comunicare În limba romÂnĂ - auxiliare · buni prieteni. pisica îi povesti că într-o...

Georgiana GOGOESCU

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ PREG IRE PEN RU CONCURSURI

Clasa a II-a

Editor: Vasile BurluiRedactare i te noredactare: Iuliana BubuianuCorectura: Georgiana GogoescuCoperta: Ionu Bro tianu

Grupul Editorial Cartea Românească Educa ionalCop rig t Editura Cartea Românească Educa ional, Ia i - 2019 Adresa: IA I, Bd. te an cel are i S ânt nr. 2 70012

.ecredu.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiGOGOESCU, GEORGIANA Comunicarea în limba română : pregătirea pentru concursuri : clasa a II-a / Georgiana Gogoescu. - Iaşi : Cartea Românească Educaţional, 2019 ISBN 978-606-8982-90-8

37

CAPITOLUL 2 TESTE PENTRU CONCURSURI

Test 1 ....................................................................31Test 2 ...................................................................34Test 3 ...................................................................37Test 4 ....................................................................40Test 5 ...................................................................43Test 6 ...................................................................46Test 7 ...................................................................49Test 8 ...................................................................52Test 9 ...................................................................55Test 10 ..................................................................59Test 11 ...................................................................62Test 12 ..................................................................66Test 13 ..................................................................69Test 14 ..................................................................72Test 15 ..................................................................75

CAPITOLUL 1MODELE DE SUBIECTE PENTRU CONCURSURI

Model de subiect 1 ............................................................7Model de subiect 2 ............................................................9Model de subiect 3 ..........................................................12Model de subiect 4 ..........................................................15Model de subiect 5 ..........................................................17Model de subiect 6 ..........................................................19Model de subiect 7 ..........................................................21Model de subiect 8 ..........................................................23Model de subiect 9 ..........................................................25Model de subiect 10 ........................................................27

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂPREG IRE PEN RU CONCURSURI

Clasa a II-a

Georgiana Gogoescu

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂCOMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Capitolul iMODELE DE SUBIECTE PENTRU CONCURSURI

7

MODELE DE SUBIECTE PENTRU CONCURSURI

7

Citește cu atenție textul.

Într-o zi rece și ploioasă, Elmer întâlni pe stradă o pisică. Deveniseră foarte buni prieteni.

Pisica îi povesti că într-o călătorie pe Insula Sălbatică a cunoscut un pui de dragon. Acesta căzuse dintr-un nor și era rănit la o aripă.

— Sunt aproape sigură că, dacă vei reuși să eliberezi dragonul, el te va lăsa să zbori pe spatele lui. Încerci?

— Mi-ar plăcea mult! Și Elmer plecă în călătorie. Ajunse pe Insula Mandarina, trecu puntea de pietre spre Insula Sălbatică, traversând jungla, întâlnindu-se cu fiare sălbatice. Ca să treacă râul i-a ademenit cu acadele pe crocodili, care au făcut un pod cu trupurile lor.

— Sunt aici! Mă vezi? Grăbește-te, zise dragonul. Tata tăie funia din jurul gâtului dragonului. Cei doi își luară zborul grăbiţi.

(Dragonul tatălui meu – fragment, Ruth Stiles Gannett)

1. Enumeră personajele din text.__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Reconstituie traseul făcut de Elmer pe Insula Sălbatică și scrie cu cine s-a întâlnit până să ajungă la dragon.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru:

rută – ________________________________; friguroasă – ________________________________; a permite – ________________________________; a ademeni – ________________________________; amici – ________________________________.


Într-o zi rece și ploioasă, Elmer întâlni pe stradă o pisică. Deveniseră foarte Într-o zi rece și ploioasă, Elmer întâlni pe stradă o pisică. Deveniseră foarte Într-o zi rece și ploioasă, Elmer întâlni pe stradă o pisică. Deveniseră foarte buni prieteni.

Pisica îi povesti că într-o călătorie pe Insula Sălbatică a cunoscut un pui de Pisica îi povesti că într-o călătorie pe Insula Sălbatică a cunoscut un pui de Pisica îi povesti că într-o călătorie pe Insula Sălbatică a cunoscut un pui de dragon. Acesta căzuse dintr-un nor și era rănit la o aripă.dragon. Acesta căzuse dintr-un nor și era rănit la o aripă.

— Sunt aproape sigură că, dacă vei reuși să eliberezi dragonul, el te va — Sunt aproape sigură că, dacă vei reuși să eliberezi dragonul, el te va — Sunt aproape sigură că, dacă vei reuși să eliberezi dragonul, el te va — Sunt aproape sigură că, dacă vei reuși să eliberezi dragonul, el te va lăsa să zbori pe spatele lui. Încerci?

— Mi-ar plăcea mult! Și Elmer plecă în călătorie. Ajunse pe Insula Mandarina, trecu puntea de Și Elmer plecă în călătorie. Ajunse pe Insula Mandarina, trecu puntea de pietre spre Insula Sălbatică, traversând jungla, întâlnindu-se cu fiare sălbatice.pietre spre Insula Sălbatică, traversând jungla, întâlnindu-se cu fiare sălbatice. Ca să treacă râul i-a ademenit cu acadele pe crocodili, care au făcut un pod cu Ca să treacă râul i-a ademenit cu acadele pe crocodili, care au făcut un pod cu trupurile lor.

— Sunt aici! Mă vezi? Grăbește-te, zise dragonul. Tata tăie funia din jurul gâtului dragonului. Cei doi își luară zborul grăbiţi. Tata tăie funia din jurul gâtului dragonului. Cei doi își luară zborul grăbiţi.

(Dragonul tatălui meu – fragment, Ruth Stiles Gannett)(Dragonul tatălui meu – fragment, Ruth Stiles Gannett)

1. Enumeră personajele din text.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Reconstituie traseul făcut de Elmer pe Insula Sălbatică și scrie cu cine s-a întâlnit până să 2. Reconstituie traseul făcut de Elmer pe Insula Sălbatică și scrie cu cine s-a întâlnit până să ajungă la dragon.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru:

rută – ________________________________________________________________________________ ;________________;________________ friguroasă – _____________________________________________________________________________________________ ;___;___ a permite – _____________________________________________________________________________ ;___________________;___________________ a ademeni – ________________________________;________________________________;________________________________ amici – ________________________________________________________________________________ .

77

MODEL DE SUBIECT 1

Într-o zi rece și ploioasă, Elmer întâlni pe stradă o pisică. Deveniseră foarte


— Mi-ar plăcea mult! Și Elmer plecă în călătorie. Ajunse pe Insula Mandarina, trecu puntea de pietre spre Insula Sălbatică, traversând jungla, întâlnindu-se cu fiare sălbatice. Ca să treacă râul i-a ademenit cu acadele pe crocodili, care au făcut un pod cu trupurile lor.

— Sunt aici! Mă vezi? Grăbește-te, zise dragonul. Tata tăie funia din jurul gâtului dragonului. Cei doi își luară zborul grăbiţi.

Citește cu atenție textul.Citește cu atenție textul.



— Sunt aproape sigură că, dacă vei reuși să eliberezi dragonul, el te va




Și Elmer plecă în călătorie. Ajunse pe Insula Mandarina, trecu puntea de pietre spre Insula Sălbatică, traversând jungla, întâlnindu-se cu fiare sălbatice. Ca să treacă râul i-a ademenit cu acadele pe crocodili, care au făcut un pod cu trupurile lor.

— Sunt aici! Mă vezi? Grăbește-te, zise dragonul.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8

4. Transcrie, din text, o propoziţie enunţiativă și una interogativă.__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Încercuiește varianta corectă din perechile scrise italic.Într-o/Întro zi, Elmer s-a/sa întâlnit cu o pisică. Dintr-o/Dintro dată, ei au devenit prieteni. Au

plecat într-o/întro călătorie pentru a salva dragonul care căzuse dintr-un/dintrun nor. Într-un/Întrun loc, s-au/sau întâlnit cu fiarele sălbatice. S-au/Sau împrietenit cu crocodilii și au ajuns la dragon. Cu toţii s-au/sau făcut nevăzuţi apoi.

6. Descrie personajul Elmer, completând rubricile din tabel.

CE SPUNE ELMER? CE GÂNDEȘTE ELMER?

CE FACE ELMER? CE SIMTE ELMER?

7. Ce ai face dacă ai avea un dragon drept animal de companie?__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Imaginează-ţi că ești un explorator și pleci pe o insulă cu Elmer. Scrie un mic jurnal cu aventura ta pe insulă.

JURNAL. ZIUA 1: A V E N T U R A

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Într-o toamnă, Iepurele pornise la iarmaroc, căci avea doi galbeni. De mult se gândea el că i-ar sta bine cu o pălărie cu pană de păun și cu scurteică, dar nu de asta se grăbea el spre iarmaroc, ci că să-și cumpere ceva pentru încălţat, că era desculţ. Începuseră ploile de toamnă. Vântul împrăștia frunzele pe poteci. Frigul prinse să-l strângă de picioare. Și cum mergea Iepurele uitându-se în stânga și în dreapta, ciulind urechile, se întâlni pe potecă cu Ogarul. Ogarul era gras, voinic, îmbrăcat într-o șubă călduroasă și purta în picioare niște ciuboţele nou-nouţe… După ce-și dădură bineţe, cei doi călători o porniră împreună prin desișul pădurii. Iepurelui i se scurgeau ochii după ciuboţelele Ogarului. — Cât ai dat pe încălţări? întrebă sfios Iepurele. — Doi galbeni, cât să dau? îi răspunse fudul Ogarul. — Mă duc și eu la iarmaroc, adăugă Iepurele, să-mi cumpăr ciuboţele. — Păi, tot acolo merg și eu, am treabă cu un negustor… Ciuboţele se găsesc câte vrei, numai bani să ai! — Uite ce zic eu, cumetre, vorbi Ogarul. Te văd desculţ… Și apoi e noapte și frig… Mai ai și bani la dumneata… Bani am și eu… și cine știe cu cine ne putem întâlni, că pădurea e plină de tâlhari… Iepurele ciuli urechile, își strânse mai tare zăbunul, ca să simtă banii ce-i avea într-un buzunăraș la piept. — Și ce-i de făcut atunci? întrebă el. — Păi, de ce sunt pe lume hanuri?… Pentru vreme de noapte, pentru adăpost… E pe aproape hanul Ursului… Eu zic să tragem la el, dormim și pornim mâine dimineaţă... Poate până atunci mai stă și ploaia. Iepurele nu avu încotro și-l ascultă pe Ogar. Scuturându-și luleaua de ușa hanului, Moș Martin îi primi tare bucuros. […] — Eu zic să cerem ceva de mâncare – șopti ogarul – și udătură. — Cere dumneata, cumetre. Mie nu mi-e foame… Și apoi nu am niciun mărunţiș. Că dacă schimb un galben, rămân toata iarna desculţ. În cele din urmă, spuse Iepurelui: — Plătește, dumneata, cumetre! — Cum să plătesc? Așa ne-a fost vorba? — Plătește, că am uitat punga acasă. Îţi dau eu banii la iarmaroc. Am să mă împrumut la un prieten negustor. […] Deodată, în mintea Iepurelui se făcu lumină, își șterse lacrimile și intră în odaia Ogarului. Ciuboţelele erau puse lângă sobă să se usuce. Nu mai stătu pe gânduri... încălţă ciuboţelele Ogarului, păși încet, ieși din han și ţine-o băiete tot într-o fugă. „Mi-am făcut singur dreptate”, se gândea Iepurele, afundându-se tot mai mult în pădure și-n noapte.

(Ciuboţelele Ogarului – fragment, Călin Gruia)

MODEL DE SUBIECT 2

9

10

1. Precizează:

titlul textului dat și numele autorului;____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

personajele.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Completează enunţurile, ajutându-te de întrebări.

Întâmplarea se petrece (unde?) _____________________________________________. Întâmplarea se petrece (când?) _____________________________________________. Iepurele s-a întâlnit (cu cine?) _____________________________________________.

_______________________________________________ (cine?) l-a păcălit pe Iepure. Iepurele a rămas (cum?) _____________________________________________.

3. Ordonează ideile principale potrivit întâmplărilor din text.

Iepurele și Ogarul s-au oprit la hanul Ursului.

Ogarul și Iepurele s-au întâlnit pe drum.

A sosit toamna.

Iepurele a luat ciuboţelele Ogarului.

4. Selectează, din text, cuvintele care conţin grupurile de litere ie, ia, ea, oa.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Alcătuiește două enunţuri în care cuvintele Iepurele și Ogarul să fie scrise cu literă mică.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Ordonează alfabetic cuvintele:

desculţ, urs, ogar, iarmaroc, urechi, ciuboţele, frig, zgribulit, galbeni, șubă.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

desculţ

11

7. Identifică ce tip de text este cel de mai jos. Argumentează.

Ogarii sunt un tip de câini care se folosesc cu precădere de văz și viteză, la vânătoare, comparativ cu celelalte rase care se folosesc de miros. Grupă de rasă de câini care, în general, se caracterizează prin cap alungit și picioarele lungi. Printre cele mai cunoscute rase din această grupă se numără: ogarul englez (Greyhound), ogarul afgan, ogarul rusesc (Barzoi), ogarul irlandez (Irish Wolfhound), ogarul pitic englez (Whippet), ogarul persan (Saluki), ogarul tuareg (Azawakh), ogarul arab (Sloughi), ogarul maghiar, ogarul polonez (Chart Polski), ogarul pitic italian (Picollo Levriero Italiano). Ogarii fac parte din Grupa a 10-a din nomenclatorul Federaţiei Chinologice Internaţionale (FCI). În prezent, în multe ţări (inclusiv România), vânătoarea cu ogari este interzisă, considerându-se că lasă prea puţine șanse vânatului, câinii din această grupă fiind folosiţi mai mult pentru curse sau ca animale de companie.

(Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ogar)

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Ești Iepurele. Scrie un bilet Ogarului, prin care îţi ceri scuze pentru fapta ta – că i-ai luat ciuboţelele.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Citește cu atenție poezia.

Tresărind scânteie lacul

Și se leagănă sub soare;

Eu, privindu-l din pădure,

Las aleanul să mă fure

Și ascult de la răcoare

Pitpalacul.

Din izvoare și din gârle

Apa sună somnoroasă;

Unde soarele pătrunde

Printre ramuri a ei unde,

Ea în valuri sperioase

Se azvârle.

Cucul cântă, mierle, presuri –

Cine știe să le-asculte?

Ale păsărilor neamuri

Ciripesc pitite-n ramuri

Și vorbesc cu-atât de multe

Înţelesuri.

Cucu-ntreabă: — Unde-i sora

Viselor noastre de vară?

Mlădioasă și iubită,

Cu privirea ostenită,

Ca o zână să răsară

Tuturora.

(Freamăt de codru, Mihai Eminescu)

Citește cu atenție poezia.

Tresărind scânteie lacul

Și se leagănă sub soare;

Eu, privindu-l din pădure,

Las aleanul să mă fure

Și ascult de la răcoare

Pitpalacul.

Din izvoare și din gârle

Apa sună somnoroasă;

Unde soarele pătrunde Unde soarele pătrunde

Printre ramuri a ei unde, Printre ramuri a ei unde,

Ea în valuri sperioase Ea în valuri sperioase

Se azvârle. Se azvârle.

Cucul cântă, mierle, presuri – Cucul cântă, mierle, presuri –

Cine știe să le-asculte? Cine știe să le-asculte?

Ale păsărilor neamuri Ale păsărilor neamuri

Ciripesc pitite-n ramuri Ciripesc pitite-n ramuri

Și vorbesc cu-atât de multe Și vorbesc cu-atât de multe

Înţelesuri. Înţelesuri.

Cucu-ntreabă: — Unde-i sora Cucu-ntreabă: — Unde-i sora

Viselor noastre de vară? Viselor noastre de vară?

Mlădioasă și iubită, Mlădioasă și iubită,

Cu privirea ostenită, Cu privirea ostenită,

Ca o zână să răsară Ca o zână să răsară

Tuturora. Tuturora.

(Freamăt de codru, Mihai Eminescu)

12

MODEL DE SUBIECT 3

13

1. Încercuiește răspunsul corect.

În versul: „Și se leagănă sub soare” sunt cuvinte formate dintr-o silabă:

a) 1 cuvânt; b) 2 cuvinte; c) 3 cuvinte; d) 4 cuvinte.

În scrierea „Vorbesccuatâtdemulteînţelesuri” sunt:

a) 6 cuvinte; b) 8 cuvinte; c) 7 cuvinte; d) 5 cuvinte.

Cine ascultă „de la răcoare” pitpalacul:

a) codrul; b) Mihai Eminescu; c) apa; d) Mihai Beniuc.

Cine se aruncă în „valuri sperioase”:

a) soarele; b) ramurile; c) gârle; d) apa.

Ce a lăsat poetul „să îl fure”:

a) somnul; b) visul; c) aleanul; d) răcoarea.

2. Selectează din text:

cuvântul cu înţeles asemănător pentru pâraie; ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

cuvântul cu înţeles opus pentru căldură;____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

două cuvinte formate din patru silabe din ultima strofă; ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

cuvintele din text cărora să le corespundă scrierea: CVCCV: ______________________________________; VCCVCVCVCV: ______________________________________. două cuvinte care denumesc ape curgătoare.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Răspunde cerinţelor:

Scrie numele păsărilor care apar în text.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Scrie două întrebări ale căror răspunsuri sunt versurile: „Ale păsărilor neamuri/Ciripesc pitite-n ramuri”.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

14

Enumeră alte patru poezii scrise de poetul Mihai Eminescu.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Găsește patru cuvinte înrudite cu pădure.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Alcătuiește două enunţuri în care să folosești cuvintele:

– într-o: _______________________________________________________________________ – sau: ____________________________________________________________________

4. Scrie un text de cel mult 8 rânduri despre codru.

________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

15

MODEL DE SUBIECT 4


Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană și nu găsise nicăieri. Făcându-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului și se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mâncare. Șezând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de pește. Atunci ea ridică puţin capul și, uitându-se la vale, în lungul drumului, zărește venind un car tras de boi. — Bun! gândi vulpea. Iaca hrana ce-o așteptam eu. Și îndată iese de sub tufă și se lungește în mijlocul drumului, ca și cum ar fi fost moartă. Carul apropiindu-se de vulpe, ţăranul ce mâna boii o vede și, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: „Aho! Aho!”. Boii se opresc. Ţăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: „Bre! da’ cum a murit vulpea asta aici?! Ti! ce frumoasă caţaveică am să fac nevestei mele din blana ei!” Zicând așa, apucă vulpea de după cap și, târând-o până la car, se opintește ș-o aruncă deasupra peștelui. Apoi strigă la boi: „Hăis, Joian! Cea, Bourean!”. Boii pornesc. Ţăranul mergea pe lângă boi și-i tot îndemna să meargă mai iute, ca s-ajungă degrabă acasă. Însă, cum au pornit boii, vulpea a și început cu picioarele a împinge peștele din car jos. Ţăranul mâna, carul scârţâia și peștele din car cădea. După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de pește pe drum, sare și ea din car și, cu mare grabă, începe a strânge peștele de pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la vizuina sa și începe a mânca, că tare-i mai era foame! Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul. — Bună masa, cumătră! Ti!!! da’ ce de pește ai! Dă-mi și mie, că tare mi-i poftă! — Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumetre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i așa de poftă, du-te și-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, și-i avea pește să mănânci. — Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu știu cum se prinde peștele. Atunci vulpea rânji dinţii și zise: — Alei, cumetre! da’ nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ţi e voia și te-nvaţă ce nici gândești? Ascultă, cumetre: vrei să mănânci pește? Du-te deseară la băltoaca cea din marginea pădurii, vâră-ţi coada-n apă și stai pe loc, fără să te miști, până înspre ziuă; atunci smuncește vârtos spre mal și ai să scoţi o mulţime de pește, poate îndoit și întreit de cât am scos eu.

(Ursul păcălit de vulpe – fragment, Ion Creangă)

1. Completează enunţurile:

titlul textului este ____________________________________________________ ; autorul textului este ______________________________________________________ ; personajele textului ______________________________________________________ .

Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul. — Bună masa, cumătră! Ti!!! da’ ce de pește ai! Dă-mi

— Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumetre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i așa de poftă, du-te și-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, și-i avea

— Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu știu cum

16

2. Scrie ce personaje din textul dat fac acţiunea reprezentată de enunţurile:

_________________________________ umblase o noapte întreagă după hrană. _________________________________ mergea pe lângă boi. _________________________________ vine la dânsa. _________________________________ duce peștele la vizuina sa.

3. Completează cuvintele cu î, â sau m: p___ine c___mpie tro___petă plu___mb ___nainte ___nc___ntat

4. Scrie, în paranteză, sensurile cuvântului toc din enunţurile:

Ușa are un toc din lemn. (___________________________________) Mi s-a rupt un toc de la pantof. (___________________________________) Ţin ochelarii într-un toc. (___________________________________)

5. Ce ai fi făcut dacă erai în locul cumetrei? I-ai fi dat niște pește ursului?__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Transformă după model: se spală – s-a spălat.

se duce – _________________________________ se așază – _________________________________ se târăște – _________________________________ se urcă – _________________________________

7. Scrie două enunţuri în care cuvântul șiret să aibă sensuri diferite.__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Ești vulpea. Redactează un bilet în care îţi ceri iertare ursului pentru purtarea ta nesăbuită._____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

17


Ţipă gâștele și zboară,Zboară penele-n poiană…— Ce-o fi asta, surioară?— Ia, o vulpe năzdrăvană;

Cum stătea-n tufiș la pândăCostelivă și flămândă,S-a gândit ca pentru masăN-ar strica o gâscă grasă…

Unde-s mulţi, puterea crește…

— Să poftească-aici, urâta!…Și-au sărit mai mare dragul –Catincuţa mea cu bâta,Ilenuţa cu ciomagul.

Căţelușii sar și eiVulpea s-a grăbit, neroada,De era să-și lase coadaÎntre colţii lui Grivei!

…În poiană pasc la soareȘapte gâște, trei mioare,Și e liniște-n dumbravă,Asta zic și eu ispravă!…

(Cumătra vulpe – Otilia Cazimir)

Unde-s mulţi, puterea crește…

— Să poftească-aici, urâta!…

Șapte gâște, trei mioare,Și e liniște-n dumbravă,Asta zic și eu ispravă!…

1. Notează:

titlul textului _________________________________________________________ ; numele autoarei _________________________________________________________ ; textul este ______________________________________________________ .

2. Scrie numele fetelor care apar în text.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Selectează, din text, trei cuvinte care conţin în scrierea lor pe â.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Scrie în ordine alfabetică cuvintele din enunţul:

Vulpea năzdrăvană stătea la pândă în tufiș.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MODEL DE SUBIECT 5

18

5. Realizează schema fonetică a cuvântului dumbravă, notând cu V – vocala și cu C – consoana.

d u m b r a v ă_______________________

6. Extrage, din text, o propoziţie:

interogativă: _______________________________________________________; exclamativă: _______________________________________________________.

7. Completează cadranele.

Citind textul Cumătra vulpe, am văzut:

______________________________ ______________________________ ______________________________

Citind textul Cumătra vulpe, am auzit:

______________________________ ______________________________ ______________________________

Citind textul Cumătra vulpe, am simţit:

______________________________ ______________________________ ______________________________

Această poezie poate avea și titlul:

______________________________ ______________________________ ______________________________

8. Scrie trei enunţuri despre vulpe.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

19

MODEL DE SUBIECT 6


A fost odată un negustor bogat, care avea trei fete. Într-un rând s-a pregătit el să plece după marfă și a întrebat pe fete ce vor să le aducă. Cea mai mare l-a rugat să-i aducă mărgele, a doua a cerut un inel, iar cea mică a spus: — Nu-mi trebuie nimica. De-ţi vei aduce aminte de mine, adu-mi și mie o creangă de alun. A plecat negustorul. Și-a terminat treburile și a cumpărat fetei celei mai mari mărgele, iar celei de-a doua un inel. Trece el la întoarcere printr-o pădure mare și-și aduce aminte că fata cea mică n-a cerut altceva decât o creangă de alun. Coboară din căruţă să rupă una. Deodată zărește într-un tufiș o creangă de alun, dar nu una obișnuită, ci cu alune de aur pe ea. Își spune atunci negustorul: “Iată un dar frumos și pentru fata mea cea mică și cuminte”. A aplecat creanga și a rupt-o. Pe dată a răsărit, ca din pământ, un urs, l-a apucat pe negustor de mână și i-a spus: — Cum ai îndrăznit să rupi creanga mea? Acum am să te mănânc. Negustorul s-a speriat și i-a răspuns: — N-aș fi luat creanga, dacă nu m-ar fi rugat fata mea cea mai mică. Se răzgândi atunci ursul: — Du-te acasă, dar ţine minte: cine te va întâmpina întâi, pe acela ai să mi-l dai mie. Negustorul i-a făgăduit și ursul i-a dat drumul. Pe urmă, negustorul a pornit mai departe și a ajuns acasă. Cum a intrat în curtea casei sale, i-a ieșit fuga înainte fata lui cea mică și iubită. Negustorul și-a adus aminte de făgăduiala dată ursului și i s-au muiat picioarele. El a povestit apoi tot ce s-a întâmplat și toţi au început să plângă.

(Creanga de alun – fragment, Lev Tolstoi)

1. Răspunde la întrebări.

Ce a dorit fata cea mare de la tatăl ei?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Dar fata cea mică, ce și-a dorit?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Unește, prin săgeţi, personajul cu replica potrivită.

ursul Adu-mi și mie o creangă de alun.

negustorul Cum ai îndrăznit să rupi creanga mea?

fata cea mică Nu aș fi luat creanga.

20

3. Scrie două acţiuni pe care le face negustorul.__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Alcătuiește enunţuri în care cuvintele mare și a răsărit să aibă alte înţelesuri decât cele din text.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Scrie toate variantele de despărţire la capăt de rând pentru cuvântul făgăduiala.

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Scrie, din text, cinci cuvinte care să conţină grupul de litere ce.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Alcătuiește enunţuri în care să utilizezi cuvintele:

într-o pădure: __________________________________________________________ s-a dus: __________________________________________________________

8. Povestește conţinutul fragmentului dat.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


A fost odată o nucă, o nucă ca toate nucile! Și nuca asta creștea într-un nuc. Dar nucul nu mai era ca toţi nucii… Și știţi de ce? Pentru că nucul acesta se pomenise crescând în pădure. Nu știu cum ajunsese acolo, printre stejari și fagi, dar ce știu e că acolo trăia de ani și ani de zile. Și uite că printre nucile pe care le făcuse era și nuca noastră. Ei, și într-o bună zi vine un urs mare, mai mare chiar decât nenea Niţă, și se întinde sub nuc să tragă un pui de somn. — Ah, ce bine o să dorm! spuse ursul și se puse cu burta în sus, cu labele pe după ceafă și începu să sforăie: Sfârrrr-mârrr! Sfârrrr-mârrr! Tocmai atunci, creanga pe care stătea spânzurată nuca noastră strigă veselă: — Ei, nucă-nucușoară! Gata, poţi să-ţi dai drumul, că ești coaptă bine… Firește, nuca nu așteptă să i se spună de două ori. Se aruncă de pe creanga ei, fără umbrelă sau parașută, se aruncă vitejește, așa cum se aruncă nucile și… drept pe nasul ursului se opri. — Văleu! răcni ursul, deșteptat fără veste, dar nepricepând ce-l izbise tocmai de nas (care e partea lui cea mai simţitoare), se ridică degrabă și-o luă la sănătoasa. — Ehei, aţi văzut cine sunt eu? strigă atunci nuca. Sunt pesemne nespus de puternică dacă până și ursul se teme de mine! Iepurele, care văzuse tot ce se petrecuse, se apropie tremurând de nucă și o rugă cu glas stins: — Puternică nucă, milostivește-te de un biet iepure!… Să nu mă mănânci! — Bine, îi răspunse nuca. De astă dată te iert, dar vezi să nu mă superi prea tare și să nu-mi mai ieși înainte că de! nu știu, zău… Veveriţa se rugă și ea, plângând: — Of și of, puternică nucă! Îndură-te și de o biată veveriţă… N-o mânca nici pe ea! — Ia ascultaţi, făpturi neroade! se supără de astă dată nuca. Ce, vreţi să mă lăsaţi să mor de foame?… Păi, mâine o să vină lupul să mă roage să-l cruţ, apoi mistreţul, apoi cine mai știe care alt neisprăvit… Și eu? V-aţi gândit că și eu trebuie să mă hrănesc? Doar sunt o nucă adevărată, o nucă puternică, o nucă… Ehei, ce știţi voi! Iepurele și veveriţa o luară la fugă și vestiră înspăimântaţi că s-a sfârșit cu pacea pădurii. S-a ivit o dihanie cumplită, una care pare mică și neînsemnată, dar care mănâncă urși, lupi și mistreţi, cum ai înghiţi un fir de iarbă! Toate sălbăticiunile se zăvorâră în vizuinile lor, așteptând cu inima strânsă ca dihania cea cumplită să li se ivească înaintea porţilor. În pădure se lăsase o tăcere grea și nici măcar păsările nu se mai încumetau să cânte. Iar în tăcerea aceea se auzeau când și când niște ţipete grozave: — Unde-s lupii, urșii și mistreţii? Unde-s leii, zmeii și balaurii?… Vreau să le trag

o mamă de bătaie și să-i înghit pe nemestecate! Așa striga nuca de răsuna pădurea și nici lupii, nici urșii, nici mistreţii, ba

nici chiar leii, zmeii și balaurii nu cutezau să crâcnească. Dar într-o zi veni un băieţel, se plimbă prin pădure, găsi nuca și, după ce-i sparse coaja, o mâncă.

(Povestea nucii lăudăroase – fragment, Vladimir Colin)


A fost odată o nucă, o nucă ca toate nucile! Și nuca asta creștea într-un nuc. Dar nucul nu A fost odată o nucă, o nucă ca toate nucile! Și nuca asta creștea într-un nuc. Dar nucul nu A fost odată o nucă, o nucă ca toate nucile! Și nuca asta creștea într-un nuc. Dar nucul nu A fost odată o nucă, o nucă ca toate nucile! Și nuca asta creștea într-un nuc. Dar nucul nu mai era ca toţi nucii… Și știţi de ce? Pentru că nucul acesta se pomenise crescând în pădure. Nu mai era ca toţi nucii… Și știţi de ce? Pentru că nucul acesta se pomenise crescând în pădure. Nu mai era ca toţi nucii… Și știţi de ce? Pentru că nucul acesta se pomenise crescând în pădure. Nu mai era ca toţi nucii… Și știţi de ce? Pentru că nucul acesta se pomenise crescând în pădure. Nu știu cum ajunsese acolo, printre stejari și fagi, dar ce știu e că acolo trăia de ani și ani de zile. Și știu cum ajunsese acolo, printre stejari și fagi, dar ce știu e că acolo trăia de ani și ani de zile. Și știu cum ajunsese acolo, printre stejari și fagi, dar ce știu e că acolo trăia de ani și ani de zile. Și știu cum ajunsese acolo, printre stejari și fagi, dar ce știu e că acolo trăia de ani și ani de zile. Și uite că printre nucile pe care le făcuse era și nuca noastră.uite că printre nucile pe care le făcuse era și nuca noastră. Ei, și într-o bună zi vine un urs mare, mai mare chiar decât nenea Niţă, și se întinde sub nuc Ei, și într-o bună zi vine un urs mare, mai mare chiar decât nenea Niţă, și se întinde sub nuc să tragă un pui de somn. — Ah, ce bine o să dorm! spuse ursul și se puse cu burta în sus, cu labele pe după ceafă și — Ah, ce bine o să dorm! spuse ursul și se puse cu burta în sus, cu labele pe după ceafă și începu să sforăie: Sfârrrr-mârrr! Sfârrrr-mârrr! Tocmai atunci, creanga pe care stătea spânzurată nuca noastră strigă veselă: — Ei, nucă-nucușoară! Gata, poţi să-ţi dai drumul, că ești coaptă bine… Firește, nuca nu așteptă să i se spună de două ori. Se aruncă de pe creanga ei, fără Firește, nuca nu așteptă să i se spună de două ori. Se aruncă de pe creanga ei, fără umbrelă sau parașută, se aruncă vitejește, așa cum se aruncă nucile și… drept pe nasul umbrelă sau parașută, se aruncă vitejește, așa cum se aruncă nucile și… drept pe nasul ursului se opri. — Văleu! răcni ursul, deșteptat fără veste, dar nepricepând ce-l izbise tocmai de nas (care — Văleu! răcni ursul, deșteptat fără veste, dar nepricepând ce-l izbise tocmai de nas (care e partea lui cea mai simţitoare), se ridică degrabă și-o luă la sănătoasa. — Ehei, aţi văzut cine sunt eu? strigă atunci nuca. Sunt pesemne nespus de puternică dacă — Ehei, aţi văzut cine sunt eu? strigă atunci nuca. Sunt pesemne nespus de puternică dacă până și ursul se teme de mine! Iepurele, care văzuse tot ce se petrecuse, se apropie tremurând de nucă și o rugă cu glas stins: Iepurele, care văzuse tot ce se petrecuse, se apropie tremurând de nucă și o rugă cu glas stins: — Puternică nucă, milostivește-te de un biet iepure!… Să nu mă mănânci! — Puternică nucă, milostivește-te de un biet iepure!… Să nu mă mănânci! — Bine, îi răspunse nuca. De astă dată te iert, dar vezi să nu mă superi prea tare și să nu-mi — Bine, îi răspunse nuca. De astă dată te iert, dar vezi să nu mă superi prea tare și să nu-mi mai ieși înainte că de! nu știu, zău…mai ieși înainte că de! nu știu, zău… Veveriţa se rugă și ea, plângând: Veveriţa se rugă și ea, plângând: — Of și of, puternică nucă! Îndură-te și de o biată veveriţă… N-o mânca nici pe ea! — Of și of, puternică nucă! Îndură-te și de o biată veveriţă… N-o mânca nici pe ea! — Ia ascultaţi, făpturi neroade! se supără de astă dată nuca. Ce, vreţi să mă lăsaţi — Ia ascultaţi, făpturi neroade! se supără de astă dată nuca. Ce, vreţi să mă lăsaţi să mor de foame?… Păi, mâine o să vină lupul să mă roage să-l cruţ, apoi mistreţul, să mor de foame?… Păi, mâine o să vină lupul să mă roage să-l cruţ, apoi mistreţul, apoi cine mai știe care alt neisprăvit… Și eu? V-aţi gândit că și eu trebuie să mă hrănesc? apoi cine mai știe care alt neisprăvit… Și eu? V-aţi gândit că și eu trebuie să mă hrănesc? Doar sunt o nucă adevărată, o nucă puternică, o nucă… Ehei, ce știţi voi!Doar sunt o nucă adevărată, o nucă puternică, o nucă… Ehei, ce știţi voi! Iepurele și veveriţa o luară la fugă și vestiră înspăimântaţi că s-a sfârșit cu pacea pădurii. S-a Iepurele și veveriţa o luară la fugă și vestiră înspăimântaţi că s-a sfârșit cu pacea pădurii. S-a ivit o dihanie cumplită, una care pare mică și neînsemnată, dar care mănâncă urși, lupi și mistreţi, ivit o dihanie cumplită, una care pare mică și neînsemnată, dar care mănâncă urși, lupi și mistreţi, cum ai înghiţi un fir de iarbă! Toate sălbăticiunile se zăvorâră în vizuinile lor, așteptând cu inima cum ai înghiţi un fir de iarbă! Toate sălbăticiunile se zăvorâră în vizuinile lor, așteptând cu inima strânsă ca dihania cea cumplită să li se ivească înaintea porţilor. În pădure se lăsase o tăcere grea strânsă ca dihania cea cumplită să li se ivească înaintea porţilor. În pădure se lăsase o tăcere grea și nici măcar păsările nu se mai încumetau să cânte. Iar în tăcerea aceea se auzeau când și când și nici măcar păsările nu se mai încumetau să cânte. Iar în tăcerea aceea se auzeau când și când niște ţipete grozave:niște ţipete grozave: — Unde-s lupii, urșii și mistreţii? Unde-s leii, zmeii și balaurii?… Vreau să le trag — Unde-s lupii, urșii și mistreţii? Unde-s leii, zmeii și balaurii?… Vreau să le trag

o mamă de bătaie și să-i înghit pe nemestecate! o mamă de bătaie și să-i înghit pe nemestecate! Așa striga nuca de răsuna pădurea și nici lupii, nici urșii, nici mistreţii, ba

nici chiar leii, zmeii și balaurii nu cutezau să crâcnească. Dar într-o zi veni un băieţel, se plimbă prin pădure, găsi nuca și, după ce-i sparse coaja, o mâncă.

(Povestea nucii lăudăroase – fragment, Vladimir Colin)

21

MODEL DE SUBIECT 7

Așa striga nuca de răsuna pădurea și nici lupii, nici urșii, nici mistreţii, ba nici chiar leii, zmeii și balaurii nu cutezau să crâcnească. Dar într-o zi veni un băieţel, se plimbă prin pădure, găsi nuca și, după ce-i sparse coaja, o mâncă.

(

Așa striga nuca de răsuna pădurea și nici lupii, nici urșii, nici mistreţii, ba

(

22

1. Completează cadranele, ţinând cont de cerinţe.

1. Scrie cuvintele cu sens asemănător pentru:

odată –_______________________; pădure –_______________________; trăia –_______________________; creangă –_______________________; glas –_______________________.

2. Formulează două întrebări potrivite întâm-plării prezentate în text.

___________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Scrie personajele textului.____________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Ce învăţătură desprinzi din text?____________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Completează Jurnalul dublu.

SECVENŢA SEMNIFICAŢIA SECVENŢEI

În pădure se lăsase o tăcere grea și nici măcar păsările nu se mai încumetau să cânte.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Iepurele și veveriţa o luară la fugă și vestiră în-spăimântaţi că s-a sfârșit cu pacea pădurii.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Redactează un scurt dialog între o nucă și o veveriţă, în care să utilizezi și formule de solicitare.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Cu părul nins, cu ochii mici Căta la noi așa de blând, Și calzi de duioșie, Senină și tăcută; Aieve parc-o văd aici Doar suspina din când în când Icoana firavei bunici La amintirea vreunui gând Din frageda-mi pruncie. Din viaţa ei trecută.

Torcea, torcea, fus după fus, De câte ori priveam la ea, Din zori și până-n seară; Cu dor mi-aduc aminte Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Sfiala ce mă cuprindea, Era frumoasă de nespus Asemuind-o-n mintea mea În portu-i de la ţară... Duminicii preasfinte...

(Bunica – Ștefan Octavian Iosif)

1. Completează:

Titlul poeziei este ____________________________________________________ ; Autorul poeziei este ___________________________________________________. Poezia are ________________ strofe, iar fiecare strofă are ________________ versuri.


nins înseamnă: albit / acoperit de zăpadă / alb;

aievea înseamnă: în realitate / ca în vis / prezentă;

duioșie înseamnă: blândeţe / bunătate / drăgălășenie.

3. Scrie cuvinte cu sens opus pentru:

trecută – ________________________________; frumoasă – ________________________________; firav – ________________________________; seară – ________________________________; cald – ________________________________.

4. Desparte în silabe cuvintele:

pruncie – ________________________________; seară – ________________________________; duioșie – ________________________________; bunici – ________________________________; vreunui – ________________________________.


Cu părul nins, cu ochii mici Căta la noi așa de blând, Și calzi de duioșie, Senină și tăcută; Aieve parc-o văd aici Doar suspina din când în când Icoana firavei bunici La amintirea vreunui gând Din frageda-mi pruncie. Din viaţa ei trecută.

Torcea, torcea, fus după fus, De câte ori priveam la ea, Din zori și până-n seară; Cu dor mi-aduc aminte Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Sfiala ce mă cuprindea, Era frumoasă de nespus Asemuind-o-n mintea mea În portu-i de la ţară... Duminicii preasfinte...

(Bunica – Ștefan Octavian Iosif)

1. Completează:

Titlul poeziei este ________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ;________________ ;________________ Autorul poeziei este ___________________________________ ______________________________________________________________ ____________________________________________________________________ . Poezia are ________________ strofe, iar fiecare strofă are ________________ strofe, iar fiecare strofă are ________________ ________________ versuri.


nins înseamnă: albit / acoperit de zăpadă / alb;

aievea înseamnă: în realitate / ca în vis / prezentă;

duioșie înseamnă: blândeţe / bunătate / drăgălășenie.

3. Scrie cuvinte cu sens opus pentru:

trecută – _____________________________________________________________________________________ ;___________;___________ frumoasă – _______________________________________________________ ______________________________________________________ ;_______;_______ firav – ___________________________________________________________________ ______________________________________________ ;___;___ seară – _____________________________________________________________________________ ;___________________;___________________ cald – _________________________________________________________________________________________ .

4. Desparte în silabe cuvintele:

pruncie – ___________________________________________________________________ ______________________________________________ ;___;___ seară – _____________________________________________________________________________ ;___________________;___________________ duioșie – ______________________________________________________________________________________ ;__________;__________ bunici – __________________________________________________________ ____________________________________________________ ;______;______ vreunui – ______________________________________________________________________ ____________________________________________ .

23

MODEL DE SUBIECT 8

24

5. Scrie trei enunţuri cu înţelesuri diferite pentru cuvântul port.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Încercuiește trăsăturile bunicii, așa cum reies din textul scris de Ștefan Octavian Iosif.

trăsături fizice: – cu părul nins; – nervoasă; – cu ochii mari; – frumoasă; – cu ochii mici; – firavă. trăsături sufletești: – tăcută; – leneșă; – vorbăreaţă; – blândă; – harnică; – melancolică.

7. Scrie, pe scurt, despre ce este vorba în poezie.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Redactează un scurt text în care să o descrii pe bunica ta.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Alice a luat evantaiul și a început să-și facă vânt, în timp ce se gândea că nici nu mai știe cine este. Tot făcându-și vânt cu evantaiul, fetiţa a început să se micșoreze și s-a făcut mai mică decât a fost prima dată, după ce a băut conţinutul sticluţei. Ca să nu dispară de tot, Alice a aruncat evantaiul. Așa mică cum era, ea a alunecat și a căzut în balta de lacrimi pe care a făcut-o când era mare. A început să înoate și a văzut un șoarece care înota în același timp cu ea. Atunci Alice a început să îi povestească despre pisica ei, Dina, care prindea șoareci și despre câinele din vecini care prindea guzgani. Șoarecele s-a îndepărtat de ea când a auzit-o povestind aceste lucruri. Alice și-a dat seama că a greșit și l-a rugat să vină înapoi. Șoarecele s-a întors și i-a promis că îi va spune povestea lui, ca să știe de ce nu poate suferi nici câinii, nici pisicile.

(Alice în ţara minunilor – fragment, Lewis Caroll)

1. Taie varianta incorectă.

Alice a căzut în balta de apă/balta de lacrimi.

Lângă ea înota o pisică/un șoarece.

Șoarecele ura câinii și pisicile/vulturii și pisicile.

2. Scrie toate variantele de despărţire la capăt de rând a cuvintelor conţinutul și povestească.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Alintă cuvintele:

pisică – __________________________________; șoarece – __________________________________; lucruri – __________________________________; ţară – __________________________________; vânt –__________________________________.

4. Identifică greșelile și rescrie corect enunţurile.

Șoarecele sa ântors. _____________________________________________ Șoarecele sa ândepărtat de ia. _____________________________________________


Alice a luat evantaiul și a început să-și facă vânt, în timp ce se gândea că nici nu mai știe cine este. Tot făcându-și vânt cu evantaiul, fetiţa a început să se micșoreze și s-a făcut mai mică decât a fost prima dată, după ce a băut conţinutul sticluţei. Ca să nu dispară de tot, Alice a aruncat evantaiul. Așa mică cum era, ea a alunecat și a căzut în balta de lacrimi pe care a făcut-o când era mare. A început să înoate și a văzut un șoarece care înota în același timp cu ea. Atunci Alice a început să îi povestească despre pisica ei, Dina, care prindea șoareci și despre câinele din vecini care prindea guzgani. Șoarecele s-a îndepărtat de ea când a auzit-o povestind aceste lucruri. Alice și-a dat seama că a greșit și l-a rugat să vină înapoi. Șoarecele s-a întors și i-a promis că îi va spune povestea lui, ca să știe de ce nu poate suferi nici câinii, nici pisicile.

(Alice în ţara minunilor – fragment, Lewis Caroll)Alice în ţara minunilor – fragment, Lewis Caroll)Alice în ţara minunilor

1. Taie varianta incorectă.

Alice a căzut în balta de apă/balta de lacrimi.

Lângă ea înota o pisică/un șoarece.

Șoarecele ura câinii și pisicile/vulturii și pisicile.

2. Scrie toate variantele de despărţire la capăt de rând a cuvintelor conţinutul și povestească.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Alintă cuvintele:

pisică – ______________________________________________________________________________________ ;________________;________________ șoarece – ___________________________________________________________________________________________________ ;___;___ lucruri – _______________________________________________________________________________ __________________________________________ ;_;_ ţară – ___________________________________________________________________________________ ;___________________;___________________ vânt –_____________________________________________________________________________________ .

4. Identifică greșelile și rescrie corect enunţurile.

Șoarecele sa ântors. ______________________________________________________________________________________________________________________ Șoarecele sa ândepărtat de ia. ____________________________________________________________________________ __________________________________________________________________

25

MODEL DE SUBIECT 9

26

5. Alcătuiește un enunţ în care să utilizezi alt sens al cuvântului a suferi decât cel din fragmentul dat.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Scrie ideea principală a fragmentului dat din Alice în ţara minunilor.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Cum crezi că era Alice? Scrie trei însușiri care i s-ar potrivi.

ALICE

8. Redactează un scurt text în care să prezinţi o altă aventură prin care trec cele două personaje, Alice și șoarecele.

________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Un ţăran avea patru fii. Odată, el se gândi să-i încerce pe fiii săi. Așa că, într-o dimineaţă, i-a chemat la el și i-a dat fiecăruia câte o piersică frumoasă. Omul a plecat apoi la câmp, lăsându-i să-și vadă de treburi și să-și împartă ziua cum cred ei de cuviinţă. Seara însă, când s-a întors, i-a chemat pe toţi patru și l-a întrebat pe cel mai mare: — Spune-mi, ce-ai făcut cu piersica ta? — Ce să fac, tătucă, am mâncat-o și-ţi mulţumesc. A fost tare bună. Apoi m-am gândit că ar fi tare bine să avem și noi un astfel de pom, așa că, am luat sâmburele, l-am plantat în spatele casei, am udat locul și nădăjduiesc să crească acolo un piersic frumos și roditor. — Bine ai făcut, băiatul tatii, sunt sigur că tu o să ajungi un bun gospodar. Dar tu, îi zise celui de-al doilea, ce-ai făcut cu piersica ta? — Eu am mâncat-o. A fost atât de bună, coaptă și fragedă… — Și apoi? — Păi, am aruncat sâmburele și m-am dus la mama să-i mai cer câteva, că tare bune erau. — Fiule, zise atunci omul cu întristare în glas, ai grijă să nu ajungi un om lacom că „lăcomia strică omenia”. Dar ţie ţi-a plăcut piersica, a fost bună? l-a întrebat ţăranul și pe cel de-al treilea fiu al său. — Nu știu. — Cum nu știi, da’ ce-ai făcut cu ea? — Am vândut-o. M-am dus cu ea în târg și am dat-o cu zece bani. Uite-i! — Fiule, tu sigur o să ajungi mare negustor, dar ai grijă că nu toate sunt de vânzare în viaţă; mai ales, nu ceea ce ai primit de la părinţi. În sfârșit, ţăranul l-a întrebat și pe ultimul băiat, cel mai mic dintre toţi. — Dar ţie ţi-a plăcut piersica? — Nici eu nu știu, tătucă. — Cum, și tu ai vândut-o? — Nu, tată. Eu m-am dus în vizită la prietenul meu de peste drum, care e bolnav, și i-am dus-o lui. S-a bucurat mult pentru ea și mi-a mulţumit din suflet. Cu lacrimi în ochi, tatăl și-a luat copilașul pe genunchi și i-a spus: — Nu știu ce te vei face tu în viaţă, dar știu că, indiferent ce drum vei urma, vei fi un om bun și asta e tot ce contează.

(Cele patru piersici – povestire populară)

1. Răspunde la întrebări.

Câţi fii avea ţăranul?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce a făcut mezinul cu piersica sa?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Scrie două însușiri pentru:

piersică – ________________________________________________________; fiul cel mic – ________________________________________________________.


Un ţăran avea patru fii. Odată, el se gândi să-i încerce pe fiii săi. Așa că, într-o dimineaţă, i-a Un ţăran avea patru fii. Odată, el se gândi să-i încerce pe fiii săi. Așa că, într-o dimineaţă, i-a Un ţăran avea patru fii. Odată, el se gândi să-i încerce pe fiii săi. Așa că, într-o dimineaţă, i-a Un ţăran avea patru fii. Odată, el se gândi să-i încerce pe fiii săi. Așa că, într-o dimineaţă, i-a chemat la el și i-a dat fiecăruia câte o piersică frumoasă. Omul a plecat apoi la câmp, lăsându-i chemat la el și i-a dat fiecăruia câte o piersică frumoasă. Omul a plecat apoi la câmp, lăsându-i chemat la el și i-a dat fiecăruia câte o piersică frumoasă. Omul a plecat apoi la câmp, lăsându-i chemat la el și i-a dat fiecăruia câte o piersică frumoasă. Omul a plecat apoi la câmp, lăsându-i să-și vadă de treburi și să-și împartă ziua cum cred ei de cuviinţă. Seara însă, când s-a întors, i-a să-și vadă de treburi și să-și împartă ziua cum cred ei de cuviinţă. Seara însă, când s-a întors, i-a să-și vadă de treburi și să-și împartă ziua cum cred ei de cuviinţă. Seara însă, când s-a întors, i-a să-și vadă de treburi și să-și împartă ziua cum cred ei de cuviinţă. Seara însă, când s-a întors, i-a chemat pe toţi patru și l-a întrebat pe cel mai mare:chemat pe toţi patru și l-a întrebat pe cel mai mare:chemat pe toţi patru și l-a întrebat pe cel mai mare: — Spune-mi, ce-ai făcut cu piersica ta? — Spune-mi, ce-ai făcut cu piersica ta? — Spune-mi, ce-ai făcut cu piersica ta? — Ce să fac, tătucă, am mâncat-o și-ţi mulţumesc. A fost tare bună. Apoi m-am gândit că — Ce să fac, tătucă, am mâncat-o și-ţi mulţumesc. A fost tare bună. Apoi m-am gândit că — Ce să fac, tătucă, am mâncat-o și-ţi mulţumesc. A fost tare bună. Apoi m-am gândit că — Ce să fac, tătucă, am mâncat-o și-ţi mulţumesc. A fost tare bună. Apoi m-am gândit că ar fi tare bine să avem și noi un astfel de pom, așa că, am luat sâmburele, l-am plantat în spatele ar fi tare bine să avem și noi un astfel de pom, așa că, am luat sâmburele, l-am plantat în spatele casei, am udat locul și nădăjduiesc să crească acolo un piersic frumos și roditor.casei, am udat locul și nădăjduiesc să crească acolo un piersic frumos și roditor. — Bine ai făcut, băiatul tatii, sunt sigur că tu o să ajungi un bun gospodar. Dar tu, îi zise celui — Bine ai făcut, băiatul tatii, sunt sigur că tu o să ajungi un bun gospodar. Dar tu, îi zise celui de-al doilea, ce-ai făcut cu piersica ta? — Eu am mâncat-o. A fost atât de bună, coaptă și fragedă… — Și apoi? — Păi, am aruncat sâmburele și m-am dus la mama să-i mai cer câteva, că tare bune erau. — Păi, am aruncat sâmburele și m-am dus la mama să-i mai cer câteva, că tare bune erau. — Fiule, zise atunci omul cu întristare în glas, ai grijă să nu ajungi un om lacom că „lăcomia — Fiule, zise atunci omul cu întristare în glas, ai grijă să nu ajungi un om lacom că „lăcomia strică omenia”. Dar ţie ţi-a plăcut piersica, a fost bună? l-a întrebat ţăranul și pe cel de-al treilea strică omenia”. Dar ţie ţi-a plăcut piersica, a fost bună? l-a întrebat ţăranul și pe cel de-al treilea fiu al său. — Nu știu. — Cum nu știi, da’ ce-ai făcut cu ea? — Am vândut-o. M-am dus cu ea în târg și am dat-o cu zece bani. Uite-i! — Fiule, tu sigur o să ajungi mare negustor, dar ai grijă că nu toate sunt de vânzare în viaţă; — Fiule, tu sigur o să ajungi mare negustor, dar ai grijă că nu toate sunt de vânzare în viaţă; mai ales, nu ceea ce ai primit de la părinţi. În sfârșit, ţăranul l-a întrebat și pe ultimul băiat, cel mai mic dintre toţi. În sfârșit, ţăranul l-a întrebat și pe ultimul băiat, cel mai mic dintre toţi. — Dar ţie ţi-a plăcut piersica? — Dar ţie ţi-a plăcut piersica? — Nici eu nu știu, tătucă. — Nici eu nu știu, tătucă. — Cum, și tu ai vândut-o? — Cum, și tu ai vândut-o? — Nu, tată. Eu m-am dus în vizită la prietenul meu de peste drum, care e bolnav, și i-am — Nu, tată. Eu m-am dus în vizită la prietenul meu de peste drum, care e bolnav, și i-am dus-o lui. S-a bucurat mult pentru ea și mi-a mulţumit din suflet.dus-o lui. S-a bucurat mult pentru ea și mi-a mulţumit din suflet. Cu lacrimi în ochi, tatăl și-a luat copilașul pe genunchi și i-a spus: Cu lacrimi în ochi, tatăl și-a luat copilașul pe genunchi și i-a spus: — Nu știu ce te vei face tu în viaţă, dar știu că, indiferent ce drum vei urma, vei fi un om bun — Nu știu ce te vei face tu în viaţă, dar știu că, indiferent ce drum vei urma, vei fi un om bun și asta e tot ce contează.și asta e tot ce contează.

(Cele patru piersici – povestire populară)

1. Răspunde la întrebări.1. Răspunde la întrebări.

Câţi fii avea ţăranul?Câţi fii avea ţăranul?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce a făcut mezinul cu piersica sa?Ce a făcut mezinul cu piersica sa?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Scrie două însușiri pentru: 2. Scrie două însușiri pentru:

piersică – piersică – _________________________________________________ ______________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ;________________;________________ fiul cel mic – fiul cel mic – __________________________________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ .

27

MODEL DE SUBIECT 10

28

3. Scrie, în casete, cifra care corespunde ordinii întâmplărilor din text.

Răspunsurile celor doi fii mai mari.

Încercarea ţăranului.

Răspunsul fiului cel mic.

4. Completează propoziţiile cu informaţii pe care le știi din textul citit.

Un ţăran avea patru ____________________________. El a dăruit fiecăruia câte o ______________________. Primul băiat _______________________ sâmburele, al doilea _____________________ sâmburele, iar al treilea băiat _____________________ piersica, iar mezinul a ___________________ unui prieten bolnav.

5. Imaginează-ţi că ești fiul cel mare al ţăranului. Tu ce ai fi făcut cu piersica primită?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Scrie însușirile care i se potrivesc mezinului din povestea dată.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Ce ai învăţat din această întâmplare? Răspunde printr-un proverb.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Redactează un text în care să redai o întâmplare auzită.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CO EN I CAR EA PRIN POele on: 0763 082 213

E-mail: comen i ecredu.roAdresa: IA I, Bd. te an cel are i S ânt nr. 2 70012

www.ecredu.ro

Grupul Editorial Cartea Românească Educa ionalCop rig t Editura Cartea Românească Educa ional, Ia i - 2019

CO EN I CAR EA PRIN POele on: 0763 082 213

E-mail: comen i ecredu.roAdresa: IA I, Bd. te an cel are i S ânt nr. 2 70012

www.ecredu.ro

Grupul Editorial Cartea Românească Educa ionalCop rig t Editura Cartea Românească Educa ional, Ia i - 2019

comunicare În limba romÂnĂ - auxiliare · buni prieteni. pisica îi povesti că într-o...

Documents