constituirea Şi activitatea nato

7/21/2019 Constituirea Şi Activitatea NATO

http://slidepdf.com/reader/full/constituirea-si-activitatea-nato 1/7

Constituirea şi activitatea NATO

Sistemul rela iilor interna ionale postbelic este caracterizat de rivalitatea politică,ț ț

militară, economică i ideologică dintre cele două mari puteri, dominînd coali ia Na iunilor ș ț ț

Unite învingătoare în cel de Al Doilea ăzboi !ondial " Statele Unite i Uniunea Sovetică#ș $

!arile puteri, domin%nd sistemul, au capacitatea de a sus&ine uman, material şi ştiin&i'ic cursaînarmărilor, îndeosebi în domeniul nuclear# Ast'el, rela iile interna ionale se reorganizeazăț ț

în (urul celor două mari puteri care dezvoltă doctrine speci'ic pentru teoretizarea modului de'unc ionare i structurare a rela iilor dintre membrii blocurilor pe care le domină# )n opinia luiț ș ț

*enr+ issinger, --adeseori SUA i USS s"au comportat ca doi oameni puternici înarma i dar ș ț

orbi, a'la i în aceea i încăpere, 'iecare sim indu"se în pericol de moarte din cauza celuilalt,ț ș ț

despre care vedea că vede per'ect# .iecare îi atribuia celuilalt consisten a, viziunea icoeren aț ș ț

care lui îi lipseau--#/

După Al Doilea ăzboi !ondial, 0uropa devastată de război, cu structurile societă iiț

civile distruse sau trecute prin e1perien a 'ascismului i nazismului, cum era cazul 2taliei,ț ș

3ermaniei, ori a ocupa iei naziste precum .ran a, 4elgia, Olanda, Danemarca,ț ț Norvegia, lacare se adaugă in'luen a puternică a unor partide comuniste ce" i cî tigaseră meriteț ș ș

incontestbile în lupta de rezisten ă în 2talia i .ran a, a intrat sub 5egemonia SUA# Statul nord"ț ș ț

american prin trium'ul ob inut la s'îr itul con'lagra iei a purces la reorganizarea lumiiț ș ț

postbelice# 6a 'inele lunii decembrie, $789, în adresarea sa cu privire la reorganizarea 'or elor ț

armate, *# Truman a 'ormulat o nouă teorie a domina iei Statelor Unite în anii de dupăț

război#2mediat după capitularea germană, proiectele :pan"europene: par să ia o amploare

deosebită# Numai că trebuie ca cei care le 'ormulează să cadă de acord asupra sensului pe caretrebuie să"$ capete această e1presie# Din $789 pînă în $78;, se vor constitui ast'el numeroaseorganiza&ii pan"europene, cea mai importantă 'iind Uniunea 0uropeană a .ederaliştilor, încare 'igurează personalită&i ca *enri .rena+, !are Ale1andre, Altiero Spinelli, 0ugen ogonşi *enr+ 4rugmans şi care numără pînă la $<<<<< de membri#=

O succesiune de evenimente periculoase au accelerat luarea unor măsuri politice şimilitare# >rintre aceste evenimente au 'ost amenin&ările directe la adresa suveranită&ii

Norvegiei, 3reciei, Turciei, lovitura de stat pro"comunistă din $78? din Ce5oslovacia, blocadailegală a 4erlinului, începuta în aprilie acelaşi an de către USS#

6a 8 martie $78? s"a desc5is la 4ru1elles con'erin a celor cinci ări " Anglia, .ran a,ț ț ț

4elgia, Olanda i 6u1emburg " menită să dea 'ormă de'initivă alian ei militare"politice dintreș ț

aceste state# >rin semnarea Tratatului de la 4ru1elles, aceste &ări au decis să"şi constituie unsistem comun de apărare şi să"şi întărească rela&iile, ast'el înc%t să poată rezista unor prime(dii

1 Iuliana-Simona Ţuţuianu, Apusul Westphaliei. Statul Național însistemul relațiilor internaționale în anii Post Rece, București, 2011, p. 75-76.

2 Florian Gâr, NATO: Globalizare sau Dispariție, București, 1!!5, pa". #2.

# Ser"e Bern$tein, %ierre &ila, storia !uropei, 'ol. (, Secolul "" #$in %&%& p'n(în zilele noastre), Ia)i, 1!!*, p. 225-226.



de natură ideologică, politică şi militară, care ar 'i putut 'i opera&ionalizate sub 'orma unor amenin&ări directe la adresa securită&ii lor# Cercurile conducătoare de la @as5ington auspri(init con tient statele semnatare a Tratatului de la 4ru1elles# )n ziua înc5eierii acestui pact,ș

într"un mesa( adresat Congresului, pre edintele SUA, Truman declara --Această ini iativăș ț

merită tot spri(inul nostru# Sunt convins că SUA vor acorda în mod corespunzător popoarelor libere a(utorul pe care îl va cere situa ia--#ț 8 >reşedintele cerea, de asemenea, Congresului,--sus&inerea altor na&iuni-- şi --o 'or&ă militară convenabilă şi ec5ilibrată---# 9 )n perioada imediaturmătoare au urmat negocieri cu SUA şi Canada cu scopul de a crea o alian&ă unică aAtlanticului de Nord, 'ondată pe garan&ii de securitate şi anga(amente mutuale între 0uropa şiAmerica de Nord# Alte state europene, Danemarca, 2slanda, 2talia, Norvegia şi >ortugalia au'ost invitate de puterile semnatare ale Tratatului de la 4ru1elles să participe la acest proces#

Negocierile s"au 'inalizat în aprilie $787, prin semnarea Tratatului de la @as5ington, careinstituia un regim de securitate comun, bazat pe un parteneriat între cele $/ &ări#

Ast'el, la 8 aprilie $787 ia 'iin&ă Organiza ia Tratatului Atlanticului de Nordț BNort5

Atlantic Treat+ Organisation, o alian ă 'ormată din state independente, interesate înț

men&inerea păcii şi apărarea propriei independen e prinț solidaritate politică i printr"o 'or ăș ț

militară de'ensivă corespunzătoare, capabilă să descura(eze i, dacă ar 'i necesar, să răspundăș

tuturor 'ormelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre#3uvernul american vedea în alian&a atlantică un consim&ăm%nt psi5ologic al europenilor speria&i, iar guvernul 'rancez vedea în acest plan, printre altele, o protec&ie de'initivăîmpotriva agresiunii germană# *otăr%toare pentru depăşirea opozi&iei în problema 'ormei dealian&ă a 'ost convingerea comună că o agresiune sovietică nu poate 'i e1clusă cu totul#Decisiv pentru aprobarea parlamentară a introducerii sustemului pactului a 'ost 'aptul că

această convingere a găsit su'icientă audien&ă în opinia publică americană şi europeană#

)n cursul anilor următori, se vor constitui organisme complementare " civile şi militare "care vor 'orma în totalitate NATO# >înă atunci însă, se stipulează că >actul Atlanticului are uncaracter e1clusiv de'initiv şi se 'ace re'erin&ă la principiile de bază pe care trebuie să sespri(ine ordinea interna&ională libertatea popoarelor, :principiul dreptului:, dreptatea,

bunăstarea popula&iei, re'uzul de a 'olosi 'or&a în rezolvarea neîn&elegerilor interna&ionale,alt'el spus, pactul se prevalează de identitatea de civiliza&ie şi de idealuri care uneşte păr&ilecontractante ce respectă democra&ia şi :libertă&ile individuale:, ceea ce nu se va întîmpla înunele state semnatare cum sunt >ortugalia lui Salazar şi temporar în 3recia şi Turcia#;

Apari ia blocului militar al Atlanticului de Nord a dus la înăsprirea i mai mare aț ș

rela iilor interna ionale# Uniunea Sovietică a încercat să determine statele blocului vestic prinț ț

+ iri Filer, %etr &are, storia NATO, Ia)i, 2005, p. #7.

5 /ilrie ot, *mp(r+irea lumii. storia r(zboiului rece #%&,%-%&), Bucure)ti,

1!!7, p. 1!+.

6 bi$em, p. 202-20#.

7 Ser"e Bern$tein, %ierre &ila, op. cit., p. 2#5.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Solidaritate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Solidaritate



di'erite metode de presiune să nu se alieze în structurile Alian ei, dar nesiguran a care planaț ț

în aer au determinat statele să semneze actul din 8 aprilie# !inisterul A'acerilor 01terne alUniunea Sovietică încă la /7 ianuarie $787 i"a e1primat dezacordul 'a ă de scopurile Alian eiș ț ț

Nord"Atlantice# Un memorandum în acest sens a 'ost transmis tuturor statelor care urmau săsemneze acest >act# )n acest document se enun ă 'aptul că --Alian aț ț Atlantică este arma derăspîndire a in'luen ei Statelor Unite ale Americii în toată lumea i de pregătire a unui nouț ș

război, această )n elegere este îndreptată contra Uniunii Sovietice i statelor democra ieiț ș ț

populare--#Semnarea Tratatului militar între SUA i statele vestice a stîrnit i reac ii ostile în presaș ș ț

americană# Ast'el publica ia americană --3azett and Dail+--ț la $? martie $787, în ziua publicării te1tului Tratatului scria --Dacă noi tindem spre pace i dacă usia tinde spre pace,ș

atunci noi niciodată nu vom atinge acest scop comun, prin intermediul înc5erii unei în elegeriț

militare, îndreptat împotriva Uniunii Sovietice# Scopurile pa nice se ob in prin metodeș ț

pa nice# Noi suntem responsabili de această coali ie contra ru ilor# Dacă aceasta va servi dreptș ț ș

motiv de război, atunci toată lumea va ti cine este vinovatul--#ș

6a constituirea ei, ideea de bază a alian ei, men inută timp de peste 9< de ani, era aceeaț ț

a realizării unei apărări comune, credibile i e'iciente# )n acest sens, în articolul 9 al Tratatuluiș

se speci'ica ''Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau a mai multora dintre ele în Europa sau în America de Nord va fi considerat ca un atac împotriva tuturor şi, înconsecinţă, dacă se va produce un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, exercitând dreptul

său individual sau colectiv la autoapărare, recunoscut de articolul 51 al artei Naţiunilor !nite, va da asistenţă Părţii sau Părţilor atacate, prin luarea în consecinţă, individual şiconcertat cu celelalte părţi, a acelor măsuri ce vor fi considerate necesare, inclusiv folosirea

forţei armate, pentru a restaura şi a menţine securitatea "onei Nord#Atlantice$'' Această 'rază s"a re'erit la început la cazul în care USS ar 'i lansat un atac împotrivaalia iilor europeni aiț Statelor Unite, în urma căruia SUA ar 'i trebuit să trateze UniuneaSovietică ca i cum ar 'i 'ost atacată ea însă i# Totu i temuta invazie sovietică din 0uropa nu aș ș ș

mai venit# )n sc5imb, 'raza a 'ost 'olosită pentru prima dată în istoria tratatului la $/septembrie /<<$ drept răspuns la Atentatele din $$ septembrie /<<$#

6a scurt timp după crearea blocului Atlanticului de Nord, inspiratorii lui au trecut laorganizarea militară i politică a acestuia# Acestei probleme i"a 'ost consacrată prima sesiune aș

Consiliului NATO, care a avut loc la $; septembrie $787 la @as5ington?, cu scopul de a creaComitetul Apărării, considerat ncecesar pentru a da concurs Consiliului în e1aminarea

problemelor re'eritoare la aplicarea Tratului Atlanticului de Nord# Comitetul de Apărare a 'ostalcătuit din mini trii apărării ai tuturor statelor membre, avînd drept obiective prioritareș

rezolvarea problemelor de apărare i subiectelor legate deș plani'icarea apărării colective#Comitetul !ilitar este abilitat să recomande autorită&ilor politice ale NATO acele măsuri

considerate necesare pentru apărarea comună în aria de ac&iune a Alian&ei# >rincipalul său roleste de a stabili orientările şi de a o'eri consiliere asupra doctrinei şi strategiei militare#

)n noiembrie $787 a luat 'iin&ă Comitetul .inanciar i 0conomic de Apărare BDe'enceș

.inancial and 0conomic Committee, creat de mini trii de 'inan e ai ărilor membre, iar înș ț ț

cadrul Comitetului de Apărare, o altă institu ie, Comitetul pentru 2ndustria !ilitară B!ilitar+ț

* B. &. 3aloșa, /locul a0resi1 al Atlanticului $e Nor$, Bucure)ti, 1!6#, p. *7.

http://ro.wikipedia.org/wiki/URSS


http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii

http://ro.wikipedia.org/wiki/12_septembrie



http://ro.wikipedia.org/wiki/2001


http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001



http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii







>roduction and Suppl+ 4oard# )n plus, întoate aceste comitete i subcomitete au început săș

ac ioneze grupări permanente de lucruB>ermanent @orEing Sta''#ț

O altă evolu ie a structurii organizatorice a adus"o edin a Consiliului Atlanticului deț ș ț

Nord din mai $79<#7 6a această edin ă a 'ost în'iin at Consiliul >ermanent al Suplean ilor ș ț ț ț

BCouncil o' Deputies, cu sediul la 6ondra, care se întrunea săptămînal i conducea activitateaș

Alian ei în perioadele dintre edin ele regulate ale Consiliului Nord"Atlantic#ț ș ț

Către s'îr itul anului $79< structura politică a Alian ei era practic stabilită, însă în ceeaș ț

ce prive te organizarea militară, aceasta se crea mai greu# 2zbucnirea războiului din Coreea aș

obligat statele să accelereze tempoul de 'ormare a structurii militare# *otărîtoare pentruevolu ia viitoare a Alian ei a devenit edin a Comisiei Nord"Atlantice de la NeF GorE dinț ț ș ț

septembrie $79<, atît în privin a plani'icării strategice, cît i deciziile privind alcătuireaț ș

conducerii militare# După concluziile acestei edin e, Alian a urma să construiască a a"ziseleș ț ț ș

'or e armate integrate sub conducere unitară# A durat un an i (umătate pînă cînd Alian a, încăț ș ț

de atunci numită dei deologii i propagandi tii comuni ti --adversarul păcii mondiale--, a avutș ș ș

cura(ul să creeze 'or e armate comune cu o conducere unitară, careț trebuiau să apere principiile declarate# 6a /< decembrie, într"o nouă edin ă de asemenea e1trem de importantăș ț

s"a a(uns la decizia de"a des'iin aț Organiza ia !ilitară aț Uniunii Occidentale Bîn'iin ată înț

$78?, cunoscută sub denumirea Tratatul de la 4ru1elles i a trece toate (urisdic iile din acestș ț

domeniu NATO# >rin această măsură se urmărea scopul creării primei 'unc ii militare aț

Alian ei, 'unc ia de Conducător Suprem al .or elor Aliate din 0uropa BSAC0U"Supremeț ț ț

Allied Comander 0urope, care 'usese prevăzută la întrunirea Consiliului Nord"Atlanatic, la$7 decembrie $79<# Consiliul solicita ca această 'unc ie să revină generalului D# 0isen5oFer#ț

După un s'ert de an, la / aprilie $79$, generalul 0isen5oFer i"a început activitatea laș

Comandamentul Suprem al .or elor Aliate din 0uropa BS*A>0"Super *eadHuarters Alliedț>oFers 0urope, care a 'ost amplasată la eHuencourt, în apropiere de >aris# )n acela i timp,ș

s"a a(uns la în'iin area Corpului de Conducere Suprem, iar în 'unc iile suplean ilor luiț ț ț

0isen5oFer au 'ost numi i 'eldmare alul !ontgomer+ Bprimul supleant, mare alul pentruț ș ș

avia ie britanic Saunders Bsupleant pentruț avia ieț iș amiralul 'rancez 6emmonierBsupleant pentru marină#

NATO a reuşit să asigure libertatea membrilor săi şi să previna războiul în 0uropa timpde 8< de ani de ăzboi ece# Combin%nd apărarea prin mi(loace militare cu dialogul, Alian&aa (ucat un rol indispensabil în e'ortul de a pune capăt în mod paşnic con'runtării 0st"Iest#Sc5imbările spectaculoase aduse de s'%rşitul ăzboiului ece în peisa(ul euro"atlantic s"aure'lectat în conceptul strategic adoptat de Alian&ă în anul $77$#

De atunci s"au produs însă unele modi'icări pro'unde ale situa&iei politice şi desecuritate# >ericolelor ăzboiului ece i"au urmat perspective mai promi&ătoare, dar nu lipsitede provocări, oportunită&i şi riscuri noi# O nouă 0uropă bene'iciind de o integrare politică senaşte concomitent cu o nouă structură de securitate euro"atlantică, în care NATO (oacă rolulcentral# Alian& se a'lă în centrul e'orturilor întreprinse pentru a stabili noi 'orme de cooperareşi de în&elegere reciprocă în regiunea euro"atlantica şi s"a anga(at în des'ăşurarea unor noiactivită&i, 'avoriz%nd instaurarea unei stabilitati mai mari#

! iri Filer, %etr &are, op. cit., p. 52.



olul Alian&ei în aceste evolu&ii pozitive s"a spri(init pe adaptarea totală a activită&ii salela problematica securită&ii structurilor şi procedurilor sale# )n ultimii zece ani s"a constatattotuşi apari&ia de noi riscuri comple1e pentru pacea şi securitatea euro"atlantică, riscuri legatede noile politici de oprimare, de con'lictele etnice, de marasmul economic, de prăbuşireaordinii politice şi de proli'erarea armelor de distrugere în masă#

Alian&a (oacă un rol indispensabil în consolidarea şi păstrarea sc5imbărilor pozitiveapărute recent, şi în con'runtarea cu provocările la adresa securită&ii actuale şi viitoare# Alian&atrebuie să apere interesele comune de securitate într"un cadru care continuă să evolueze,adesea într"un mod imprevizibil# NATO trebuie să păstreze apărarea colectivă şi să întăreascălegătura transatlantică, să asigure un ec5ilibru care să permită alia&ilor europeni să"şi asume omai mare responsabilitate# Alian&a trebuie să"şi întărească rela&iile cu partenerii şi să se

pregătească pentru atragerea de noi membri# NATO trebuie înainte de toate să men&ină voin&a politică şi mi(loacele militare cerute de ansamblul di'eritelor sale misiuni#

BIBLIOGRAFIE:

$# 4ernstein, SergeJ !ilza, >ierre, %storia Europei, vol# I, &ecolul (din 1)1) până în "ilelenoastre*, 2aşi, $77?#/# .idler, KiriJ !areL, >etr, %storia NA+, 2aşi, /<<9#=# 3%rz, .lorian, NA+- .lo/ali"are sau 0ispari ieț , 4ucure ti, $779#ș

8# *alo a,ș 4#!#, locul a2resiv al Atlanticului de Nord , 4ucureşti, $7=#9# 6ot5, @il'ried, 3mpărţirea lumii$ %storia ră"/oiului rece (1)41#1)55*, 4ucureşti, $77;## Mu&uianu, 2uliana Simona, Apusul estp6aliei$ &tatul Na ional ț în sistemul rela iilor ț

interna ionale înț anii Post 7ece, 4ucure ti, /<$$#ș



UN2I0S2TAT0A D2N >2T0T2.ACU6TAT0A D0 T22NM0 SOC2O"U!AN0

S>0C2A62A0A 2STO20ANU6 22

CONSTITUIREA ŞI ACTIVITATEA NATO

"0.0AT"

"2STO2A P4O2U6U2 0C0"



STUD0NT T0.AN 2ON"COS!2N>O.# >O>0SCU CON06

constituirea Şi activitatea nato

Documents