Condusul și sereotipurile de gen

Introducere

În decursul acestui an am citit un articol în presa online potrivit căruia în Arabia Saudită

se lansează o campanie împotriva femeilor care îndrăznesc să se urce la volan, campanie care

încurajează bărbații să le lovească pe femeile saudite care încalcă această lege nescrisă, dar

apărată de autoritățile religioase. Conform unor alte articole, femeile urmau să organizeze o

campanie numită ”Women 2 drive”, primul protest colectiv de acest gen, de altfel; o zi de

nesupunere în care se urcau la volan îmbracate tradițional, își duceau copiii la școală și își vizitau

rudele fără a fi însoțite de vreun bărbat. Totuși, în această țară, datorită acestei interziceri se

cheltuie anual 12 miliarde de riali1 pentru salariile șoferilor pe motiv că o femeie respectabilă nu

are ce căuta la volan, fiindcă acest lucru determină purtări neislamice.

Citind astfel de articole în mintea mea s-au născut mai multe întrebări, dacă sunt normale astfel

de atitudini și nu doar în țări islamice, ci chiar și în orice alt colț al lumii, precum și în România?

De ce dreptul de a te așeza pe scaunul de la volan aparține doar bărbaților? Știu că în țara noastră

nu există această problemă întâlnită în Arabia Saudită ca femeilor să le fie refuzat efectiv dreptul

de a face școala de șoferi și de a obține permisul de conducere, însă sunt curioasă să aflu dacă

există anumite reguli nescrise în ceea ce privește dreptul de a conduce un autoturism.

Astfel prin tema pe care am propus-o aș vrea să aflu cum sunt construite stereotipurile

de gen cu privire la condus pe blogurile românești. Am ales această temă pentru că sunt femeie,

sunt șoferiță și mai mult decât atât, am fost blondă de curând. Din experiența personală, în trafic

există o diferență clară între șoferii de sex feminin și cel masculin, în ceea ce privește atitudinea

unora față de ceilalți, chiar și atitudinea organului de poliție rutieră diferă în fața unei doamne

elegante, cu părul bălan, care motivează că a trecut pe roșu fiindcă nu a văzut semaforul de

deasupra intersecției. Din punctul meu de vedere, iertarea acesteia nu vine doar pentru că

polițistul înțelege drama doamnei, dar este de așteptat ca o femeie să nu se orienteze în spațiu,

1 Articol disponibil la: http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/03/060305_saudi_women_drivers.shtml

acest lucru nefiind admis unui respectabil șofer de sex masculin. Bineînțeles, aceasta este doar

experiența mea și nu voi permite să influențeze cercetarea mea.

Întrebarea principală de cercetare: Care este opinia oamenilor despre femeia la volan?

Întrebări secundare: - care este opinia despre bărbații soferi?

- care sunt caracteristicile stereotipurilor de gen în domeniul șofatului?

Obiectivul cercetării. Aceasta este o cercetare exploratorie, descriptivă în care urmăresc

să surprind percepția stereotipurilor de gen în ceea ce privește condusul autoturismelor.

Documente de studiat. Sursa de documentare pe care am folosit-o rerezintă forumul

unui site de socializare (www.bascalie.ro)2, pe care l-am ales fiindcă a fost primul rezultat oferit

de motorul de căutare pe internet și avea topicul de discuție relevant pentru întrebarea mea de

cercetare. Numărul de comentatori era mare, iar comentariile le-am selectat în ordine

cronologică, am luat un singur comentariu care se referea la subiectul dezbatut de la fiecare

utilizator, în general primul comentariu de la intrarea pe forum.

Cadrul teoretic

Conceptele identificate în întrebarea de cercetare:

- Opinie; conform dicționarului explicativ al limbii române (dexonline.ro)3, opinia este o părere,

judecată, o idee, un punct de vedere particular, asupra unui lucru. Pe enciclopedia liberă online

Wikipedia găsim următoarele definiții ale opiniei: ''Cuvântul opinie poate fi înțeles în mai multe

perspective, fie ca o declarație neargumentată, ca un punct de vedere, asupra unui anume obiect,

proprietate, relație, eveniment, sau atribuire de valoare, fie ca afirmație argumentată a unui

specialist care își folosește competența pentru a descrie sau determina, o anume stare de lucruri

într-un interval oarecare al acțiunii sau cunoașterii umane. Opinia mai poate fi neutră sau

2Disponibil la: http://www.bascalie.ro/forum/29?topic_key=726

3 Disponibil la: http://dexonline.ro/definitie/opinie

implicantă, în prima variantă, cel care o formulează are doar o atitudine conceptuală, relaxată

informațional, cu privire la subiectul sau situația discutată și caracterizată, fără a fi cumva legat

prin interese, emoții, realizări proprii, sau alte dependente, de câmpul realității în care

formulează și eliberează opinia. Opinia implicantă presupune o dependență oarecare între

propunătorul de opinie și compartimentul modal opinat. Opinia de orice fel este locul de

permanentă și spontană exprimare de sine, a oricărui om, de orice condiție, competență și grad de

implicare, în indiferent ce interval al faptelor. Oferta unei opinii, cerută sau nu, definește

caracterul socio interactiv al omului din toate timpurile, cu sine, cu semenii, cu întreaga

societate, cu toată realitatea, în care acționează pentru a supraviețui sau pentru a se distra

cumva.''4 Pe mine mă interesează care este părerea oamenilor care discută pe forumul menționat

despre femeia care conduce.

- Genul. Din sursa citată mai sus, genul are, printre altele, sensul de ”categorie gramaticală

bazată pe distincția dintre ființe și obiecte, precum și dintre ființele de sex masculin și cele de sex

feminin”. (dexonline.ro)

Problematica genului este una foarte actuală în zilele noastre, cercetătorii ne propun

studii prin care încearcă să explice diferența dintre sexul biologic și genul social construit.

Despre acest lucru găsim în lucrarea lui Candace West și Don H. Zimmerman - ”Doing

gender/Cum se face genul?”, un articol care oferă un alt fel de înțelegere a genului, inspirată de

etnometodologie, ca fiind ceva îndeplinit prin rutină, în mod metodic și recurent. Deci genul se

face de-alungul vieții, lucru pe care femeile și bărbații și-l asumă; mai mult decât atât,

competența lor ca membrii ai societății depinde tocmai de modul cum aceștia își construiesc

genul.

Genul, ca practică și construct socio-cultural este abordat în lucrarea ”Lexicon feminist” -

Otilia Dragomir și Mihaela Miroiu, în scopul de a explica diferențele de gen dintre femei și

bărbați, cu accent mai ales pe inegalitățile care au fost create în societate, educație, mass-media,

televiziune.

O altă lucrare a Mihaelei Miroiu ”Politici ale echității de gen”, reprezintă de fapt un ghid care se

bazează pe o cercetare anterioară de promovare a egalității de gen, prin intermediul căruia se

4 Articol disponibil la: http://ro.wikipedia.org/wiki/Opinie

încearcă introducerea în sistemul superior de învățământ Studiile de gen fiindcă ”învățământul

superior este resursa principală atât în producerea cunoașterii, cât și în sesnul modelului pe care

îl poate oferi prin instituționalizarea și practicarea echității și parteneriatului de gen”.(Miroiu

Mihaela,2003.Politici ale echității de gen: ghid pentru învățământul universitar din Europa

Centrală și de Est)

- Stereotip. ”Stereotipurile de gen se definesc ca fiind sisteme organizate de credințe și opinii

consensuale în legătură cu caracteristicile femeilor și bărbaților, precum și despre calitățile

presupune ale masculinității si feminității.” (Miroiu M., Dragomir O, 2002, p.341)

Prin această cercetare mi-am propus să înțeleg dacă într-adevăr femeile care se află la

volan nu au cu adevărat capacitatea de a manevra autoturismul în aceeași măsură cu un bărbat,

sau dacă această idee cum că ”femeia nu ar trebui să primească permis de conducere” este doar o

reprezentare stereotipică.

Conform psihologului Vasile Cernat5 (Psihologia stereotipurilor, 2005) trăim într-o lume

complexă, în care suntem bombardați cu o cantitate imensă de informații, pe care creierele

noastre destul de limitate nu le pot procesa. Astfel că pentru a face față situațiilor, filtrăm și

simplificăm informațiile care ajung la noi prin categorizare. În consecință, prin categorizare nu

mai operam cu fiecare obiect sau fenomen din mediul înconjurator în parte, ci le grupăm pe

categorii și le tratăm pe cele care intră într-o anumită categorie ca echivalente. Aplicând această

teorie în cercetarea pe care o desfășor, încerc să aflu dacă persoanele care au avut experiențe

neplăcute în trafic cu o femeie, vor cataloga viitoarele experiențe în funcție de cea pe care au

avut-o deja. Ceea ce va fi interesant de descoperit este urmatorul lucru: dacă există experiențe

pozitive și experiențe negative, care vor fi cele ce vor domina în final atitudinea?

Cadrul empiric

Variablilele identificate cuprinse în întrebarea de cercetare sunt:

- Genul respondentului

5 Cernat, Vasile, Psihologia stereotipurilor/ Vasile Cernat - Iași: Polirom, 2005.

- Genul șoferului despre care se comentează

- Referiri la comportamentul șoferului la volan

- Motivație pentru condus

- Referiri la stilul efectiv de a conduce

- Atitudinea față de șofer

Site-ul pe care l-am accesat (Bascalie.ro) pentru a răspunde la întrebarea mea de

cercetare este o comunitate virtuală unde oamenii se întâlnesc online, postează informații

personale, fotografii, lansează topicuri de discuții și se împrietenesc.

Dezbaterea pe tema ”Ce parere aveți despre femeia la volan?” s-a desfășurat pe o perioadă de

aproape 4 ani, de la data de 28 iulie 2006 până la 31 mai 2010, cu un număr total de 1192 de

comentarii, din care am luat 100.

Autorii comentariilor sunt femei și bărbați cu vârste nespecificate, însă din comentariile postate

putem stabili o linie de început în jur de 17/18 ani ” de abia ast si eu la anu sa i`au carnetu”

(Kr3atZa), până la vârste înaintate ”la varsta ta ceva vreme nu inseamna absolut nimic! eu

conduc de 21 de ani, adica cam pe cand te nasteai tu” (Saskya).

Părerile oamenilor în ceea ce priveste femeia la volan diferă de la o persoană la alta; sunt

femei care spun că sunt mulțumite de felul cum conduc și suțin ideea că o femeie poate să

conducă la fel de bine ca un bărbat, indiferent de mașină, dar există de asemenea comentarii în

care persoane de sex feminin spun despre ele însele că sunt un dezastru când vine vorba de

condus (Sunt o catastrofa la volan. am inchis gura ca sa nu mai vorbesc de parcari sau de dat cu

spatele). Același lucru se întâmplă și cu ceea ce au spus bărbații, unii sunt foarte încrezători în

felul cum conduc, mai mult decât atât, cred că o femeie nu ar putea conduce mai bine, dar sunt și

bărbați care se tem de ideea de a fi la volan, sau recunosc că nu se pricep deloc în domeniu și

preferă să stea în dreapta unei femei la volan. Astfel fiind pusă problema, putem aduce în

discuție lucrarea ''Cartea neagra a egalității de șanse între femei și bărbați în România'' care

pleacă de la premiza că ''trăim într-o lume genizată. O lume în care fiecare insituție socială în

parte și toate la un loc transmit permanent mesaje de gen.'' (Borza,Grunberg,Văcărescu,2006)

Un comentariu care mi-a atras atenția în mod particular a fost cel al unui bărbat care

spunea că ”daca Dumnezeu vroia sa conduceti masini va facea barbati[...] Orice faceti voi un

barbat face si mai repede si mai bine (mai putin copii), pana si cei mai buni bucatari sunt tot

barbati” (Mihail Toma); acesta a fost, din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai dure

mesaje, cu o puternică discriminare față de femei. Dar în măsura în care mă surprinde, mi se

ivesc și alte întrebări. Cum este și de ce este posibil ca într-o societate evoluată, ca cea

românească a zilelor noastre să existe astfel de atitudini care să scoată atât de puternic în

evidență că între femei și bărbați există diferențe irefutabile? Voi aduce atunci în discuție câteva

lămuriri pe care ni le oferă autoarele cărții despre egalitatea șanselor dintre femei și bărbați

atunci când ne întrebăm de la cine și ce învățăm despre aceste lucruri. Primul exemplu se referă

la explicația care poate fi considerată cea mai la îndemână pentru orice persoană care își pune

întrebarea ''ce este o femeie?'', respectiv ''ce este un bărbat?'', luată din Dicționarul explicativ al

limbii române. Astfel cuvântul ''bărbat'' este atât substantiv, cât și adjectiv, în timp ce femeia este

numai substantiv. Mai mult decât atât, ele spun că ''bărbatul are sens pozitiv, femeia are sens

negativ; a fi bărbat înseamnă a fi plin de energie, de curaj, de hotărâre; a fi femeie înseamnă a fi

neserios/oasă.''(Borza,Grunberg,Văcărescu,2006,p.12) Totodată, numărul exemplificărilor pentru

bărbat, din punct de vedere lingvistic, este mai mare decât pentru femeie, fiind șapte derivate

pentru >>bărbat<< și trei pentru >>femeie<<. (Borza, Grunberg, Văcărescu,2006, p.12, apud

DEX. Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a, conducatori: Ion Coteanu, Luiza

Seche, Mircea Seche, București: Ed. Univers Enciclopedic, 1988)

Voi continua cu alte două exemplificări făcute de aceleași autoare, din Dicționarul de Sinonime,

conform căruia cuvântului bărbat îi sunt asimilate ''om, ins, individ, soț'', în timp ce femeia este

''soție, nevastă, muiere, prietenă, fustă''; deci ''bărbatul este om și omul este bărbat'', iar ''femeia

este soție, muiere și, depreciativ, fustă''. Întărind ideea diferențelor date chiar și în dicționar,

dintre femeie și bărbat, ultimul argument este că bărbatul - ca adjectiv- este ''un lung șir de

caracteristici pozitive (viguros, destoinic, tare, viril, masculin, puternic, curajos, îndrazneț,

cutezător, temerar, viteaz, neînfricat), în timp ce - ca adjectiv- ''femeia este...femeie''. (Borza,

Grunberg, Văcărescu, 2006,p.14, apud Dicționar de Sinonime. (ediția a V-a, Gh. Bulgăr,

București: Ed. Palmyra, 1996).

Într-adevăr, există și alte opinii destul de dure, în care apar stereotipuri de gen, cum că: o femeie

este un dezastru la volan, o afacere proastă, un pericol public constant pe străzi, cea mai proastă

idee a tuturor timpurilor, iar volanul este strict pentru bărbați, însă ceea ce m-a surprins este

faptul că se numără și femei printre cei care cred acest lucru. Dacă ar fi să comentez puțin faptul

că am subliniat prezența comentariilor de acest gen în rândul femeilor, aș dori să spun, nu doar

din postura de a analiza, ci și din experiența proprie la volan, că într-adevăr există câteva motive

pentru care, la un moment dat chiar și femeile pot avea o reacție dezaprobatoare față de alte

femei care conduc. Mă refer la un anumit tip de femei, cele care nu iau în serios responsabilitatea

de a conduce, ci mai degrabă posibilitatea de a impresiona, chiar și în trafic, prin diferite metode:

mașini scumpe și puternice, care nu de fiecare dată le aparțin, dar cel mai important aspect,

pentru care nu sunt pregătite încă din punct de vedere al abilităților la condus: '' NU IMI PLAC

DELOC bombonicile in roz cu caricatura de chihuaua sau pechinez in posetuta de la paris in

"mashinutsa lu tati" care considera ca toata lumea trebuie sa le asculte manelele:D''. Asta și

faptul că acest gen de apariții în traficul rutier sunt tot mai dese, pot fi o cauză a acestei reacții

destul de agresive referitor la femeile, în general, care conduc.

Cu toate acestea, vocea generală spune că există, într-adevăr, excepții dureroase de femei care nu

se descurcă să manevreze volanul unei mașini (automobilul este pentru BARBATI.in mana

femeilor devine un proiectil periculos si de nestapanit femeile sa mearga pe jos: mersul pe jos

face piciorul frumos), dar femeile în general sunt mai prudente decât bărbații, fac mult mai

puține accidente în trafic (eu am vazut si barbati catastrofe la volan..............dupa statistici mai

multi barbati fac accidente .........femeile sunt mai prudente cand conduc,nu au mania vitezei), iar

bărbații fac mult mai multe, deși multe dintre accidente se datorează femeii din mașina din față;

fiindcă femeile nu consumă la fel de mult și de des alcool atunci când se urcă la volan; fiindcă

teama le face să fie mult mai atente cand conduc, unele dintre ele petrecând 5 minute pentru a

traversa o stradă relativ circulată (pe o straduta din Suceava destul de circulata,s-a cacait una sa-

si parcheze masina,pana ce s-a facut ditamai coada de nu mai putea trece nimeni in nicio parte.A

fost nevoie de interventia unui alt sofer,sa-i parcheze masina,ca altfel stateam acolo pana seara.)

Observăm că există păreri împărțite despre cum văd oamenii femeia la volan, după experiențele

personale din trafic (Singurele persoane care m-au facut sa injur la volan sunt femei si mosnegi.),

în calitate de șofer sau simplu participant, după modul în care fiecare șofer se autoevaluează,

după cum bărbații și femeile depotrivă se raportează la femeile care conduc. Însă după cum am

arătat mai sus, unii comentatori nu motivează de ce femeia nu poate să conducă la fel de bine ca

un bărbat, pentru faptul că pur și simplu, bărbatul este superior. Drept dovadă, stereotipul de gen

nu se reflectă doar în materie de condus, ci este doar unul din palierele unde femeia nu este

considerata participant egal la viața socială.

Așa cum am mai spus, părerile diferă, iar acest gen de atitudini nu este majoritar în eșantionul

selectat; unul dintre bărbații care au comentat asemănător spune că: ”cum stie sa mestece-n

mamaliga.........poate stii la fel de bine sa conduca masina(si nu numai masina)[...] dar cum vreti

sa le incurajati cu atitudinea asta misoginista?”, iar o femeie spune că: ''masina nu s-a invenat pt

sexul tare, ca doar nu trebuie sa-si foloseasca sexul pt a face masina sa mearga...(aviz celor ce au

cate ceva impotriva femeilor la volan) sunt multe femei instructor la scoala de soferi...sunt multe

care conduc foarte bine, sunt femei care conduc tiruri, etc... cum si in "padurea barbatilor" exista

uscaturi si la femei este la fel! dar barbatii generalizeaza,noi nu!''

Interviuri

Cele trei interviuri au avut ca întrebare generală de cercetare: ” Putem surprinde în interviuri

stereotipuri de gen în domeniul șofatului?”.

Intervievații au fost trei persoane care posedă permis de conducere, am ales persoane care

conduc în mod regulat; două dintre persoane sunt de sex masculin și una de sex feminin.

Interviurile au fost interesante, cu atât mai mult cu cât în momentul în care au fost rugați să

raspundă la câteva întrebări au avut o reacție foarte bună și nu au cerut să le vadă dinainte,

preferând să răspundă spontan. Astfel pot confirma faptul că tema pe care mi-am ales-o este una

foarte comună zilelor noastre, oamenii nu sunt sunt surprinși de astfel de discuții.

Făcând o comparație între răspunsurile pe care le-am primit aflându-mă într-o interacțiune

directa cu intervievații și răspunsurile/comentariile analizate de pe site-ul de socializare, pot

spune că părerile mai puțin bune despre femeia la volan au fost expuse cu mai multă grijă,

cuvinte mai frumos alese; cel puțin bărbații nu au facut comentarii cu intenția de a subestima

femeia care conduce, ci doar au încercat să își expună punctul de vedere respectuos.

La întrebarea ”Considerați că abilitatea de a conduce și a manevra un autoturism depinde de

sexul șoferului?”, primul respondent a spus că ”Nu o să merg ca toată lumea pe o idee

preconcepută cum că femeile nu sunt făcute pentru a conduce”(Robert), ceea ce înseamnă că în

mediul său ”lumea” spune că femeile nu ar trebui să conducă, dar el este de altă părere, întrucât a

cunoscut femei care conduc mai bine decât bărbații. Aici aș dori să scot în evidență o idee. Este

interesant de observat faptul ca persoana de sex feminin, la întrebarea ” Ce părere aveți

dumneavoastră de șoferii de sex feminin?” a răspuns: ” Consider că și femeile pot să fie șoferi la

fel de buni ca și bărbații”,(Andreea), iar ceea ce voiam să subliniez este că oamenii când vorbesc

despre o femeie la volan, o fac prin comparație cu bărbații. Deci o femeie nu poate să conducă

pur și simplu, bine, ci ori mai bine ori mai rău decât un bărbat.

Răspunsurile celor trei intervievați la rugămintea mea de a preciza câteva caracteristici care

diferențiază femeile șoferi de bărbații șoferi se înscriu în marea majoritate a răspunsurilor pe care

oamenii de pe bloguri le-au dat, de genul acelora în care spun că femeile sunt timide la volan,

încordate, dar cunosc mai bine regulile de circulație decât bărbații, în timp ce ei sunt mai

implusivi, mai ” hotărâți, tupeiști, uneori și în sensul rău, de fapt de multe ori, cam

necivilizați„.(Robert) În același timp, femeile nu au reacții spontane la fel ca bărbații, ele ”Ele

consideră că pot să facă foarte multe lucruri deodată.. și să te machezi și să vorbești la telefon și

să conduci în același timp nu este deloc indicat„.(Ștefan)

La ultima intrebare: ”Sunteți de acord cu afirmația ca "femeile nu ar trebuie să aibă permis de

conducere"?„ toți trei au răspuns negativ, atât bărbații șoferi cât și femeia.

Concluzia celor trei interviuri pe care le-am efectuat este că și aici părerile diferă în ceea

ce privește diferențele dintre șoferi, fie de sex feminin sau masculin, dar chiar dacă există astfel

de deosebiri care țin de temperament sau reflexele șoferilor, oamenii nu cred că femeia nu ar

trebui să aibe permis de conducere, din contră, ”Toată lumea ar trebui să aibă permis de

conducere, bineînțeles să aibă vârsta necesară, este un drept egal atât pentru femei cât și pentru

bărbați.„. (Ștefan)

Faptul că un bărbat se urcă într-o mașină pe care o conduce o femeie, de care nu este sigur, așa

cum spunea al doilea respondent, Ștefan,” Da, mă urc, dar sunt eu foarte atent; ceea ce spuneam

mai devreme că mie nu îmi place, să mi se atragă atenția sau să mi se spună ce să fac, atunci

când e o femeie la volan, eu chiar asta fac, pentru că nu am siguranță.„ înseamnă că în ciuda

acelor mici diferențe, ei acceptă ideea femeii ca pe ceva normal, care doar merită mai multă

atenție.

Din punctul meu de vedere, în cele trei interviuri nu am reușit să surprind stereotipuri de gen în

domeniul șofatului, cred că respondenții mei au păreri diferite, ei consideră ca există mici

diferențe între modurile în care șoferii de sexe diferite abordeaza problema conducerii unei

mașini, însă în practică nu sunt diferențe majore, peste care nu se poate trece. De fapt, unul dintre

oameni asta spune, că ar trebui să conducă mai mult pentru a îmbunătăți calitatea condusului.

Faptul că la răspunsul final a fost că bărbații și femeile sunt egali, deci oricare dintre ei doi pot să

conducă o mașină este argumentul cel mai solid al concluziei mele.

Concluzii finale

Comparând comentariile analizate pe site și interviurile pe care le-am făcut, aș putea

spune că există o deosebire între modul cum motivează oamenii părerile pe care le au în legătură

cu șoferii de sex masculin sau feminin atunci când au în față persoana care le adresează

întrebarea, cu atât mai mult cu cât sunt femeie, și modul cum își expun ei părerile pe internet.

Lipsa contactului vizual și anonimatul probabil că sunt factorii care determină o atitudine

detașată și de ce nu, poate chiar mai sinceră.

Pentru mine este clar că acest subiect de discuție nu va duce niciodată lipsă de păreri, din

partea nici uneia dintre părți, referindu-mă aici atât la cei care sunt contra, cât și la cei care sunt

pro femeia la volan. Bineînțeles că există și o a treia categorie de oameni care spun ce gândesc,

probabil la fel de sincer ca și ceilalți, și anume cei care sunt neutri, cei care nu au nimic de

obiectat împotriva unei femei care conduce. Poate pentru că nu are permis de conducere și

nefiind în cunoștință de cauză de abțin sau poate pentru că până acum au mers în autovehicule

conduse de femei, fie mama, sora sau prietene și nu doar că nu a avut evenimente neplăcute, dar

au fost în siguranță, sau poate pentru că comparând experiențele trăite cu șoferi bărbați au o

părere mai bună despre femei.

Nu este greșit să spunem că majoritatea bărbaților aduc mai mult în discuție experiențele

lor cu femeile, sau doar părerile lor despre femeile care conduc, în timp ce numai foarte puțini

dintre ei vorbesc despre bărbații șoferi și despre ce experiențe neplăcute au avut cu ei. Se pare că

femeile la volan sunt un subiect la care mai mulți bărbați decat femei simt nevoia să dea o

replică; unii agresivi verbal, batjocoritori, alții respectuoși și cu admirație, cei mai mulți însă

înțeleg că femeia face greșeli în trafic din cauza timidității, a tensiunii pe care o simt la volan, o

precauție excesivă care le face să aibă reacții întârziate și de cele mai multe ori panicate.

Cu toate acestea, nu se explică faptul că unii dintre bărbați și chiar dintre femei sunt siguri că

locul femeilor nu este la volan, că femeile sunt un pericol public constant pe străzi sau că pot

face lucruri mult mai bune decât să cheltuie bani pe benzină. Aceste ultime argumente îmi aduc,

inevitabil aminte, de articolul de ziar online pe care l-am povestit în introducere.

Bibliografie:

Borza, Ioana, Grunberg, Laura (coord.), Văcărescu, Theordora-Eliza, Cartea neagra a egalității

de șanse între femei și bărbați în România. Editura AnA, 2006

Cernat, Vasile, Psihologia stereotipurilor/ Vasile Cernat - Iași: Polirom, 2005

Dragomir, Otilia, Miroiu, Mihaela, Lexicon feminist. Iași; Polirom, 2002 (Studii de gen)

Miroiu Mihaela, Politici ale echității de gen: ghid pentru învățământul universitar din Europa

Centrală și de Est. București: Politeia-SNSPA, 2003

West, Candace, Zimmerman, Don H., Doing gender/ Cum se face genul?

Site-urile accesate pentru realizarea cercetării sunt:

Bascalie.ro, site disponibil la www.bascalie.ro.

Dicționar explicativ al limbii române| DEXonline, site disponibil la www.dexonline.ro

Enciclipedie online - Wikipedia, site disponibil la ro.wikipedia.org