1

ADMITERE 2007

SUBIECTE FILOSOFIE

1. Explicaţi ideea lui Platon potrivit căreia filosofia este „suişul sufletului către locul inteligibilului”.

2. Explicaţi corelaţia dintre cunoaştere, filosofie şi libertate în concepţia lui Spinoza.

3. Prezentaţi sensurile noţiunii de „conştiinţă filosofică” în concepţia lui Lucian Blaga.

4. Prezentaţi concepţia lui Bertrand Russell privind valoarea filosofiei pentru viaţă.

5. Caracterizaţi filosofia speculativă şi prezentaţi succint critica pe care o face Rudolf Carnap acestui gen de filosofie.

6. Prezentaţi concepţia lui Hegel despre istoria filosofiei şi arătaţi de ce poate fi considerată o concepţie speculativă.

7. Prezentaţi concepţia lui Karl Jaspers despre originea filosofiei şi comentaţi afirmaţia autorului: „Abia prin comunicare este atins scopul filosofiei”.

8. Caracterizaţi filosofia critică. Arătaţi în ce raport se află critica raţiunii pure cu alte genuri de filosofie în concepţia lui Kant.

9. Prezentaţi argumentaţia lui Friedrich Nietzsche în favoarea interpretării filosofiei ca perspectivism.

10. Caracterizaţi filosofia pozitivistă; arătaţi etapele parcurse de inteligenţa umană potrivit concepţiei lui Auguste Comte.

11. Analizaţi deosebirile dintre filosofia continentală şi cea analitică. Prezentaţi succint ideile unor gânditori care ilustrează aceste două stiluri de filosofare.

12. Prezentaţi concepţia lui Edmund Husserl despre filosofie ca „ştiinţă riguroasă”.

13. Arătaţi asemănările şi deosebirile dintre filosofia critică a lui Kant şi fenomenologia lui Husserl.

14. Prezentaţi argumentele lui Rudolf Carnap în favoarea interpretării filosofiei ca metodă de analiză logică.

15. Prezentaţi concepţia lui Wittgenstein despre filosofie ca analiză logică a limbajului.

16. Interpretaţi afirmaţia lui Wittgenstein: „Limitele limbajului meu semnifică limitele lumii mele”.

17. Comentaţi afirmaţia lui Friedrich Nietzsche: „Împotriva pozitivismului ce rămâne la nivelul fenomenelor având logica «doar faptele există», aş replica: «nu, tocmai faptele nu există, există doar interpretări»”.

18. Ce deosebiri consideraţi că există între filosofie şi filosofare? Argumentaţi-vă punctul de vedere.

19. Comentaţi afirmaţia lui Karl Jaspers: „În filosofie, întrebările sunt mai esenţiale decât răspunsurile”.

20. Analizaţi semnificaţia filosofică a diferenţei dintre „a fi” şi „a exista”.

2

21. Explicaţi distincţia dintre ontologie şi metafizică; arătaţi corelaţia dintre cele două ramuri ale filosofiei.

22. Analizaţi concepţia lui Parmenide pornind de la afirmaţia sa: „E tot una a gândi şi a fi”.

23. Explicaţi relaţia dintre fiinţă şi devenire în concepţia lui Heraclit.

24. Arătaţi care sunt principiile logice din perspectiva cărora Parmenide şi Heraclit îşi elaborează concepţiile lor despre fiinţă.

25. Explicaţi concepţia metafizică a lui Platon pornind de la ideea de „participare”.

26. Prezentaţi concepţia lui Aristotel despre categoriile fiinţei şi despre filosofia primă.

27. Arătaţi care sunt temele şi interogaţiile filosofice majore privind natura umană.

28. Prezentaţi concepţia lui Aristotel despre natura umană, pornind de la afirmaţia sa: „omul este prin natura sa o fiinţă socială”. Interpretaţi această idee din prespectiva concepţiei sale teleologice.

29. Prezentaţi concepţia lui Jean-Jacques Rousseau despre natura umană. Arătaţi deosebirile dintre starea naturală şi starea socială a omului.

30. Prezentaţi concepţia Fericitului Augustin despre om ca imagine a Trinităţii creştine.

31. Caracterizaţi concepţia lui Blaise Pascal despre natura umană, pornind de la afirmaţia sa că omul este „un lucru de mijloc între nimic şi tot”.

32. Prezentaţi perspectiva lui Émmanuel Levinas despre problematica „celuilalt”.

33. Prezentaţi perspectiva lui Bernard Williams despre identitatea personală.

34. Explicaţi concepţia lui Lucian Blaga despre specificul existenţei umane.

35. Arătaţi care sunt desosebirile dintre „logica lui Ares” şi „logica lui Hermes” în viziunea lui Constantin Noica.

36. Prezentaţi concepţia lui Paul Ricoeur despre importanţa culturii pentru înţelegerea sensului existenţei umane.

37. Analizaţi comparativ concepţiile lui Lucian Blaga şi Paul Ricoeur din perspectiva semnificaţiei pe care o acordă culturii în existenţa umană.

38. Arataţi care sunt sensurile conceptului de „absurd” în viziunea lui Albert Camus.

39. Comentaţi afirmaţia lui Albert Camus: „Tot ce se poate spune este că lumea nu-i în ea insăşi raţională”.

40. Analizaţi comparativ concepţia lui Lucian Blaga despre destinul creator al omului şi concepţia lui Albert Camus despre omul absurd.

41. Interpretaţi afirmaţia lui Blaise Pascal: „Ultimul pas al raţiunii ar fi ca ea să ştie că există o infinitate de lucruri care o depăşesc”.

42. Interpretaţi afirmaţia lui Blaise Pascal: „Inima are raţiunile ei, pe care raţiunea nu le cunoaşte”.

43. Arătaţi semnificaţia filosofică a ideii de libertate umană şi corelaţia ei cu problema deteminismului.

44. Prezentaţi raportul dintre determinismul divin şi liberul arbitru în concepţia lui Spinoza.

3

45. Prezentaţi raportul dintre determinismul divin şi liberul arbitru în concepţia lui Descartes.

46. Prezentaţi raportul dintre determinismul divin şi liberul arbitru în concepţia lui Leibniz.

47. Interpretaţi afirmaţia lui Leibniz potrivit căreia „sufletul uman este un fel de automat spiritual”. Arătaţi cum este posibilă libertatea umană în concepţia lui Leibniz.

48. Prezentaţi concepţia lui Friedrich Nietzsche despre resentiment ca sursă a religiei şi moralei creştine.

49. Arătaţi ce implicaţii filosofice au conceptele de entropie şi de relativitate din ştiinţele naturii.

50. Arătaţi semnificaţia filosofică a „relaţiilor de incertitudine” din microfizică pentru înţelegerea cunoaşterii şi a libertăţii umane.

51. Explicaţi semnificaţia filosofică a tezei lui Jean-Paul Sartre potrivit căreia „existenţa precede esenţa”.

52. Prezentaţi argumentele invocate de Jean-Paul Sartre pentru susţinerea afirmaţiei: „Omul este condamnat să fie liber”.

53. Comentaţi afirmaţia lui Jean-Paul Sartre: „Existenţialistul crede că omul este responsabil de pasiunile sale”. Arătaţi dacă această idee este compatibilă cu determinismul psihic susţinut de Freud.

54. Prezentaţi concepţia lui Sigmund Freud despre distincţia dintre motivaţia conştientă şi motivaţia inconştientă.

55. Arătaţi implicaţiile demersului structuralist pentru înţelegerea libertăţii umane.

56. Comentaţi afirmaţia lui Michel Foucault: „Gândim în interiorul unei gândiri anonime şi constrângătoare care este aceea a unei epoci şi a unui limbaj”.

57. Analizaţi relaţia dintre liberul arbitru şi responsabilitate. Care este interpretarea lui Friedrich Nietzsche privind această relaţie?

58. Comentaţi afirmaţia lui Friedrich Nietzsche „Intenţiile morale ascunse au împiedicat până acum cel mai mult evoluţia filosofiei”.

59. Analizaţi sensurile conceptelor de bine şi rău; menţionaţi tipurile de etică şi arătaţi prin ce criterii se diferenţiază.

60. Prezentaţi corelaţiile dintre scop, virtute şi fericire în teoria morală a lui Aristotel.

61. Prezentaţi concepţia morală de factură utilitaristă a lui John Stuart Mill.

62. Explicaţi ideea de autonomie a voinţei şi semnificaţia conceptului de imperativ categoric în concepţia lui Kant.

63. Comparaţi etica kantiană a datoriei cu principiile moralei creştine.

64. Definiţi sensurile ideii de dreptate şi prezentaţi aspectele sale problematice (originea dreptăţii, formele de dreptate, corelaţia dintre libertate, egalitate şi dreptate).

65. Analizaţi concepţia lui Jean-Jacques Rousseau despre contractul social în corelaţie cu ideile de libertate şi dreptate.

66. Prezentaţi concepţia lui John Stuart Mill despre ideea de dreptate şi utilitate generală.

67. Prezentaţi corelaţia dintre echitate şi dreptate în concepţia lui John Rawls.

4

68. Prezentaţi teoria îndreptăţirii a lui Robert Nozick.

69. Prezentaţi relaţia dintre putere şi legitimitate în concepţiile liberale.

70. Prezentaţi concepţia lui Karl Marx despre capitalism şi socialism.

71. Prezentaţi concepţia lui Friedrich Hayek despre ordinea socială şi libertatea individuală.

72. Prezentaţi concepţia lui Karl Popper despre sensul democraţiei şi despre societatea deschisă.

73. Prezentaţi concepţia lui Robert Nozick despre statul minimal.

74. Definiţi conceptul de drepturi naturale ale omului. Arătaţi sursele teoretice ale acestei idei şi contextul istoric în care a fost promovată.

75. Arătaţi deosebirile dintre drepturile negative şi drepturile pozitive. Evidenţiaţi semnificaţia acestei distincţii pentru doctrinele politice contemporane.

76. Arătaţi deosebirile dintre empirism şi raţionalism din prespectiva surselor de cunoaştere.

77. Prezentaţi concepţia lui René Descartes despre cunoştinţele clare şi distincte.

78. Prezentaţi concepţia lui John Locke despre senzaţie şi reflecţie ca surse ale cunoaşterii.

79. Prezentaţi concepţia lui Bertrand Russell despre distincţia dintre cunoaşterea lucrurilor şi cunoaşterea adevărurilor.

80. Prezentaţi clasificarea kantiană a judecăţilor în funcţie de originea lor şi de forma lor logică

81. Arătaţi cum sunt posibile judecăţile sintetice a priori în concepţia lui Kant.

82. Explicaţi teza lui Kant potrivit căreia orice cunoaştere începe cu experienţa, dar nu toată cunoaşterea provine din experienţă.

83. Prezentaţi principalele teorii despre adevăr şi arătaţi care sunt criteriile în funcţie de care de diferenţiază.

84. Prezentaţi teoria adevărului corespondenţă în concepţiile lui Aristotel şi Toma d’Aquino.

85. Arătaţi care sunt argumentele pe le aduc adepţii adevărului coerenţă împotriva teoriei adevărului corespondenţă.

86. Prezentaţi teoria pragmatistă a lui William James privind adevărul.

87. Prezentaţi concepţia lui Spinoza despre cele trei tipuri de cunoaştere umană.

88. Prezentaţi concepţia lui Karl Popper despre evoluţia cunoaşterii.

89. Comentaţi afirmaţia lui Karl Popper: „A crede că irefutabilitatea este o virtute pentru o teorie constituie o greşeală”.

90. Prezentaţi ipotezele formulate de Platon (în dialogul Cratylos) despre originea şi natura limbajului.

91. Prezentaţi concepţia lui Wittgenstein despre relaţia dintre limbaj şi lume.

92. Prezentaţi teoria lui Alfred Tarski cu privire la distincţia dintre limbajul-obiect şi metalimbaj.

5

93. Explicaţi perspectiva lui Nietzsche asupra limbajului şi a adevărului, pornind de la afirmaţia sa că adevărul este „o armată mişcătoare de metafore, metonimii, antropomorfisme”.

94. Comentaţi afirmaţia lui Leibniz: „Nimic nu se găseşte în intelect care să nu fi fost mai întâi în simţuri, cu excepţia intelectului însuşi”.

95. Arătaţi semnificaţia ideii de timp pentru gândirea filosofică. Prezentaţi distincţia dintre timpul fizic şi timpul uman.

96. Analizaţi corelaţia dintre concepţia lui Newton despre spatiu şi timp şi ştiinţa modernă.

97. Analizaţi deosebirile dintre concepţia lui Newton şi concepţia lui Kant despre spatiu şi timp.

98. Prezentaţi concepţia lui Martin Heidegger despre finitudinea existenţei umane.

99. Prezentaţi concepţia lui Emil Cioran despre „căderea în timp” şi „căderea din timp”.

100. Prezentaţi concepţia lui Mircea Eliade despre timpul sacru şi timpul profan.