e-referate.ro

Capota Emilia Nicoleta, CRP, AN III, Gr 1

Comunicare si procese de grupSocietatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa deina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aib in comun scopuri, convingeri aspiraii, cunostine - o intelegere comuna - "acelai spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispoziii emoionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la ateptri i cerine.

Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri: logic, paraverbal si nonverbal. Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).

Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicii, comunicarea poate fi eficace. Daca insa intre niveluri exista contradicii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.

Specialistii disting mai multe tipuri de comunicare:

- comunicarea intrapersonala : este comunicarea n i catre sine;- comunicarea interpersonala: este comunicarea ntre oameni.

- comunicarea de grup: este comunicarea ntre membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu ali oamenii;- comunicarea de masa: este comunicarea primit de sau folosita de un numar mare de oameni.

Judecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiune personala si interpersonala. Interactiunea simbolica subliniaza importanta limbajului, ca mecanism fundamental in devenirea sinelui si judecatii.

Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane i o distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva. Comunicarea are o foarte mare influen asupra personalitaii deoarece in ziua de azi individul se defineste in functie de ceilali iar comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti. Interaiune atrage concomitent comunicare.

Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. In felul acesta, definirea unei situatii nu este niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu este doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati puternice. Comunicarea este cheia individului spre societate i integrarea n aceasta. Lipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta faa de grup, echipa, societate, etc.

Daca luam n discutie termenul de grup observam caci, chiar societatea din care facem parte este un grup. Grupul nseamna reguli, reputaie, el, munca n echip, etc . Sensuri determinate de interanctiune deci de comunicare. Atata timp cat exista o buna comunicare exist i un randament maxim, ns dac aceasta lipsete se poate ajunge la disensiuni sau, chiar mai ru.

Functionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteaza diferite parti ale sale si-i asigura coerenta. Nuanta pe care o introduce Herbert Blumer ar putea chiar surprinde: "O retea sau o institutie nu functioneaza in mod automat datorita unei dinamici interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definesc situatia in care sunt chemate sa actioneze".Comunicarea de grup se deruleaza in colectivitati umane restranse si permite schimburide idei si emotii, ofera conditii pentru impartasirea experientelor,discutii in vederea aplanarii unor conflicte sau identificarea unor solutii de rezolvare a problemelor.Cercetarile au scos in evidenta raportul dintre informatie, circulatia acesteia si dinamica grupului. Specialistii au dovedit faptul ca la nivelul grupului, comunicarea globala este o iluzie, indiferent de mijloacele de comunicare la care apeleaza. A introdus conceptul de valenta in comunicare si aceasta reprezinta numarul de persoane cu care un individ poate comunica (la receptare sau la emitere). Capacitatea de receptie a unei fiinte umane este data de raportul dintre informatie si timp, evaluata la 40 biti/sec. Al doilea concept introdus este capacitatea de transmitere, definita prin raportul intre informatia primita si cea transmisa . Sociologii prezinta grupurile dintr-o perspectiva informationala, identificand doua tipuri: grup egalitar si grup ierarhizat. Intr-un grup, ierarhia se stabileste pe baza bilantului informational al fiecarui individ, bilantul fiind diferenta dintre influentele pe care le primeste individul si cele pe care le exercita acesta. Cand bilantul este egal pentru toti membrii grupului, grupul este egalitar, iar daca bilantul este diferit, grupul este ierarhizat. Se defineste influenta ca "rezultanta unui schimb informational intre unul si mai multi indivizi, influenta celui dintai fiind masurata prin efectul produs de schimbul informational asupra comportamentului celorlalti."Fara a fi o reteta sigura ,se poate vorbi despre o strategie care permite conturarea unui cadru eficient de munca, comunicare, relationare in grup. Directiile de interes sunt: activitatile de formare a grupului, respectiv activitatile de mentinere a acestuia. Activitati de formare a grupuluiObiectivele importante ale acestor activitati sunt:- cunoasterea reciproca si cunoasterea de sine; - cunoasterea si constientizarea stilului personal de invatare; - stimularea si constientizarea gradului de participare la activitateade grup; - stimularea empatiei; - asigurarea asumarii rolului /sarcinilor in grup.

Pentru a eficientiza activitatea grupului, pentru a-l face sa lucrezeca o echipa, este binevenita preocuparea de a identifica rolul potrivit membrilor sau rolul potrivit subgrupurilor. Se considera ca rolurile asumate in grup sunt: lucrator in echipa, evaluator, finalizator ,lucrator in companie, cercetator tehnic, modelator, presedinte.

Lucratorul in echipa - este garantia cooperarii eficiente prin calitatilesale de bun ascultator,prin capacitatea de a se adapta cu usurinta,prinflexibilitatea si empatie; isi aduce contributia la indeplinireaobiectivelor si are un bun exercitiu de diplomatie.

Evaluatorul - gandeste critic si ia decizii in urma unei analize consistente Ocupa posturi cheie care cer seriozitate si consecventa. Finalizatorul - se angajeaza in activitati cu finalitate clara, stabileste prioritati si lucreaza cu acuratete. Face analiza fina a lucrurilor si acorda atentie detaliilor. Lucratorul in companie - este foarte eficient datorita disciplinei, puterii de autocontrol, preferintei pentru munca grea. Dovedeste loialitate. Cercetatorul - se orienteaza spre ceea ce este util si este receptive la ideile celorlalti, dezvoltandu-le cu usurinta. Este apreciat pentru aptitudini de conducere si pentru competenta, la a caror punere in valoare ii ajuta faptul ca e extrovertit. Tehnicul - mentine standardele de calitate si manifesta preocupare constanta pentru asimilarea de cunostinte tehnice si de specialitate. Are un rol determinant in echipa, este indispensabil intrucat cunoaste in detaliu problemele. Se ingrijeste de propria-i activitate si nu deoameni. Modelatorul - persoana extrovertita care are drept obiectiv sa castige. Are multa energie, mobilizeaza pe ceilalti indemnandu-i la actiune si fiind pregatit sa depaseasca obstacolele. Actioneaza chiar si sub presiune si aduce schimbari utile. Presedinte - persoana care lucreaza individual exploatandu-si spiritual creator, inteligenta. Este slab in comunicare si reactioneaza violent la critici. Isi apara propriile idei, ofera idei si le dezvolta. Se implica eficient in rezolvarea problemelor complexe. Activitati de mentinere a grupului Aceste activitati vizeaza cu precadere:- asigurarea coeziunii grupului si construirea unei relatii de colaborareprin evitarea "bisericutelor";- promovarea identitatii de grup printr-o atitudine pozitiva si o imaginepozitiva despre ei insisi;- asigurarea participarii membrilor grupului la discutii;- formarea abilitatilor de ascultare activa in vederea atingeriiobiectivelor mai sus amintite se pot folosi chestionare, fise de lucru.Exista foarte multe tehnici de comunicare in cadrul grupului, insa, chiar daca au aplicare generala si isi propun sa atinga obiective bine definite, nu pot raspunde in totalitate tuturor asteptarilor, fiind necesara adaptarea organizarii comunicarii si sustinerii unor dezvoltari personale, unor realitati concrete.Printre aceste tehnici, amintim, foarte pe scurt:- tehnica blazonului: in functie de anumite caracteristici, persoane sau un grup de persoane se definesc prin aceasta tehnica cu suport metaforic: blazonul. Sunt puse la dispozitie steme, unde, prin desen, elemente figurative, cuvinte/fraze,in urma unui efort de gandire valorizanta asupra ei insisi, fiecare persoana va face referire la elemente relevante prezentarii sale. Instructiunile vor viza conceptii, aspiratii, caracterizari,dificultati, lipsuri, valori, constrangeri, reflectii asupra unor proiecte existentiale, individuale sau colective, asupra unor profesii. In cadrul grupului sau al subgrupului, indivizii isi prezinta stemele, explica, pot spune sau raspunde la intrebari, pot coopera la elaborarea unui blazon al grupului/subgrupului. Blazoanele se expun. - comunicarea rotativa: ofera sansa unei bune comunicari si initiaza o forma dinamica de subgrupare, asigura coeziunea grupului si coerenta unui studiu. Se formeaza mai multe subgrupuri intre care se urmareste stabilirea unei comunicari regulate in cadrul activitatii de reflectare sau elaborare. Exercitiul presupune mai multe etape, de durate egale, la sfarsitul fiecareia o persoana din fiecare subgrup se indreapta spre alt subgrup - fiecare isi va schimba grupul o singura data. Pentru a pastra o oarecare stabilitate a subgrupului, un "secretar - pivot" nu-si schimba grupul. Exercitiul se desfasoara dupa un plan precis, punand in discutie o anumita tema. Prin el se evita inchiderea in grupulete, "bisericute". - broasca testoasa: fiecare subgrup are 1-2 purtatori de cuvant desemnati dupa ce a fost exprimata pozitia de ansamblu fata de o tema comuna. Se reuneste grupul mare, iar purtatorii de cuvant fac un scurt raport si se implica in discutii. Discutia este urmarita si dirijata de propunator. "Negocierile"sunt reluate de catre purtatorii de cuvant si grupuri. -studiul riscurilor sau al obstacolelor: se pun in discutie riscurile care ameninta un proiect sau o activitate, urmand ca fiecare participant sa-si enunte parerea. Se noteaza totul pe o folie de flip-chart, se clasifica riscurile, pentru solutionarea fiecarei categorii formandu-se subgrupuri. Se face o unificare a solutiilor.

n cadrul unui grup se formeaza retele de comunicare care evidentiaza toate tipurile posibile de comunicare ntre membrii componenti. n orice grup apare reteaua de comunicare formala (cu caracter oficial) sau informala (care ncearca sa suplineasca deficientele comunicarii formale sub forma brfelor si a zvonurilor). Din punct de vedere al interactiunii, ntlnim retea n forma de lant, n Y, n X, sau n forma de cerc. Reteaua n forma de lant asigura o legatura secventiala ntre membrii grupului si este specifica grupurilor cu structura ierarhica nalta, n care informatiile sunt transmise de la leader-ul grupului, pas cu pas, la persoana de pe ultimul nivel ierarhic. Aceasta retea ia forma unui lant formal al comenzii, fiind diferentiate clar pozitiile ocupate n cadrul grupului. Reteaua n forma de Y si n forma de X sunt practicate tot n grupurile centralizate. Liniaritatea retelei este modificata, ceea ce ofera posibilitatea ca o persoana centrala sa poata comunica simultan cu alti membrii ai grupului. Toate informarile se fac prin intermediul leader-ului, care ocupa pozitia de centru, iar ceilalti membri au unele restrictii n comunicare.

Reteaua circulara asigura un grad ridicat de descentralizare si ofera fiecarui participant sanse egale de a comunica cu ceilalti. Nici unul nu ocupa o pozitie de leader, ceea ce ofera un grad de satisfactie mai mare. Reteaua n cerc este specifica grupurilor neformale si creative, cu un stil de conducere participativ. Diferitele retele de comunicare n cadrul grupurilor pun n evidenta si directia transmiterii mesajelor: verticala si orizontala. Comunicarea verticala are loc pe baza lantului comenzii si poate fi de sus n jos (prin care se transmit dispozitii, instructiuni sau directii de actiune) si de jos n sus (rapoarte asupra activitatii, rezultatele obtinute, propuneri, initiative, feed-backul performantelor). Deoarece comunicarile de acest tip pot conduce la un climat nefavorabil grupului, leader-ul este obligat sa supravegheze n permanenta realizarea obiectivelor, dar si identificarea reactiei membrilor fata de masurile adoptate. De fapt, normalizarea relatiilor n grup ramne o ndatorire importanta leader-ului. Comunicarea orizontala sau laterala se realizeaza ntre persoane aflate pe acelasi nivel ierarhic. Acest tip de comunicare asigura coordonarea si consultarea ntre membrii grupului si se concretizeaza sub forma dialogului si a sedintelor. Dialogul este o cale de promovare a colaborarii la locul de munca, n timp ce sedinta este o metoda de comunicare pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Sedinta are caracter formal si se organizeaza dor atunci cnd exista un scop anume. Alte cerinte de organizare a sedintei sunt: solicitarea participantilor de a veni pregatiti, alocarea timpului necesar fiecarui subiect de pe ordinea de zi, ncurajarea exprimarii opiniilor, interzicerea monopolizarii discutiei de catre o singura persoana, evitarea discutiilor n afara ordinei de zi stabilita.Indiferent de tipul de retea sau de directia de transmitere a mesajului, indiferent de orice factor ce isi exercita influenta asupra grupului, este esential ca respectivul grup sa comunice si sa se comunice: un grup fara comunicare este doar o simpla masa de oameni.

11