Conducător proiect:INCDCSZ Braşov

Director proiect:Dr. ing. Sorin Claudian CHIRU

PROIECT ADER 2.1.1. :

Obţinerea de noi soiuri de cartof adaptate modificărilor climatice şi economice curandament superior în gestionarea resurselor de apă şi stabilirea pachetelortehnologice specifice cerinţelor actuale de piaţă şi solicitării fermierilor

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CARTOF ŞI SFECLĂ DE ZAHĂR BRAȘOV

Parteneri

Coordonator:Institutul Național de Cercetare pentru Cartof şi Sfecla de Zahăr Braşov Director de proiect: Dr. ing. Sorin Claudian CHIRUPartener 1:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc Responsabil proiect: Dr. ing. Luiza MIKE Partener 2:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof Miercurea Ciuc Responsabil proiect: Dr. ing. Nandor GALFIPartener 3:Staţiunea de Cercetare Agricolă Suceava Responsabil proiect: Dr. ing. Dumitru BODEAPartener 4:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni Responsabil proiect: Dr. ing. Aurelia DIACONU

Obiectivul general al proiectului:

Dezvoltarea unor tehnologii de producere a cartofului, astfel încât să fie adaptatmodificărilor climatice şi cerinţelor economice, să asigure un randament superior îngestionarea resurselor de apă.

Este urmărită elaborarea şi stabilirea unor pachete tehnologice specifice cerinţelor depiaţă actuale, care să răspundă solicitării fermierilor şi care să asiguresustenabilitatea fermelor comerciale în contextul creşterii performanţelor de mediu.

Obiective specifice proiectului:1. obţinerea de soiuri noi de cartof pretabile schimbărilor climatice şi utilizării superioarea resurselor biologice şi tehnologice;2. asigurarea verigilor de sămânţă, nucleu şi stoc din soiurile noi pentru multiplicarearapidă şi propagarea la fermieri;3. metodologie de diferenţiere in vitro şi in vivo a noilor soiuri în funcţie de gestionarearesurselor de apă;4. tehnologie specifică de cultivare cu consum redus de apă a soiurilor noi;5. metodă de identificare, extracţie, purificare şi evaluare bioeconomică a principiilorbioactive din cartof;6. tehnologie specifică de cultivare a soiurilor noi cu conţinut ridicat de componentebioactive

A.1.1. Reţea de cercetare, studiu, documentare

A.1.2. Selecţia soiurilor pentru realizarea schemei hibridologice adecvată creşterii variabilităţii (CP+P1+P2+P3+P4)

Inventarierea combinaţiilor hibride şi a seminţelor /combinaţie, analiza caracterului comportamental al combinaţiilor

hibride (CP)

Faza 1 . Elaborarea metodei de cercetare

S-au stabilit metodele de cercetare şi s-a creat o bază de date privind comportamentul genetic al soiurilor şi combinaţiilor hibride.

De asemenea au fost selecţionate celor mai adecvate genotipuri existente în colecţia in vivo şi in vitro.

Faza 2. Cercetări aplicative

A.2.1. Realizarea de combinaţii hibride (CP)

A.2.2. Realizarea câmpurilor experimentale de populaţii an I şi II, a descendenţelor şi a culturilor comparative cu

genotipurile nou create (CP+P1+P2+P3+P4)

A.2.3. Introducerea genelor de rezistenţă de la genotipurile cu rezistenţă/toleranţă în noile creaţii (CP)

A.2.4. Analiza descendenţelor hibride privind comportamentul la boli şi dăunători şi a aspectului agronomic şi cultural

al tuberculilor (CP+P1+P2+P3+P4)

A.2.5. Analiza materialului clonal privind analiza la stresul termohidric (P4)

A.2.6. Elemente de tehnologie specifică liniilor de ameliorare de perspectivă (CP+P1+P2+P3+P4)

S-a elaborat și aplicat sistemul experimental optim în câmp și spațiu protejat (seră, solar). Câmpul experimental are o

structură complexă, cuprinzând populaţii I, populaţii II, populaţii II, descendenţe (D1 şi D2) şi linii de ameliorare.

S-au efectuat hibridări pentru obţinerea de genotipuri noi (peste 30 de combinații hibride), în seră.

S-a realizat un număr de 4201 genotipuri în populaţii an I, II şi descendenţe I și II, Linii de ameliorare în culturi

comparative.

Alegerea perechilor parentale în vederea introducerii genelor de rezistență/toleranță la stres termo-hidric

Au fost analizate Descendențele vegetative în vederea selecției

S-au efectuat recoltări în dinamică şi s-au obţinut rezultate la stresul termo-hidric

S-au elaborat elemente de tehnologie specifică liniilor de ameliorare

Faza 3. Cercetări aplicative

A.3.1. Analiza comportării combinaţiilor hibride (CP)A.3.2. Recoltarea materialului biologic aflat în diferite etape ale procesului de ameliorare (CP+P1+P2+P3+P4)A.3.3. Analiza aspectului agronomic şi a capacităţii de producţie a noilor genotipuri create (CP+P1+P2+P3+P4)A.3.4. Identificarea, extracţia, purificarea şi evaluarea bioeconomică a principiilor active din noile genotipuri obţinute (CP)

S-a obținut material biologic corespunzător diferitelor etape ale procesului de ameliorare

A fost analizat aspectul agronomic și capacitatea de producție, în timpul vegetației și la recoltarea finală

Au fost caracterizate și clasificate în funcţie de prezenţa principiilor bioactive soiuri și linii de ameliorare din proiect

Faza 4. Cercetări aplicative

A.4.1. Plantarea materialului biologic corespunzător diferitelor etape ale procesului de ameliorare, inclusiv în culturi comparative

(CP+P1+P2+P3+P4)

A.4.2. Realizarea de loturi demonstrative în câmp la fermieri (CP)

A.4.3. Selectarea celor mai valoroase genotipuri în funcţie de comportamentul în câmp la stres, boli şi dăunători

(CP+P1+P2+P3+P4)

A.4.4. Elemente de tehnologie specifică liniilor de ameliorare de perspectivă (CP+P1+P2+P3+P4)

S-au efectuat lucrările tehnice corespunzătoare plantării materialului biologic aflat în diferite etape ale procesului de

ameliorare

S-au efectuat lucrările tehnice corespunzătoare şi analiza comportamentului cultural al creaţiilor de ameliorare aferente

câmpului demonstrativ care s-a înființat la fermieri

S-au selectat genotipuri valoroase în funcţie de comportamentul în câmp la stres, boli şi dăunători

S-au obținut date experimentale de aplicat în vederea elaborării de tehnologii specifice

Faza 5. Cercetări aplicative

A.5.1. Recoltarea şi bonitarea materialului clonal privind capacitatea de producţie şi aspectul agronomic al tuberculilor

(CP+P1+P2+P3+P4)

A.5.2. Identificarea, extracţia, purificarea şi evaluarea bioeconomică a principiilor bioactive din noile soiuri (CP)

S-a recoltat și bonitat materialul clonal privind capacitatea de producţie şi aspectul agronomic al tuberculilor

S-a realizat selecția de material biologic valoros şi diversificat obţinut în diferite etape ale procesului de ameliorare (peste

250 genotipuri)

Au fost caracterizate și clasificate în funcție de prezența principiilor bioactive genotipuri din proiect

Faza 6. Cercetări demonstrative

A.6.1. Plantarea materialului biologic corespunzător diferitelor etape ale procesului de ameliorare, inclusiv culturi comparative

(CP+P1+P2+P3+P4)

A.6.2. Realizarea de loturi demonstrative în câmp la fermieri (CP)

A.6.3. Selectarea celor mai valoroase genotipuri în funcţie de comportamentul în câmp la stres, boli şi dăunători

(CP+P1+P2+P3+P4)

S-a plantat în cultură comparativă materialul biologic aflat în diferite etape ale procesului de ameliorare

S-au înființat loturi demonstrative la fermieri cu metodele şi variantele performante din cei 3 ani de experimentare și

soiuri/linii de ameliorare de perspectivă din proiect

S-a realizat o selecție riguroasă a materialului de ameliorare aflat în diferite etape ale procesului de ameliorare (peste 100

genotipuri)

Faza 7: Finalizarea şi diseminarea rezultatelor cercetării

A.7.1. Recoltarea şi bonitarea materialului clonal privind capacitatea de producţie şi aspectul agronomic al tuberculilor

(CP+P1+P2+P3+P4)

A.7.2. Selectarea genotipurilor (linii de ameliorare) pentru a fi transmise la ISTIS în vederea brevetării (CP)

A.7.3. Definitivarea pachetelor tehnologice specifice pentru liniile de ameliorare propuse la ISTIS pentru brevetare (CP)

A.7.4. Întocmirea documentaţiei pentru brevetarea a 2-3 linii (ISTIS) (CP)

A.7.5. Organizarea de întâlniri cu fermierii, work-shopuri, participare la conferinţe naţionale/internaţionale, etc. (CP)

A.7.6. Elaborarea şi difuzarea unui Broşuri de prezentare a noilor soiuri (CP)

A.7.7. Prezentarea pe site-ul institutului a rezultatelor obţinute (CP)

S-a recoltat și bonitat materialul clonal privind capacitatea de producţie şi aspectul agronomic al tuberculilor

S-a realizat o selecție riguroasă a genotipurilor pentru a fi transmise la ISTIS în vederea brevetării

S-au omologat două soiuri noi de cartof: CEZARINA și ERVANT

S-a întocmit documentația în vederea brevetării soiurilor

S-au realizat 2 pachete tehnologice specifice soiurilor noi de cartof Cezarina și Ervant

S-au organizat întâlniri și work-shopuri cu fermierii

S-au diseminat rezultatele prin participarea la conferințe cu lucrări științifice

S-a realizat o broșură de prezentare a noilor soiuri de cartof, în vederea difuzării

Rezultatele obținute se vor încărca și pe site-ul INCDCSZ Brașov, www.potato.ro, la rubrica dedicată proiectelor

În cadrul proiectului s-a desfășurat un amplu program de ameliorare care a vizat obținerea de noi soiuri de

cartof (2-3 soiuri) adaptate modificărilor climatice şi economice cu randament superior în gestionarea

resurselor de apă.

Astfel, în urma selecției au fost transmise spre omologare la ISTIS și înscriere în Catalogul oficial al plantelor

de cultură din România (anul 2018) un număr de două (2) linii de ameliorare cartof:

14 - 1574 / 4

15 – 1677 / 31

Liniile de ameliorare au fost testate în cadrul proiectului în câmpurile experimentale ale INCDCSZ

Brașov și ale partenerilor implicați (SCDC Târgu Secuiesc, SCDC Miercurea Ciuc, SCDA Suceava, CCDCPN

Dăbuleni). Totodată, cele două linii de ameliorare au fost testate în rețeaua de testare a ISTIS, respectiv în 8

centre de testare națională: Târgoviște, Tg. Secuiesc, Sibiu, Satu Mare, Rădăuți, Hărman, Luduș, Bacău.

Rezultatele obținute în rețeaua de cercetare a proiectului au dovedit faptul că cele două linii de ameliorare

cartof corespund atât din punct de vedere a capacitãții de producție, a rezistenței la boli și dãunãtori, a calitãții

și a pretabilitãții la prelucrarea industrială, cât și din punct de vedere a plasticității ecologice, date fiind

modificările climatice actuale.

Pentru linia de ameliorare 14 – 1574 / 4 s-a depus la ISTIS documentația aferentă validării propunerii de

denumire a soiului, denumire solicitată de INCDCSZ Brașov. Astfel, pentru denumirea de referință a

amelioratorului 14 – 1574 / 4 s-a propus denumirea de soi ERVANT, denumire care a fost acceptată de

către ISTIS.

Pentru linia de ameliorare 15 – 1677 / 31 s-a depus la ISTIS documentația aferentă validării propunerii

de denumire a soiului, denumire solicitată de INCDCSZ Brașov. Astfel, pentru denumirea de referință a

amelioratorului 15 – 1677 / 31 s-a propus denumirea de soi CEZARINA, denumire care a fost

acceptată de către ISTIS.

Cele două noi soiuri au fost înscrise în Catalogul oficial al plantelor de cultură din România al anului

2018. Descrierea celor 2 noi soiuri este detaliată în raportul tehnic.

Pentru confirmarea stabilității soiurilor și a rigurozității cu care s-a făcut în câmp selecția, în cadrul proiectului s-au făcut

și cercetări la nivel molecular, prin utilizarea de markeri genetici. Utilizarea de metode de analiză a ADN-ului, a permis obţinerea

unei „amprente genetice” caracteristice fiecărui genotip (Contract de cercetare: nr. 1079/11.06.2018, încheiat între Universitatea

de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, în calitate de Executant și Institutul Naţional de Cercetare pentru Cartof

şi Sfeclă de Zahăr, Braşov, în calitate de Beneficiar).

Soiul de cartof CEZARINA

Soiul de cartof ERVANT

1. Alegerea terenului cu pretabilitate pentru cultura cartofului

2. Asolament raţional de 4-5 ani, de preferat cu o leguminoasă în cadrul rotaţiei

3. Executarea corectă a arăturilor adânci

4. Pregătirea patului germinativ

5. Fertilizarea de bază

6. Plantarea

7. Întreţinerea

8. Controlul bolilor şi dăunătorilor

9. Distrugerea vrejilor

10. Recoltarea

11. Păstrarea şi depozitarea

Tehnologia specifică recomandată pentru soiurile CEZARINA și ERVANT

vizează:

Având în vedere că cele două linii de ameliorare selecționate în cadrul proiectului de cercetare au fost omologate ca noi

soiuri de cartof și înscrise în Catalogul oficial al plantelor de cultură anul 2018, s-a înaintat documentația aferentă obținerii celor

două brevete de invenție.

Pentru denumirea de soi CEZARINA, numărul de înregistrare a cererii de brevet este v 2018 012 din

20.04.2018. Denumirea acceptată în data de 20.07.2018 a fost publicată în Buletinul Oficial privind Protecția

Noilor Soiuri de Plante nr.3/2018, din data de 28.09.2018.

Pentru denumirea de soi ERVANT, numărul de înregistrare a cererii de brevet este v 2018 013 din

20.04.2018. Denumirea acceptată în data de 20.07.2018 a fost publicată în Buletinul Oficial privind Protecția

Noilor Soiuri de Plante nr.3/2018, din data de 28.09.2018.

În vederea promovării celor două noi soiuri de cartof, CEZARINA și ERVANT, s-a elaborat o broșură de prezentare,

care va fi difuzată potențialilor beneficiari ai rezultatelor, în cadrul manifestărilor științifice la care Institutul va fi

organizator sau participant, precum și în cadrul manifestărilor cu tematică expozițională.

La nivelul coordonatorului de proiect, INCDCSZ Brașov, și a tuturor partenerilor din

proiect (SCDC Târgu Secuiesc, SCDC Miercurea Ciuc, SCDA Suceava şi CCDCPN Dăbuleni) au

fost realizate integral activitățile din cele 7 Faze cuprinse în planul de realizare al proiectului.

Din analiza rezultatelor obţinute privind capacitatea de producţie, precocitatea de

tuberizare şi adaptabilitatea la condiţii biotice noile creaţii corespund obiectivului de ameliorare

propus.

Având în vedere că cele două linii de ameliorare selecționate în cadrul proiectului de

cercetare au fost omologate ca noi soiuri de cartof și înscrise în Catalogul oficial al plantelor de

cultură anul 2018 cu denumirea comercială de CEZARINA și ERVANT, s-a înaintat documentația

aferentă obținerii celor două brevete de invenție.

S-au elaborat şi stabilit 2 pachete tehnologice specifice cerinţelor de piaţă actuale pentru

soiurile CEZARINA și ERVANT.

Ca şi concluzie finală putem spune că lucrările de ameliorare au scos în evidenţă atât rolul

genotipului şi al condiţiilor ecologice, cât şi influenţa interacţiunii acestora în realizarea

producţiei de cartof.

CONCLUZII