Conflictele care afecteaza rinichii si glandele suprarenale si manifestarea lor

Partea 1: Glandele suprarenale 

Dupa Dr. Hamer si Noua medicina germanica scoarta glandei suprarenale este afectata de urmatoarele conflicte: -stres puternic si indelungat - senzatia ca “am mers in directia gresita” , “ am pariat  totul pe calul gresit” ,”m-am mutat in casa gresita”, “m-am casatorit cu partenerul gresit”, “am luat hotararea gresita in legatura cu ceva”, “nu stiu ce partener sa aleg”, “am un job la care nu fac fata”  Continutul conflictului biologic: Conflict de devalorizare legat de o nehotărâre. De exemplu: eliminarea dintr-o cursă datorită direcţiei sau poziţiei greşite.Femeia care ezită în alegerea dintre doi pretendenţi. Persoana care se simte imprecisă în meseria pe care o practică. Manifestarea organului – Progamul biologic special (PBS):  Necroza cortexului  suprarenal - corticosuprarenala, dreapta (glanda adrenală = organ limfoid). Glanda corticosuprarenală reprezintă partea periferică a glandei adrenal fiind formată din trei straturi, fiecare din el specializat în sinteza anumitor hormoni steroizi. Zona glomerulară produce hormonii mineralocorticoizi (aldosteron) cu rol în menţinera echilibrului dintre sodiu, potasiu şi apă. Zona fasciculată secretă hormonii glucocorticoizi (cortizol) care controlează capacitatea organismului de a transforma alimentele în energie ajutând corpul să reacţioneze la stres. Zona reticulată produce hormonii androgeni (hormoni sexuali masculini). Cortizolul este un hormon steroidian implicat în răspunsul la stres, prin creştera tensiunii arteriale şi a glicemiei. Acţionează ca un antagonist al insulinei, crescând gluconeogeneza (procesul de sinteză a glucozei din proteine realizat la nivelul ficatului) şi lipoliza (descompunerea grăsimilor în procesul digestiei), diminuează activitatea sistemului imun, reduce activitatea de formare a oaselor şi creşte eficacitatea catecolaminelor (adrenalina, noradrenalina) Perioada conflictuala: Necroza cortexului adrenal: senzaţie de oboseală cauzată de scăderea excreţiei de cortizol. Acest lucru stopează organismul de a o lua pe o cale greşită. Aşa-numita boala Addison. Ea apare atunci când glandele adrenergice (suprarenalele), localizate în partea superioară a rinichilor, nu produc cantităţi suficiente de hormoni, în special cortizol şi mai rar aldosteron. Cortizolul acţionează asupra majorităţii organelor şi este important pentru funcţionarea normală a organismului. Faza rezolvarii conflictului, faza postconflictuala: Refacerea cortexului adrenal necrozat prin formarea de chisturi în cortexul adrenal, care pot atinge mărimea unui pumn. După o perioadă scurtă de timp: chisturi întărite şi supra producţie de cortizol

(+ aldosteron). În pofida vagotoniei organismul (în colaborare cu hipofiza), creşte nivelul de cortizol, care prevede condiţia de „întoarcere pe drumul cel bun” şi care se poate asocia cu hirsutism (pilozitate excesivă la femei). Sindromul Cushing, numit şi hipercorticism. (Este o anomalie rară care apare atunci când organismul este expus la o cantitate mult prea mare de cortizol). Semnificaţie biologică: pentru a creşte producţia de cortizol care prevede condiţia de „întorcere pe drumul cel bun”  Medulara suprarenală

Conţinutul conflictului biologic

Medulara suprarenală: Reprezintă partea centrală a glandei suprarenale (glandă situată la polul antero superior al rinichiului, ca o „căciulă”). Celulele cromafine din această zonă (principala sursă de catecholamine) secretă hormonii adrenalină, noradrenalină şi dopamină - hormoni hidrosolubili, derivaţi din aminoacidul tirozină, acţionează sinergic cu sistemul nervos simpatic.În cazul unui PBS tumora se numeşte blastom (feocromocitom)

Conţinutul conflictului biologic: Stare insuportabilă de stres intens. De exemplu: certurile interminabile dintre parteneri, incertitudinea de a nu putea achita ratele bancare, stresul resimţit în timpul activităţilor cu risc crescut (raliul, săriturile cu paraşuta, alpinismul), competiţiile sportive, filme de suspans, filme horor. jocuri video si de calculator.

Faza activă a conflictului (faza CA) simpaticotonie – creşterea tumorii

Semnificaţie biologică: pentru a îmbunătăţi performanţa într-o anumită situaţie de stres acut. Feocromocitomul (tumora neuroendocrină): măreşte noradrenalina, dopamina (catecolamina primară) şi adrenalina (catecolamina secundară).

ATENŢIE! Creşterea adrenalinei poate cauza dependenţă datorită efectelor sale asupra sistemului nervos şi asupra întregului organism. Astfel persoana în cauză va căuta situaţii conflictuale de stres intens, intrând într-un cerc vicios.

Faza rezolvării conflictului= faza ostconflictuală (faza PC) : Eventuală apoplexie a medularei glandelor suprarenale în timpul fazei postconflictuale (cavitate TBC). Oprirea efectivă, de scurtă durată a funcţionalităţii glandei, durere puternică în zona rinichilor. În cazul prezenţei micobacteriilor TBC, în perioada cicatrizării se produc cavităţi în miezul glandei suprarenale.

Sa aruncam o privire la fiziologia corpului

La orice stres corpul produce in glanda suprarenala un hormone numit cortizol (a nu se confunda cortizonul este numele substantei artificiale care imita acest hormon natural dar nu este identic continand si anumite toxine in plus).

Comanda de a produce cortizol se da in creier in hipotalamus si hipofiza de catre suflet, care recunoaste necesitatea situatia de pericol. Cortizolul are urmatoarele functii principale:

-  impiedica sau reduce inflamatiile, ceea ce este util in anumite situatii de pericol pentru ca omul sa poata iesi din acel pericol. Cortizolul amana deci anumit reactii fizice care ar aparea imediat daca nu ar fi produs, insa asta nu inseamna vindecare, ci doar amanarea vindecarii pentru o perioada de liniste propice vindecarii.  Efectul cortizolul se poate traduce cu “nu pot repara acum gaura din curte ca tocmai imi arde casa, dupa ce sting focul insa ma duc de abia sa o repar gaura ca sa nu cad in ea mai tarziu.”De aceea se dau medicamente cu cortizon la inflamatii si alergii, caci amana reactia care apare in mod normal. Ca urmare doze mari si frecvente de cortizol sau cortizon incativeaza sistemul imunitar. -          regleaza impreuna cu insulina  glicemia (zaharul din sange).  La stres se consuma multa energie si ca urmare este nevoie de mult zaharin scurt timp (ca sa ai destula energie in muschi a sa scapi din pericol).-          duce la contractia vaselor de sange, ceea ce ridica automat tensiunea arterial. Oamenii cu glandele suprarenale slabite sau epuizate au in general putin cortizol in sange, ceea ce duce la o tensiune arteriala scazuta. Un nivel mare de cortizol natural  in sange pe timp indelungat sau folosirea de medicamente cu cortizon insa impiedica sistemul imunitar sa lucreze caci acest hormon se afla la o viata normal in mod natural numai scurt timp in sange si rar, deci numai cand un animal sau un om se afla in pericol.   Glanda suprarenala si creierul lucreaza impreuna. Hipofiza masoara nivelul de cortizol in sange si daca este suficient opreste productia lui.  Insa este prea putin si glanda suprarenala nu poate produce suficient cortisol, atunci nivelul ramane scazut, caci nu este posibil sa se produca mai mult din cauza insuficientei glandei suprarenale (din cauza uei necroze suferite in urma unui conflict). Productia normala de cortizol este diferita si depinde de ritmul zilnic. Nivelul este cel mai mare intre orele 5-8 dimineata cand corpul se scoala si se pregateste de ziua urmatiare. Dupa aceea el scade si ajunge minimul intre 0-4 dimineata. La orice situatie de stres corpul reactioneaza ca si cum am fi atacati de un dusman sau am fi in pericol de maorte. Tot glanda suprarenala produce adrenalina care mareste pulsul si dilate arteriile ca sa transporte mai repede sangele.  Prin producerea de cortizon digestia se incetineste, se mareste aportul de sange in muchi, glicemia creste si des apare si transpiratie. 

Daca in urma stresului nu fugim asa cum face un animal atacat, ci ne asezam pe scaun sau in fotoliu sau stam mai departe in scaunul masinii, reactia la stres si la pericol nu este naturala si hormonii eliberati nu pot fi eliminati foarte repede. 

Corpul reduce cortizolul cand nu mai este nevoie de el, insa daca stresul apare zilnic atunci nivelul mare  de cortizol din sange deregleaza si alte functii si in plus se ajunge curand la reducerea productiei de cortizol caci se epuizeaza glandele suprarenale. Nici un animal nu este atacat zilnic de un dusman in fara de bietele animale terorizate in laboratoarele farmaceutice care este ceva foarte nenatural. Si expunerea la sporturi riscante in mod des sau regulat in care glanda suprarenala este silita sa produca toti acesti hormoni ca adrenalinsa si cortizolul, poate duce la epuizarea glandei suprarenale cu timpul. Aceasta epuizare a glandei suprarenale este cunoscuta ca boala de fapt doar de putini ani. 

Stadiul mai avansat si cronic al acestei slabiciuni se numeste boala  Morbus Addison si care este caracterizata prin reducerea aproape complete a functiei glandelor suprarenale.Lipsa de cortizol datorita epuizarii glandelor suprarenale se caracterizeaza prin: epuizarea, oboseala, dimineata se ajunge cu greu la stadiul nominal de energie.Cortizolul este un antagonist al insulinei si mareste nivelul de zahar din sange punand prin acest lucru zahar la dispozita muschilor pentru a fugi din pericolul iminent sau de a putea lupta cu dusmanul.

Daca lipseste cortizolul din cauza epuizarii glandelor supranele si metabolismul zaharului poate sa se deregleze de durata, ceea ce duce la hipoglicemie. Hipoglicemia duce la alte simptome suplimentare si la o oboseala si mai mare ca pana acum caci nu mai exista destula energie pentru celule. Lipsa de zahar in sange duce la ameteli si lesin si orice stres suplimentar agraveaza aceste probleme. Creierul reactioneaza foarte sensibil la lipsa glucozei din sange. In prima faza, atunci cand organismul este santaos, corpul produce cat cortizol are nevoie. In faza a doua de oboseala nu mai poate produce destul – aici se schimba ceva si la ritmul zi-noapte - iar in a treia faza de epuizare a glandelor suprarenale nivelul este redus foarte mult si ca urmare apare o epuizare si oboseala fizica si psihica de durata si alte dereglari suplimentare.

Glanda suprarenala se poate vindeca, insa pentru acestea trebuie eliminate sursele de stres, sursele de pericol constiente sau pe care pacientul nu le constientizeaza dar la care reactioneaza subconstient - si este nevoie de mult timp si mult odihna. Trebuie schimbat modul de viata gresit, care este de fapt si scopul bolii. Cand ajung insa la faza de epuizare, in loc sa se odihneasca si sa evite stresul, oamenii incep de regula in acest stadiu sa bea cafea si bauturi energizante, ceea ce nu poate duce decat la boli si mai grave ca diabet sau la atacuri de panica si probleme psihice din cauza epuizarii nervilor si dereglarii masive a metabolismului. Din aceste boli este si mai greu de iesit caci se deregleaza hormoni foarte importanti organismului pentru a functiona bormal. Medicamentele chimice luate pentru reglarea hormonala insa ii deregleaza si mai rau si se poate ajunge in stadii de boala foarte grave si greu de vindecat, mai ales cand e dereglat ritmul de somn sau cand exista atacuri de panica. 

Motivele de "stres" care afecteaza glandele renale pot fi urmatoarele: -          Presiune psihica la serviciu sau acasa-          Traiul cu sau langa persoane violente care iti ameninta viata (sot alcoolic sau violent)-          Viata langa animale de care ti-e frica cum sunt de exemplu vecini cu caini periculosi sau de care pur si simplu iti este frica (indeosebi cand este vorba de copii sau persoane fricoase)-          Viata langa un caine bland dupa ce ai fost atacat sau muscat sau speriat de un alt caine rau (biologic corpul reactioneaza de acum incolo negative la orice caine) -          Infectii si boli care iti ameninta viata sau traitul langa pericole pe care le cunosti-          Vizionatul de filme violente sau cu suspans (corpul nu face diferenta intre real si imaginar)-          Jucatul de jocuri violente sau care tin in suspans (curse auto, jocuri de razboi)-          Lipsa cronica de somn si odihna (corpul este silit sa produca hormonii acestia

ca sa asigure functionarea cat de cat)-          Un job riscant cu pericol de a muri (electrician, catarator, pilot)-          Un hobby in care iti risti viata des -    conflictele descrise de Dr. Hamer : devalorizare legat de o nehotărâre.  Femeia care ezită în alegerea dintre doi pretendenţi. Persoana care se simte imprecisă în meseria pe care o practică. Senzatia ca “am mers in directia gresita” , “ am pariat totul pe calul gresit” ,”m-am mutat in casa gresita”, “m-am casatorit cu partenerul gresit”, “am luat hotararea gresita in legatura cu ceva”, “nu stiu ce partener sa aleg”, “am un job la care nu fac fata”