congresul internaţional de istorie a presei ediția a ix-a, timisoara, 2016.pdf

8/17/2019 Congresul internaţional de istorie a presei ediția a IX-a, Timisoara, 2016.pdf

1/30

27

150 d e ani

65 de ani de existență

ACADEMIA ROMÂNĂ

FILIALA TIMIȘOARA

1951 – 2016

1 8 6 6 2 0 1 6

în slujba națiunii române

CONGRESUL INTERNAŢIONALDE ISTORIE A PRESEI

Ediția a IX-acu tema

TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE

Timișoara,14-16 aprilie 2016

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE ISTORIE A PRESEI

în colaborare cu:

ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA TIMIŞOARAINSTITUTUL DE STUDII BANATICE „TITU MAIORESCU”

SOCIETATEA ENCICLOPEDICĂ A BANATULUI

INSTITUTUL DE CULTURĂ AL ROMÂNILORDIN VOIVODINA (SERBIA)


2/30

28


3/30

1

TRADIŢII ALE PRESEIŞTIINŢIFICE

PROGRAMUL

CONGRESULUI INTERNAȚIONALDE ISTORIE A PRESEI

Ediția a IX-a

TIMIȘOARA,

14-16 APRILIE 2016


4/30

2


5/30

3

Vineri, 15 aprilie 2016

Primirea invitațilorAula, ora 8:45 - 9:25

Şedinţa inauguralăAula, ora 9:30

Acad. Păun Ion Otiman, Președintele Filialei din Timișoaraa Academiei Române

Cuvânt de deschidere

Ing. dr. Titu Bojin, Președintele Consiliului Județean TimișCuvânt de salut

Acad. Eugen Simion, Președintele Secției de Filologie șiLiteratură a Academiei Române; director al Institutului de Istorieși Teorie Literară „G. Călinescu”, București

Condiția presei scrise azi

Înaltpreasnția Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului Presa bisericească, punct de convergență între Religie

și Știință

Prof. univ. dr. Ilie Rad, Universitatea ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca Priorități ale Asociației Române de Istorie a Presei


6/30

4

Conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, Universitatea „Ovidius”,Constanța

Decernarea Premiului național pentru jurnalism

„Nicolae Sever Cărpinișan”

***

Prezentare de carte:Prof. univ. dr. Mircea Martin, membru corespondent alAcademiei Române, comentează volumele:

- Ion Agârbiceanu, Opere, III și IV. Ediție de Ilie Rad. Introducere de Eugen Simion, 2015;

- Ioan Alexandru, Opere. Ediție de Alexandru Ruja. Introducere de Eugen Simion, 2015

Ora 12:00

Vizită documentară la Cramele Recaș- Masa de prânz

Foaierul Aulei

Expoziție de carte cu vânzare:

Editura Tritonic, București

Editura David Press Print, Timișoara


7/30

5

Secţiunea I

Publicaţii științifce

Aula, ora 16:00

Moderatori:Conf. univ. dr. Aurelia LăpuşanProf. univ. dr. Mircea Popa

Florin Ardelean, lect. univ. dr., Universitatea din Oradea,Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice șiȘtiințele Comunicării ([email protected])

Revista „Familia” și spiritul lumii moderneLiliana Babă, prof. dr., Palatul Copiilor, Timişoara ([email protected])

„Revista de pedagogie”, promotor al ştiinţelor educaţiei

Iulian Bitoleanu, prof. dr., Colegiul Național „Anastasescu”,Roșiorii de Vede ([email protected])

Revista „Rost” și personalitățile cultural-artistice

Ştefana Ciortea-Neamţiu, lect. univ. dr., Facultatea de ŞtiinţePolitice, Filosoe şi Ştiințele Comunicării ([email protected])

Imaginea Timişoarei în „Analele Banatului”

Ioan David, conf. univ. CS II dr., director Biblioteca AcademieiRomâne, Filiala Timişoara ([email protected])

Revista „Banatul” (1926-1930), preocupări istoriograce


8/30

6

Adrian Deheleanu, muzeograf, Muzeul Banatului, Timişoara([email protected])

„Revista Institutului Social Banat-Crişana” (1933-1946)

Gábor Györffy, lect. univ. dr., Universitatea „Babeș-Bolyai”,Cluj-Napoca ([email protected])

Revista „Korunk” – 90 de ani de la înințare

Silvia Grossu, conf. univ. dr., Universitatea de Stat din Moldova,Departamentul de comunicare şi Teoria informării, Chişinău([email protected])

Discurs identitar în revista de genealogie „Din trecutul nostru”

Bogdan Hrib, cadru didactic asociat la Facultatea de Management,SNSPA, Bucureşti, editor Tritonic grup editorial ([email protected])

Publicația „România medicală” – o schiță monogracă

Bogdan Jugănaru, bibliograf, Biblioteca Academiei Românedin București ([email protected])

„Revista bibliogracă” fondată de Nerva Hodoș, sprijin

pentru cercetarea științică românească prin crearea unorrepere editoriale

Aurelia Lăpuşan, conf. univ. dr., Universitatea „Ovidius”,Constanţa ([email protected])

„Monitorul petrolului român”. Schiţă monogracă

Gheorghe Manolea, prof. univ. dr., Universitatea din Craiova,Președinte Sucursala AGIR Dolj, membru corespondent Academia

de Științe Tehnice din România ([email protected]) Revistele asociațiilor inginerești - tezaur de valori științice și valori umane

Stelian Mândruț, CS I, Institutul de Istorie „George Bariţiu”,Cluj-Napoca ([email protected])

Revista „Studii și cercetări științice”, Cluj, excurs bibliograc și interpretativ (1950-1957)


9/30

7

Cătălin Negoiță, lect. univ. dr., Universitatea „Dunărea de Jos”,Galați ([email protected])

„Arte și meserii” – o revistă tehnico-științică de succes din

perioada interbelicăMihai Pârvulescu, prof. dr., director Eco-școala nr. 16,Timișoara ([email protected]);Alina Jucuț, prof., director educativ Eco-școala nr. 16, Timișoara

Presa artistică în perioada interbelică

Mircea Popa, prof. univ. emerit, Universitatea „1 Decembrie1918”, Alba Iulia ([email protected])

Începuturile presei științice în Transilvania. Cu privire specială la revista medicală „Hygiena și școala”, cea dintâirevistă medicală din Transilvania (Timişoara, 1886)

Virginia Popović, lect. univ. dr., Departamentul de Limba șiLiteratura Română, Facultatea de Filosoe, Universitatea din NoviSad ([email protected], [email protected])

Dialog intercultural și promovarea patrimoniului cultural sud-est european în revistele „Europa” și „Piramida”

Ilie Rad, prof. univ. dr., Departamentul de Jurnalism, Facultatea deŞtiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea„Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca ([email protected])

Revista „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”

Ana Maria Dascălu Romiţan, asist. univ. dr., UniversitateaPolitehnică din Timişoara, Facultatea de Ştiinţe ale

Comunicării, Departamentul de Comunicare şi Limbi străine([email protected])„Temeswarer Beiträge zur Germanistik” sau Cum seconstruieşte o tradiţie

Carmen Ungur-Brehoi, prof., Liceul Teoretic „Lucian Blaga”,Oradea ([email protected])

Revista studenţească „Lucrările ştiinţice ale Institutului Pedagogic Oradea” (1967-1970)


10/30

8

Rodica Ursulescu-Milicici, drd., Zrenianin Lucrări ştiinţice în paginile „Tradiţiei”


11/30

9

Secţiunea a II-a

Tipologia publicațiilor științifce

Sala de consiliu, ora 16:00

Moderatori:

Preot, consilier patriarhal Nicolae DascăluProf. dr. Ilie Zanr

Simona Bader, asist. univ., Universitatea de Vest, Timișoara([email protected])

Presa turistică, sursă a presei științice

Ramona Băluţescu, ziarist, Oradea Press ([email protected])

1. Jurnalistul specializat pe medicină - cuvântul careclădește, cuvântul care omoară. Exemplicări din domeniuldonării de organe și transplant

2. Presa Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj - reconstruireidentitară. Considerații pe marginea volumului „Greco-catolicii Eparhiei de Lugoj, comunicare și cuminecare”

Valentin Bugariu, preot, Parohia Ortodoxă Birda, jud. Timiș([email protected])

Presa bisericească din Banat de la origini până în 1948. Istoric și conținut


12/30

10

Vasile Ciobanu, CS I, Institutul de Cercetări Socio-Umane,Sibiu ([email protected])

Publicațiile științice ale Institutului de Cercetări Socio-

Umane Sibiu (1956-2016)Lucian Ioan Ciupei, referent univ. dr., Universitatea„Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Politice,Administrative şi ale Comunicării ([email protected])

„Lumina satelor”, cale publicistică de implicare socialăautentică a Bisericii Ortodoxe

Alina Lioara Covaci, prof., Liceul Teoretic „Traian Vuia”,Făget, Timiş ([email protected])

Contribuţia „Revistei preoţilor” la emanicipareaintelectuală, morală şi economică a clerului ortodox român

Nicolae Dascălu, preot, consilier patriarhal, director la publicaţiile

„Lumina”, „Patriarhia Română”, Bucureşti (nicolaedascalu@yahoo.

com)

Jurnalism de ştiinţă şi abordări interdisciplinare în presabisericească ortodoxă

Mihai Drecin, prof. univ. dr., Departamentul de Istorie,Universitatea Oradea ([email protected])

Două reviste bancare româneşti apărute la Oradea (1909,2011)

Marius Florescu, preot dr., redactor la „Învierea”

Educaţia ortodoxă în lumina publicaţiei „Învierea”Eugen Gagea, conf. univ. dr., Universitatea de Vest „VasileGoldiş”, Arad ([email protected])

Vasile Goldiş, susţinător al presei ecleziastice din Banat

Lucian Ionică, conf. univ. dr., Universitatea de Vest, Timișoara,director Studioul TVR Timişoara ([email protected])

Ştiinţa din SF


13/30

11

Viviana Milivoievici, CS dr., Academia Română, FilialaTimișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”([email protected])

„Revista de studii banatice” – reper în presa academică bănățeanăGheorghe Moldovan, profesor, pensionar ([email protected])

Presa surdologică românească între cele două războaiemondiale

Silviu-Constantin Nedelcu, drd., Universitatea din București,Facultatea de Litere, Școala doctorală ([email protected])

Presa bisericească ortodoxă în timpul regimului comunist.Studiu de caz: revista „Glasul bisericii” (1945-1989)

Laurențiu Nistorescu jr., scriitor, Asociația „Wells-Timișoara”([email protected])

Particularități ale presei science-ction din România. Cazul„Paradox”

Maria Alexandra Pantea, CS, Universitatea de Vest „VasileGoldiş”, Arad ([email protected])

Contribuţia presei ecleziastice arădene la modernizarea societăţii româneşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

Adrian Păcurar, lect. univ. dr., Universitatea de Vest „VasileGoldiş”, Arad ([email protected]);Lia-Lucia Epure, conf. univ. dr., Universitatea de Vest „VasileGoldiş”, Arad ([email protected])

Forma fără fond a presei academice actuale din universităţileromâneşti

Iasmina Petrovici, asist. univ. dr., Universitatea de Vest,Timișoara, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosoe şi Ştiinţe aleComunicării ([email protected])

Câteva consideraţii privind presa medicală din Timişoaradupă 1990


14/30

12

Costa Roşu, membru de onoare al Academiei Române, Institutulde Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin, ([email protected])

Actele Simpozionului „Banatul – istorie şi multiculturalitate”,

o publicaţie anuală cu lucrări ştiinţiceAlin Cristian Scridon, preot, asist. univ. dr., Universitatea deVest, Timișoara, ([email protected])

Receptarea activităţii ştiinţice a teologului Iosif Iuliu Olariude către teologi şi oameni de cultură bănăţeni. Articoleinserate în revista eclezială „Foaia diecezană” în perioadainterbelică

Sergiu Soica, bibliotecar, biblioteca din Comloş ([email protected])

Apogeul şi declinul presei Bisericii Greco-Catolice din România şi Banat

Dumitru Vlăduţ, conf. univ. dr., Universitatea Tibiscus,Timişoara ([email protected])

O publicaţie academică timişoreană: „Caietul Cercului de studii” (1983-1989)

Ilie Zanr, prof. dr., Biblioteca Județeană „V.A. Urechia”, Galați([email protected])

Cronica literară ca episod al presei științice. Contribuții gălățene


15/30

13

Secţiunea a III-a

Popularizarea mediatică a științei

Biblioteca CCDRDR, ora 16:00

Moderatori:Conf. univ. dr. Gabriela Rusu-PăsărinProf. univ. dr. Marian Petcu

Brînduşa Armanca, prof. univ. dr., Universitatea „AurelVlaicu”, Arad ([email protected])

Popularizarea ştiinţei în presa românească, interesul public

şi credibilitatea mass-mediaGrațiela Benga-Ţuţuianu, CS III dr., Institutul de StudiiBanatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara([email protected])

Spaţiul virtual şi cultura ideilor specializate. Cazul poezieiromâneşti de după anul 2000

Răduţ Bîlbîie, conf. univ. dr., Direcţia Generală ÎnvăţământSuperior MENCS ([email protected])

Modernizarea României. Apariția publicațiilor de popularizare științică. Revista NATURA, publicație longevivă a domeniului(1905-1948)

Vasile Bogdan, jurnalist ([email protected])Contribuţia Studioului TVR Timişoara la cunoaşterea în Franţa a performanţei aeronautice a lui Traian Vuia


16/30

14

Doina Bogdan-Dascălu, prof. univ. dr., Institutul de StudiiBanatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara([email protected])

De la popularizarea ştiinţei la ştiinţa popularizatăElena Chiaburu, dr., bibliotecar-şef , Facultatea de Economieşi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi([email protected])

Popularizarea elevată a ştiinţei prin revista ştiinţică „V. Adamachi” de la Iaşi

Carmen Ionescu, manager, Agenţia de presă Rador - RadioRomânia ([email protected])Conferinţe ştiinţice la Radio România în perioadainterbelică

Nicolae Iuga, prof. univ. dr., Universitatea de Vest „VasileGoldiș”, Arad ([email protected])

Impactul televiziunii și al rețelelor de socializare asupra

comunicării în științele socialeMihaela Ozarchevici, lect. univ. dr., Universitatea de Vest„Vasile Goldiş”, Arad ([email protected])

Informaţia ştiinţică în Era internetului

Zaharia Pereş, preot, consilier cultural, Mitropolia Banatului ([email protected])

Presa şi cultura maselor în Banat la sfârşitul secoluluial XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Marian Petcu, prof. univ. dr., Universitatea din București([email protected])

Ce face științică presa științică? – o pledoarie pentruvulgarizare


17/30

15

Gabriela Rusu-Păsărin, conf. univ. dr., Universitatea dinCraiova, Facultatea de Litere ([email protected])

Reviste de popularizare a științei în spațiul Olteniei

(1883- 1943)Ioan Tomoiagă, bibliotecar, doctor în Istorie, Biblioteca Județeană„Octavian Goga”, Cluj-Napoca ([email protected])

Aspecte de interdependență între știință, presă și public

Carmen Țârgșorean, drd., Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj- Napoca, Facultatea de Științe Politice, Administrative și aleComunicării ([email protected])

În sprijinul popularizării ştiinţei – colaborarea lui Marius Mircu la „Ziarul ştiinţelor şi călătoriilor”

Nelly Ţurcan, conf. univ. dr., Universitatea de Stat din Moldova,Chișinău ([email protected])

Revistele ştiinţice electronice – mijloc viabil de comunicare ştiinţică


18/30

16


19/30

17

Secţiunea a IV-a

Figuri de jurnaliști.

Particularități ale presei științifce

Sala de curs, ora 16:00

Moderatori:Redactor dr. Ionela MengherPreot dr. Ionel Popescu

Daniel-Liviu Ciurel, asist. univ. dr., Universitatea Politehnică

din Timișoara ([email protected]) Epistemologia jurnalismului

Maria Danilov, CS coordonator, Institutul de Istorie, Academiade Științe a Moldovei ([email protected])

Reecții istorice în publicațiile lui Alexandru Hâjdău (prima jumătate a secolului al XIX-lea)

Crişu Dascălu, prof. univ. dr., director Institutul de StudiiBanatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara([email protected])

Publicaţiile ştiinţice între deziderate, iluzii şi realităţi

Bogdan Mihai Dascălu, CS II dr., Institutul de Studii Banatice„Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara([email protected])

Publicaţiile ştiinţice în viziunea specialiştilor germani


20/30

18

Dorin Ivan Delapetra, jurnalist, Agenția Națională de PresăAgerpres ([email protected])

Irineu Mihalcescu, jurnalist din prima linie

Maria-Cristina Dema, referent coordonator, Muzeul Presei„Sever Bocu”, Jimbolia ([email protected])

Limba literară în publicații bănățene de la începutul secolului al XX-lea

Dumitru Draica, conf. univ. dr., Universitatea din Oradea,Facultatea de Litere ([email protected]);

Valerica Draica, lect. univ. dr., Universitatea din Oradea,Facultatea de Litere ([email protected]) Limbajul presei românești la începutul secolului al XIX-lea(unele probleme de ortograe)

Eugen Gagea, conf. univ. dr., Universitatea de Vest „VasileGoldiş”, Arad ([email protected])

Vasile Goldiş, susţinător al presei ecleziastice din Banat

Alexandru Kósa, asist. cercetare, Institutul de Studii Banatice„Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara([email protected]);Tatiana Ostroveanu, prof., Liceul Teoretic „Al. Mocioni”,Ciacova ([email protected])

Timişoara nalului de secol al XVI-lea în presa europeană

Ioan Laza, lect. univ. dr., Universitatea din Oradea, Facultateade Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și ȘtiințeleComunicării ([email protected])

Cenzura comunistă și circulația informației tehnico-științice

Adela Marincu-Popa, drd., Universitatea de Vest, TimișoaraFacultatea de Litere şi Teologie ([email protected])

Contribuţii ale lui George Coşbuc la publicistica bănăţeană


21/30

19

Mihaela Mehedinţi-Beiean , asistent de cercetare dr.,Facultatea de Istorie şi Filosoe, Universitatea „Babeş-Bolyai”,Cluj-Napoca ([email protected])

Presa românească de secol al XIX-lea din Transilvania camijloc de denire a identităţii

Ionela Mengher, redactor dr, Radio România Internațional,Bucureşti ([email protected])

Repere spirituale şi culturale în presa de limbă română din Banatul sârbesc – perioada interbelică

Ionel Popescu , preot dr., vicar eparhial, Mitropolia Banatului Aspecte din istoria comunităţilor evreieşti consemnate în presa bisericească şi laică bănăţeană

Florin Corneliu Popovici, CS, Institutul de Studii Banatice„Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara([email protected])

Monumetalia: Corneliu Diaconovici şi prima Enciclopedie

RomânăLiviu Iulian Roman, prof. dr., Şcoala Gimnazială Păuneşti, jud.Vrancea ([email protected])

Din istoria publicaţiilor ştiinţice agrare din Moldova alelui Ion Ionescu de la Brad (1857-1859)

Răducu Rușeț, drd., Facultatea de Istorie și Filosoe,Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca (ruset_raducu@

yahoo.com) Redactorii „Tribunei” din Sibiu. Metoda prosopogracă încercetarea istorică

Ionela Simona Scridon, prof., Liceul „David Voniga”, Giroc([email protected])

Cultura etnogracă bănăţeană reectată în principalele publicaţii timişorene din perioada interbelică


22/30

20

Octavian Stăncioiu, redactor-şef, „Ripensia Sport Magazin”,Timişoara, ([email protected])

Virgil Economu, cel care a adus problemele de sistem,

metodică şi pregătire a jocului de fotbal în presa sportivăromânească

Lucian-Vasile Szabo, lect. univ. dr., Universitatea de Vest dinTimişoara, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosoe şi Ştiinţe aleComunicării ([email protected])

Economia morţii şi a vieţii la jurnalistul Ioan Slavici

Ioan Traia, muzeograf, Muzeul Satului Bănăţean, Timişoara([email protected])

Ioachim Miloia şi revista de excepţie în peisajul publicisticinterbelic „Analele Banatului”

Ion Zainea, prof. univ. dr., Universitatea din Oradea([email protected])

Cenzura publicaţiilor ştiinţice cu prol istoric (1965-1977)

Aula, ora 18:30

Adunarea generală a Asociației Române de Istorie a Presei

Mănăstirea Șag-Timișeni, ora 19:15

Seară duhovnicească la Mănăstirea Șag-Timișeni cuÎnaltpreasnția Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului

- Cina


23/30

21

Sâmbătă, 16 aprilie 2016

Ora 9:00Plecare din Timișoara spre Serbia

Ora 10:00

Jimbolia, vizite:- Casa Memorială „Petre Stoica”- Muzeul Presei „Sever Bocu”- Întâlnire cu primarul orașului, domnul Darius-Adrian

Postelnicul

Ora 12:00

Plecare din Jimbolia

Ora 12:00 (ora Serbiei)Premierea participanților la Congresul ARIP, Sala Barocă aPrimăriei din Zrenianin

Cuvinte de salut și bun venit:- Ćedomir Janjić, primarul orașului Zrenianin

- Daniel Petrovici, președintele CNMNRS- Todor Ursu, director al Institutului de Cultură

al Românilor din Voivodina

Conferință inaugurală susținută de Costa Roșu, membrude onoare al Academiei Române, directorul onoric alInstitutului de Cultură al Românilor din Voivodina:

Presa scrisă la românii din Voivodina


24/30

22

Constituirea Filialei din Serbia a Asociației Române de IstoriaPresei

Lansare de cărți ale participanților la congres (respectivele publicații se vor dona Casei Institutului de Cultură al

Românilor din Voivodina)

Ora 13:30 (ora Serbiei)Vizită la Casa Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina

Expoziții de fotograi:- Sate de români din Voivodina

- Biserici românești din Banatul sârbesc- Urme ale vlahilor în zona Adriaticii

Expoziție de cărți și publicații apărute la Editura ICRV

Ora 14:30 (ora Serbiei)Vizită la Complexul Etnografc al Fundației Române de Etnografe

și Folclor din Voivodina „Casa bănățeană” din Torac

Ora 15:00 (ora Serbiei)Masa de prânz la Torac

Ora 19:00 (ora României)Sosirea la Timișoara

Textele nale pentru publicare în volum se vor trimite pe adresaelectronică: [email protected] până în 15 mai a.c., conformnormelor de redactare și de tehnoredactare prezente în acest program.

Autorii articolelor sunt răspunzători pentru originalitateaacestora.

Volumul nu publică texte apărute anterior în altă parte.Toate materialele vor trimise în program Word.


25/30

23

NORME DE REDACTAREŞI DE TEHNOREDACTARE

STRUCTURA ARTICOLULUI:1. titlul, 2. numele autorului, 3. cuvintele-cheie, 4. textul

propriu-zis, 5. referinţele, 6. rezumatul

TITLUL. Este scris centrat, cu majuscule şi boldat (corp 12). Erecomandabil ca acesta să se raporteze cât mai explicit la conţinutultextului şi să aibă o lungime rezonabilă. Dacă el este un citat saudacă are în componenţa lui un citat, acesta se pune între ghilimele.

NUMELE AUTORULUI. Este scris sub titlu, în dreapta

paginii, drept şi boldat , corp 12 (fără alte precizări: titlu ştiinţic,grad didactic etc.).CUVINTELE-CHEIE. Sintagma cuvinte-cheie se scrie

drept şi boldat (corp 12), conform cu ortograa limbii în careeste scris articolul (Cuvinte-cheie, Schlűsselwőrter, Mots clés,Keywords etc. ), iar exemplele se scriu italic.

Autorii sunt invitaţi să selecteze din propriul text 5 sau 6cuvinte, pe care le consideră revelatoare pentru conţinutulacestuia. Ele pot cuvinte comune sau nume proprii, dar carenu apar şi în titlu.

TEXTUL este scris cu corp 12, la 1½ rând, în limbaromână sau într-o limbă de circulaţie internaţională. Trimiterilebibliograce se fac în text, cu ajutorul siglelor din lista dereferinţe (Popescu 2004, p. 18); notele se dau în subsolul paginii,numerotarea lor făcându-se continuu, de-a lungul întregului text.


26/30

24

REFERINŢELE se scriu cu corp 10. Ele constau din sigleşi din „traducerile” acestora. O siglă se compune din numele autorului scris drept şi boldat, urmat de anul apariţiei lucrării

citate şi de succesiunea componentelor de identicare a lucrării: prenumele şi numele autorului / autorilor (drept), titlul lucrării(italic), subtitlul (dacă e cazul; drept), localitatea, editura.

Dacă este vorba despre o lucrare publicată într-un volum colectiv, ambele se vor sigla separat , în cazul celei dintâifăcându-se menţiunea în, urmată de sigla volumului colectiv şide indicarea paginilor între care se găseşte.

Dacă este vorba despre un articol , elementele de identicaresunt: prenumele şi numele autorului / autorilor, titlul articolului(italic), titlul revistei (drept şi între ghilimele), anul de apariţie al publicaţiei (scris cu cifre romane), anul curent (scris cu cifrearabe), numărul publicaţiei, precedat de precizarea nr., şi paginile între care este publicat articolul (precedate de abrevierea p.).

Exemple:Popescu 2004 = Ion D. Popescu, Implicaţiile sociale ale

artei. Studii, Bucureşti, Editura ViceversaPopescu 2001 = Ion D. Popescu, Viitorul artei, în Georgescu

2001, p. 38-56Popescu 2002 = Ion D. Popescu, Progresul în artă, „Revista

de istorie a artei”, V, 2002, nr. 4, p. 2-3Georgescu 2001 = Constantin Georgescu, Contribuţii teoretice

la studiul diacronic al artelor , Cluj-Napoca, Editura Compas

Aceste sigle vor incluse in text ca subiect (Popescu 2001, p. 49 armă că…) sau complement (pentru detalii, cf. Popescu2001, p. 137) etc.

REZUMATUL (într-o limbă de circulaţie internaţională,dacă articolul este redactat în limba română, şi invers) areurmătoarele componente (scrise toate cu corp 10):


27/30

25

Titlul (care traduce exact titlul articolului), scris centrat,drept, cu majuscule, boldat .

Sub titlu, se adaugă, între paranteze, drept: Rezumat ,

Abstract , Résumé, Zusammenfassung etc.Cuvintele-cheie (drept şi boldat), urmate de exemple (italic).Rezumatul propriu-zis nu va depăşi, de regulă, 20 de rânduri.


28/30

26

Tiparul executat la Editura şi TipograaDAVID PRESS PRINT

Str. Şt. O. Iosif bl. 8/aTel. 0256-229.121; 0741-142.978; 0742-084.745

e-mail: [email protected]

TIMIŞOARAROMÂNIA


29/30

29

Literatura

ENCICLOPEDIA

BANATULUI

ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA TIMIȘOARAINSTITUTUL DE STUDII BANATICE „TITU MAIORESCU”


30/30

30

congresul internaţional de istorie a presei ediția a ix-a, timisoara, 2016.pdf

Documents