Concursul Republican al lucrărilor de cercetare a elevilor “Spre viitor”

Tema: Poluarea. Efectul de seră

Autor: Chicu Irina,elevă a cl. a IX-a “B”

Chişinău – 2010Cuprins

Introducere…......................................................................................................pag3

I.Forme Principale de poluare.......................................................................pag5

II.Poluarea Republicii Moldova ...................................................................pag8 2.1. Aerul respirat de noi. Efectul de seră................................................ pag9

III. Ocrotire naturii pe plan internaţional.............................................. pag10

Anexe...........................................................................................pag14

Bibliografie selectivă...................................................................pag16

2

IntroducereA polua inseamna conform DEX-ului – a face ca aerul, apa, mediul de viata sa devina nocive din cauza materiilor chimice reziduale, a deseurilor industriale, a gazelor de esapament etc.Din cauza poluării mediului, a scăzut durata de viaţă a oamenilor. Totodată, mai mult de 10 milioane de oameni trăiesc în condiţii greu de imaginat. Mulţi s-au îmbolnăvit de cancer sau au dat naştere la copii cu malformaţii şi retard mintal.

Topul celor mai poluate locuri din lume

• Pe primul loc se situează oraşul Cernobâl, din Ucraina. În urma celui mai mare dezastru nuclear petrecut acum 21 de ani, când a explodat reactorul centralei nucleare de la Cernobâl, au avut de suferit aproape 5 milioane şi jumătate de persoane. Locul a fost poluat cu 50 de tone de compuşi şi elemente radioactive eliberate, cei mai periculoşi fiind uraniul, plutoniul, iodul şi strontiul. Nivelul de radiaţii a

3

fost de o sută de ori mai mare decât cel generat de bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki.

• Pe locul 2, este tot un oraş din fosta URSS – Dzerzhinsk din Rusia. Acesta era cunoscut drept unul dintre principalele centre din ţară, unde se fabricau arme chimice (în special gaz sarin) până la sfârşitul Războiului Rece. Aici au fost aruncate sute de mii de tone de deşeuri chimice. Au fost afectate în jur de 300 de mii de persoane, astfel că durata medie de viaţă în Dzerzhinsk este de 42 de ani la bărbaţi şi 47 la femei.

• Pe locul 3, s-a situate oraşul Haina din Republica Dominicană. Zona este puternic poluată cu plumb de la o fabrică de reciclare a bateriilor de maşină. Deşi fabrica s-a mutat într-o altă zonă, Haina a rămas poluată. Au fost afectate 85 de mii de persoane, în special copii.

• Pe locul 4 este oraşul Kabwe din Zambia. Acesta este poluat cu plumb şi cadmiu, din cauza industriei miniere. În zonă nu mai este nicio mină deschisă, însă jumătate de oraş a rămas poluat. Metalele au rămas în apă şi în sol şi din această cauză au fost afectate în jur de 250 de mii de persoane.

• Pe locul 5, La Oroya, Peru. Oraşul a distrus din punct de vedere ecologic cu plumb, cupru, zinc şi sulf, din minerit. Au fost afectaţi în special copiii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 10 ani.

• În cea de-a doua jumătate a clasamentului, conduce oraşul Linfen, din China. Este vorba de inima industriei carbonifere, acest oraş oferind două treimi din energia necesară Chinei. Localnicii se plâng că sunt seri în care nu mai pot respira din cauza prafului de cărbune din atmosferă.

• Pe locul 7, Mailuu-Suu, Kirghistan, cu o radioactivitate crescută, din cauza fostelor mine de extracţie a uraniului, pe 8 şi pe 10, două oraşe din Rusia, Norilsk şi Rudnaya Pristan, în care nu se mai poate respira din cauza combinatelor siderurgice şi a minelor din zonă; pe 9, se situează Ranipet, din India, unde deşeurile din industria pielăriei au contaminat apa din sol.

4

Forme principale de poluare• Poluarea aerului – se refera la introducerea substantelor chimice si

particulelor in atmosfera. Substantele uzuale variaza de la monoxid de carbon pana la oxizi de nitrogen si sunt produse in urma proceselor industriale si a consumului de carburant de catre automobile.

• Poluarea apei – se refera la deversarea in apele curgatoare sau balti de substante contaminante, cel mai adesea rezultate in urma unor procese industriale.

• Poluarea solului – principalele substante care polueaza solul sunt hidrocarburile, metalele grele, ierbicide, pesticide.

• Contaminarea radioactiva – rezultata in urma testelor nucleare, accidentelor nucleare sau pur si simplu rezultata in urma exploatarii centralelor nucleare. Este cea mai “moderna” forma de poluare, aparuta in secolul XX.

• Poluarea fonica – apare indeosebi in zonele urbane aglomerate sau in aproprierea aeroporturilor, soselelor si zonelor industriale

• Poluarea cu lumina – apare tot in zonele urbane aglomerate • Poluarea vizuala – este o forma mai putin nociva, dar care are un impact

vizual semnificativ. In aceasta categorie intra banerele outdoor, panourile publicitare, cablurile aeriene etc

5

• Poluarea termala – este schimbarea temperaturii apelor ca urmare a influentei umane precum folosirea apelor pentru racirea instalatiilor industriale.

Anual, intre septembrie si noiembrie, stratul de ozon din stratosfera, deasupra Antarticii se subtiaza dramatic. Agentii poluanti, in special chimicalele numite clorofluoro-carboni (CFC) distrug ozonul, la aparitia Soarelui in urma iernilor polare intunecate si lungi. In ozon s-a produs o gaura de dimensiunea Statelor

Unite si ad`nca precum Everestul.

PLOAIA ACIDĂ• Ploaia acidă este o formă de poluare atât a aerului cât şi a apei în care

acizii din aer, produşi de uzine de producere a energiei electrice şi alte surse, cad pe Pământ în diferite regiuni. Acţiunea corosivă a ploii acide provoacă pagube incomensurabile mediului inconjurător. Problema începe cu producerea dioxidului de sulf şi a oxizilor de azot produşi prin arderea combustibilului fosil (cărbune, gaz natural şi petrol). Dioxidul de sulf şi oxizii de azot reacţionează cu apa, şi alte substanţe chimice din aer, pentru a forma acidul sulfuric, acidul azotat şi alţi poluanţi. Aceşti acizi poluanţi ajung până în atmosferă, unde călătoresc sute de kilometri, şi, în cele din urmă, se întorc pe pământ sub formă de ploaie, zăpadă sau ceaţă.

EFECTE ALE PLOII ACIDE• Prin îndepărtarea substanţelor

nutritive din sol, ploaia acidă încetineşte creşterea plantelor, dar mai ales a copacilor. De asemenea, atacă copacii intr-un mod mai aparte prin producerea unor găuri în depozitele de amidon ale frunzelor, rezultând pete moarte, maronii. Dacă se formează mai multe astfel de pete, un copac îşi pierde abilitatea de a produce hrană prin fotosinteză. De asemenea, organismele pot infecta copacul prin frunzele rănite. Odată slăbiţi, copacii sunt mai vulnerabili la alţi posibili factori cum sunt infestarea cu insecte, temperaturi scăzute sau secetă.

6

POLUAREA APEI CU PETROL• Poluarea apei cu reziduuri

petroliere reprezinta o problema deosebit de importanta si greu de prevenit si remediat . Afecteaza atat apele de suprafata , cat si pe cele subterane . In prezent , acest gen de poluare a devenit ubicvitar , iar consecintele ei asupra

proprietatilor organoleptice ale apei , faunei si florei acvatice sunt deosebit de nocive si durabile .

• Reziduurile de petrol ajung in bazinele naturale de apa prin deversarea de ape reziduale rezultate de la rafinarii , uzini de cracare si alte instalatii de prelucrare a titeilui . Aceste reziduuri conduc la cresterea temperaturii si turbiditatii , la formarea unei pelicule de petrol la suprafata apei sau a unor emulsii ( apa- petrol sau petrol-apa ) si la schimbarea compozitiei apei , prin dizolvarea in aceasta a substantelor petroliere solubile , toxice in anumite concentratii , pentru organismele acvatice , om si animale .

• Indicatorii de poluare cu reziduuri petroliere sunt substantele extractibile, ca indicatori chimic global, ce evidentiaza totalitatea reziduurilor si germenii petrol oxidanti , ca indicator bacteriologic care, folosind pentru dezvoltarea lor substantele petroliere , se inmultesc cu atat mai puternic, cu cat acest substrat este in cantitate mai mare. Germenii petrol-oxidanti sunt in acelasi timp si indicatori de autopurificare de reziduuri petroliere .

• Concentratiile admise in apele de suprafata sunt de 0,1 mg /dm3 .

Alte SURSE DE POLUARE A APEI• Pentru sursele de apă potabilă de suprafaţă este caracteristică o poluare

microbiologică intensivă, ce dictează necesitatea organizării şi efectuării unor măsuri complexe de asanarea a lor. După indicii hidrochimici corespund claselor II şi III de calitate (curată-moderat-poluată).

7

• Poluarea pamantului este cauzata de deseurile menajere stocate in pamant, deseurile rezultate in urma proceselor industriale de productie, despadurire, operatiunile de minerit si mecanizarea excesiva.

• Poluarea aerului are un impact negativ asupra sanatatii organismului,  cu simptome minore gen tuse, lacrimarea ochilor ajungand la probleme de respiratie si chiar moarte. In plus smog-ul reduce vizibilitatea, iar emisiile de chimicale in aer pot provoca ploi acide care distrug vegetatia, fauna si pot otravi sursele de apa potabila.

• Efectele poluarii apelor depind de substantele chimice deversate sau de micro orgnismele din apa, dar de obicei au ca finalitate distrugerea ecosistemelor zonale, moartea pasarilor si pestilor. In cazurile grave oamenii sunt afectati, daca consuma fara cunostinta de cauza apa din surse poluate sau daca mananca pesti proveniti din zone contaminate. In plus scaldatul in apele contaminate poate provoca boli ale epidermei.

• Poluarea pamantului nu afecteaza direct sanatatea organismului, dar prin consumul de legume si fructe cultivate in zone poluate ne putem imbolnavi, gravitatea depinzand de concentratia si tipul poluantului, asa cum se regaseste in plante. 

8

SURSE DE POLUARE

INDUSTRIAL:-FABRICI

UZINE , COMBINATEMIJLOACE DE TRANSPORT RESTURILE MENAJERE

AGRICULTURA:-INSECTICIDE- PESTICIDE

Poluarea Republicii MoldovaStarea si calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova este determinata de trei surse principale de poluare: •  Sursele fixe de poluare care includ CET-urile, cazangeriile si întreprinderile industriale; •  Sursele mobile de poluare care includ transporturile si tehnica agricola care functioneaza pe combustibil fosil;•  Transferul transfrontier de noxe. La momentul actual aerul atmosferic în Republica Moldova este poluat de catre 2289 surse fixe de poluare - dintre care 3 centrale termoelectrice, 40 cazangerii raionale, 28 cazangerii internationale, peste 1645 cazangerii cu productie mica si medie, 529 statii de alimentare cu produse petroliere si gaze, 24 baze pentru depozitarea si pastrarea produselor petroliere si 352576 unitati de transport auto participante la trafic. Lacul din centrul Chisinaului a suferit o poluare organica Temperaturile inalte, presiunea atmosferica scazuta au redus la minimum oxigenul din apa, ceea ce a condus la asfixierea tuturor vietatilor acvatice. Astfel, aceasta zona verde si infloritoare, chemata sa fie un loc de reconfortare pentru cetatenii orasului, s-a transformat intr-un perimetru mort.

• Emisiile toxice care provin de la automobile, constituie cca 90-95% din volumul total al substanţelor poluante ce se degajă în atmosfera urbană. Practic tot ce se elimină prin ţeava de eşapament este dăunător pentru mediu şi sănătate: monoxidul de carbon, funinginea, aldehida formică, benzapirena, oxizii de sulf şi azot, ozonul etc. Aldehida formică a fost depistată chiar şi în aerul din inima parcului ,,Valea Morilor ".

Se incearca azi tot mai vehement sa se impiedice imprastierea in atmosfera a gazelor si scrumului industrial, sa se largeasca rezerva plantatiilor de arbori, de paduri, gradini, plantele avand un rol foarte important in curatarea aerului.

9

Aerul respirat de noi. Efectul de seră.

În literatură este folosit un exemplu concludent de Dj. Goldsmit în care se denotă că omul consumă în mediu într-o zi 1 kg de alimente, 1,5 kg apă, prin plămîni trece o cantitate de 12 kg de aer. Astfel, omul poate vieţui pînă la cinci săptămîni fără hrană, cinci zile fără apă şi numai cinci minute fără aer. Este important să cunoastem ce aer respirăm şi ce putem face pentru îmbunătăţi calitatea acestuia.

Poluarea bazinului atmosferic influenţează negativ asupra sănătăţii omului şi al mediului înconjurător, impunîndu-se astfel problema purificării aerului atmosferic.

În Republica Moldova poluarea bazinului atmosferic este cauzată cît de gazele de eşapament ale transportului auto, atît şi de emisiile întreprinderilor din sistemul termoelectroenergetic. În ultimii 15 ani numărul unităţilor transportului auto a crescut de 2–2,5 ori, în consecinţă cantitatea degajărilor nocive s-a majorat de la 110 000 tone în a.1990 pînă la 160 000 tone în a.2004. Gazele de eşapament ale autovehiculelor conţin circa 280 de componenţi nocivi (oxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot, suspensii solide, metale grele, poluanţi organici persistenţi), care rezultă din arderea incompletă a combustibilului. Pericolul gazelor de eşapament pentru populaţie constă în acumularea poluanţilor în straturile de jos a atmosferei şi care se dispersează de vînt mai slab în comparaţie cu emisiile industriale.

Magistralele auto de asemenea reprezintă o sursă de poluare a aerului. Prin circulaţia autovehiculelor se produce o uzură a şoselei şi a anvelopelor. Produsul uzurii se amestecă cu particulele in suspensie ale gazelor de combustie şi ca urmare, contribuie la formarea pulberilor, care sunt uşor deplasate de curenţii de aer la distanţe de sute de kilometri.

Locuitorii Republicii noastre pot fi familiarizaţi cu informaţie amplă privind situaţia ecologică în ţară şi în diferite sectoare ale capitalei, accesînd saite-ul www.meteo.md, unde sunt prezentate - buletinul zilnic de poluare, harta poluării aerului, harta zonelor ecologic nefavorabile ale capitalei. Hărţi ecologice ale mun. Chişinău.

Nivelul de poluare a aeruluiconform indicelui

Poluarea aerului atmosphericîn mun. Chişinău de

Emisiile substanţelor nocive de la

10

complexal poluării aerului (IPA-5)

la sursele staţionare şi mobile

sursele staţionare în sectoa-

rele mun. Chişinău

La momentul actual aerul atmosferic în Republica Moldova este poluat de catre 2289 surse fixe de poluare - dintre care 3 centrale termoelectrice, 40 cazangerii raionale, 28 cazangerii internationale, peste 1645 cazangerii cu productie mica si medie, 529 statii de alimentare cu produse petroliere si gaze, 24 baze pentru depozitarea si pastrarea produselor petroliere si 352576 unitati de transport auto participante la trafic.Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creştere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic.Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100.În experimentul pe care l-am efectuat, am studiat influenţa bioxidului de carbon, în cantităţi ce depăşesc norma, asupra temperaturii aerului din mediu. Am ajuns la concluzia că odată cu creşterea cantităţii de CO2, temperatura aerului creşte şi ea, obţinându-se efectul de seră.

OCROTIREA NATURII PE PLAN INTERNAŢIONAL

Initiativa de ocrotire a naturii a pornit de la necesitatea de a salva unele specii de plante si animale rare sau pe cale de disparitie, idee ce s-a extins asupra unor zone de inportanta nationala, regionala sau mondiala, declarate rezervatii sau parcuri naturale.Primele parcuri iau nastere din initiative particulare in Germania (1803), SUA (1832), Franta (1853), SUA –Yellowstone (1872).

Ocrotirea naturii in America de NordIdeea crearii de rezervatii de mari dimensiuni s-a nascut in SUA (1864) din initiativa lui John Muir. El convinge oficialitatile sa cedeze statului California valea raului Yosemite si Mariposa Grave pentru a se infinta aici o rezervatie naturala pentru protectia rectului tertiar Sequoiadendron giganteum. In 1927, presedintele SUA Th. Roosevelt semneaza prima lege de infintare a unui parc national.In prezent exista 33 de parcuri nationale cu o suprafata totala de 5 mil ha, 82 refugii naturale, 42 de monumente ale naturii, adica, in total, 272 obiective ocrotite, printre care Parcul National Yellowstone,

Marele Canion (Arizona, pe cca. 300.000 ha), Everglades (Florida, ce adaposteste flora si fauna tropicale) . In Canada se afla unele din cele mai mari parcuri naturale: Banff (peste 1 milion ha), Wood Buffalo (4,4 mil ha), Prince

11

Albert, etc. Aceste rezervatii adapostesc paduri de tip boreal cu bizoni, elani, castori, cocori,etc.

Ocrotirea naturii in America de SudOcrotirea naturii incepe in America de sud in 1872, dar abia in 1940 devine o preocupare de stat. In Argentina, in 1934 se infinteaza parcul national Nahuel Huapi, de 785.000 ha. In prezent exista 11 parcuri nationale. Unul dintre cele mai valoroase este parcul national din arhipelagul Galapagos (750.000 ha), ocrotit din 1935. Azi functioneaza aici Fundatia Internationala C. Darwin. In 1979 acest teritoriu este declarat patrimoniu al umanitatii, unde sunt ocrotite broste testoase gigantice, iguane.

Ocrotirea naturii in AsiaPoate ca in nici o parte a lumii explozia demografica nu a avut un impact atat de puternic fata de natura ca in Asia. In China exista o mare varietate de tipuri climatice, de relief si pedologice, ecosisteme dintre cele mai interesante. Precum si specii vegetale si animale unice in lume. India poseda cea mai veche rezervatie din Asia (parcul Assan), infintat in 1908.

Ocrotirea naturii in Africa

12

Africa este unul din continentele in care factorul antropic a contribuit in mod profund la modificarea si deteriorarea mediului inconjurator. Marturie in acest sens o constituie pustiul Sahara, vasta intindere de nisip de 7000 km2. O activitate salutara in domeniul protectiei mediului ade butat in 1963 cand se semneaza Charta Africana pentru Conservarea naturii.

Ocrotirea naturii in AustraliaPeste 13.000 specii vegetale se gasesc numai aici, formand paduri tropicale si subtropicale, savane, stepe; aici exista singurul biotop din lume unde exista canguri, ornitorinci, echidne, koala, caini dingo, etc. cel mai important este Kosciusko State Parc, de 600.000ha.

Ocrotirea naturii in Europa. Pe acest continent, unde se apreciaza ca Homo sapiens ar fi aparut acum cca.

35.000 ani , cand padurile se intindeau neintrerupt de la Gibraltar pana in N Scandinaviei, actvitatea umana incepe sa a fecteze echilibrul ecologic inca de acum 2000 ani, problemele acutizandu-se in ultimii 200 de ani, prin defrisari, industrializare, urbanizare, explozia demografica, etc.

Numai in Franta, exista arii protejate de 1,5 mil ha, adica 3% din suprafata totala a tarii (ex.: Parcul Fontainbleu, Camargue, etc)In Italia exista 6 parcuri naturale, unul dintre

ele, Gran Paradiso infintat pe un fost teren regal de vanatoare aici sunt protejate ecosisteme de foioase si conifere, pasuni, flora si fauna alpina (capra ibex, caprioara, ursul brun,etc).In Grecia au fost create 2 parcuri naturale: Pind (45.000 ha) si Prespa (20.000 ha) si 17 rezervatii printre care si Muntele Parnas.Germania imparte cu Belgia si Luxemburg asigurarea protectiei unor ecosisteme ce depasesc granitele tarilor respective. Alte pacuri bilaterale se afla intre Polonia, Cehia si Slovacia, ca si intre Polonia si Bielorusia, aceasta din urma adapostind in rezervatia de la Bialowieza cel mai mare efectiv de zimbri

13

din Europa.In Scandinavia, ca si in Marea Britanie exista pe langa rezervatii si parcuri naturale aflate in administrarea statului si arii controlate de organizatii nonguvernamentale sau rezervatii particulare.

Soluţii pentru Moldova• Ridicarea gradului de valorificare a deşeurilor va contribui la diminuarea

presiunii asupra mediului, la economisirea resurselor naturale, dar şi la utilizarea raţională a mijloacelor financiare.

• Este necesar de a selecta terenuri părăsite, cum ar fi carierele de lut, piatră, nisip; proiectarea şi amenajarea în conformitate cu cerinţele sanitare şi ecologice a unor rampe pentru recepţionarea, depozitarea, sortarea şi reutilizarea deşeurilor de construcţie. Aici aşi dori să menţionez că acesta este obiectivul unui proiect ce urmează a fi implementat. Numai printr-o simplă sortare, deşeurile ar putea fi utilizate la construcţia drumurilor, trotuarelor, gardurilor şi chiar a unor pereţi, precum şi la consolidarea malurilor de rîuri, rîpi, mai ales în localităţile rurale. Iar după măcinare, se poate produce un material preţios de tipul fortan.

• Trebuie să insuflăm oamenilor să producă cît mai puţine deşeuri, să evite rampele neautorizate, etc.

• Trebuie redus numarul vehiculelor vechi si puternic poluante

14

• Trebuie oprita, si supravegheata mai atent eliminarea deseurilor casnice, industriale, si de oricare alte tipuri.

Anexe

15

Poluarea aerului atmosferic în mun. Chişinău de la sursele staţionare şi mobile

16

Emisiile de la sursele staţionare, t/a

- 1500 – 2000 - 200 – 600

- < 200

- Magistralele auto cu grad înalt de poluare a aerului (Calea Basarabiei, Petricani, Munceşti, Izmail, Uzinelor, Armeneasca şi etc.)

- Intersectii auto cu nivelul înalt de poluare

Emisiile substanţelor nocive de la sursele staţionare în sectoarele mun. Chişinău

Bibliografie selectivă1. Starea mediului in Republica Moldova. Raport popular (2004)2. Dițoiu Valeria, Holban Nina– Modificări antropice ale mediului (2005)3. Revista moldoveneasca de drept internaţional şi relaţii internaţionale, Nr. 1, 20104. Interviu cu Vladimir GARABA, vicepreşedinte al Mişcării Ecologiste din Moldova, martie 28 2005

17

În total emisiile substanţelor nocive pe a. 2005, t/a

- 2730,017 т/a - - 886,268 т/a

- 664,054 т/a - 433,331 т/a - 344,638 т/a

5.http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare6. www.google.com

18