Conjuncția- parte de vorbire

Conjuncțiile sunte de două feluri:

1. Conjuncții coordonatoare= fac legătura între propoziții de același fel. Astfel, între ele se stabilește un raport de coordonare, iar ele se vor numi propoziții coordonate.- Două propoziții sunt coordonart numai dacă sunt de același fel sau determină același

cuvânt (în cazul propozițiilor secundare aflate în raport de coordonare)EX: Alin citește și scrie. – aici sunt două propoziții principale aflate în raport de coordonare prin conjuncția „și”. Alin a spus că va citi și va scrie- aici sunt două completive directe aflate în raport de coordonare (pentru că au același element regent : ce a spus?) prin conjuncția „și”.

- Principalele conjuncții și locuțiuni conjuncționale sunt: și, nici, și cu, ci și, cât și, dar și, precum și, sau, ori, fie, dar, iar, însă, ci, așadar, deci, prin urmare.

- Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale sunt de 4 feluri:1. Copulative- leagă două propoziții prezentate de vorbitot ca asociate. (adică se fac, vin

împreună) Ex: Alin a mâncat și s-a culcat.Ex: și, nici, și cu, ci și, cât și, dar și, precum și

2. Disjunctive- prezentate de vorbitor ca opuse și excluzându-se una pe alta Ex: Ori mergem la mare, ori mergem la munte.Ex: sau, ori, fie

3. Adversative- prezentate de vorbitor ca opuse una alteia, dar fără a se exclude Ex: Are bunăvoință, dar este nepriceput.Ex: dar, iar, însă, ci

4. Conclusive: a doua propoziție dintre cele două coordonate exprimă o urmare (o concluzie) care rezultă din acțiunea, starea sau însușirea exprimată în prima propoziție: Ex: Cunoaște bine drumul, deci nu se poate rătăci.Ex: deci, prin urmare, așadar, în concluzie

2. Conjuncții subordonatoare= fac legătura între două propoziții dintre care una este dependentă de cealalată, adică între propoziția secundară și propoziția pe care o determină- Propoziția subordonată poate sta înainte sau după propoziția pe care o determină:

Ex: Vede oricine că este un om priceput. Că este un om priceput, vede oricine.

- Indiferent de locul ocupat propoziția subordonată va fi însoțită de conjuncție, deoarece acesta este rolul ei de a introduce propoziția. Ex: ca, să, ca să, dacă, de, căci, deoarece, fiindcă, pentru că, pentru ca să, fără să, după cum, deși, măcar să, măcar de, încât.