conceperea şi elaborarea lucrărilor sţiintifice editarea...

© Conf. Dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti, 2012

1

Conceperea şi elaborarea lucrărilor sţiintificeEditarea formulelor matematice si a structurilor chimice

Teorema lui Green si aria unui poligon oarecareTehnologii e-Learning si software educational

“Ideile noastre, după ce le naştem, mai aşteaptă să şi murim pentru ele” Lucian Blaga "Write with precision, clarity and economy. Every sentence should convey the exact truth assimply as possible." Instructions to Authors, Ecology 1964("Scrie cu precizie, claritate şi economiei. Fiecare propoziţie trebuie să transmită exact adevărulcel mai simplu cu putinţă".) "Bad scientific writing involves more than stylistic inelegance: it is often the outward andvisible form of an inward confusion of thought. The scientific literature at its present standarddistorts rather than forms the graduate student's view of scientific knowledge and thought, andcorrupts his ability to write, to read, and to think. Strong educational measures are needed toeffect reform. I advocate a course on scientific writing as an essential feature in every scientist'straining. Such a course delves deep into the philosophy and method of science if it deals withlogic, precision, and clarity; on how these qualities can be achieved in writing; and on how suchachievement strengthens the corresponding faculties in thinking" F. Peter Woodford, New York:Rockefeller University Press, 1968 [12].

1. Concepte privind lucrarile stiintifice: limbajele cunoasterii, principiile gandiriistiintifice, tipuri de lucrari stiintifice, metodologia redactarii lucrarilor stiintifice

2. Instrumente software pentru editare (ISIS Draw, Symyx Draw, JSDraw): strucurichimice (formule, molecule si reactii chimice), exemple si aplicatii

3. Aria unui pologon oarecare si teorema lui Green: demonstratie si aplicatii4. Tehnologii e-Learning si software educational: utilizare in invatamant si

cercetare

Metodologia conceperii, elaborării şiredactării lucrărilor ştiinţifice

Preliminarii

Ştiinţele au apărut în diverse etape specifice dedezvoltare a societăţii umane şi s-au dezvoltatca urmare a acumularii de cunoştinţe desprerealitatea înconjuratoare şi despre o realitatevirtuală. Fiecare ştiinţă reprezintă un continuuproces al cunoaşterii ce utilizează metode şitehnici de observare şi experimente, metodologiişi tehnologii într-o continuă perfecţionare,metode proprii de cercetare, informaţii propriidespre obiectele investigate, un limbaj ştiinţific


2

propriu. Prin apariţia calculatorului şi a noilor tehnologii de prelucrare a informaţiilor şicunoştinţelor, ştiintele au realizat salturi mari în acumularea de noi cunoştinţe şi noidescoperiri. Prin urmare, ştiinţa este un generator de cunoştinţe obţinute prin activitateaoamenilor de ştiinţă ce adaugă de fiecare dată la fondul comun al ştiinţei, cunoştinţe noi,descoperiri noi, revizuiri ale unor cunoştinţe vechi, realizând astfel o dezvoltarepermanentă a ştiinţei.

Cunoaşterea este dependentă de procesul de învăţare. Dezvoltarea societăţii omeneşti serealizează prin cunoaştere şi învăţare. [Vlada, CNIV 2005, ICVL 2006]

Factorul limitativ în dezvoltare va fi legat din ce în ce mai mult de cunoaştere şi învăţare,de capacitatea omului de asimilare şi dezvoltare a noilor tehnologii, de utilizare a acestoraîn noi domenii de activitate, pentru noi produse şi servicii. Pentru a înţelege înprofunzime conceptul de societate bazată pe cunoaştere (knowledge society) se poateafirma că evoluţia în epoca actuala este în bună măsură condiţionată de ştiinţă, deoareceea stă la baza progresului tehnologic, iar importanţa ştiinţei devine covârşitoare într-osocietate bazată pe cunoaştere. Vom atrage atenţia asupra faptului că tehnologiilesocietăţii informaţionale au un profund impact asupra dezvoltării ştiinţifice şi tehnologiceîn general. Aceste tehnologii permit modelarea şi simularea unor fenomene complexe,precum şi prelucrarea avansată a datelor experimentale ceea ce poate contribui esenţial laînţelegerea şi utilizarea unor fenomene, la progresul ştiinţei şi tehnologiei.

Limbajele cunoaşterii, metode şi mijloace cognitive

Larga răspândire a utilizăriii tehnologiilor informatice şi rezultatele rezolvăriiproblemelor în cele mai diverse domenii de activitate ale omului, demonstreazăcapacitatea omului de modelare, reprezentare şi rezolvare a unor clase diverse deprobleme. Acest lucru a fost posibil prin reconsiderarea şi utilizarea conceptului delimbaj nu numai pentru comunicare, ci mai ales pentru cunoaştere (acelaşi lucru s-aîntâmplat şi cu conceptul de algoritm utilizat de Informatică în programareacalculatoarelor; evoluţia dinamică a noţiunii de algoritm a determinat apariţia gândiriialgoritmice în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului; mai mult, limbajele deprogramare moderne oferă o gândire obiectuală în rezolvarea problemelor).Complexitatea şi multitudinea de limbaje arată de fapt că aceste eforturi, experimente şicercetări sunt realizate în scopul procesării informaţiilor şi cunoştinţelor. Calculatorul şitehnologiile informatice demonstrează rolul primordial al limbajelor în procesulcunoaşterii.

Astăzi, limbajele (limbajele naturale, limbajele ştiinţifice/tehnice/economice şilimbajele artificiale din domeniul calculatoarelor) sunt utilizate nu numai pentrucomunicare, ci mai ales pentru exprimarea de idei, pentru a reprezenta cunoştinţe, pentrua explora şi prelucra cunoştinţele reprezentate şi gestionate. Limitele limbajelor privindmodul de reprezentare a cunoştinţelor, comunicarea şi explorarea cunoştinţelor,prelucrarea şi gestionarea cunoştinţelor sunt condiţionate de caracteristicile fiecăruilimbaj: alfabet, sintaxă, semantică, construcţii lexicale, concepte şi termeni, structuri etc.În actul de procesare un limbaj foloseşte termenul de “entitate” prin intermediul căruiase realizează procesarea şi cunoaştere.


3

Definiţie. Un limbaj de cunoaştere este sistemul virtual/logicL = ( V, Sin, Sem, O, C, T, Tc) , unde

V = vocabular/alfabet, Sin = sintaxa (reguli), Sem = semantica (reguli), O = obiecte, C= concepte / termeni, T = teorii / metode / tehnici de rezolvare, Tc = tezaurul cunoaşterii(baza de cunoştinţe).

Paradigme ale limbajelor

Om Calculator :

Limbaje naturale (entitate=cuvânt; descrie stãri/actiuni/imagini)

Limbaje Limbaje stiintifice(mat./fiz./ch./inf./soc./ec.)

Limbaje ale cunoasterii

(entitate=cunostintã) Limbaje de progr. clasicã (entitate=locatie de memorie)

Limbaje ptr. baze de date (entitate= înregistrare)

Limbaje Limbaje ptr. graficãartificiale (entitate=obiect grafic)

(sisteme de calcul) Limbaje ptr. modelare/simulare (entitate=eveniment)

Limbaje ptr. sisteme de operare(entitate=proces)

Limbaje ptr. Inteligenta artificialã(entitate=cunostintã)

Reprezentare ( receptie )Limbaj artificial

(sistem cibernetic) Procesare ( transformare )

Interpretare (emitere)

Limbajele cunoaşterii sunt: Limbajele naturale (utilizate de popoare; limbile popoarelor) – entitate=cuvânt ;

construcţiile lexicale descriu stări, imagini, acţiuni etc.;


4

Limbajele ştiinţifice/tehnice/economice ... (utilizate în domeniile ştiinţelor)-entitate=cunoştinţă; studiul obiectelor şi a relaţiilor dintre obiecte în domeniilematematică, fizică, chimie, informatică, biologie, economie, etc. ; Limbajele artificiale (utilizate în domeniul calculatoarelor) formate din:

Limbaje de programare procedurală – entitate=locaţie de memorie Limbaje de programare fucţională – entitate=element de listă Limbaje de programare logică – entitate=obiect / clauză Limbaje de programare obiectuala – entitate=obiect Limbaje de programare Web – entitate=elemente multimedia Limbaje pentru baze de date – entitate=înregistrare Limbaje pentru grafica pe calculator – entitate=obiect grafic Limbaje pentru modelare-simulare – entitate=eveniment Limbaje pentru sisteme de operare – entitate=proces Limbaje pentru Inteligenţa Artificială – entitate=cunoştinţă

- Limbajele sunt instrumente/unelte ale gândirii (M. Vlada, CNIV 2005).- Limbajele sunt instrumente/unelte pentru procesare/prelucrare.

Ştiinţa – ansamblu de metode şi mijloace cognitive

Ca şi în orice fel de activitate umană, în ştiinţă sunt folosite aceleaşi mijloace şi procedeede cunoaştere şi de gândire: inducţia şi deducţia; analiză şi sinteză; abstractizare şigeneralizare; analogia; descriere; motivare şi argumentări; ipoteză; confirmare şiinfirmareă [4].

Mijloace cognitive Limbaj ştiinţific - lexic specific, semantică, termeni şi concepte; Matematizarea ştiinţei - modele matematice în chimie, fizică, biologie,

economie, sociologie, medicină, lingvistică, istorie etc.; Concepte logico-filosofice – teorii şi modele logice sau filosofice; Noi tehnologii şi tehnici experimentale - modelarea şi simularea unor fenomene

complexe, prelucrarea avansată a datelor experimentale, produse software sicalcul computerizat etc.;

Limbaje formalizate, sisteme semantice – modele, structuri şi reprezentări

Legile sau principiile logice ale gândirii [4] Legea identităţii – păstrarea sensului expresiei pe parcursul procesului de gândire

şi fiecare noţiune este folosită pe acest parcurs cu unul şi acelaşi sens; Legea contradicţiei – dintre două enunţuri contradictorii numai unul expus în

acelaşi timp şi raport poate fi adevărat; Legea terţiului exclus – din două judecăţi contradictorii expuse una este

adevărată, una este falsă, a treia nu poate să existe sive-sive, terţio non datum; Legea raţiunii suficiente – întemeierea suficientă a oricărui enunţ adevărat.


5

O nouă orientare a investigaţiilor ştiinţifice apare în epoca modernă prin studiile şicercetările următorilor filosofi şi oameni de ştiinţă: Fr. Bacon, Descartes, Newton,Leibniz, Kant, Hegel, etc.

Cunoastere si Modelare

Larga răspândire a utilizăriii tehnologiilor informatice şi rezultatele rezolvăriiproblemelor în cele mai diverse domenii de activitate ale omului, demonstreazăcapacitatea omului de modelare, reprezentare şi rezolvare a unor clase diverse deprobleme. Acest lucru a fost posibil prin reconsiderarea şi utilizarea conceptului delimbaj nu numai pentru comunicare, ci mai ales pentru cunoaştere (acelaşi lucru s-aîntâmplat şi cu conceptul de algoritm utilizat de Informatică în programareacalculatoarelor; evoluţia dinamică a noţiunii de algoritm a determinat apariţia gândiriialgoritmice în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului; mai mult, limbajele deprogramare moderne oferă o gândire obiectuală în rezolvarea problemelor).Complexitatea şi multitudinea de limbaje arată de fapt că aceste eforturi, experimente şicercetări sunt realizate în scopul procesării informaţiilor şi cunoştinţelor. Calculatorul şitehnologiile informatice demonstrează rolul primordial al limbajelor în procesulcunoaşterii.

În etapa actuală de dezvoltare ştiinţifică şi tehnică, rezolvarea unei probleme din diversedomeniu (matematică, fizică, chimie, informatică, etc. ) reprezintă o activitate de creaţie,un raţionament prin construirea, generarea, descrierea următoarelor aspecte, înainte deun proces de execuţie (realizat de un calculator/o maşină de calcul):

proces demonstrativ (demonstraţia) care să arate existenţa unei soluţii sau amai multor soluţii şi/sau să determine efectiv soluţiile exacte; proces computaţional (algoritmul) care să codifice/modeleze un proces

demonstrativ, o metodă sau o tehnică de rezolvare în scopul determinării(eventual aproximative) a soluţiilor exacte.

În prezent este tot mai des invocată reprezentarea problemelor folosind concepte OOP(Object Oriented Programming). Conceptul de obiect (M. Minsky, The Society of Mind,Touchstone Books, New York, 1986) are un rol important în ştiinţa cunoaşterii şieducaţiei. Un obiect modelează o entitate din lumea reală sau virtuală. În activitatea derezolvare a problemelor trebuie să se identifice/definească obiectele din cadrulproblemelor ce provin din diferite domenii: ştiinţifice, economice, sociale, etc.Identificarea obiectelor este echivalentă cu determinarea entităţilor şi conceptelor carereprezintă forme fizice/grafice, fapte, evenimente, procese, stări, etc. Un obiect estecaracterizat în mod unic prin identificare, comportament (caracteristică dinamică), şistare(caracteristică statică). În esenţă, rezolvarea unei probleme se va exprima printr-ocodificare/modelare a universului problemei şi a raţionamentelor pentru procesuldemonstrativ. Figura următoare arăta sintetic relaţia dintre aceste aspecte.


6

Figura 1. Relaţiile Modelare-Limbaj-Procesare

Conceperea şi elaborarea lucrarilor stiintifice

Literatura ştiinţifică este modalitatea de stocare a rezultatelor cercetării ştiinţifice învederea regăsirii, utilizării şi prelucrării eficiente a cunoştinţelor de-a lungul timpului.Astăzi, această literatură ştiinţifică este stocată prin forma tiparită (print), forma Web(On-line), biblioteci digitale, medii de stocare magnetică sau optică etc. The National Science Digital Library - http://nsdl.org/, Project by Unesco - www.worlddigitallibrary.org, European Digital Library - http://www.theeuropeanlibrary.org/.

“Literatura ştiinţifică este compusă în esenţă din cărţi (în special tratate şi monografii),articole publicate în reviste, rapoarte de cercetare, memoriile unor conferinţe ştiinţifice(proceedings), teze de doctorat, brevete de invenţie, granturi de cercetare (rapoarteleştiinţifice aferente) etc. “[L. Vintan, 2006]O lucrare ştiinţifică trebuie să satisfacă criteriile unei lucrări academice: cercetare,studiu, analiză, produs software, ce abordează un subiect sau o temă şi care reprezintă oinvestigaţie originală, comparativă sau o implementare a unor metode, tehnici în vedereaobţinerii unor rezultate sau a unor concluzii în domeniul cunoaşterii.

Definiţie. Lucrare - Studiu scris asupra unui anumit subiect; scriere, operă artistică sauştiinţifică. (DEX)

Definiţie. Tipuri de lucrări ştiinţifice (redactate în forma finală - full paper): ARTICOL ORIGINAL (publicat în revistă de specialitate sau în Proceedings al

unei Conferinţe) ARTICOL DIDACTIC (publicat în revistă de specialitate sau în Proceedings al

unei Conferinţe) STUDIU DE SPECIALITATE (publicat în revistă de specialitate sau în

Proceedings al unei Conferinţe) REVISTĂ DE SPECIALITATE (publicaţie de articole ştiinţifice de specialitate

sau lucrări ale unei Conferinţe)


7

REVISTA DE PUPULARIZARE (publicaţie de articole de popularizare ainformaţiilor şi cercetărilor ştiinţifice)

PROCEEDINGS (publicaţie de articole ştiinţifice prezentate la o Conferinţă) CARTE / MONOGRAFIE (publicaţie prin expunerea unor teme din punct de

vedere teoretic şi practic) TEZĂ DE DOCTORAT (lucrare ştiinţifică ce expune rezultatele unor cercetări

într-o anumită temă pentru obţinerea titlului ştiintific de Dr. - PhD.) TEZĂ DE DISERTAŢIE (lucrare ştiinţifică ce expune un studiu de specialitate

într-o anumită temă pentru obţinerea titlului ştiinţific de M.Sc., master) LUCRARE DE LICENŢĂ (lucrare ştiinţifica ce expune un studiu de specialitate

într-o anumită temă pentru obţinerea diplomei de licenţă, B.Sc., licenţiat)

Clasificarea lucrării ştiinţifice se efectuează din diferite principii: al conţinutului; aloriginalităţii; al destinaţiei; ariei de cuprindere etc.

„Orice lucrare ştiinţifică poate fi prezentată spre valorificare într-o formă explicită prinredactarea textului ei. Redactarea lucrărilor ştiinţifice este o parte importantă acercetării ştiinţifice, prezentând pentru apreciere a rezultatelor cercetărilor. În ea vomgăsi rezultatul investigaţiilor ştiinţifice. Redactarea constituie o comunicare realizareaobiectivelor propuse, metodele şi tehnicile folosite şi comunicarea propriu-zisă arezultatelor obţinute. Comunicarea rezultatelor investigaţiilor este o activitate, un lucruobligatoriu şi o formă de valorificare a rezultatelor prin reintegrarea cunoştinţelordobândite în urma elaborării ştiinţifice pentru a ajunge la rezultatul scontat conformregulilor enunţate de Blaise Pascal.” (Universitatea Tehnica din R.Moldova - UTM, Cursde Filosofie, Programul de Masterat "Inginerie şi Managementul Calităţii",http://www.utm.md/master/curs/filos/cap7.pdf) [4].

Articolul ştiinţific

Structura generală a unui articol ştiintific poate conţine următoarele secţiuni succesive,considerate canonice în practica redactării (Fig. 2, Hill et al., 1982, Vintan, 2006)[10]: Titlu (Title)- acesta trebuie să rezume cât mai adecvat conţinutul articolului,

urmat de numele tuturor autorilor, cu specificarea instituţiilor corespunzătoare; Rezumat (Abstract) - prezintă în mod succint lucrarea (aproximativ 150 de

cuvinte): domeniul stiintific în care se încadrează articolul; provocările ştiinţificela care acesta propune soluţii; rezultatele importante obţinute împreună cuimplicaţiile aferente; relevanţa, originalitatea şi calitatea cercetării. Nu serecomandă utilizarea citărilor bibliografice;

Cuvinte cheie (Keywords) - principalele 5-7 cuvinte cheie, consacratedomeniului ştiinţific în care se înscrie lucrarea;

Introducere (Introduction) - descrie cadrul ştiinţific general al lucrării,provocările abordate şi importanţa lor în cercetare, ipotezele ştiinţifice ale lucrăriişi metodologia de principiu ce a fost selectată şi utilizată, structura secţiunilorlucrării;


8

Alte abordări (Related Work) - descrie stadiul actual al cunoaşterii în domeniu,într-un mod clar, sistematic, critic, coerent şi concis, raportat la realizărianterioare sau recente; se descriu în mod critic lucrările considerate relevante,descrie cu acurateţe şi în mod onest, deontologic şi diferenţele specifice întreabordările din articol şi altele prezentate în literatură;

Corpul articolului: metodologii, rezultate, interpretări – prezintă metode,tehnici, algoritmi, tehnologii, cadrul experimental, cadrul de evaluare arezultatelor, materialele utilizate în cadrul investigaţiei ştiinţifice; se descriurezultatele obţinute, se compară cu cele cunoscute prin intermediul altor cercetări;conţinutul acestei secţiuni depinde de caracterul fundamental sau aplicativ alcercetării, dar şi de domeniul ştiinţific al lucrării;

Concluzii, dezvoltări ulterioare (Conclusions, Further Work) – descrie succintprincipalele concluzii ale cercetării şi viitoarele oportunităţi de cercetareconsiderate a fi fezabile şi fertile din punct de vedere ştiinţific;

Mulţumiri (acknowledgments) - opţional, printr-un text scurt, autorii prezintărecunoştinţa lor instituţiilor/organizaţiilor şi persoanelor fizice care i-au sprijinit,din punct de vedere ştiinţific sau/şi material, pentru buna desfăşurare a cercetăriiexpuse;

Referinţele bibliografice (References) – de regulă, este secţiune obligatorie şidescrie o listă de publicaţii relevante, recente şi citate în textul articolului; acestereferinţe trebuie să poată fi consultate de orice persoană interesată.

Fig. 2 Structura generală a unui articol ştiinţific [adaptare Hill et al., 1982] [11]

Elaborare şi redactare

Redactarea lucrărilor ştiinţifice presupune cerinţe deosebite faţă de forma lucrărilor. Eletrebuie să fie elaborate citeţ cu o acurateţe deosebită, clare, pe înţelesul tuturor. Estefoarte importantă problema exprimării şi a prezentării. Un rol aparte ţine de limbajulştiinţific, de logica exprimării, de ortografia şi de sintaxa corectă, adică o armonie dintreforma şi conţinutul lucrării [4,5]. „Prezentarea unui articol ştiinţific trebuie să fiecoerentă, completă dar concisă şi neredundantă, necontradictorie, clară, scrisă într-un

general

Introducereparticular

Metode, Rezultate, Interpretări

particular

Concluzii, Discuţii general


9

limbaj extrem de atent la fiecare detaliu şi interpretare. Fiecare domeniu conţine termenicu accepţiuni precise, care trebuie utilizaţi corespunzător în lucrare, evitândambiguitaţile de limbaj şi jargoanele obositoare” [4]. În general se recomandă adresareaimpersonală prin diateza pasivă (“se demonstrează că”, “s-au obţinut următoarelerezultate”) evitându-se folosirea persoanei întâi.(VINTAN 2006).

PRINCIPII: rigoare, claritate, concizie.

Cunoaşterea de către autor a principiilor redactării ştiintifice va conduce la o redactareRIGUROASĂ, CLARĂ şi CONCISĂ. Trebuie să existe o coerenţă între FOND(conţinutul articolului) şi FORMA (redactarea) articolului („Ceea ce se ştie bine seenunţă clar” - Boilean). Exprimarea unui gând, a unui rationament, a unei idei este cuatât mai cuprinzătoare, cu cât este mai clar exprimat („Daca nu găseşti cuvintele, nu ai încap ideea” – G. Calinescu; „Ideile sunt rădăcinile creaţiei”- Ernest Dimnet)[www.intelepciune.ro].

OBIECTIVE: comunicare, calitate, concluzii.Se are în vedere comunicarea şi publicarea rezultatelor cu valoare ştiinţifică aconcluziilor unor studii, a unor comparaţii şi experimente. De asemenea, se urmăreştevalorificarea cercetşrilor şi studiilor cuprinse în lucrările ştiinţifice de calitate, precum şiinteresul ştiinţific, calitatea redactării şi exprimarea corectă din punct de vederelingvistic.

Plagiatul (Plagiarism)

Astăzi, având în vedere utilizarea pe scară largă a redactării computerizate şi a utilizăriitehnologiilor Web pentru stocare, prezentare şi căutare, autorii de articole/lucrăriştiinţifice sunt tentaţi să utilizeze abuziv operaţiile “Copy-Paste” şi astfel să realizezevoluntar sau involuntar ceea ce se numeşte plagiat. La şcoală sau la universitate, elevii şistudenţii trebuie să fie instruiţi şi avertizaţi să respecte rezultatele muncii autorilor dearticole, să ştie şi să respecte regulile impuse de calitatea de autor şi de sistemul decitare. “Furtul intelectual” este un aspect dăunător şi trebuie respins categoric de oricepersoană indiferent de vârstă, funcţie sau statut social. Deşi există metode de prevenire aplagiatului, programe şi sisteme informatice de depistarea a cazurilor de plagiat, înfiecare an în timpul susţinerii lucrărilor de licenţă, conducerile facultăţilor împreună cucadrele didactice au surprize mari când constată cazuri de plagiat. Formarea viitorilorspecialişti trebuie să aibă în vedere şi acest aspect important privind respectareaproprietăţii intelectuale şi prevenirea plagiatului.

“Plagiarism (use of others words, ideas, images, etc. without citation) is not to betolerated and can be easily avoided by adequately referencing any and all informationyou use from other sources. In the strictest sense, plagiarism is representation of thework of others as being your work. Paraphrasing other's words too closely may beconstrued as plagiarism in some circumstances. In journal style papers there is virtuallyno circumstance in which the findings of someone else cannot be expressed in your ownwords with a proper citation of the source”


10

(Greg Anderson, http://www.bates.edu/~ganderso/) [1].

Conform Codului de etică al Universităţii din Bucureşti (art. 6), “plagiatul sau însuşireade către un autor a rezultatelor muncii altui autor (indiferent dacă este vorba dereproducerea exactă a unui text sau de reformularea unei idei cu adevărat originale),fără ca acestea din urmă să fie menţionate ca sursă a textului sau a ideii respective,constituie o fraudă intelectuală şi se sancţionează în conformitate cu gravitatea pe care oprezintă”. Plagiatul poate fi voluntar (numit şi plagiat propriu-zis) sau involuntar(petrecut atunci când se foloseşte greşit sistemul de citare sau nu se indică sursa unuimaterial).Constituie cazuri de plagiat (Carmen-Viviana Ciachir, Departamentul-Catedra UNESCO,Universitatea din Bucureşti): preluarea unui text al unui alt autor, indiferent de suportul utilizat pentru publicare

(carte, revistă, pagini web etc), fără utilizarea ghilimelelor şi a trimiterilorbibliografice;

prezentarea unui citat dintr-un text al altui autor ca parafrază (repovestirea ideiisau a argumentului unui autor), fără utilizarea semnelor convenţionale de citare(ghilimele şi trimiteri bibliografice);

preluarea unui text fără referinţe clare, cu modificarea topicii, a unor expresii dincuprinsul său şi/sau inversarea unor paragrafe, capitole etc;

compilaţia de fragmente din mai multe surse, fără trimiteri bibliografice clare latextele sursă;

utilizarea excesivă a altor surse, în detrimentul propriului aport.

« Citatele mai consistente (mai mari decât câteva rânduri succesive) se trec fie cuspaţiere (“indentare”) diferită în text şi cu caractere italice, fie în anexe, dacă depăşesco pagină » [3].

Concluzii

Rezultatele unor studii, cercetări sau experimente nu pot fi cunoscute de cătrecomunitatea ştiinţifică, decât dacă respectă standarde şi reguli impuse de experienţa şitradiţia din activitatea ştiinţifică. În fiecare etapă de dezvoltare a societăţii se constată odinamică sporită privind regulile, metodele, standardele şi tehnologiile.

Referinte

[1] Anderson Greg, How to write a paper in Scientific Journal style and format, Bates CollegeDepartment of Biology , http://www.bates.edu/~ganderso /, 2009http://abacus.bates.edu/~ganderso/biology/resources/writing/HTWtoc.html

[2] Achimas Cadariu A. (1999). Metodologia cercetării ştiinţifice medicale, Ed. Universitară"Iuliu Haţieganu", Cluj Napoca, http://www.info.umfcluj.ro/ .

[3] Codului de etică al Universităţii din Bucureşti, http://www.unibuc.ro/ro/cod_etica_ro, accesat02.10.2011

[4] Curs de Filosofie, Programul de Masterat "Inginerie şi Managementul Calităţii",Universitatea Tehnica din R. Moldova - UTM, 2009


11

http://www.utm.md/master/curs/filos/cap7.pdf[5] Day Robert A., How to Write & Publish a Scientific Paper, 5th edition, Orynx Press, 1998[6] Fellows, N. J. (1994). A window into thinking: Using student writing to understand

conceptual change in science learning. Journal of Research in Science Teaching, 31(9), 985-1001.

[7] Gaskins, I. W., Guthrie, J. T., Satlow, E., Ostertag, J., Byrne, J. & Connor, B. (1994).Integrating instruction of science, reading, and writing: Goals, teacher development, andassessment. Journal of Research in Science Teaching, 31(9), 1039-1056.

[8] Huth J, Brogan M, Dancik B, Kommedahl T, Nadziejka D, Robinson P, Swanson W. 1994.Scientific format and style: The CBE manual for authors, editors, and publishers. Cambridge:Cambridge University Press.

[9] Vintan L., Calitatea cercetării prin abordări scientometrice, Euroeconomia, XXI, ISSN 1841-0707, nr. 53, Sibiu, 24 februarie 2006

[10] Vintan L., Scrierea şi publicarea ştiinţifica, University of Sibiu, Computer Science andEngineering Department, http://webspace.ulbsibiu.ro/lucian.vintan/html/Acad.pdf

[11] Vlada Marin, Professional Netwok, http://virtuallearning.ning.com/ , 2009[12] Woodford Peter F. ed. Scientific writing for graduate students: a manual on the teaching of

scientific writing. New York: Rockefeller University Press, 1968


12

Editarea formulelor si a ecuatiilor matematice

Cele mai raspandite pachete de programe (produse software) ce ofera astfel de prelucrarisunt:

1. pachetul gratuit OpenOffice (free software/ open source,http://www.openoffice.org/) ce contine Writer (procesor de texte si editorHTML), Calc (foi de calcul tabelar), Draw (modul de desen si graficavectoriala), Impress (modul pentru crearea de prezentari), Editor de formule,Modul de baze de date;

2. pachetul Microsoft Office (nu este gratuit, http://office.microsoft.com/ro-ro/) cecontine MS-Word (procesor de texte si editor HTML, ofera editorul de formulematematice MS Equation), Excel (foi de calcul tabelar), Access (prelucrari bazede date), Power Point (crearea de prezentari), Publisher (editare texte), OneNote(editor simplu), Outlook (gestionare e-mail);

3. pachetul Scientific Word (SW) (forma initiala LaTeX este gratuita,http://www.latex-project.org) utilizat frecvent de oamenii de stiinta pentruredactarea articolelor si cartilor stiintifice. Avand la baza limbajul LaTeX,destinat prelucrarii textelor matematice, acesta ofera Scientific WorkPlace ceofera calcule si reprezentari 2D si 3D, precum si Scientific Notebook cerealizeaza rezolvarea de ecuatii si sisteme.

Scientific Word (SW) v. 5.5

La baza pachetului Scientific Word seafla LaTeX (elaborat de Leslie Lamportin anul 1994 ce are la baza limbajul TeXelaborat de Donald E. Knuth in anul 1984)ce este un limbaj des folosit de cătreoamenii de ştiinţă, în mediul academic.LaTeX seamănă cu limbajul HTML sau cuRTF (Rich Text Format). Acesta poate fidownloadat gratuit de pe site-ulhttp://www.latex-project.org. Limbajuleste dezvoltat de către utilizatori, existândo varietate de pachete ce extind macrourile iniţiale ale acestuia. Se poate afirma caLaTeX este un pachet de macrodefiniţii pentru TeX, iar TeX este un sistem de prelucrarea textelor ce permite permite definirea de layout-uri pentru cărţi, teze de doctorat,articole, rapoarte, scrisori, etc.

Observatie. In general, in activitatea stiintifica trebuie sa se realizeze editarea lucrarilorstiintifice astfel ca sa respecte regulile cerute de o editura sau de formatul unei reviste despecialitate. O lucrare este predată editorului care, după verificarea semantică de către ungrup de recenzori, va accepta lucrarea pentru a fi publicata. Lucrarea acceptată pentrupublicare va trebui aranjată în pagină, operaţie făcută de către tehnoredactor, ce hotărăştedimensiunile paginii, fonturile, aspectul general, etc. Aceste informaţii formează layout-


13

ul lucrării ce va trebui publicată. După corectură, lucrarea se tipăreşte în numărul dorit deexemplare. Dacă recenzia este realizata specialisti, celelalte operaţii pot fi efectuate cuajutorul calculatorului, pe baza unor reguli simple şi fixe. Pentru aceasta, este necesarăutilizarea unui procesor de texte, iar din motive legate de răspândire şi disponibilitate, sepoate utiliza LaTeX.

Principalele motive ale utilizării sale pe scară din ce în ce mai largă, de către editorii şiautorii de texte sunt independenta fata de driver-ul de imprimanta si utilizarea pe diferiteplatforme. În general, layout-ul paginilor realizate în MS Word (poziţia figurilor, atabelelor, claritatea formulelor si ecuatiilor, etc.) poate să varieze foarte mult, in schimbprelucrarea sub LaTeX ofera un text matematic clar si ordonat.

Exemplu: Ion Crăciun, http://www.mec.tuiasi.ro/diverse/sem_cdif_mec.pdf

Despre SW versiunea 5.5

Scientific Word Version 5.5 - crearea de documente profesionale, adicadocumente matematice, ştiinţifice, tehnice de la tastatura folosind notaţiimatematice obisnuite. Se poate alege publicarea ca document Web folosindHTML sau PDF si se poate imprima cu sau fără typesetting LaTeX;

Scientific WorkPlace Version 5.5 - redactarea de documente stiintifice si tehnicecomplexe cu LaTeX. Se pot crea reprezentari 2-D şi 3-D in mai multe stiluri şisisteme de coordonate, animatie 3D, etc.;

Scientific Notebook Version 5.5 – realizeaza calcul simbolic sau numeric, calculintegral si diferenţial. Se pot rezolva ecuatii algebrice şi diferenţiale în documente


14

uşor de utilizat cu o interfaţă comoda. Folosind comenzile din meniu se potrealiza calcule in peste 150 de unităţi de măsură. Se pot importa date si grafice.

Mai multe informatii la urmatoarele adrese:- http://www.mackichan.com/index.html?products/sw.html~mainFrame- http://www.mackichan.com/

Editorul de formule matematice Microsoft Equation (MS Word)

Fara sa fie la nivelul pachetului Scientific Word (SW), pachetul Microsoft Word (vers.2003-2007 sau 2007-2010) ofera utilizatorilor crearea de obiecte care sa cuprinda textmatematic. Acest lucru se poate realiza prin intermediul modulului Microsoft Equation3.0 ce se poate invoca prin Insert Object Microsoft Equation 3.0 sau direct prin

utilizarea pictogramei ce va fi prezenta in bara de instrumente prin actiunile Tools Customize Insert Microsoft Equation:

In cazul programului Word vers. 2010 (romana) se va invoca Inserare Obiecte:

Microsoft Equation3.0


15

Meniul oferit de modulul Microsoft Equation 3.0:

Exemple: 1.

n

kpkkkp aaayxfzaaaS

1

22121 )],...,,;,([),,,(

n

kpkkkp aaayxfzaaaS

1

22121 )],...,,;,([),,,(

1

0)( dxxf

}.,,2,1{,,)(,)(2

21

22221

11211

njixxafAunde

AAA

AAAAAA

aHfji

ij

nnnn

n

n

InserareObiecte


16

2.

1

0)( dxxf

3.

}.,,2,1{,,)(,)(2

21

22221

11211

njixxafAunde

AAA

AAAAAA

aHfji

ij

nnnn

n

n

In cazul exemplului 2, pentru editarea unei integrale definite, cursorul se va plasa lainceputul unui rand (sau in alta pozitie, ulterior cadrul rezultat va fi plasat acolo unde se

doreste), dupa care se executa click pe butonul pentru a invoca Microsoft Equation3.0. Prin aceasta actiune va aparea pe ecran meniul corespunzator al modulului din carese alege submeniul corespunzator editarii tipurilor de integrale. Pentru integrala definitase va alege primul buton din coloana a III-a asa cum se rata in imaginea urmatoare:

Prin executarea unui click pe acest buton la pozitia cursorului vaaparea un cadru general si elementul grafic corespunzator integraleidefinite. Vor aparea elementele ce urmeaza a fi editate folosindmouse-ul. Dupa completarea acestora se va executa click pe un

punct din documentul Word si astfel va aparea in document integrala dorita. Rezultatuleditarii este un obiect grafic ce poate fi prelucrat prin diverse operatii.

Formula matematicaprelucrata si obiectul creat.

butonul pentru integrala definitasubmeniu pentru integrale


17

Editarea formulelor si a reactiilor chimice

Produse software: ISIS / Symyx / ChemSketch / JSDraw

ISIS, Symyx şi ChemSketch sunt sisteme(medii) de programe ce ofera instrumente pentruelaborarea de structuri chimice: molecule,formule, reactii chimice. Desenele pot fi utilizateca structuri 2D (bidimensionale), de exemplu, înfişiere de tip text, sau pot fi transformate înmodele 3D (tridimensionale). Daca programulISIS Draw are prima versiune in anul 1990, dupacare a fost perfectionat permanent, programeleSymyx (download: http://symyx-draw.en.softonic.com/) si ChemSketch(download: http://chemsketch.en.softonic.com/)sunt elaborate mai recent si au versiuni noi (Symyx 4.0 si ChemSketch 11.0).

JSDraw (A Javascript Chemical Structure Editor/Viewer,http://www.olncloud.com/oln/jsdraw/, Scilligence: Software for Life Science) esteun program modern scris in JavaScript ce ofera posibilitatea conceperii sielaborarii structurilor din chimie şi biologie prin intermediul paginile web.Folosind JavaScript se pot afişa şi elabora structuri chimice în pagini web apelatesub un browser (IE, Firefox, Safari, Opera si Chrome) pe platformele (sisteme deoperare) Windows, Mac, Linux, şi chiar iPhone, Android şi alte dispozitivemobile.

Exemple de molecule: simple & complexe

Ethanol Glycine Propena

Exemplu din Stereochimie: Izomeri


18

Exemplu de vizualizare 3D cu ChemSketch: 1-aminocyclopropanecarboxylic acid

1-aminocyclopropanecarboxylicacid, the biosynthetic precursor ofethene (ethylene) in plants.

-It was drawn with ChemSketch anddisplayed with Balls and Sticks in the 3Dmodule.(Carbon atoms are shown in cyan, oxygenin red, nitrogen in blue, hydrogen in white)- this uses the default color scheme ofChemSketch/3D)

Sursa:http://bbruner.org/obc/chemsket.htm#Draw1

ChemSketch: Sistemul periodic al elementelor chimice (JSDraw)


19

Programul ISIS Draw - Meniuri si indicatii de utilizare

Miniul principal (general): File, Edit, Options, Text, Templates, Chemistry, Windows,Help.

Meniul principal – orizontal (instrumente): Run Chem Inspector, Open Last TemplatePage, Draw Previous Template, Cyclohexane, Cyclopentane, Benzene, … , Cyclobutane,Cyclopropane.

Meniul principal – vertical (instrumente): Lasso Select, 2D Rotate, Eraser, Atom, SingleBond, Up Wedge, Chain, Plus, Arrow, Atom - Atom Map, Sequence, Bracket, Text,Straight Line, Rectangle.

Se recomanda ghidul: ISIS /Draw Tutorial (1993) by MDL Information System-http://www.ccl.net/cca/software/MS-WIN3/ISIS/isis_tut.pdf

-Chem inspector-Open last TemplatePage-Draw Previous Template

-Cyclohexane, Cyclopentane, Benzene-Cyclopentane, Cyclopentadiene

-Cyclobutane, Cyclopropane

-Lasso Select-2D Rotate-Eraser-Atom-Single Bond-Up Wedge-Chain-Plus-Arrow-Atom –Atom Map-Sequence-Bracket-Text-Straight Line-Rectangle

Meniul Vertical

Meniul orizontal


20

Meniurile ISIS Draw: meniul vertical, meniul orizontal

Fisierele (schitele-desenele) salvate vor avea extensia <nume>.SKC. Utilizareadiverselor instrumente ce ofera prelucrari determina si diverse forme ale cursorului,acestea fiind prezentate un tabelul de mai jos.


21

Observatie. In functie de structurile si formulele ce trebuieeditate se vor selecta diverse instrumente din cele douameniuri (vertical sau orizontal). Trecerea la utilizarea unui altinstrument se poate realiza doar daca se executa “renuntarea”la instrumentul utilizat, acest lucru se face prin activarea(click pe butonul respectiv) butonului Lasso Select. Acestaeste primul buton (instrument) din lista oferita de meniulvertical.

Toate facilitatile oferite de meniuri ofera editarea (molecule, reactii, forme grafice) prinurmatoarele actiuni: utilizarea de şabloane (molecule, structuri chimice); adaugarea/stergerea de atomi şi legaturi (bonds); desenarea şi editarea de legaturi; adăugarea şi editarea simbolurilor de atom; mutarea şi redimensionarea moleculelor.

Submeniul Templates din meniul general ofera diverse sabloane de structuri chimie:


22

Fisiere cu sabloane (sketch)

Şabloanele sunt structuri predesenate (predefinite) utilizate pentru a construi rapidmolecule. Sunt oferite două tipuri de şabloane: pagini de şabloane - o pagină de şabloane este o fereastră care conţine multe

fragmente structurale, cum ar fi inele sau lanţuri; se alege şablonul dorit ce aparein fereastra;

instrumente de şabloane - un instrument de şablon este un singur fragmentstructural, cum ar fi un inel de benzen, ce se alege direct din bara de meniu(meniul orizontal).

Templates: AMINO.SKC (Amino acids)


23

Exista patru moduri de a utiliza şabloane de instrumente şi pagini. Pentru un şablon deinstrument se face click pe instrumentul respectiv. Pentru un şablon de pagină se alegeşablonul de pagină corespunzător din meniul Templates şi se face click pe sablonul dorit.

Sursa: http://www.ccl.net/cca/software/MS-WIN3/ISIS/isis_tut.pdf

Exmplul 1 Exemplul 2

Obiect evidenţiat (object highlighting)

Pentru selectarea (evidentierea) unui obiect se face deplasarea cursorului peste obiectulrespectiv, si se executa click. Obiectul evidenţiat este indicat dacă se executa click candcursorul este peste un atom, o legatura, o componenta, sau o schiţa (atom, bond,component, or sketch).


24

Sursa: http://www.ccl.net/cca/software/MS-WIN3/ISIS/isis_tut.pdf

Meniul Chemistry

Chemistry: Reaction, Create No-Structure,Seguence, 3D, Calculate Mol Value, R-Query,Renumbers Atoms, Run Chem Inspector


25

Chemistry Calculate MolValue Calculate

Aplicatie. Utilizarea si afisarea valorilor moleculare (molecular values) pentru omolecula: Molecular weight, Exact mass, Molecular formula, Molecular composition.

Actiuni de operare si editare: dupa ce este creata molucula, aceasta se selecteaza si seexecuta Chemistry Molecular Value fereastra Molecular Values. Dupa aparitiaferestei Molecular Values se executa click pe butonul Paste in vederea treceriiinformatiilor in zona de editare, asa cum apare in imaginea de mai jos (dreapta).

Fereastra Molecular Values Aparitia informatiilor in document (sketch)

Observatie. Prin utilizarea meniului Options se poate activa rigla prin urmatoarelecomenzi: Options Show Ruler.


26

Utilizarea riglei (ruler)

Exemple de structuri chimice editate.

Show rulerShow ruler

Reactie: C6H12

Molecular Values


27

Bases Orbitals

Templates: Carbonyls


28

Sursa: Tutorial ISIS, http://www.ccl.net/cca/software/MS-WIN3/ISIS/isis_tut.pdf

Aplicatii practice: editarea de molecule si reactii folosind ISIS Draw

Adenina, Benzen, Trifenilfosfina, hexaclorociclohexan, Naftalina, Tetralina, Decalina


29

Aplicatii practice: Reactia de nitrare a fenolului folosind programul ISIS Draw


30

Aplicatii practice: editarea de reactii chimice folosind programul Symyx Draw vers. 3.2


31

Referinte

Greg Pearce, Symyx Draw, ISIS Draw - An Introductory Guide,http://bbruner.org/obc/symyx.htm, http://bbruner.org/obc/isis.htm, on-line MDL IS, Tutorial ISIS, http://www.ccl.net/cca/software/MS-WIN3/ISIS/isis_tut.pdf ChemSketch - An Introductory Guide Obtaining ChemSketch,http://bbruner.org/obc/chemsket.htm , http://www.acdlabs.com/download/ Symyx, download: http://symyx-draw.en.softonic.com/ ChemSketch, download: http://chemsketch.en.softonic.com/

JSDraw - A Javascript Chemical Structure Editor/Viewer (Free)

JSDraw este un program modernscris in JavaScript ce oferaposibilitatea conceperii si elaborariistructurilor din chimie şi biologieprin intermediul paginile web.Folosind JavaScript se pot afişa şielabora structuri chimice în paginiweb apelate sub un browser (IE,Firefox, Safari, Opera si Chrome) peplatformele (sisteme de operare)Windows, Mac, Linux, şi chiariPhone, Android şi alte dispozitivemobile. Mai multe informatii la(Scilligence: Software for Life Science): http://www.olncloud.com/oln/jsdraw/Demo.htm, http://www.scilligence.com/web/jsdrawapis.aspx.

Scilligence: JSDraw - A Javascript Chemical Structure Editor/Viewer

Prelucrarile realizate prin intermediul acestui editor vor fi salvate in fisiere ce vor aveaextensiile: Fisiere salvate cu extensia .sdf, .csv, .smiles.


32

Meniul principal al programului JSDraw

Meniul orizontal

About JSDraw Lasso selection Single bond Increase Charge Eraser Reaction arrow

Clear/File Double bond Chain Tool Zoom in Zoom out

Rotate ...

SDF List Viewr Grid Viewer

Observatie. Tehnologia JavaScript ofera posibilitatea ca utilizatorul sa opereze intr-ofereastra separata. De aceea, daca se executa double-click (Viewer with popup (double-click to edit)) pe aceasta zona din dreapta, se va afisa o fereasta de editare in care aparcele doua meniuri: vertical si orizontal. Toate facilitatile oferite de programul JSDrawpot fi accesate prin intermediul celor doua meniuri, iar la final sa se salveze prinactionarea butonului Save aflat in partea centrala de jos.Exista si se pot crea diverse fisiere cu structuri chimice utilizate frecvent. Acestea suntsalvate in fisiere .sdf.

Meniul orizontal Viewer with popup

Meniul vertical

Show periodic table

Molecular Weight , Mol. Formula

Atom properties


33

Exemplu: In partea de jos a meniului JSDraw apare „And also check SDF List and GridViewer using JsDraw.”. Se executa click pe link-ul “Grid” si se alege o strucura.JSDraw - SDF Grid Viewer<script type="text/javascript"> new JsSDF("data/sdf4.sdf.txt", { grid: true, width:200, height:120,searchable: true });</script>


34

JSDraw - SDF List Viewer

Se utilizeata „And also check SDF List and Grid Viewer using JsDraw”.Se executa clickpe link-ul “List” si se alege o strucura pentru care se indica diversi parametri.

Campuri: ID, Structure, M.F., M.W., frequency, logP, PSA, natoms, MW, nON,nOHNH, nviolations, nrotb, Volume.

Observatie. Daca se executa click pe un camp se va face ordonarea lor dupa acel camp.

<script type="text/javascript"> new JsSDF("data/sdf4.sdf.txt", { searchable: true,showformula:true, showmolweight:true });</script>


35

Observatie. In functie de structurile si formulele ce trebuie editate se vor selecta diverseinstrumente din cele doua meniuri (vertical sau orizontal). Trecerea la utilizarea unui altinstrument se poate realiza doar daca se executa “renuntarea” la instrumentul utilizat,acest lucru se face prin activarea (click pe butonul respectiv) butonului Lasso Selection.Acesta este al doilea buton (instrument) din lista oferita de meniul orizontal, primul fiindbutonul Clear.

Exemplu. In timpul editarii unei molecule se utilizeaza diverse instrumente. Daca sedoreste indicarea proprietatilor unui atom, se face click pe butonul Lasso Selectionpentru a renunta la ultimul instrument folosit si se acceseaza ultimul instrument (graficeste un punct mare) din meniul vertical. Dupa aceasta actiune, daca se va face dublu-clickpe un atom al unei structuri din fereasta de editare, va aparea fereastra Atom Properties:

Show periodic table

Lasso Selection


36

JSDraw: Sistemul periodic al elementelor chimice

Aplicatie. Editare Polymer


37

Teorema lui Green şi aria unui poligon oarecare

“Nimic nu costă mai scump decăt neştiinţa” Grigore C. Moisil

Matematica vs. Informatica

Matematica este cea mai veche dintre ştiinţele exacte, iarInformatica a apărut şi s-a dezvoltat ca ştiinţă în a douajumătate a secolului XX (după anul 1960, când deja apărusecalculatorul modern - conceput de matematicianul de originemaghiară John von NEUMANN (1903-1957) şi sedezvoltase teorii, metode şi tehnici de procesare a datelor/informaţiilor), fiind cea mai nouă.

Matematicianul John von NEUMANN este consideratarhitectul calculatorului modern (The von NeumannArchitecture of Computer Systems, John von Neumann'sEDVAC Report 1945 John von Neumann's 1945 on June 30by Hungarian mathematician John von Neumann (1903-1957),http://www.csupomona.edu/~hnriley/www/VonN.html, [20]).

Un rol important in dezvoltarea Informaticii ca stiinta l-a avutAlan TURING (1912-1954), matematician, logician,criptanalist si informatician britanic, alaturi de matematicieniiKurt Gödel si Alonzo Church ce au contributii remarcabile indomeniile demonstrabilităţii şi calculabilităţii. “Turing esteadesea considerat a fi părintele informaticii moderne. Cumaşina Turing, el a adus o formalizare a conceptului dealgoritm şi calcul. În 1999, Time Magazine l-a numit peTuring unul dintre cei mai importanţi 100 de oameni dinsecolul XX pentru rolul său în crearea calculatoruluimodern, afirmând: «Rămâne faptul că oricine tastează la uncalculator, oricine deschide o foaie de calcul sau un program de procesare a textuluilucrează pe o formă de maşină Turing».” [22]. De remarcat este faptul ca spre sfârşitulvieţii sale, Turing a devenit interesat de domeniul chimie. A scris o lucrare despre bazelechimice ale morfogenezei şi a prezis reacţiile chimice oscilante, cum ar fi reacţiaBelousov–Jabotinski, observată pentru prima oară în anii 1960.Ref.:http://ro.wikipedia.org/wiki/Alan_Turing, http://www.unibuc.ro/prof/vlada_m/turing/

In anul 2012 in Marea Britanie s-a declarat „2012 Alan Turing Year” pentru sarbatorireacentenarului nasterii lui Alan Turing: http://www.turingcentenary.eu/ http://www.cie2012.eu, University of Cambridge, June 18-23, 2012 http://www.turing100.manchester.ac.uk/, June 22-23, 2012


38

http://www.mathcomp.leeds.ac.uk - Alan Turing Year Events Overview .

Pe plan mondial, în acei ani de pionierat pentru Informaticăşi pentru domeniul utilizării calculatorului, şi România şi-aadus o contribuţie importantă prin şcoala de logică şiinformatică creată de matematicianul român GRIGORE C.MOISIL (1906-1973).

Profesorul Gr. C. Moisil a avut contributii remarcabile ladezvoltarea informaticii în România şi la formareaprimelor generaţii de informaticieni. A avut o contribuţieînsemnată la introducerea şi folosirea primelor maşinielectronice de calcul în ţara noastră. Deosebit de valoroasesunt contribuţiile aduse de Grigore C. Moisil în domeniulteoriei algebrice a mecanismelor automate. A elaboratmetode noi de analiză şi sinteză a automatelor finite, precum şi o teorie structurală aacestora. A introdus algebre numite de el lukasiewicziene trivalente şi polivalente (numiteastăzi, algebre Lukasiewicz-Moisil) şi le-a întrebuinţat în logică şi în studiul circuitelor decomutaţie. Pentru aceste contribuţii, post-mortem, în anul 1996, Gr. C. Moisil a primitComputer Pioneer Award al societăţii IEEE (premiul primit pentru lucrarea "Forpolyvalent logic switching circuits". Exemplul oferit de Moisil a fost urmat de generaţiide matematicieni şi informaticieni ce au contribuţii recunoscute pe plan internaţional, atâtîn domeniul cercetării ştiinţifice, cât şi în domeniul utilizării calculatoarelor pentrudezvoltarea generală a societăţii româneşti şi internaţionale. [19]

Grafica pe calculator, Geometria computaţională, Realitatea Virtuală.

“O imagine valorează cât zece mii de cuvinte ” (Proverb chinezesc)

“The book of nature is written in the characters of geometry" (Galileo)

Odată cu apariţia display-ului grafic (Graphic Display), în anul 1953, s-a trecut la onouă etapă în dezvoltarea şi răspândirea calculatorului. Utilizarea bit-ului prinorganizarea eficientă a memoriei calculatorului, nu oferea nici hardware, nici softwareposibilitatea de modelare spaţială a ieşirilor (OUTPUT). Reprezentările grafice folosindcaractere (numerice sau alfanumerice) nu era o soluţie care să realizeze o reprezentarefidelă a obiectelor reale. Suportul hardware fiind inventat, în perioada 1960-1980 au fostnevoie de cercetări şi experimente, modele, algoritmi si programe care să foloseacăaprinderea unui „pixel” (unitatea grafică indivizibilă oferită de un display grafic) ceoferea şi culoare, dar mai ales o structură de reprezentare grafică.

Procesul de discretizare: matricea de pixeli vs. sistemul de diviziuni


39

Această structură reprezintă în informatică, ceea ce reprezintă calculul integral în analizamatematică (Newton, Riemann, Darboux, Leibniz etc.). Sistemul de diviziuni (proces dediscretizare) din calculul integral este analog rezoluţiei (matricea de pixeli) oferite de undisplay grafic. Atunci s-a născut Grafica pe calculator: trasarea unui segment dedreaptă (algoritmul Bresenham), trasarea cercului şi elipsei, trasarea şi aproximareacurbelor, algoritmi de clipping (decupare) (algoritmul Cohen – Sutherland, algoritmulSuitherland-Hodgman, algoritmul Weiler- Atherton), tehnici de vizualizare 2D şi 3D,modele de iluminare şi reflexie, modele de tip rastru, modele vectoriale, tehnici detextură. Astfel, s-au pus bazele pentru soluţii integrate software şi hardware pentruproiectare, analiză şi producţie asistată de calculator (CAD/CAM/CAE) - ComputerAided Design. Prin implicarea utilizării calculatorului în rezolvarea problemelor din multe domenii,s-au definit şi rezolvat diverse cerinţe şi proiecte ce în trecut erau de neconceput. Drumuldeschis de Grafica pe calculator a fost continuat de Geometria computaţională:domenii poligonale, orientare spaţială,probleme şi algoritmi de triangularizare,acoperirea convexă în 2D şi 3D(algoritmul Quick Hull, algoritmulGraham, algoritmul Jarfis de înfăşurare,algoritmul lui Chan), poligoane monotone,Diagrame Voronoi (algoritmul Fortune),Triangularizări Delaunay, Graf devizibilitate, Algoritmul lui Dijkstra,probleme şi algoritmi de intersecţii,dinamica mişcării obiectelor în spaţiu,probleme de apartenenţă a punctelor la undomeniu (The Jordan curve theorem for polygons by Octavian Cismasu, Mc GillUniversity, Web Project, 1997) . După anul 1990, s-au obţinut rezultate deosebite în domeniul modelării şi simulăriiobiectelor din lumea reală, atât prin elaborarea de tehnici şi algoritmi specifici, cât prinapariţia produselor software care să sprijine acest domeniu. Astfel, Realitatea Virtuală(Virtual Reality) este un nou domeniu al Informaticii ce are un impact deosebit înutilizarea calculatorului pe scară largă şi pentru o mare diversitate de teme. Pentrureferinţe suplimentare recomandăm consultarea referinţelor [10, 16].

Teorema lui Green şi aria unui poligonoarecare

George Green (1793–1841) matematician şifizician englez, este cunoscut princontribuţiile sale de analiză matematică cuaplicaţii în teoria electricităţii şimagnetismului (“An Essay on theApplication of Mathematical Analysis to theTheories of Electricity and Magnetism,


40

George Green, 1828) [http://en.wikipedia.org/wiki/Green%27s_theorem]. Formula luiGreen stabileşte o legătură între integrala curbilinie şi integrala dublă.

În figura alăturată, într-un sistem cartezian de axe XOY, se consideră domeniul D din R2

ce are ca frontieră curba C închisă constituită din reuniunea curbelor C1, C2, C3, C4. Seconsideră L si M funcţii cu derivatele parţiale continue (de clasa C1) pe domeniul deschisD,

Curba C1 este dată de ecuaţiile parametrice x = x, y = g1(x), a ≤ x ≤ b.Curba C3 este dată de ecuaţiile parametrice x = x, y = g2(x), a ≤ x ≤ b.

Domeniul D se exprimă prin x [a, b] şi g1(x) < y < g2(x), având frontiera constituită dincurbele C1, C2, C3, C4, unde C2 si C4 sunt linii verticale.

Formula lui Green este [18]:

În [2] se demonstrează că dacă D R2 este domeniu mărginit, cu FrD=Im , drum declasă C1 pe porţiuni,

Rba 2],[: , n...21

DdxdyydxxdyDm )(

21)( , unde m(D) este măsura Jordan.

În principal, se consideră L(x,y)= - y/2, M(x,y)= x/2 şi se aplică formula lui Green.

Teoremă (Green).

Dacă D R2 este un domeniu mărginit simplu conex având frontiera FrD = Im datăde un drum de clasă C1 pe porţiuni, n...21

n

i

b

a

ydxxdyDaria1

)(21)( ,unde 2],[: Rbai , ))(),(()( tytxti , i=1,n

Pentru determinarea ariei unui poligin oarecare (convex sau concav), rămâne doar sămodelăm laturile poligonului cu drumuri de clasă C1, lucru ce este posibil deoareceacestea sunt segmente de dreaptă (curbe de gradul I).

Folosind aplicaţia bijectivă între segmentele reale [0,1] şi [a,b], dată de φ(t) = a + t(b-a),linia poligonlă se modelează cu reuniunea drumurilor γi reprezentate parametric astfel:

2],[: Rbai , ))(),(()( tytxti , i=1,n,


41

unde x(t) = xi + t (xi+1 - xi), y(t) = yi + t (yi+1 - yi), i=1,n-1

cu observaţia că pentru ultimul drum γn ecuaţiile parametrice sunt

x(t) = xn + t (x1 – xn), y(t) = yn + t (y1 – yn).

În concluzie, aria unui poligon oarecare (convex sau concav) determinat decoordonatele vârfurilor sale, este dată de următoarea formulă:

n

i ii

ii

yxyxS

1 1121 ,

unde poligonul este dat de linia poligonală P=P1 ... Pn, Pi(xi,yi), i=1,n .

În aplicaţiile din ştiinţă şi tehnică, în proiectele şi aplicaţiile ce utilizează calculatorul, seîntâlneşte utilizarea următoarelor formule pentru aria uni poligon oarecare (conventie:xn+1=x1, yn+1=y1):

Formula 1:

n

i ii

ii

yxyxS

1 1121 (suma ariilor „triunghiurilor”)

Formula 2: )()(21

111

yyxxS iii

n

ii

(suma ariilor „trapezelor”)

Formula 3: annS ive 2, )1

2( (Teorema lui PICK, contorizare noduri),

când poligonul are vârfurile situate în nodurile unei reţele de pătrate de arie a2

(coordonatele date în numere întregi), şi ne,v = numărul nodurilor situate pe laturi şi in vârfurile poligonului ni = numărul nodurilor situate în interiorul poligonului a = latura pătratului (lungimea laturii în funcţie de unitatea de măsura

a sistemului de coordonate)

Obsevatii. Dacă se consideră că toate vârfurile poligonului sunt în cadranul I (dacă nu, sepoate face o translaţie), Formula 1 se poate demonstra şi prin metoda inducţiei


42

matematice. Aria poligonului este dată de suma ariei triunghiurilor ce au ca vârfuri,originea sistemului de coordonate şi cele două vârfuri ce reprezintă extremele unei laturicurente ce determină linia poligonală. Pentru Formula 2, se proiectează fiecare latură peaxa OY şi se obţine un trapez. Suma ariilor trapezelor obţinute este aria poligonului.

Referinte

[1] CGAL - Computational Geometry Algorithms Library, http://www.cgal.org/[2] Colojoară I., Lecţii de analiză matematică, Facultatea de matematică, Universitatea din

Bucureşti, Tipografia Universităţii, 1979.[3] Cristea, V., C. Giumale, E, Kalisz, Al. Paunoiu, Limbajul C standard, Ed. Teora,

Bucureşti, 1992.[4] Tom Davis, Practical calculation of Polygonal Areas, Pick’s Theorem, 2006

http://www.geometer.org/mathcircles/polyarea.pdf,http://www.geometer.org/mathcircles/pick.pdf[5] Eppstein D., http://www.ics.uci.edu/~eppstein/index.html[6] Goodman, J. E. and O'Rourke, J., eds., Handbook of Discrete and Computational

Geometry (2nd Ed.). CRC Press, 2004.[7] John Louis von Neumann, http://ei.cs.vt.edu/%7Ehistory/VonNeumann.html[8] O'Rourke, J., Computational Geometry in C (2nd Ed.). Cambridge University Press. ISBN

0-521-64976-5, 1998.[9] Popovici, M. D., Popovici, M. I., C++. Tehnologia orientată spre obiecte. Aplicaţii, Ed.

Teora, Bucureşti, 2000.[10] Pop D., Petcu D., Modelarea lumii tridimensionale, Editura Eubeea, Timişoara, ISBN

973-673-011-5, 2004.[11] Vlada, M., Informatică, Universitatea din Bucureşti, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 1999.[12] Vlada, M., Poligoane stelate. Problema lui Hopf şi Pannwitz, Gazeta de matematică, nr.

8/1995, pag. 339-348.[13] Vlada, M., Rezolvarea problemelor folosind Eureka, software educaţional,

www.unibuc.ro/eBooks/informatica/eureka/, Universitatea din Bucuresti, 2003.[14] Vlada, M., Concepul de algoritm-abordare modernă, Gazeta de informatică, vol. 13/2 şi

3, pp. 25-30, pp. 35-39, Agora, Cluj Napoca, 2003.[15] M. Vlada, Birotică: Tehnologii multimedia, Editura Universităţii din Bucureşti, ISBN

973-575-847-4, 2004.[16] M. Vlada, D.M. Popovici, Realitatea Virtuala (Virtual Reality), tehnologie moderna a

informaticii aplicate, CNIV-2004, Noi tehnologii de E-Learning, Conferinţa Naţională deÎnvăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, EdituraUniversităţii din Bucureşti, 2004

[17] WIKIPEDIA, Enciclopedia liberă (portal în Limba Româna) -http://ro.wikipedia.org/wiki/Matematica, http://ro.wikipedia.org/wiki/Informatic%C4%83

[18] WIKIPEDIA , The Free Encyclopedia - http://en.wikipedia.org/wiki/Greens_theorem[19] CNIV 2006 – Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual , edtiţia a IV-a 2006,

http://fmi.unibuc.ro/cniv/2006/centenar-moisil/[20] M. Vlada, http://www.unibuc.ro//prof/vlada_m/Computer_Architecture_.php[21] M. Vlada, http://www.unibuc.ro/prof/vlada_m/turing/[22] Wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Alan_Turing


43

Tehnologii e-Learning si Software educational

"O pledoarie pentru schimbare în educaţie nu ar putea începe, în zilele noastre, decât cuafirmarea rolului principal care revine cadrelor didactice în asumarea acesteischimbări şi cu sublinierea necesităţii de recuperare a principiilor pedagogice

aplicate, în contextul actual dinamic, marcat de utilizarea noilor tehnologiipe toate palierele sociale, culturale şi profesionale" [1].

Tehnologii moderne pentru dezvoltarea învăţământului şi cercetării

Definiţie. E-learning înglobează metode şi tehnici tradiţionale sau moderne şi folosindtehnologii IT&C (procesare multimedia şi comunicare asincronă sau sincronă) conducesubiectul care îl utilizează, la obţinerea unei experienţe în înţelegerea şi stăpânirea decunoştinţe şi îndemânări într-un domeniu al cunoaşterii.

În esenţă, e-Learning oferă accesul comod şi eficient la informaţiile şi cunoştinţele celemai noi, metode noi şi eficiente de predare, învăţare şi evaluare a cunoştinţelor, instruireşi formare permanentă. În acest sens, e-learning este şi o alternativă la educaţiapermanentă în societatea informatizată de azi sau de mâine. Particularităţile specificetehnologiilor de e-learning aduc noi dimensiuni în educaţie şi care pot fi complementaresau alternative faţă de metodele tradiţionale din domeniul educaţiei. Aceste particularităţioferă posibilitatea organizării învăţământului online pe subiecte sau teme, în timp ceînvăţământul tradiţional este organizat pe grupe/clase de vârstă.

Procesul de predare-învăţare-evaluare capătă noi dimensiuni şi caracteristici prinutilizarea tehnologiilor e-learning. Sistemul de învăţământ din ţara noastră este în moddirect şi determinant implicat în fundamentarea şi construirea societăţii informaţionale. Osocietate informaţională se naşte într-un mediu în care marea majoritate a membrilor eiare acces la tehnologii IT&C şi utilizează frecvent tehnologiile informaţionale, atâtpentru instruire şi perfecţionare profesională, cât şi pentru activităţi personale privindrezolvarea unor probleme economice, sociale, etc.

DDeeffiinniiţţiiee.. Software Educaţional reprezintă orice produs software în orice format (exesau nu) ce poate fi utilizat pe orice calculator şi care reprezintă un subiect, o temă, unexperiment. o lecţie, un curs, etc., fiind o alternativă sau unica soluţie faţă de metodeleeducaţionale tradiţionale (tabla, creta, etc.).

Etapele de verificare şi evaluare a cunoştintelor şi deprinderilor în insuşireacompetenţelor corespunzătoare scenariului didactic, pot fi implementate sau nu însoftware educaţional, acest lucru fiind în funcţie de particularităţile cunoştinţelorcorespunzătoare unei discipline didactice. De exemplu, este cazul disciplinelor dindomeniile IT&C şi Informaticii care au ca suport utilizarea calculatorului în obţinereacompetenţelor. În acest caz, obţinerea competenţelor trebuie să se realizeze în urmaverificării şi evaluării atât a cunoştinţelor însuşite, cât şi a deprinderilor în utilizareacorectă şi eficientă a calculatorului. Acestea trebuie să se obţină prin prezentarea de către


44

cel examinat, direct la calculator a diverselor proiecte care să demonstreze profesorului -examinator gradul / nivelul competenţei

Platforme e-Learning si Invatamant virtual

Construirea unei societăţi informaţionale (ce va reprezenta trecerea la societateacunoaşterii) nu se poate realiza fără cercetare şi proiecte de investiţii, atât în domeniulIT&C, cât şi în domeniul educaţiei. Dezideratul final fiind competenţa, nici o tehnologie,nici o teorie, nici o abordare nu va elimina sau neglija relaţia profesor-elev/student. Toatevor fi instrumente comode şi eficiente la îndemâna, atât a profesorului, cât şi elevului/studentului. Uneori, aceste instrumente pot fi unice faţă de instrumentele tradiţionale dineducaţie. Unele reprezentări pot fi reproduse sau simulate doar prin intermediulcalculatorului care oferă metode şi tehnici privind grafica, animaţia, sunetul.

De exemplu, reprezentările 3-dimensionale sau evoluţia unor fenomene fizice, chimice,biologice, etc. care se desfăşoara dinamic, nu pot fi reprezentate sau studiate decâtfolosind calculatorul. Competenţa implică experienţă în rezolvarea problemelor dintr-unanumit domeniu de activitate. Competenţa şi experienţa în rezolvarea problemelor se potobţine doar dacă permanent se are în vedere interdependenţa realitatea fizică-realitateavirtuală, şi dacă se întreprind eforturi pentru însuşirea de noi cunoştinţe, pentruconoaşterea corespunzătoare a tuturor aspectelor privind modelul fizic , respectivmodelul virtual, aspecte determinate de particularităţile problemlor de rezolvat dintr-unanumit domeniu. Tehnologiile de e-learning ce sunt răspândite azi sunt rezultatulevoluţiei, atât a metodelor pedagogice şi psihologice din educaţie, cât şi a tehnologiilorIT&C (tehnologii Web, tehnologii multimedia, tehnologii de comunicaţie). Astfel,utilizarea sistemului Internet, a programelor de elaborare a produselor Web, aînregistrărilor audio/video, a stocării informaţiilor pe CD-uri, a implementării rezultatelordin domeniul graficii pe calculator, au facut posibilă elaborarea de cursuri online, desoftware educaţional pentru diverse discipline, de biblioteci şi campusurilor virtuale.

Formarea cadrelor didactice în utilizarea TIC pentru instruire, cercetare şi inovare

Implementarea şi utilizarea de tehnologii moderne în educaţie şi cercetare reclamămobilizarea şi susţinerea diverselor iniţiative, programe şi proiecte ale instituţiilorpublice, organizaţiilor profesionale sau individual ale specialiştilor din domeniuleLearning, cercetătorilor, profesorilor din învăţământul universitar şi preuniversitar,inspectorilor, consilierilor, pedagogilor, psihologilor, elevilor şi studenţilor. Astfel, dupăanul 2000, când s-au extins şi dezvoltat tehnlogiile Web 2.0 şi Learning 2.0 s-au abordatprograme şi proiecte legate de: strategii de dezvoltare şi formare, management de proiecte, lucru în echipe, metodologii de implementare.

De asemenea, iniţiatorii au avut în vedere promovarea şi integrarea noilor tehnologii îneducaţie şi formarea continuă, adaptarea sistemului de învăţământ românesc la noile


45

cerinţe şi provocări impuse de construirea societăţii cunoaşterii potrivit StrategieiEuropene "Instruirea în Societatea Cunoaşterii".

Iniţiative, programe şi proiecte operaţionale în România:

1. Programul "Instruirea în Societatea Cunoaşterii" (2009-2010) - MinisterulEducaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), în parteneriat cu SIVECO România(www.edu.ro, www.siveco.ro ); instruirea a 3000 de profesori formatori;

2. Programul Intel®Teach (2007, www.siveco.ro, www.intel.com) – cursinternaţional de formare la nivelul Caselor Corpului Didactic din ţară coordonat deSiveco România şi Corporaţia Intel;

3. Proiectul ICVL (2006, www.icvl.eu) – Conferinţa Internaţională de ÎnvăţământVirtual “News Technologies in Education and Research”, susţinută de Universitatea dinBucureşti şi ANCS (Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică), Siveco Româniaşi Corporaţia Intel ;

4. Portalul Elearning.Romania (2006, www.elearning.ro) – platforma de resurseeducaţionale, iniţiativa TEHNE (Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie);

5. Proiectul eLSE (2005, http://adl.unap.ro) – Conferinţa Ştiinţifică Internaţională"eLearning and Software for Education", susţinută de Universitatea Naţională de Apărare“Carol I” Bucureşti;

6. Proiectul CNIV (2003, www.cniv.ro) - Conferinţa Naţională de ÎnvăţământVirtual “Promovarea tehnologiilor moderne în educaţie şi cercetare”, susţinută deUniversitatea din Bucureşti şi ANCS (Autoritatea Naţională pentru Cercetare Stiinţifică),Siveco România şi Corporaţia Intel;

7. Portalul AeL şi Cupa Siveco "Software Educaţional" (2003,www.advancedelearning.com) – dezvoltarea lecţiilor interactive de Software educaţional,iniţiativă a firmei Siveco;

8. Portalul Didactic.ro (2003, http://www.didactic.ro) - platforma “CancelariaNaţională”, iniţiativă a firmei Softwin (http://www.softwin.ro)

9. Portalul TimSoft (2001, www.timsoft.ro ) – platformă de e-learning, iniţiativă afirmei TimSoft;

10. Programul/Portalul SEI (2001, www.portal.edu.ro) – Sistemul EducaţionalInformatizat coordonat de MECI şi Siveco România.

Calculatorul - mijloc de formare a unei noi viziuni asupra educaţiei, cercetării şiinovării

"LUMEA CONTEMPORANĂ este marcată de o evoluţie rapidă şi greu previzibilă dintoate punctele de vedere (economic, politic, social, ştiinţific). Această evoluţie marcheazătoate regiunile globului şi toate sferele vieţii sociale. Are un caracter imperativ,pluridisciplinar, cu conexiuni puternice şi numeroase. În faţa acestor demersuriepistemologice, oamenii tentaţi să folosească abordări unidisciplinare şi nupluridisciplinare sau transdisciplinare sunt dezorientaţi şi depăşiţi de situaţie. Pentru aforma noile generaţii astfel încât să fie capabile să facă faţă problemeticii lumiicontemporane, sunt necesare acele schimbări în paradigma învăţării care favorizeazătrecerea de la învăţărea disciplinară, atomizată, la cea orientată către dezvoltarea unui


46

nou mod de gândire, integrator, ancorat în actualitatea socioculturală complexă, autonom,creativ, deschis. Procesul învăţării transcende educaţia formală şi depinde de interacţiunirealizate cu o multitudine de surse externe situate în zona proximei dezvoltări individuale şiîn orizontul motivaţional personal.

OMUL şi LUMEA interacţionează continuu, realitatea este văzută din perspective multiple,informaţia ne parvine prin diverse canale, astfel încât, pentru a avea un răspuns adecvat,CUNOŞTINŢELE noi trebuie produse, şi nu reproduse. ÎNVĂŢAREA este individualizată,iar dezvoltarea în plan cognitiv şi afectiv nu poate face abstracţie de contextul cultural,social, tehnologic. Acestea sunt motive serioase pentru care şcoala secolului 21 ar trebuisă se deschidă spre activităţi care să permită o educaţie de factură nouă, mai adecvatărealităţilor contemporane. Una dintre cele mai bine instrumentate modălităţi de abordarea învăţării în mod integrator şi diferenţiat este utilizarea calculatorului în sala de clasă.

CALCULATORUL incită la permanentă reconfigurare a imaginii pe care o avem despredomeniile cunoaşterii prin accesarea de surse diverse de informaţii şi ne oferă un alt modde a cunoaşte şi de a produce CUNOAŞTEREA.

EDUCATORUL nu mai dirijează şi nu mai controlează informaţiile care intră în lumeaelevilor. El ar trebui să faciliteze înţelegerea lumii externe, corespondenţele subiectiveîntre lumea externă şi lumea internă, iar calculatorul îi poate fi de mare ajutor în demersulsău de la o instruire uniformă, pentru toţi elevii la fel şi una individualizată, fiecăruia dupăpotenţialul biopshihologic şi nevoi. Schimbarea de paradigmă a învăţării şi anumetrecerea de la achiziţii de cunoştinţe la dezvoltarea de competenţe, valori şi atitudiniimpune focalizarea instruirii pe activităţi dominante de participare activă şi voluntară aelevilor după nevoile, interesele şi profilurile lor de învăţare. Diferenţierea instruirii şicontextualizarea acesteia are un suport deosebit de util în utilizarea calculatorului laclasă." [1].

Exemple si initiative internationale – BETT Londra

Iniţial, BETT (British Education and Training Technology) s-a organizat în anul 1985sub denumirea de “Hi Technology and Computers in Education Exhibition”. In anul2009, evenimentul s-a desfasurat sub deviza „Learning Creatively through Technology”si sub semnul aniversarii a 25 de ani de la prima organizare. “BETT celebrated its 25th

anniversary this year, and for the show to continue to breaking records in terms of bothvisitor attendance and number of exhibitors indicates that technology is playing a greaterrole in education than ever before. BETT really is the place for teachers, leaders, localauthorities and professionals to see the latest resources, debate ideas and continue theirprofessional development - all under one roof.” Richard Joslin, exhibition director ofBETT [2].

În ianuarie 2009, BETT a sarbătorit 25 de ani ca lider mondial în tehnologii educaţionaleşi de comunicaţii (TIC). BETT promovează şi simbolizează cele mai bune produseeducaţionale folosind tehnologii utilizate în Marea Britanie şi în lume, resurse şi cele maibune practici, pe care le utilizează mii de practicanţi pentru a spori cunoştinţele lor deînvăţare prin intermediul tehnologiei. Premiile BETT sunt recunoaşteri anuale aleactivităţilor de excelenţă prin utilizarea TIC în învăţământ şi cercetare.


47

BETT – obiective, strategii, teme, rezultate

Cea de-a 25-a ediţie a BETT a avut în acest an drept teme centrale: învăţareapersonalizată, curricula digitală, modernizarea unităţilor de învăţământ şi managementulîn educaţie. Zonele speciale dedicate testării noilor tehnologii permit interacţiunea dintrespecialiştii IT&C şi beneficiarii direcţi: profesorii şi elevii participanţi la târg. Feedback-ul obiectiv obţinut în timp real de la participanţi reprezintă o informaţie extrem de utilă înceea ce priveşte strategia de dezvoltare a unor viitoare resurse educaţionale.

Expoziţia Olympia Hall -London Oferta Microsoft

În ianuarie 2009 s-a desfăşurat în Londra, BETT 2009, cea mai importantă expoziţiededicată utilizării tehnologiei în educaţie. Peste 650 de companii au prezintat soluţiiinovative pentru educaţia secolului XXI, iar organizatorii au estimat ca până la finalulevenimentului, peste 30.000 de vizitatori din întreaga lume să treacă porţile spaţiuluiexpoziţional Olympia. Ca în fiecare an, la expoziţia BETT au avut loc lansări de produseeducaţionale revoluţionare ce încurajează utilizarea tehnologiei moderne pentrudezvoltarea de sisteme de învăţământ adapatate secolului XXI. De asemenea, au fostorganizate diverse seminarii ţinute de specialişti în probleme educaţionale şi IT. Cuaceastă ocazie au avut loc dialoguri între specialiştii IT&C şi beneficiarii direcţi:profesorii şi elevii. Cu ocazia evenimentului, anual se acordă premiile BETT.

Premiile BETT se bazează pe cinci principii-cheie [2]:1. promovează şi recunoaşte diverse resurse digitale pentru educaţie;

2. reprezintă şi satisface nevoile sistemului de învăţământ;3. stimulează proiectarea, producţia şi furnizarea de resurse de învăţare de înaltă calitate4. ofera opţiuni pentru practicieni, elevi şi părinţi care doresc să utilizeze resursele

educaţionale inovatoare şi deosebite;5. oferă modele cuprinzătoare şi accesibile ce pot contribui esenţial la înţelegerea şi

utilizarea unor fenomene, la progresul ştiinţei şi tehnologiei.


48

Exemple si colaborari romanesti: E-learning si software educational

SANAKO Study Science Lab and AeL Science Lab digital

SIVECO Romania împreună cupartenerii de la SANAKOCorporation au lansat produsulSANAKO Study ScienceLab. Laboratorul virtual le oferăprofesorilor şi elevilor posibilitateade a realiza experimente ştiinţificeîntr-un mediu sigur şi atractiv.Experimentele ştiinţifice suntfacilitate de AeL Science Lab,conţinutul digital interactiv dezvoltatde SIVECO Romania, ce include400 de lecţii multimedia de biologie,chimie, fizică şi matematică. “SIVECO Romania este un nume de referinţă în dezvoltareade conţinut educaţional interactiv. Parteneriatul cu SANAKO, o companie ce furnizeazăplatforme educaţionale în întreaga lume, reprezintă ocazia de a ne consolida aceastăpoziţie şi a demonstra la nivel internaţional valoarea eLearning-ului românesc”. OttoZelch, Line of Business Manager în cadrul SIVECO Romania. De asemenea,reprezentanţii SIVECO Romania fac prezentări ale soluţiei de eLearning AeL. Proiectelemajore implementate de companie au peste 7 milioane de beneficiari în România şi în ţăridin Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi spaţiul CSI. În figura de mai jos este prezentată oastfel de lecţie [3].


49

FLesson: Aluminium, The Reaction between Aluminum and Hydroxides and betweenAluminum and Chlorine (ISCED Level: 3)

O abordare interactivă de învăţare pentru Ştiinţă: software interactiv care simulează experimente ştiinţifice autentice şi încurajează

elevii să ia parte în mod activ la procesul de învăţare Elevii sunt stimulaţi să gândească constructiv şi să testeze si sa tragă concluzii;

AeL Science Lab cuprinde un valoros conţinut educaţional digital; AeL Biology Lab – 170 obiecte de învăţare; AeL Chemistry Lab – 94 obiecte de învăţare; AeL Physics Lab – 71 obiecte de învăţare; AeL Math Lab – 58 obiecte de învăţare;

Referinte

[1] Mihaela Ilie, Radu Jugureanu, Otilia Ştefania Păcurari, Olimpius Istrate, Emil Dragomirescu,Dana Vlădoiu (2008), Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor deeLearning, Editura LITERA Internaţional, Bucureşti, 2008

[2] BETT, www.bettshow.com[3] Siveco, http://www.siveco.ro/web/content.jsp?page=2795&language=1[4] CNIV and ICVL Projects, www.cniv.ro (romanian project), www.icvl.eu (international

project)[5] CNIV, http://www.cniv.ro/2009/elearning[6] Vlada, Marin (2009) Utilizarea Tehnologiilor eLearning: cele mai importante 10 initiative şi

proiecte din Romania. In: Elearning.Romania. Bucharest: TEHNE- Centre for Innovation inEducation. Available online: http://www.elearning.ro.

[7] Vlada, Marin, Adăscăliţei, A. and Jugureanu, R. (2009) Trends of eLearning: Learning -Knowledge - Development. In eLSE 2009 - The 5th International Scientific Conference”eLearning and Software for Education”, BUCHAREST, April 09-10, 2009, "Carol I" NationalDefense University, Romania, Available Online: http://adl.unap.ro/else2009/index.php

conceperea şi elaborarea lucrărilor sţiintifice editarea...

Documents