor executate şi

serviciilor prestate consumurile directe de materiale nu s-a schimbat.

Sub influenţa modificării nivelului de consum pe unitate de produs, lucrări şi servicii

consumurile directe de materiale s-au redus în total cu 1321 mii lei, inclusiv:

-combustibil şi energie consumate în scopuri tehnologice - cu 796,2 mii lei (4786,0 – 5582,2);

-alte consumuri directe de materiale - cu 807,2 mii lei (2366,0 – 3173,2).

Majorarea consumurilor sub influenţa materiei prime si materiale a acestui factor se apreciază

negativ.

Totalizând cele expuse mai sus, putem deduce că întreprinderea analizată dispune de rezerve

interne de reducere a consumurilor directe de materiale pe viitor pe element de consum de materiale.

4.2. Analiza consumurilor directe privind retribuirea muncii

Pornind de la cerinţele S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii", consumurile

directe privind retribuirea muncii după conţinut joacă un rol semnificativ în costul producţiei. La

întreprinderile de producţie ele cuprind consumurile privind remunerarea muncitorilor care se includ

direct în costul produselor finite, lucrărilor executate şi serviciilor prestate.

Metoda şi etapele analizei acestor consumuri sunt identice cu cele ale analizei consumurilor directe

de materiale. Astfel, la prima etapă a analizei se calculează:

- abaterea absolută;

- abaterea relativă şi

- cota-parte a consumurilor directe privind retribuirea muncii în modificarea totală a costului

producţiei.

Pentru aceasta se utilizează tabelul analitic 5.6.

Tabelul 5.6

Aprecierea generală a consumurilor privind retribuirea muncii în costul producţiei

(mii lei)

Indicatori Anul de gestiune Abaterea absolută

(+,-)

Abaterea relativă(+, -), %

Cota-parte in modificareatotală a costului producţiei

(+-), %

consumuri de bază recal-

culate la volumul

producţiei fabricate efectiv

consumuri efective

A 1 2 3=2-1 4=3/1x100 5=3/4.1x100

1. Consumuri directe privind retribuirea muncii

2784,75 2106,4 -678,35 -24,36 -2,22

2. Contribuţii la asigurările sociale

629,5 653,0 +23,5 +3,73 +0,08

3. Consumuri privind retribuirea muncii - total (rd. 1 + rd. 2)

3414,25 2759,4 -654,85 -19,18 -2,14

4. Costul producţiei 30550,0 31683,6 + 1133,6 +3,71 XDin tabelul 5.6 rezultă că la întreprinderea analizată în anul de gestiune consumurile privind

retribuirea muncii au scazut comparativ cu nivelul de bază recalculat în total cu 654,85 mii lei, ceea ce a

contribuit la micsorarea costului producţiei cu 2,14% [(654,85 : 30550,0)x100].

Este necesar de menţionat că până în prezent la majoritatea unităţilor economice de producţie pe

teren, consumurile directe privind retribuirea muncii ocupă o pondere foarte mică în costul producţiei,

ceea ce dovedeşte că posibilităţile de remunerare a muncitorilor sunt reduse. Pentru a evita cauzele

care au influenţat modificările menţionate mai sus şi a determina efortul propriu al colectivului de muncă

vom examina etapa a doua a analizei care prevede calcularea şi aprecierea următorilor trei factori:

- modificarea volumului producţiei fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor

prestate;

- modificarea structurii şi sortimentului producţiei fabricate, lucrărilor executate şi

serviciilor prestate;

- modificarea nivelului de consum pe unitate de produs, lucrări şi servicii.

Calculul influenţei acestor factori se efectuează în tabelul analitic 5.7.

Din tabel rezultă că la întreprinderea analizată consumurile privind retribuirea muncii în costul

producţiei s-au redus în total, comparativ cu nivelul programat, cu 532,4 mii lei (2759,4 - 3291,8).

Această abatere a fost determinată de influenţa următorilor factori:

1) modificarea volumului producţiei fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate care a

contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 122,5 mii lei:

2) modificarea structurii şi sortimentului producţiei fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor

prestate care a dus la reducerea indicatorului rezultativ cu 0,05 mii lei [(3414,25 - 3291,8) - 122,5]

3) modificarea nivelului de consum pe unitate de produs, lucrări şi servicii care a contribuit la

micsorarea indicatorului rezultativ cu 654,85 mii lei (2759,4 - 3414,25).

Tabelul 5.7

Calculul influenţei factorilor asupra modificării consumurilor privind retribuirea muncii în

costul producţiei

(mii lei)

Indicatori Anul de gestiune Abaterea absolută

(+,-)

Inclusiv sub influenţa modificării

progra-mat

recalculat efectiv volu-mului

produc-ţei

fabricat

structurii şi sorti-

mentului rpoducţiei fabricate

nivelului de

consum pe unitate de produs

A 1 2 3 4 = 3 - 1 5 6 71. Consumuri privind retribuirea muncii

3291,8 3414,25 2759,4 -532,4 +122,5 -0,05 -654,85

2. Volumul produc-ţiei fabricate (lucră-rilor şi serviciilor)

35160,0 X 36467,0 X X X X

103,72%

Balanţa influenţei factorilor: 122,5+(-0,05) + (-654,85) = - 532,4 mii lei.

Dacă examinăm rezultatele obţinute, ţinând cont de conţinutul fiecărui factor în parte, se pot

introduce următoarele rectificări. Astfel, majorarea consumurilor privind retribuirea muncii sub influenţa

primului factor este justificată, deoarece volumul producţiei fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor

prestate s-a majorat comparativ cu nivelul programat cu 3,72% (103,72 - 100).

Concomitent, reducerea consumurilor privind retribuirea muncii sub influenţa factorului 2 se

apreciază pozitiv numai cu condiţia că întreprinderea în cauză a îndeplinit obligaţiunile contractuale

privind produsele finite, lucrările executate şi serviciile prestate. în ce priveşte micsorarea consumurilor

privind retribuirea muncii sub influenţa factorului 3, ea se apreciază pozitiv.

5. Analiza consumurilor indirecte în costul producţiei

Pe lângă consumurile directe, în costul producţiei se includ şi consumurile | indirecte de producţie

care după natura sa reflectă consumurile aferente deservirii şi gestionării subdiviziunilor de producţie în

cadrul întreprinderii. Acestea cuprind:

- consumurile privind menţinerea mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie în stare de

lucru;

- uzura mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie;

- consumurile aferente perfecţionării tehnologiei şi organizării producţiei;

- valoarea materialelor utilizate în scopul asigurării unui proces tehnologic normal;

- salariile muncitorilor auxiliari şi ale personalului administrativ din subdiviziunile de

producţie etc.

în funcţie de volumul producţiei fabricate (lucrărilor executate şi serviciilor prestate), consumurile

indirecte pot fi divizate în:

a) consumuri variabile şi

a) consumuri constante aferente produselor fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor

prestate.

De regulă, consumurile variabile se modifică proporţional cu volumul activităţii de bază, iar cele

constante rămân stabile, deci, nu depind de acest volum.

Analiza consumurilor indirecte de producţie prevede următoarea consecutivitate în examinarea

conţinutului acestora. Astfel, la prima etapă a analizei se examinează structura consumurilor respective

în costul producţiei la nivel general. Acest studiu poate fi efectuat atât în dinamică, cât şi comparativ cu

nivelul programat, utilizând tabelul analitic 5.8.

Tabelul 5.8

Analiza structurii consumurilor indirecte de producţie la nivel general

Denumirea indicatorilor Anul de gestiune Abaterea (+,-)programat efectiv

suma, mii lei

ponderea, %

suma, mii lei

ponderea, %

mii lei %

A 1 2 3 4 5 61. Consumuri indirecte de producţie - total inclusiv: 1.1. variabile 1.2. constante aferente produselor fabricate, lucră-rilor executate şi serviciilor prestate

6448,2

4400,02048,2

100

68,2431,76

6901,6

4838,02063,6

100

70,1029,90

+453,4

+438,0+ 15,4

X

+1,86 -1,86

în baza datelor din tabelul 5.8 se poate constata că la întreprinderea analizată consumurile

indirecte de producţie s-au majorat comparativ cu nivelul programat în total cu 453,4 mii lei. Această

abatere a fost determinată de supra-consumurile admise atât în categoria consumurilor variabile, cât şi a

celor constante, respectiv cu 438,0 şi 15,4 mii lei.

Examinând structura consumurilor indirecte în costul producţiei, observăm că ponderea

principală revine consumurilor variabile care s-au majorat comparativ cu nivelul programat de la 68,24 la

70,10% sau suplimentar cu 1,86 puncte procentuale (70,10 - 68,24).

Cât priveşte ponderea consumurilor indirecte constante, pe parcursul perioadei de gestiune ele

s-au redus comparativ cu nivelul programat de la 31,76 la 29,90%, cu toate că valoarea lor absolută are

o tendinţă de majorare faţă de acest nivel.

La etapa a doua a analizei se examinează fiecare compartiment referitor la consumurile

indirecte de producţie în parte. Analiza consumurilor variabile prevede calculul şi aprecierea influenţei

următorilor doi factori asupra modificării acestor consumuri în dinamică sau faţă de nivelul programat, şi

anume:

1) modificarea volumului producţiei fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate.

Orice abatere sub influenţa acestui factor este justificată, deoarece consumurile indirecte

variabile se modifică proporţional cu volumul respectiv;

2) modificarea consumurilor variabile la 1 leu producţie fabricată, lucrări şi servicii.

Influenţa acestui factor depinde integral de efortul propriu al colectivului de muncă al

întreprinderii, deoarece reflectă gradul de respectare a normelor valorice, proiectate la acest

compartiment pe fiecare articol de consum în parte pentru perioada de gestiune curentă. în acest

context, abaterea cu semnul "minus" se apreciază pozitiv, iar cu semnul "plus" - negativ.

Calculul influenţei acestor factori se efectuează prin metoda diferenţelor absolute, utilizând

următoarele relaţii:

1.

2.

Unde CIPV - consumuri indirecte de producţie variabile;

Civ - consumuri indirecte variabile la 1 leu producţie fabricată, lucrări executate şi servicii

prestate.

Toată informaţia necesară pentru analiză se acumulează în următorul tabel (tab.5.9):

Tabelul 5.9

Date iniţiale privind analiza factorială a consumurilor indirecte de producţie variabile

Indicatori Anul de qestiune Abaterea absolută (+, -)programat efectiv

A 1 2 3 = 2 - 11. Consumuri indirecte de producţie variabile - total, mii lei

4400,6- ■ 4838,0 +438,0

2. Volumul producţiei fabricate (lucrărilor şi serviciilor), mii lei

35160,0 36467,0 +1307,0

3. Consumuri indirecte variabile la 1 leu producţie fabricată, lucrări şi servicii [(rd.1 : rd.2)x100],bani

12,514 13,267 +0,753

Din tabelul 5.9 rezultă că la întreprinderea analizată asupra majorării consumurilor indirecte

variabile faţă de nivelul programat cu 438,0 mii lei au influenţat următorii doi factori:

- modificarea volumului producţiei fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate care a

contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 163,5 mii lei:

- modificarea consumurilor indirecte variabile la 1 leu producţie fabricată, lucrări executate

şi servicii prestate care a contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 274,5 mii Iei:

Balanţa influenţei factorilor: 163,5 + 274,5 = + 438,0 mii lei.

Dacă luăm în consideraţie faptul că mărimea influenţei factorului 1 este justificată, putem

menţiona că influenţa negativă va constitui numai 274,5 mii lei, ceea ce reprezintă rezerva internă de

reducere a acestor consumuri pe viitor.

6.Analiza structurii cheltuielilor întreprinderii pe feluri de activităţi

în conformitate cu standardele naţionale de contabilitate, toate cheltuielile întreprinderii se

grupează pe feluri de activităţi:

- operaţională;

- de investiţii;

- financiară;

- pierderi excepţionale.

Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind:

- costul vînzărilor;

- cheltuielile perioadei.

în unităţile de producţie costul vânzărilor reflectă costul efectiv al produselor vândute, lucrărilor

executate şi serviciilor prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente

produselor şi mărfurilor vândute, lucrărilor executate şi serviciilor prestate.

La finele perioadei de gestiune costul vânzărilor se reflectă în rd.20 din Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade din venitul obţinut din vânzări la determinarea profitului brut al

întreprinderii.

Totodată, în anexa nr.5 la Raportul privind rezultatele financiare în subcapitolul 1.2 costul total al

vânzărilor se descompune în următoarele direcţii:

- produse finite vândute;

- mărfuri vândute;

- lucrări executate şi servicii prestate etc.

Cheltuielile perioadei cuprind:

- cheltuielile comerciale;

- cheltuielile generale şi administrative;

- alte cheltuieli operaţionale.

Potrivit S.N.C. 3, cheltuielile comerciale reprezintă după conţinut cheltuielile aferente desfacerii

produselor finite, mărfurilor şi prestărilor de servicii.

Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea

întreprinderii în ansamblu. Alte cheltuieli operaţionale cuprind cheltuielile privind vânzarea activelor

curente (cu excepţia produselor finite, mărfurilor şi serviciilor), cheltuielile privind arenda curentă, plăţile

dobânzilor pentru credite şi împrumuturi, cheltuielile sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri etc.

Componenţa detaliată a cheltuielilor perioadei se reflectă în anexa nr. 5 la Raportul privind

rezultatele financiare în subcapitolele 1.4 „Cheltuieli comerciale", 1.5 „Cheltuieli generale şi

administrative" şi 1.6 „Alte cheltuieli operaţionale".

Pe lângă cheltuielile activităţii operaţionale, în practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care, după conţinut, cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la

desfăşurarea altor activităţi:

- cheltuielile activităţii de investiţii;

- cheltuielile activităţii financiare;

- pierderile excepţionale.

Prima grupă de cheltuieli ale activităţii neoperaţionale rezultă din ieşirea activelor pe termen lung,

reevaluarea acestora din operaţiunile participanţilor în alte întreprinderi, precum şi operaţiunile cu titluri

de valoare pe termen lung etc.

A doua grupă de cheltuieli ale activităţii financiare rezultă din modificarea mărimii şi structurii

capitalului propriu, împrumuturile şi creditele întreprinderii cum ar fi: plata dividendelor, plata pentru

arenda finanţată, diferenţele de curs valutar negativ etc,

A treia grupă - pierderile excepţionale - nu este legată de activitatea econo-mico-financiară a

întreprinderii. în această grupă se includ daunele provocate de calamităţile naturale, perturbările politice,

modificarea bazei legislative a ţării etc.

Componenţa cheltuielilor activităţii neoperaţionale se reflectă în anexa menţionată mai sus în

subcapitolele 2.2 „Cheltuieli din activitatea de investiţii" şi 3.2 „Cheltuieli din activitatea financiară".

Pierderile excepţionale sunt reflectate în capitolul 4 „Rezultat excepţional".

Analiza cheltuielilor întreprinderii începe cu examinarea structurii acestor cheltuieli în dinamică în

baza datelor din anexa nr. 5 la Raportul privind rezultatele financiare, utilizându-se tabelul analitic 5.10.

La prima etapă a analizei:

- se calculează ponderea fiecărui compartiment în suma totală a cheltuieli lor întreprinderii;

- se calculează abaterile absolută şi relativă la fiecare compartiment în parte;

- se apreciază ponderea compartimentului care predomină în structura cheltuielilor totale

ale întreprinderii.

Tabelul 5.10

Analiza structurii cheltuielilor întreprinderii pe feluri de activităţi în dinamică

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+, -)suma, mii lei

ponderea, %

suma, mii lei

ponderea, %

mii lei %

A 1 2 3 4 5 = 3 - 1 6 = 4 - 21. Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total, inclusiv:1.1. Costul vânzărilor1.2. Cheltuieli comerciale1.3. Cheltuieli generale şi administrative 1.4. Alte cheltuieli operaţionale

38684,0 36337,9

90,0 1239,0

118,0

98,34

92,37 2,52 3,15

0,30

41121,0

38896,0 840,0 1275,0

110,0

99,14

93,78 2,03 3,07

0,26

+2437,0

+2559,0 -

150,0 +36,0

-8 ,0

+0,80

+ 1,41 -0,49 -0,08

-0,04

2. Cheltuieli ale activităţii de investiţii

370,0 0,94 170,0 0,41 - 200,0 -0,53

3. Cheltuieli ale activităţii financiare

284,0 0,72 185,0. 0,45 -99,0 -0,27

4. Pierderi excepţionale - - - - - -5. Total cheltuieli(rd.1 +rd.2 + rd.3+rd.4)

39338,0 100 41476,0

100 +2138,0

X

în baza datelor din tabelul 5.10 se poate constata că la întreprinderea analizată s-a înregistrat o

tendinţă de majorare a cheltuielilor totale comparativ cu anul precedent de la 39338,0 la 41476,0 mii lei

sau cu 2138,0 mii lei (41476,0 - 39338,0). Această abatere a fost determinată de sporirea cheltuielilor

activităţii operaţionale în total cu 2437,0 mii lei (41121,0 - 38684,0). Totodată, în urma modificării

cheltuielilor activităţii neoperaţionale, inclusiv a celor de investiţii şi financiare, cheltuielile întreprinderii s-

au redus respectiv cu 200,0 şi 99,0 mii lei. Examinând ponderea fiecărui compartiment în parte,

observăm că cheltuielile activităţii operaţionale s-au majorat relativ faţă de anul precedent de la 98,34 la

99,14% sau suplimentar cu 0,80 puncte procentuale (99,14 - 98,34). Este de remarcat că pentru o

apreciere mai obiectivă a modificărilor înregistrate apare necesitatea examinării în continuare a tuturor

compartimentelor de cheltuieli în parte, ţinând cont de componenţa lor particulară şi cauzele care au

provocat modificările evidenţiate.

Verificarea cunoştinţelor1. Expuneţi succint însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţie.2. Explicaţi diferenţa dintre consumuri şi cheltuieli conform prevederilor S.N.C.3.3. Arătaţi direcţiile principale ale analizei consumurilor de producţie.4. Verificaţi conţinutul şi metoda analizei generale a structurii costului producţiei.5. Verificaţi conţinutul şi metoda analizei consumurilor la 1 leu producţie fabricată.6. Cuantificaţi influenţa factorilor respectivi asupra modificării consumurilor la 1 leu producţie

fabricată.7. Verificaţi conţinutul şi metoda analizei consumurilor directe în costul producţiei.8. Cuantificaţi influenţa factorilor respectivi asupra modificării consumurilor directe în costul

producţiei.9. Cuantificaţi influenţa factorilor respectivi asupra modificării consumurilor directe pe unitate de

produs.10. Verificaţi conţinutul şi metoda analizei consumurilor indirecte în costul producţiei.11. Arătaţi direcţiile principale ale analizei cheltuielilor întreprinderii.12. Verificaţi conţinutul şi metoda analizei generale a cheltuielilor întreprinderii pe feluri de activităţi.13. Verificaţi conţinutul şi metoda analizei costului la 1 leu venit din vânzări.14. Cuantificaţi influenţa factorilor respectivi asupra modificării costului la 1 leu venit din vânzări.15. Verificaţi conţinutul şi metoda analizei cheltuielilor perioadei.16. Verificaţi conţinutul şi metoda analizei cheltuielilor comerciale.17. Verificaţi conţinutul şi metoda analizei cheltuielilor generale şi administrative.18. Verificaţi conţinutul şi metoda analizei altor cheltuieli operaţionale.19. Explicaţi direcţiile principale de depistare şi implementare a rezervelor interne de reducere a

consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii pe viitor, inclusiv sub influenţa efortului propriu al colectivului de muncă.