condiționarea clasică

5
1 LESENCO ALEXANDRA GRUPA 1 ANUL 1 PPS CONDIȚIONAREA CLASICĂ Behaviorismul ca mișcare în psihologie, a apărut în anul 1913,când John Broadus Watson a puplicat articolul clasic Psihologia văzută de un behaviorist . John Watson propunea (spunea) că procesul de condiționare clasică (bazat pe observațiile lui Pavlov)era capabil să explice toate aspectele psihologiei umane. Totul,de la discurs la răspunsurile emoționale ,au fost pur și simplu modele de stimuli și răspuns.Watson a negat în totalitate existența minții sau a conștiinței. Watson credea că toate diferențele individuale în behaviorism au fost cauzate de diferitele experiențe de învățare.El spune cu mândrie Dă-mi o duzină de copii sănătoși,bine formați și propria mea lume specifică pentru a-i introduce și eu garantez să iau oricare din ei la întâmplare și să îl pregătesc pentru a deveni orice tip de specialist.Ar putea fii(as putea selecta) doctor,avocat,artist,comerciant șef și da, chiar și cerșetor și hoț,indiferent de talente,tastes,tendințe,abilități,vocații și rasa strămoșilor săi”(Watson.1924.p.104). Teoria condiționării clasice implică invățarea unui nou comportament prin intermediul procesului de asociere.În termeni simpli, doi stimuli sunt legați

Upload: alecsa-alecsandra

Post on 17-Dec-2015

6 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Condiționarea clasică

TRANSCRIPT

LESENCO ALEXANDRA GRUPA 1 ANUL 1 PPS Condiionarea clasicBehaviorismul ca micare n psihologie, a aprut n anul 1913,cnd John Broadus Watson a puplicat articolul clasic Psihologia vzut de un behaviorist .John Watson propunea (spunea) c procesul de condiionare clasic (bazat pe observaiile lui Pavlov)era capabil s explice toate aspectele psihologiei umane.Totul,de la discurs la rspunsurile emoionale ,au fost pur i simplu modele de stimuli i rspuns.Watson a negat n totalitate existena minii sau a contiinei.Watson credea c toate diferenele individuale n behaviorism au fost cauzate de diferitele experiene de nvare.El spune cu mndrieD-mi o duzin de copii sntoi,bine formai i propria mea lume specific pentru a-i introduce i eu garantez s iau oricare din ei la ntmplare i s l pregtesc pentru a deveni orice tip de specialist.Ar putea fii(as putea selecta) doctor,avocat,artist,comerciant ef i da, chiar i ceretor i ho,indiferent de talente,tastes,tendine,abiliti,vocaii i rasa strmoilor si(Watson.1924.p.104).Teoria condiionrii clasice implic invarea unui nou comportament prin intermediul procesului de asociere.n termeni simpli, doi stimuli sunt legai mpreun ,pentru a produce un nou rspuns nvaat, ntr-o persoan sau animal.Exist 3 stadii (etape)de condiionare clasic.n fiecare etap stimulul i rspunsul dau termeni tiinifici specialiEtapa1. naintea condiionrii :n aceast etap, stimulul necondiionat (UCS) produce un rspuns necondiionat(UCR) ntr-un organism.n termenii de baz aceasta nseamn c ,un stimul n mediul nconjurtor a produs un comportament/rspuns ,care este dezvat(de exemple necondiionat) i prin urmare, este un rspuns natural care nu a fost nvat(predat).n acest sens,nici un comportament nou nu a fost nvat nc.De exemplu,un virus stomacal(UCS) ar produce o reacie de grea(UCR).Intr-un alt exemplu,un parfum (UCS) ar putea crea un rspuns de fericire ori de dorin(UCR).Aceast etap implic de asemenea un alt stimul care nu are nici un efect asupra unei persoane i este numit stimul neutru(NS).NS(stimulul neutru) ar putea fi o persoan,un obiect,un loc etc.In condiionarea clasic,stimulul neutru nu produce un rspuns pn cnd nu este comparat(asociat) cu stimulul necondiionat.Etapa a doua n timpul condiionrii:Pe parcursul acestei etape ,un stimul care nu produce nici un rspuns(de exemplu neutru) este asociat cu stimulul neconditionat ,timp n care devine acum cunoscut ca stimul condiionat(CS).De exemplu,un virus stomacal(UCS) poate fi asociat cu consumul unui anumit aliment cum ar fi ciocolata, (CS),De asemenea parfumul( UCS) poate fi asociat cu o persoan specific.Adesea n timpul acestei etape, the UCS(stimulul necondiionat) trebuie s fie asociat cu CS (stimulul condiionat) pe un numr de ocazii ,sau studii,pentru a nva s aibe loc.Cu toate acestea,un traseu de nvare se poate ntmpla pe anumite ocazii,cand nu este necesar pentru o asociere sa fie consolidat in timp(cun ar fi starea de ru dupa o intoxicaie alimentar ,sau prea mult alcool but).

Etapa a treia Dup condiionareAcum stimulul condiionat(CS) este asocit cu stimulul necondiionat (UCS) pentru a crea un nou rspuns condiionat (CR).De exemplu o persoana (CS) care a fost asociat cu un parfum dragu (UCS) este acum considerat atractiv.De asemenea ciocolata ,(CS) care a fost mncat nainte de o persoana bolnav de un virus(UCS )produce acum rspunsul de grea.(CR)

Experimentul Micul AlbertIvan Pavlov a artat c condiionarea clasic se aplic animalelor.Se aplic de asemenea i oamenilor?Intr-un renumit (desi un punct de vedere dubios) experiment Watson si Ravner (1920) au artat c se poate.Micul Alberta fost un copil de 9 luni caruia i-au fost testate reaciile la diveri stimuli.I s-au artat un oarece alb,un iepure,o maimu i diferite mti.Albert descris ca un tot unitar solid (greoi) i fr emoii, nu a manifestat nici o fric/team fa de nici unul dintre aceti stimuli.Cu toate acestea,ceea ce l-a facut s l sperie i s i fie fric ,era dac un ciocan se lovea de o bar de oel n spatele capului su.Zgomotul brusc ,puternic, putea cauza Micului Albert izbucnirea n lacrimi.Cand Micul Albert avea peste 11 luni ,obolanul alb i-a fost iar artat (prezentat) i cteva secunde mai trziu ciocanul a fost lovit de bara de oel.Asta s-a petrecut de 7 ori timp in urmtoarele 7 sptmni i de fiecare dat Micul Albert izbucnea n lacrimi.De acum Micul Alberttrebuia doar s vad obolanul i imediat arata fiecare semn de fric.Ar fi plns(fie ca era sau nu ciocanul lovit de bara de oel) i ar fi nceput s se trasc departe.Watson i Rayner c,condiionarea clasic ar putea fi folosit pentru a crea o fobie.Fobia este o team iraional,adic o team care este n afara pericolului.n urmtoarele sptmni i luni Micul Albert a fost observat i 10 zile dup condiionare teama lui de obolan a fost mult mai puin marcat(evident)Aceast moarte dintr-un rspuns nvat se numete extincie.Cu toate acestea,chiar i dup o lun ntreag era inc evident.

1