considera ii cu privire la aplicarea codrului gr din · pdf fileanalele universit ii...

Analele Universit ii ,, tefan Cel Mare” Suceava Sec iunea Silvicultur Serie nou – nr. 2/2006

77

Considera ii cu privire la aplicarea codrului gr din rit

Gabriel DUDUMAN

1. Introducere Dezvoltarea socio-economic a condus la modificarea radical sau chiar la

dispari ia unor ecosisteme, mai ales în spa iul mediteranean, leag nul civiliza iei europene, înc din antichitate (Reale i Diemeyer, 2000). Efectele reducerii sim itoare a suprafe ei ocupat de p duri la nivel mondial i, implicit, european, au devenit tot mai evidente, îns abia dup al doilea r zboi mondial rolul mediogen al p durilor a început s fie perceptibil, fiind necesar ca efectele vandaliz rii s se fac sim ite pentru a se con tientiza importan a lor.

Conturându-se astfel perspectiva modific rilor climatice la scar planetar , dar în special epuizarea resurselor naturale, politicile forestiere na ionale, inclusiv cea a României, sunt tot mai mult axate pe gestionarea durabil a p durilor, fundamentat pe conceptul de silvicultur apropiat de natur . Acest concept este rezultatul evolu iei preocup rilor privind gospod rirea p durilor, referitoare în special la modul de adoptare i execu ie a tratamentelor silviculturale.

În acest sens, dac prima modalitate de recoltare a arborilor, preocupat i de asigurarea regener rii, era sub forma gr din ritului empiric, de-a lungul timpului t ierile s-au perfec ionat fiind dezvoltate variate tipuri de tratamente, iar în ordinea intensivit ii s-au aplicat: tratamentul t ierilor rase preponderent cu regenerare artificial , tratamente cu t ieri uniforme, tratamente cu t ieri în ochiuri, cvasigr din rite, gr din rite, iar pentru p durile supuse regimului special de conservare – lucr ri de conservare (tabelul 1).

Tabelul 1. Evolu ia preocup rilor legate de gospod rirea p durilor Table 1. Evolution of forest management concernments

Intensivitatea tratamentelor mic mare Cerin ele sociale de moment

Tendin a actual în România (cea care se dore te) Defri ri pentru agricultur Nevoia de lemn în cantit i mari Diferite sortimente de lemn

Asigurarea regener rii naturale

Propor ionarea amestecurilor

Crearea p durilor cu structuri stabile

Func ii speciale de protec ie i nevoia men inerii p durii cu orice pre

Solu ia de moment Gr din rit primitiv

T ieri rase

T ieri succesive

T ieri progresive

Gr din rit cultural

Lucr ri de conservare

În ceea ce prive te gr din ritul cultural, obiectul prezentei analize, acesta

este strâns legat de metoda controlului fundamentat de silvicultorul francez

G. Duduman Considera ii cu privire la aplicarea codrului gr din rit

78

Adolphe Gurnaud (Biolley, 1920, în traducere de Antonescu, 1937). Metoda controlului i-a g sit leag nul în pinetele comunei Syam i are la baz ideea c m rimea recoltei trebuie constatat , nu decretat , ceea ce presupune observarea p durii, determinarea cre terii i controlul evolu iei acesteia. Cre terea arboretelor se determin periodic, iar p durea se conduce treptat, prin extrageri selective i experimentare continu , spre acea condi ie de echilibru la care capacitatea productiv este maxim , rezultând arborete cu structuri relativ pluriene i pluriene. Ulterior, metoda a fost perfec ionat de inspectorul silvic Henry Biolley (Elve ia) care a aplicat în practic pentru prima dat ideile lui Gurnaud, dedicând aproape 50 de ani studiului cre terii i tratamentului arboretelor spre maximizarea produc iei, demonstrând astfel aplicabilitatea metodei (Biolley, 1955).

Preocupat de asemenea de arboretele pluriene, francezul F. de Liocourt (1898) a fost primul care a eviden iat c modul de descre tere a num rului de arbori pe categorii de diametre are alura unei curbe exponen iale descresc toare (forma de „J” invers), asupra acestui aspect concentrându- i aten ia mai târziu (1933) Meyer (Pommerening i Murphy, 2004).

Gr din ritul cultural face obiectul silviculturii regener rii sub ad post care cuprinde în sens larg sistemele silviculturale ce presupun men inerea continu a p durilor i evitarea t ierilor rase. De asemenea se refer i la p durile care urmeaz a fi conduse de la structuri simple spre structuri diversificate – amestecuri pluriene. IUFRO define te conceptul de silvicultur cu regenerare sub ad post ca reprezentând gestionarea ecosistemelor forestiere bine structurate astfel încât s se men in cu continuitate înveli ul de arbori pe întreaga suprafa .

2. Cerin e de amenajare a p durilor în codru gr din rit Pe plan intern practicarea t ierilor

rase pe mari suprafe e au dus la fragilizarea ecosistemelor locale impunându-se g sirea unor solu ii viabile prin crearea de arborete stabile i conducerea corespunz toare a acestora. Faptul c tratamentul t ierilor gr din rite este cel mai indicat în condi iile silviculturii apropiate de natur este pus în eviden de Florescu et al. (2005) care consider (citându-i la rândul lor pe Clements, 1936; Popescu-Zeletin, Dissescu, 1964; Pa covschi, 1967; Leibundgut, 1978, 1987; Cenu , 1986; Schutz, 1990; Florescu i Nicolescu, 1997) c în ciclul evolutiv al p durilor virgine se întâlne te i o faz gr din rit (figura 2) care este atins când arboretele sunt constituite din „arbori de toate vârstele i dimensiunile, intim amesteca i i a c ror frecven scade de la arborii sub iri la cei gro i”. Acela i lucru este

Figura 1. Dinamica unui ecosistem forestier (dup Leibundgut, 1978 i Mayer .a., 1979 cita i de Florescu I. .a., 2005)

Figure 1. Forest ecosystem’s dynamic


79

eviden iat i de Zukrigl K., Eckhart G. i Nather J. în 1963, care îns consider faza de gr din rit i faza de regenerare ca faze secundare în dinamica p durii naturale virgine de amestec (Bândiu et al., 1995). Evident nu este vorba despre o structur gr din rit tipic ci despre o structur plurien natural stabil , întrucât ea nu a fost atins prin aplicarea t ierilor gr din rite, autorii îns au numit-o faz gr din rit considerând c este etapa din cadrul dinamicii ecosistemelor naturale cea mai apropiat ca structur de structurile gr din rite care ar trebui create prin aplicarea tratamentului respectiv.

Pot fi executate t ieri de arbori individuali în orice arboret ajuns în faza gr din rit ? Cercet rile de pân acum r spund negativ la aceast întrebare, gr din ritul pe fir fiind aplicabil doar în arboretele compuse din specii ce se preteaz la acest gen de t ieri, îns în România, normele tehnice de amenajare a p durilor prev d posibilitatea constituirii de subunit i de gr din rit chiar i din arborete echiene i relativ echiene, îns reglementarea produc iei se face diferit în func ie de structura acestora.

Se impune deci, stabilirea diferen elor dintre p durile echiene i cele pluriene, iar Hanewinkel (2004) – citându-i pe Liocourt (1898), Meyer (1933), Prodan (1944) i Shütz (1975) – afirm c „un arboret este de regul considerat plurien dac distribu ia diametrelor are forma curbei J-invers”. Îl citeaz îns i pe O’Hara (1998) care critic curba J-invers considerând c exist indicatori mai semnificativi, precum distribu ia frunzi ului sau pozi ia coroanelor în coronamentul arboretului.

Pe lâng tipul de structur i asortimentul de specii, aplicarea corespunz toare a tratamentului t ierilor gr din rite presupune cunoa terea avantajelor i dezavantajelor acestuia (tabelul 2), punerea lor în balan i abia apoi identificarea arboretelor care pot fi parcurse cu acest tip de t ieri. În general, în urma unei astfel de analize, se adopt tratamentul t ierilor gr din rite în arboretele în care aspectele ecologice primeaz în fa a celor economice i sociale, motiv pentru care se insist în cele ce urmeaz pe cele dintâi.

Se tie c stabilitatea maxim a unui ecosistem este atins în condi iile unei biodiversit i optime (Botnariuc i V dineanu, 1982; Giurgiu, 1988), ori aceast valoare a biodiversit ii optime nu poate fi în nici un caz atins prin promovarea monoculturilor (figura 2). Cunoa terea sa este în mod obligatoriu legat de p durile naturale prin studierea acestora i interpretarea corespunz toare a rezultatelor ob inute. Este cu atât mai dificil s stabilim structura normal a unui arboret cultivat într-o anumit loca ie sau s determin m tipul natural fundamental de p dure cu cât durata de timp în care omul a intervenit ca factor modificator este mai mare.

Leg tura biodiversitate-stabilitate trebuie analizat sub dou aspecte: - de determinare a nivelului biodiversit ii pe tipuri de p dure pentru care

stabilitatea arboretelor nu coboar sub anumite praguri; - de realizare i men inere a acestor valori ale biodiversit ii.

Pe lâng rela ia biodiversitate-stabilitate trebuie avut în vedere i rela ia stabilitate - productivitate; referindu-se la cea din urm Ichim (1993) identific principalii factori care ac ioneaz atât asupra stabilit ii cât i asupra productivit ii


80

molidi urilor i propune unii indicatori sintetici prin care s-ar putea exprima valoarea stabilit ii.

Tabelul 2. Avantajele i dezavantajele tratamentului codrului gr din rit Table 2. Uneven-aged silviculture advantages and disadvantages

Avantaje Dezavantaje - asigur un acoperi permanent al solului i o

protec ie mai bun împotriva eroziunilor, avalan elor i alunec rilor decât alte tratamente;

- asigur un debit constant al pâraielor (o litier afânat re ine o cantitate de ap egal cu de 2-3 ori volumul s u) regularizând regimul apelor;

- amelioreaz treptat fertilitatea solului; - regenerarea natural se desf oar foarte u or; - pentru regenerare sunt folosi i to i anii de

s mân ; - structura creat favorizeaz regenerarea

speciilor de umbr ; - rezisten sporit la doborâturi de vânt (lucru

pus la îndoial de Tkacenko M. E., 1955, citat de Costea C., 1962), rupturi de z pad i atacuri de insecte;

- asigur recolte periodice i flexibile; - golurile create sunt rapid reocupate f r

întreruperi de cre tere; - asigur productivit i comparabile cu cele din

arboretele de codru regulat; - în situa ii comparabile, arboretele de codru

gr din rit asigur o propor ie mai mare de lemn gros (cu d1,3>50cm);

- prezint o valoare estetic superioar .

- împr tierea exploat rilor pe o suprafa foarte mare;

- reclam personal de teren extrem de bine calificat pentru aplicare i supraveghere;

- cele mai ridicate costuri la execu ia lucr rilor de îngrijire i conducere;

- prejudicii mari aduse prin exploatare neîngrijit arborilor r ma i cu repercusiuni ulterioare asupra calit ii lemnului;

- mediul creat îngreuneaz regenerarea speciilor de lumin ducând chiar la eliminarea lor din compozi ie;

- lemnul prezint însu iri tehnologice inferioare (îns acest lucru nu trebuie generalizat);

- num rul mare al arborilor de mici dimensiuni antrena i la t iere determin o structur pe sortimente inferioar calitativ celei ob inut la arboretele uniforme;

- conicitatea mare a trunchiurilor arborilor (coeficient de form cu 15-20% mai mic decât la arborii crescu i în arborete de codru regulat);

- elagajul natural greoi, cr ci mai groase i noduri mai mari;

- necesit o re ea dens de instala ii de transport; - determinarea greoaie a structurii reale a fondului de

produc ie prin inventarieri pe fiecare parcel . Dup Costea C. (1962)

Determinarea tipurilor de p dure natural fundamentale merit s in seama de nivelul hemerobiei (gradul de antropizare al unei p duri) fiind astfel posibil evaluarea efectelor diferitelor modele de utilizare a vegeta iei (Koch et al. 1998, citat de Colak et al., 2003). Dup Thomasius (1992 – citat de Colak et al. 2003), conceptul hemerobiei poate fi deosebit de important în atingerea elurilor silviculturii. Pot fi

identificate trei grade de dificultate în crearea structurilor gr din rite în func ie de nivelul hemerobiei: facil

în ecosistemele naturale (ahemerobe); mediu – în ecosistemele influen ate de om (oligohemerobe, mezohemerobe i euhemerobe) i dificil – în ecosistemele create de om (polihemerobe).

Figura 2. Leg tura care ar trebui s existe între biodiversitate, stabilitate i zonare func ional Figure 2. Connection between stands’ functions, biodiversity and stability

Stab

ilita

tea

Nivelul biodiversit iiT.II T.I+T.IIT.IT.IIIT.IV T.VI + T.V


81

Pe lâng aspectele ecologice (existen a speciilor valoroase, crearea arboretelor stabile, men inerea unui num r mare de ni e ecologice, etc.), alegerea i aplicarea tratamentului t ierilor gr din rite presupun existen a anumitor condi ii

de natur : tehnic (structura arboretelor, accesibilitate, personal bine preg tit, utilaje de exploatare adecvate, etc.) i economic (arborete valoroase, asigurarea de cheltuieli i venituri continue i relativ constante chiar pe suprafe e mici, etc.) care s justifice adoptarea sa (Bedel, 2001).

În ceea ce prive te productivitatea arboretelor pluriene fa de cele echiene p rerile sunt împ r ite. Nagel i O’Hara (2002), analizând diferen ele existente în privin a productivit ii între arborete echiene i pluriene de pin galben (Pinus ponderosa) în centrul Oregon-ului i în Montana de vest au observat c arboretele echiene par s fie mult mai vulnerabile la stresul hidric din luna iulie decât cele pluriene care sunt capabile s men in transpira ia la un nivel mai ridicat. Autorii consider c dac în sezonul de cre tere apar condi ii hidrice limitative, acestea influen eaz mecanismul schimburilor diurne de gaze care duc la o productivitate mai mic în arboretele echiene. Carcea (1961) eviden ia avantajele transform rii la gr din rit: comparând posibilit ile calculate prin procedeele specifice codrului regulat i codrului gr din rit, el constata c prin adoptarea t ierilor gr din rite perioada de normalizare a structurii ar fi de 2-3 ori mai scurt decât dac s-ar merge pe varianta codrului regulat, iar posibilitatea total ar fi cu 15% mai mare1.

Condi ii fundamentale care trebuie satisf cute pentru aplicarea adecvat a tratamentului t ierilor gr din rite sunt: accesibilitatea interioar a arboretelor i temperamentul speciilor, mai ales în tinere e. Referitor la temperament, Antonescu (1932) afirma c acest tratament nu este aplicabil decât în p durile populate cu esen e care suport un acoperi prelungit: p durile de brad i de fag în stare pur , sau în amestec. Purcelean (1960) remarca faptul c , executate corespunz tor, t ierile gr din rite au dus la ob inerea de rezultate favorabile în arborete compuse din specii de lumin sau amestecuri formate din specii de umbr i de lumin . În general se consider c t ierile gr din rite sunt aplicabile în

arborete de amestec de r inoase, amestec de r inoase cu foioase, amestec de foioase cu r inoase, sau chiar în arborete pure de fag, gorun sau brad. Rezultate bune în aplicarea gr din ritului se ob in atunci când speciile se g sesc în optimul de vegeta ie i pe terenuri cu pante de 10-12 grade, înclinarea terenului fiind un factor limitativ de încadrare a arboretelor în subunit i de codru gr din rit.

Analizând obiectivele principale ale tratamentului i func iile atribuite arboretelor tratate în gr din rit, se observ c este aproape imposibil s se creeze subunit i de codru gr din rit doar din arborete situate pe terenuri cu pante sub 12 grade. Inconvenientul pantelor mari poate fi îns compensat printr-o dotare adecvat cu utilaje performante i o preg tire corespunz toare a personalului de teren. De i, comparativ cu celelalte tratamente aplicate la noi, t ierile gr din rite sunt superioare sub aspectul structurilor create, datorit în principal densit ii reduse a re elei instala iilor de transport, se aplic cu prec dere în arboretele cu func ii speciale de protec ie. Comparând normativele tehnice de amenajare a 1 Este vorba despre normalizarea unui fond de produc ie excedentar în arborete exploatabile.


82

p durilor din anul 1986 i cele din anul 2000 s-a observat c doar trei sunt situa iile în care acest tratament s-a introdus în 2000 nefiind prev zut în normele anterioare, fa de 14 situa ii în care s-a considerat c aplicarea sa nu se justific .

Importan major cu particularit i distincte în aplicarea codrului gr din rit prezint exploatarea (figura 3) întrucât aici daunele care pot fi provocate sunt cele mai mari i cu consecin e dintre cele mai nefavorabile asupra structurii calitative a viitorului arboret. Propor ia arborilor v t ma i nu este atât de mare încât s afecteze viitorul arboretului: dac t ierile sunt efectuate corespunz tor, arborii cu v t m ri suficient de mari pentru a fi clasa i ca arbori degrada i de in sub 10% din suprafa a de baz rezidual . Exist îns situa ii în care procentul arborilor v t ma i dep e te 20% (Law i Lorimer, 1989). Trebuie avute în vedere tipul de sol i utilajele folosite la exploatare întrucât

uneori precau iile luate împotriva tas rii solurilor sensibile devin prioritare în raport cu instalarea unei re ele dense de colectare (Bedel, 2001).

3. Metoda controlului – nivel superior de gospod rire în codru gr din rit Mult timp (de la Hundeshagen în 1837), crearea arboretelor echiene a fost

considerat conducere durabil ; prin declara iile de la Rio (1987 i 1992) i Helsinki (1993) se redefine te acest concept, iar metodele considerate odinioar neconven ionale au început s câ tige teren. Astfel, numeroase state europene au recurs la aplicarea gr din ritului în p durile de stat sau chiar în p durile particulare prin intermediul unui cadru legislativ adecvat.

Un prim pas (1883) a fost f cut în Fran a unde, pentru p durile tratate în codru gr din rit i supuse regimului silvic, s-a adoptat a a-numita metod a Administra iei franceze. Gr din ritul era aplicat atunci în masivele situate la altitudini extreme, pe versan i abrup i i unde climatul aspru periclita regenerarea natural prin adoptarea altor tipuri de t ieri. În aceea i perioad , considerând cre terea p durii ca fiind o necunoscut , Biolley i i-a propus s realizeze un nou amenajament, nu regulament. În consens cu viziunea lui Biolley era metoda lui Gurnaud care l-a atras datorit perenit ii ce o asigura p durii (dup Biolley, 1920, în traducere de Antonescu, 1937). Se dorea astfel înl turarea perioadelor de „ omaj” ale codrului regulat (figura 4), dar în acela i timp satisfacerea a trei codi ii primordiale: a produce cât mai mult posibil, a produce cu mijloacele cele mai reduse posibil i a produce cel mai bine posibil. Prin înl turarea acestor perioade de „ omaj” dispare clasa de regenerare i nu mai apar probleme legate de întreruperea procesului de produc ie sau de sc dere a productivit ii arboretelor.

Figura 3. Principalele func ii ale recolt rii de arbori dintr-un arboret gr din rit (adaptare dup PRO SILVA, 1995 citat de Bedel F., 2001) Figure 3. Main functions of forest harvesting


83

Metoda controlului se bazeaz pe analiza arborelui individual ca mijloc de

produc ie, acordându-i acestuia importan a cuvenit în procesul de conducere a p durii. Obiectul metodei controlului îl reprezint cre terea p durii. Calculul cre terii (A) const în compararea a dou inventarieri periodice succesive inând seama de volumul arborilor exploata i:

mEMA , (1) în care: m reprezint materialul la inventarierea ini ial ; M – materialul la ultima inventariere; E – materialul exploatat în interval.

Metoda controlului presupune calculul cre terii A, cel pu in pe clase de diametre (indicat este pe categorii de diametre), pentru a se eviden ia cum contribuie diferitele elemente ale arboretului la cre tere, dar mai cu seam în ce m sur tratamentul a influen at cre terea. Cre terea curent constituie astfel baza calculului posibilit ii i a prevederilor de exploatare.

Biolley considera c un arboret a c rui structur a ajuns s asigure o produc ie maxim i constant este etal, sau a ajuns la etal (adic a realizat structura considerat normal în raport cu elul de gospod rire fixat), el putând fi men inut în aceast stare prin t ieri egale cu cre terile în toate etajele sale. Practic, se caut în p dure arboretele cele mai omogene, care prezint starea cea mai favorabil în ceea ce prive te: volumul la hectar, calitatea materialului, asocia ia de specii, vigoarea vegeta iei, starea subetajului i a semin i urilor.

Metoda controlului admitea în perioada lui Biolley ca etal un material de 300-400 silve la hectar compus din 20% arbori sub iri, 30% mijlocii i 50% gro i, îns în lucr ri ulterioare – Flury în special – se consider c raportul dintre categoriile arborilor sub iri, mijlocii i gro i variaz cu clasa de fertilitate a solului, iar în forma 2:3:5 corespunde unui sol foarte fertil (Stinghe, 1939).

De i, aparent, metoda controlului pare c nu se preocupa de regenerarea arboretelor, dac este corect aplicat aceasta duce automat la îns mân area perpetu .

Referitor la rela ia calitate-cantitate, Biolley consider c acestea nu se exclud în mod obligatoriu, „ele pot chiar, într-o oarecare m sur , s mearg deopotriv ” (figura 5), fiind deosebit de important a se face diferen între recoltarea unui arboret a c rui cre tere este încetinit i recoltarea cu pruden i

Figura 4. Alternan a perioadelor productive cu cele de omaj în cazul codrului regulat (dup Biolley, în traducere de Antonescu G. P., 1937) Figure 4. Alternation of productive periods with the repose ones


84

discern mânt doar a acelei p r i care este cauza respectivei încetiniri a cre terii, astfel încât rezultatul s fie stimularea acesteia, nu stoparea sa.

4. Influen a t ierilor gr din rite asupra formei arborilor

S-a sus inut c , prin aplicarea

tratamentului t ierilor gr din rite, se ob in arbori cu o conicitate pronun at , deci de calitate inferioar : Broilliard se declar împotriva acestui tratament întrucât „m re te conicitatea trunchiurilor”. Totu i, analizând trunchiurile unor arbori dominan i din p durile regulate, grupa i asem n tor grupelor din gr din rit, Biolley constat c prin aplicarea corect a gr din ritului cultural, conicitatea devine un defect care poate fi complet înl turat.

Comparând îns doi arbori – unul crescut în codru gr din rit i unul crescut în codru regulat – Costea (1962) observ c la aceea i în l ime arborele din codru gr din rit are diametrul de baz de 2,1 ori mai mare i coeficientul de zvelte e este de 1,7 ori mai mare decât arborele din codru regulat. Pe de alt parte, Dissescu i Florescu (1961) arat c într-adev r arborii din arboretele pluriene, gr din rite, sunt mai conici datorit condi iilor specifice de cre tere, iar coeficientul de form înregistreaz valorile cele mai mari în perioadele de umbrire din via a arborilor.

Carcea (1961), referindu-se la inconvenientele care sunt atribuite codrului gr din rit în ceea ce prive te elagajul, conicitatea trunchiurilor, frecven a r nilor etc., afirma c acestea pot fi înl turate în mare parte printr-o aplicare judicioas a tehnicii tratamentului.

Iat deci c defectul conicit ii, de i nu poate fi înl turat în totalitate, nu reprezint un impediment în aplicarea codrului gr din rit, ba chiar poate fi considerat uneori un atu prin cre terea stabilit ii arborilor i arboretelor la ac iunea vântului. R mâne îns un mare dezavantaj al tratamentului frecven a ridicat a r nilor provocate prin exploatarea neîngrijit a arborilor.

5. Necesitatea t ierilor gr din rite i posibilit i de extindere

a aplic rii lor În România, în perioada 1948-1956 a fost amenajat în codru gr din rit doar

p durea Chira (circa 1000 ha). În perioada 1957-1960 s-au amenajat în gr din rit peste 46000 ha de p dure (Costea, 1962). De i utilitatea tratamentului t ierilor gr din rite a fost recunoscut la noi de mult timp, ca sistem de cultur el a fost aplicat doar în câteva p duri de protec ie ce reprezint în prezent circa 3% din suprafa total a p durilor rii (Leahu, 2001).

98 91 83 74 65

147

147

151

147

147

54 60 66 78 92

0

80

160

240

320

1890 1896 1902 1917 1923Anul inventarierii

Vol

umul

med

iu la

ha

(m3 )

Arbori sub iri Arbori mijlocii Arbori gro i

Figura 5. Modificarea calitativ a structurii p durii Couvet ca urmare a aplic rii metodei controlului (date prelucrate dup Biolley, 1920) Figure 5. Modification of Couvet forest structure – consequence of control method application


85

Se pune problema aplicabilit ii tratamentului t ierilor gr din rie în condi iile existente în România. Dispunem înc de o suprafa semnificativ de p duri virgine i cvasivirgine, pentru mult timp acest element fiind considerat criteriu de subdezvoltare, îns toate aceste p duri sunt constituite acum în rezerva ii, oferind imense posibilit i de cercetare (Carcea, 1961; Giurgiu, 1999). Ele s-au p strat mult timp în stadiul în care le g sim i ast zi datorit accesibilit ii reduse, îns accesibilitatea general redus a p durilor din România (6,2 m·ha-1) este i principala piedic în calea aplic rii pe scar larg a gr din ritului.

Comparând cerin ele de viitor ale societ ii umane cu structurile arboretelor se constat c elementele referitoare la conservarea ecosistemelor cuprinse în declara ia de la Rio sunt îndeplinite cu rezultate maxime de arboretele cu structuri diversificate, pluriene i relativ pluriene care nu pot fi realizate decât prin adoptarea unor tratamente cu perioad lung de regenerare sau cu regenerare continu . Actualmente, tratamentul t ierilor gr din rite este aplicat într-o manier relativ intuitiv datorit lipsei studiilor în domeniu i cunoa terii rezultatelor aplic rilor anterioare, precum i datorit difuz rii reduse a materialelor existente (Bedel, 2001).

Gr din ritul permite determinarea i ajustarea impacturilor cumulative pe termen lung asupra schimb rilor din arboret prin prisma monitoringului intensiv al arboretelor. Din punct de vedere economic s-a demonstrat c acest tratament este extrem de stabil i sigur. Un alt avantaj inestimabil este acela c ni ele ecologice i habitatele naturale din p durile conduse prin gr din rit se men in în jurul golurilor foarte mici create prin extragerea arborilor individuali, r mânând în aceea i unitate teritorial i contribuind la conservarea biodiversit ii naturale i a materialului genetic existent (Becking, 1995).

Exist în cadrul gr din ritului cultural anumite „forme ale tratamentului, aplicabile în arborete constituite din specii de lumin cum ar fi: stejarul, pinul, laricele sau din amestec de specii de lumin cu cele de umbr ”, situa ie în care extragerile se fac pe grupe de 2-3 arbori, nu pe arbori individual (Costea, 1962). Silvicultorul trebuie s utilizeze conceptele perturba iilor la scar mic i al dinamicii golurilor ca principale instrumente în controlul intensit ii luminii întrucât pozi ia i forma coroanelor arborilor sunt cele care determin cantitatea de radia ie solar ce poate fi interceptat . Paluch (2005), citându-i la rândul s u pe Grassi et al. (2004); Szwagrzyk et al. (1996); Ward i Parker (1989), afirma c modelele spa iale ale regener rii nu corespund neap rat cu localizarea ochiurilor create în arboret, chiar dac acestea sunt privilegiate competitiv în compara ie cu zonele închise ale arboretului.

Promovarea stejarilor în amestecurile de foioase presupune crearea condi iilor necesare regener rii existente; simpla deschidere a ochiurilor nu garanteaz acest lucru dac num rul puie ilor existen i este prea mic, fiind necesare lucr ri speciale la efectuarea c rora trebuie s se in cont de faptul c semin i ul cvercineelor necesit circa o treime din intensitatea luminoas din câmp deschis pentru ca fotosinteza s se desf oare cu intensitate maxim , îns alte specii pot avea nevoie chiar de mai mult lumin (Law i Lorimer, 1989).


86

La identificarea posibilit ilor de extindere a tratamentului t ierilor gr din rite trebuie avute în vedere principiile men ionate în figura 7.

În ceea ce prive te cre terea rezisten ei la doborâturi de vânt i rupturi de

z pad , mai ales la molid, Petrescu (1964), citându-i pe Fanta (1958) i Heger (1955, 1956-1957), eviden ia importan a lungimii coroanei la exemplarele predominante i dominante, dar i a înt ririi sistemului radicelar prin practicarea unor r rituri puternice în dominant, efectuate în tinere e (aspect remarcat i de Purcelean, 1964). Sistemele de consolidare a p durilor bazate pe protec ia reciproc a arborilor nu au dat rezultatele a teptate, îns cele ce se sprijin pe cre terea rezisten ei individuale a fiec rui arbore s-au dovedit mult mai eficiente.

6. Concluzii

În numeroase masive forestiere tratamentele adoptate au favorizat crearea de structuri extrem de vulnerabile la ac iunea factorilor perturbatori de mediu sau au dus la înl turarea anumitor specii din compozi ia arboretelor.

De i utilitatea codrului gr din rit a fost recunoscut la noi de mult timp, ca sistem de cultur el a fost aplicat doar în câteva p duri de protec ie, respectiv circa 3% din suprafa a total a p durilor rii. T ierile gr din rite sunt cele mai în m sur s îndeplineasc cerin ele gestion rii durabile a p durilor elaborate la nivel interna ional. Chiar dac costurile de aplicare par mari, printr-o analiz economic este posibil s se demonstreze c de fapt sunt mai mici decât pierderile care apar prin adoptarea de tratamente a c ror aplicare duce la formarea de structuri instabile.

Execu ia corespunz toare a lucr rilor de exploatare i supravegherea atent a arboretelor sunt condi ii fundamentale în reu ita aplic rii tratamentului, f r a exista riscul deprecierii calitative a lemnului. Densitatea redus a re elei de transport din fondul forestier românesc nu trebuie s constituie un pretext pentru recurgerea în orice situa ie la alte tratamente. Trebuie continuat aplicarea acestui tratament acolo unde el a fost adoptat în trecut i merit f cute încerc ri în arborete

Figura 7. Principalele componente ale gestion rii durabile a p durilor (dup A. Pommerening i S.T. Murpphy, 2004) Figure 7. The main components of sustainable forest management


87

accesibile, cel pu in cu caracter tiin ific pentru perfec ionarea sa i preg tirea adecvat a personalului de teren.

T ierile gr din rite trebuie privite ca o alternativ viabil la celelalte tratamente, în special în zona amestecurilor de fag cu r inoase, chiar i pentru p durile care îndeplinesc doar func ii de produc ie, aceasta mai ales în condi iile actuale de diversificare a formelor de proprietate asupra terenurilor forestiere în România. Proprietarii de p dure trebuie s cunoasc alternativele pe care le au la dispozi ie în condi iile respect rii legisla iei silvice actuale i s beneficieze de posibilitatea alegerii variantei dorite în func ie de nevoile lor de moment i de viitor.

În final se poate afirma c domeniul analizat este înc insuficient clarificat în literatura de specialitate fiind foarte generos pentru noi cercet ri, în vederea identific rii de legit i utile în practica gestion rii durabile a p durilor.

Bibliografie Antonescu G. P., 1932. Metodele de amenajament aplicate în Fran a pentru

p durile de codru. Tipografia Ziarului „Universul” S.A., Bucure ti, p. 168; Bândiu C., Smejka G.M., Vi oiu-Smejkal D., 1995. P durea secular . Editura

Mirton, Timi oara, p. 180; Becking W. R., 1995. Plenterung, an age-old paradigm for sustainability.

Victoria, Botanical Electronic News; Bedel F., 2001. Développement d’une gestion durable des peuplements irréguliers

feuillus. Office National des Forêts, projet Life, p.77; Biolley H. E., 1920. Amenajamentul p durilor prin metoda experimental i în

special prin metoda controlului. Traducere de Antonescu G. P., 1937, Imprimeria Fondul C r ilor Funduare, Cluj, p. 175;

Biolley H. E., 1955. The planning managed forests. Unasylva, vol. 9, nr. 4; Botnariuc N., V dineanu A., 1982. Ecologie. Editura didactic i pedagogic ,

Bucure ti, p. 439. Carcea F., 1961. În leg tur cu amenajarea i gospod rirea p durilor virgine i

cvasivirgine. Revista P durilor, nr. 5, Bucure ti, pp. 278-282; Colak A. H., Rotherham I.D., Calikoglu M., 2003. Combining „Natural concepts”

with „Close-to-nature” silviculture. Springer-Verlag, pp. 421-431; Costea C., 1962. Codrul gr din rit. Bucure ti, Editura Agro-silvic , p. 146; Dissescu R., Florescu I. I., 1961. Forma arborilor i influen a ei asupra cubajului

arboretelor pluriene de brad. Revista P durilor, nr. 10, pp. 591-595; Florescu I., Chi ea Ghe., Spârchez Ghe., Simon D., Petri an C. I., 2005.

Considera ii privind evolu ia unor ecosisteme montane cvasivirgine. Revista P durilor, nr. 2, Bucure ti, pp. 23-27;

Giurgiu V., 1988. Amenajarea p durilor cu func ii multiple. Editura Ceres, Bucure ti, p. 290;


88

Giurgiu V., 1999. Conservarea i managementul diversit ii biologice a ecosistemelor forestiere pentru o silvicultur durabil . Revista P durilor, nr. 1, Bucure ti, pp. 11-15;

Hanewinkel M., 2004. Spatial patterns in mixed coniferous even-aged, uneven-aged and conversion stands. Springer-Verlag, pp. 139-155;

Ichim R., 1993. Stabilitatea p durilor de molid din Bucovina. Bucovina Forestier , nr. 1-2, Câmpulung Moldovenesc, pp. 35-43;

Law J.R., Lorimer C.G., 1989. Managing uneven-ages stands. U.S. Department of Agriculture, North Central Forest Experiment Station: note 6.08;

Leahu I., 2001. Amenajarea p durilor. Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti; Nagel L. M., O’Hara K. L., 2002. Diurnal fluctuations of gas exchange and water

potential in different stand structures of Pinus ponderosa. Springer-Verlag, pp. 281-290;

Paluch L., 2005. Spatial distribution of regeneration in West-Carpathian uneven-aged silver fir forests. Springer-Verlag, pp. 47-54;

Pommerening A., Murphy S. T., 2004. A review of the history, definitions and methods of continuous cover forestry with special attention to afforestation and restocking. Forestry, Vol. 77, No. 1, pp. 27-44;

Purcelean t., 1960. Despre tratamentul codrului cu t ieri în buchete. Revista P durilor, nr. 11, Bucure ti, pp. 659-662;

Reale, O., Diemeyer, P., 2000. Modeling the effects of vegetation on Mediterranean climate during the Roman Classical Period. Part I: Climate history and model sensitivity. Global and Planetary Change 25: 163-184;

Stinghe V. N., 1939. Amenajarea p durilor. Editura Societ ii „Progresul Silvic”, Bucure ti, p. 256.

Abstract Considerations on selective cuttings The main goal of this paper is twofold: analyzing in time and space the way

in which the selective cuttings has been applied and how its background concepts have been changed in time. Some hypothesis and conclusions were drawn regarding their applicability area into the context of sustainable forest management on national and global level.

Keywords: forest, selective cuttings, uneven-aged, management.

Preparator ing. Gabriel DUDUMAN

Universitatea " tefan cel Mare" - Suceava Facultatea de Silvicultur

[email protected]

considera ii cu privire la aplicarea codrului gr din · pdf fileanalele universit ii...

Documents