[Type text]

ŞAG

Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE

PENTRU ENERGIA DURABILĂ

COMUNA ŞAG ÎN ANUL 2020

2013 — 2020

www.eumayors.eu

www.conurbant.eu

IEE/10/380/SI2.589427

2

Primăria Comunei Şag Venus OPREA – Primar Colectiv de elaborare: Domnul Ştefan BĂDĂI - Viceprimarul Comunei Şag;

Domnul Daniel DAVID – Inspector fond funciar

Domnul Dorian – Grigore CIOGESCU – Consilier al Primarului

Iudit BERE – SEMEREDI – Responsabil Proiect CONURBANT Dumitru PETRIA – Responsabil tehnic Daniel – Marius CORAŞ – Responsabil tehnic Cristian – Gabriel CĂRĂBAŞ – Responsabil tehnic din partea colectivului de implementare al Proiectului CONURBANT “An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors” – IEE/10/380/SI 2.589427, co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe Cu suportul tehnic de specialitate oferit de: DENKSTATT ROMÂNIA Timişoara Gabriela FISTIŞ – Managing Director

3

CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT 1.2. Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă 2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI ŞAG 3. VIZIUNEA LOCALĂ 3.1. Viziune asupra schimbărilor climatice 3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile 4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.3. Implicarea comunităţii 5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR 5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor 5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor 5.3. Evaluarea sectorială 5.3.1. Sectorul REZIDENŢIAL 5.3.2. Sectorul TRANSPORT 5.3.3. Sectorul ENERGIE 5.3.4. Sectorul INSTITUŢIONAL 5.3.5. Sectorul DEŞEURI 5.3.6. Sectorul SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ 5.3.7. Sectorul APĂ 5.3.8. Sectorul INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ 5.4. Consumurile energetice ale Comunei Şag- Analiza Inventarului de Referinţă al

Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) 5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Şag 6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI ŞAG 6.1. Viziunea pe termen lung 6.2. Obiective 6.3. Ţinte şi acţiuni propuse – analiza sectorială 6.3.1. Sectorul clădirilor şi echipamentelor, din zona publică şi privată a comunei şag 6.3.2. Sectorul rezidenţial 6.3.3. Iluminatul public 6.3.4. Transportul local 6.3.5. Producţia locală de electricitate şi încălzirea 6.3.6. Planificarea teritoriului 6.3.7. Achiziţii publice de produse şi servicii: 6.3.8. Comunicarea, educaţia şi lucrul cu cetăţenii şi părţile interesate 6.3.9. Gestiunea deşeurilor 6.3.10. Alte sectoare incluse în Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a comunei

Şag: Agricultura 7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 8. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE 9. BUGETUL PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE FINANŢARE 10. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

4

COMUNA ŞAG

5

Venus OPREA PRIMARUL COMUNEI ŞAG, JUDEŢUL TIMIŞ

Dezvoltarea sustenabilă, eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi creşterea atractivităţii Comunei Şag pentru cetăţenii ei sunt declarate obiective prioritare. Este timpul să acţionăm cu fermitate şi hotărâre pentru siguranţa, eficienţa energetică şi o dezvoltare durabilă a comunei noastre.

Semnarea Convenţiei Primarilor şi dezvoltarea unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă constituie o provocare şi o şansă pentru o abordare strategică, menită să completeze planurile locale de dezvoltare economică, socială şi de mediu a oraşului.

Schimbările climatice (seceta, inundaţiile) sunt reale, sunt create de om, de activitatea acestuia şi afectează viaţa de zi cu zi a comunei noastre, iar din această cauză suntem direct interesaţi în a crea un mediu sănătos pentru locuitorii actuali dar şi pentru urmaşii acestora. Felul în care intervenim în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cum acţionăm în atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice ne defineşte, plasându-ne în rândul cetăţenilor europeni informaţi, responsabili şi activi.

Obiectivele, ţintele şi măsurile propuse, în scopul diminuării cu 20% a emisiilor de CO2 pînă în anul 2020 la nivelul Comunei Şag stabilite în Planul de acţiune pentru Energia Durabilă vor necesita un efort susţinut al autorităţii publice locale şi o implicare deosebită a întregii comunităţi.

Prezentul raport a fost elaborat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu Municipiul Timişoara, prin Proiectul "An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod IEE/10/380/SI2.589427, finanţat prin Programul Intelligent Energy Europe.

Aduc mulţumiri echipei care a elaborat PAED-ul şi sper într-o colaborare a grupului de lucru şi a părţilor interesate în realizarea unui viitor, mai curat, mai verde şi sustenabil pentru comuna Şag, Judeţul Timiş şi regiunea noastră.

6

1. INTRODUCERE

1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT

După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi

energia, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a susţine şi sprijini

eforturile depuse de autorităţile locale în punerea în aplicare a politicilor privind energia

durabilă. În aplicarea acestor politici, un rol esenţial le revine autorităţilor publice locale,

care deţin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu

cât 80% din consumul de energie şi emisiile de CO2 sunt asociate cu activităţile urbane.

Convenţia Primarilor reprezintă principala mişcare europeană în care sunt implicate

autorităţile locale şi regionale, care se angajează în mod voluntar pentru creşterea

eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor

administrative. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun atingerea şi

depăşirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de CO2 până în

2020.

Convenţia Primarilor este o construcţie unică, ce mobilizează actori locali şi regionali în

jurul îndeplinirii obiectivelor UE. În acest sens, Convenţia Primarilor a fost descrisă de

instituţiile europene ca fiind un model excepţional de guvernanţă pe mai multe niveluri.

Angajamentul politic asumat prin semnarea Convenţiei Primarilor se transpune în măsuri

şi proiecte concrete. Semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de

referinţă al emisiilor şi să transmită un plan de acţiune privind energia durabilă, care să

descrie acţiunile cheie pe care aceştia planifică să le implementeze.

Dacă la o primă analiză sunt relevate economiile de energie, rezultatele acţiunilor

semnatarilor Convenţiei Primarilor sunt multiple, constând în crearea de locuri de muncă

calificate, atractive şi stabile, un mediu înconjurător şi o calitate a vieţii mai ridicate,

competitivitate economică crescută şi independenţă energetică mai mare. Experienţa

acumulată în această perioadă, baza de date cuprinzând bunele practici la nivelul

întregii Europe şi rezultatele obţinute de semnatari, constituie o sursă reală de inspiraţie.

Comuna Şag este semnatară a Convenţiei Primarilor din anul 2011, fiind invitată de

Municipiul Timişoara să adere la această mişcare, în cadrul Proiectului "An inclusive

peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to

the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod proiect IEE/10/380/SI2.589427,

finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe.

Semnarea Convenţiei Primarilor a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local a

Comunei Şag nr.42/31.10.2011. Constrângerile financiare, de resurse umane

insuficiente şi gradul de încărcare a personalului din cadrul Primăriei a condus la

neîndeplinirea obligaţiei de finalizare a PAED, Comuna Şag primind o prelungire cu 8

luni pentru depunerea planului.

7

Prin această adeziune, Comuna Şag se situează printre cele peste 4.500 de semnatare

ale Convenţiei Primarilor, cetăţenii urbei situându-se printre cei peste 166,805,701

cetăţeni care sunt angrenaţi în dezvoltarea unei comunităţi sustenabile.

Proiectul CONURBANT, având ca lider de proiect Municipalitatea din Vicenza (Italia)

reuneşte municipalităţi şi companii de consultanţă din 7 ţări europene: Bulgaria, Cipru,

Croaţia, Italia, Lituania, România şi Spania.

Proiectul are ca scop acordarea de sprijin oraşelor mari şi de mărime mijlocie precum

şi comunităţilor locale mai mici din jurul acestora şi întărirea capacităţii prin intermediul

Convenţiei Primarilor, utilizând un mod de abordare de la egal la egal – „peer-to-peer”,

suport şi instruire între oraşele mai puţin experimentate şi municipiile mai

experimentate. În cadrul acestui Proiectului CONURBANT, echipa de implementare a

proiectului a derulat împreună cu cele 16 semnatare ale Convenţiei Primarilor activităţi

de instruire, de evaluare a status-ului energetic al comunei, au realizat Inventarul de

Referinţă al Emisiilor, au organizat forumuri de energie, grupuri şi întâlniri de lucru,

susţinând activităţile proiectului.

Conurbaţia Timişoara, care cuprinde Municipiul Timişoara, Oraşul Jimbolia şi Comunele

Bucovăţ, Cărpiniş, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara,

Peciu Nou, Pişchia, Remetea Mare, Sânandrei, Sânmihaiu Român şi Şag, în calitate de

8

semnatare ale Convenţiei Primarilor îşi definesc astfel, obiectivele şi ţintele de

dezvoltare sustenabilă a localităţilor şi îşi definesc planul de acţiune care să conducă la

îndeplinirea obligaţiilor astfel asumate.

Localităţile Conurbaţiei Timişoara – Judeţul Timiş

9

FORMULARUL DE ADEZIUNE AL COMUNEI ŞAG LA CONVENŢIA PRIMARILOR

10

1.3.Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Sustenabilă

„Pactul primarilor este un instrument-cheie al politicii energetice a UE. Oraşele şi regiunile au capacitatea de a acţiona în cele mai relevante sectoare ale cererii de energie. Dacă majoritatea regiunilor şi oraşelor europene au aderat la Pactul Primarilor, mai mult de jumătate din munca pentru atingerea ţintei de 20% ar fi făcută!”

Günther OETTINGER Comisar European pentru Energie

Uniunea Europeană este angrenată în lupta împotriva schimbărilor climatice, acesta fiind un obiectiv prioritar al UE. Autorităţile locale - oraşele şi aglomerările urbane deţin un rol esenţial în atenuarea schimbărilor climatice, dat fiind faptul că acestea consumă trei sferturi din energia produsă în Uniunea Europeană şi sunt responsabile pentru un procent similar din emisiile de CO2. De asemenea, autorităţile locale sunt organizaţiile care au capacitatea şi posibilitatea de a schimba comportamentul cetăţenilor şi a aborda chestiunile legate de climă şi energie în mod exhaustiv, mai ales prin concilierea intereselor publice şi private şi prin integrarea chestiunilor privind energia durabilă în obiectivele globale de dezvoltare locală. Aderarea la Convenţia Primarilor reprezintă o oportunitate pentru autorităţile locale de a-şi consolida eforturile de reducere a CO2 depuse în teritoriul lor, de a beneficia de sprijin şi recunoaştere europeană şi de a face schimb de experienţă cu omologii europeni. Domeniul de acţiune al Convenţiei Primarilor se extinde dincolo de o simplă declaraţie de intenţii. Într-adevăr, pentru a atinge ţintele ambiţioase de reducere a CO2 pe care le-au stabilit, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează să urmeze o serie de paşi, să desfăşoare o serie de acţiuni şi activităţi şi să accepte să întocmească rapoarte şi să fie monitorizaţi în privinţa acţiunilor pe care le pun în practică. Într-un cadru de timp predefinit, aceştia se angajează oficial: să dezvolte structuri administrative adecvate, inclusiv să aloce resurse umane

suficiente în vederea punerii în practică a acţiunilor necesare; să elaboreze un Inventar de referinţă al emisiilor IRE (Baseline Emission

Inventory - BEI); să transmită un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în

maximum un an de la aderarea oficială la iniţiativa Convenţia Primarilor, care să includă măsuri concrete menite să conducă la reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în 2020;

11

să transmită un raport de implementare cel puţin o dată la doi ani după transmiterea planului lor de acţiune privind energia durabilă, pentru evaluare, monitorizare şi verificare. Pentru a îndeplini nevoia esenţială de a mobiliza părţile interesate la nivel local în elaborarea planurilor de acţiune privind energia durabilă, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează: să împărtăşească experienţele şi know-how-ul cu alte autorităţi locale; să organizeze zile locale ale energiei, în scopul sensibilizării cetăţenilor în

privinţa dezvoltării durabile şi a eficienţei energetice; să participe sau să contribuie la ceremonia anuală, la atelierele de lucru şi la

întâlnirile grupurilor de discuţii ale Convenţiei Primarilor; să transmită mai departe mesajul Convenţiei în forurile corespunzătoare şi, în

special, să îi încurajeze pe ceilalţi primari să adere la Convenţie; Pentru a atinge şi depăşi obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene privind energia şi clima, semnatarii Convenţiei primarilor se angajează să elaboreze un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea la iniţiativă. Acest plan de acţiune, aprobat de Consiliul local, descrie activităţile şi măsurile prevăzute de semnatari în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate, precum şi calendarele şi responsabilităţile atribuite.

Semnatarii Convenţiei Primarilor nu deţin întotdeauna instrumentele, cunoştinţele şi resursele adecvate pentru a elabora Inventarul de referinţă al emisiilor şi planul aferent de acţiuni privind energia durabilă sau pentru a finanţa acţiunile prevăzute. Astfel, municipalităţile şi oraşele mai mari joacă un rol esenţial în acordarea de sprijin semnatarilor, astfel încât aceştia să îşi poată onora angajamentele.

Suporterii Convenţiei sunt reţele europene, naţionale şi regionale şi asociaţiile de autorităţi local) care comunică, acordă sprijin şi stabileşte conexiuni pentru a promova iniţiativa Convenţia Primarilor şi a sprijini angajamentele asumate de semnatarii acesteia. În România, Suporterii Convenţiei Primarilor sunt: —Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA”; —Asociaţia Municipiilor din România;

Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, care a asigurat sprijinul tehnic pentru semnarea Convenţiei Primarilor şi pentru dezvoltarea Planurilor de Acţiune pentru Energia Durabilă la nivelul Conurbaţiei Timişoara, fiind membră a celor două organizaţii suport a Convenţiei Primarilor a beneficiat şi de susţinerea specialiştilor din cele două organizaţii, în scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă cât mai performant, adaptat cerinţelor localităţilor şi cadrului general regional şi naţional. În activitatea de dezvoltare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe a conlucrat cu Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA” în vederea dezvoltării iniţiativei „Convenţia Primarilor” în România, OER fiind parte din consorţiul proiectului IEE „NET-COM” - Activităţi în reţea pentru Convenţia Primarilor, alături de alţi 11 parteneri europeni. În cadrul acestui proiect, pentru a crea şi disemina o viziune comună şi pentru a dezvolta

12

priorităţi comune de acţiune în ceea ce priveşte descentralizarea energetică şi coeziunea teritorială, Municipiul timişoara şi Comuna Şag au participat la activităţile lansate în cadrul „Platformei Naţionale de Dialog a Convenţiei Primarilor din România”.

13

2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI ŞAG

AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ

Comuna Şag este o comună de câmpie, situată în Câmpia Banatului, în zona

periurbană a Municipiului Timişoara, la distanţă de 14 km de acesta, pe DN 59 şi pe

calea ferată 922 Timişoara – Reşiţa. Este aşezată pe malul drept al râului Timiş.

Comuna se învecinează la Nord cu Timişoara, la Est cu Giroc, la Sud-Est cu Pădureni,

la Sud-Vest cu Parţa şi la Nord-Vest cu Sânmihaiu Român.

Şag (germană Schag, Segental, maghiară Temesság) este o localitate în judeţul Timiş, Banat, România. Este centrul comunei cu acelaşi nume.

Comuna Şag este parte integrantă a Zonei metropolitană a Municipiului Timişoara o unitate administrativă integrată între Timişoara şi localităţle din imediata

14

apropiere. În acest sens s-a constituit un Consiliu Consultativ având ca scop consultarea autorităţilor administraţiei publice locale din Timişoara şi comunele periurbane Dumbrăviţa, Ghiroda, Moşnita Nouă, Giroc, Sânmihaiu Român, Săcălaz, Sânandrei, Giarmata, Ortişoara, Remetea Mare, Şag şi Parţa în probleme de urbanism şi amenajarea teritoriului.

Teritoriul Comunei Şag face parte din Câmpia de Vest a României, extremitatea

estică a Câmpiei Tisei, fiind compartimentul estic al marii Depresiuni Panonice.

Evolutia ei paleogeografică, cât şi diferenţierile de peisaj ce apar de la nord către

sud, determină delimitarea ei in mai multe subunităţi. Perimetul studiat se încadrează

din acest punct de vedere în campia Timişului.

15

Câmpia Timişului este în cea mai mare parte a ei, o câmpie recentă, de inundaţie,

drenată de Bega, Timiş şi de toţi afluenţii şi braţele acestora.

Divagarea cursurilor de apă au dat campiei până la începutul sec. al-XIX-lea

caracterul unei zone mlaştinoase, care a luat înfăţişarea actuală numai în urma

lucrărilor hidroameliorative. Astfel, întinsul şes aluvial al Timişului, după evoluţia lui

recentă şi după transformările suferite în urma lucrărilor de asanare se poate împărţi

în trei sectoare :

• Şesul asanat al Begheiului

• Şesul asanat al Bârzavei

• Şesul de ostroave al Timişului

Comuna Şag se încadrează în cea mai mare parte în şesul de ostroave al Timişului

şi parţial în şesul asanat al Begheiului.

Acest sector se prezintă ca o câmpie aluvială de subsidenţă fluvio-lacustră, cu albii

suspendate deasupra câmpului (înaltate prin aluviunile bogate cărate de râuri şi

pâraie), iar între ele terenuri joase, mlăştinoase cu nivelul apei freatice aproape de

suprafaţă.

Altitudinea este cuprinsă între 84-90 m, cu o înclinare foarte slabă, panta generală

fiind mai mică de 17°, ceea ce explică meandrele râurilor din trecut (în prezent

regularizate şi îndiguite).

Specificul acestui sector de câmpie joasă, macroscopic, este monotonia, în realitate

este o complexitate morfometrică, stratigrafică, hidrogeologică şi pedologică

deosebită.

Microrelieful acestei câmpii prezintă mai ales forme negative reprezentate prin

microdepresiuni (închise sau deschise), de forma alungită.

16

DATE DEMOGRAFICE

Cadrul natural favorabil de pe actualul teritoriu al comunei Şag a permis aşezarea

populaţiei încă din cele mai vechi timpuri.

La 1 ianuarie 1971, populaţia Comunei Şag număra 5.173 locuitori, din care 2.523

bărbaţi şi 2.650 femei. În continuare, prezentăm evoluţia populaţiei localităţii Şag din

anul 1985 până în anul 2012:

ANUL Numărul populaţiei

1985 4.517

1989 4.433

1991 4.160

1992 4.006

1995 3.921

2000 4.112

2001 4.164

2002 4.248

2003 4.224

2004 4.279

2005 2.689

2006 2.750

2007 2.792

2008 2.795

2009 2.832

2010 2.863

2011 2.916

2012 2.976

Din graficul de mai sus, se observă o scădere a populaţiei în perioada 1985-1995

datorită elementului migratoriu şi al natalităţii scăzute, după care se înregistrează o

creştere semnificativă a populaţiei până în anul 2004. Începând cu anul 2005

populaţia Comunei Şag înregistrează din nou o scădere, datorită faptului că mulţi

foşti locuitori ai comunei au preferat să plece în alte părţi din motive personale, iar

localitatea Parţa s-a constituit în comună de sine stătătoare (în anul 2004),

desprinzându-se de comuna Şag.

În urma Recensământului populaţiei din anul 2002, au rezultat următoarele date

statistice: populaţia totală a comunei a fost de 4.248 persoane, 48,62% bărbaţi şi

51,38% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 19,24%, pe când persoanele peste

59 ani alcătuiau 20,13% din populaţia totală. În anul 2002 densitatea populaţiei la

nivelul comunei era de 72,36 loc./km2.

17

La Recensământul populaţiei din anul 2011, au rezultat următoarele date statistice:

populaţia totală a comunei a fost de 2.923 persoane. Componenţa etnică era

următoarea: 2.534 români, 262 maghiari, 62 germani, 30 romi, 5 ucrainieni, 28 alte.

În anul 2011 densitatea medie a populaţiei era de 54,70 loc./km2. Precizăm faptul că,

începând cu anul 2004, localitatea Parţa s-a desprins din comuna Şag constituindu-

se într-o comună de sine stătătoare.

Clădirile din comună, conform acestui recensământ au fost în număr de 1.093.

Numărul gospodăriilor a fost de 954 cu un număr de 1.093 clădiri şi 1.171 locuinţe

convenţionale, din care s-au înregistrat aproape 139 clădiri nelocuite.

La data de 1 ianuarie 2012, populaţia totală stabilă a comunei era de 2.976

persoane, din care 1.477 bărbaţi şi 1.499 femei. La aceiaşi dată, numărul de locuinţe

era de 1.062.

CĂILE DE COMUNICAŢIE

Localitatea Şag este situată la 14 km sud de Municipiul Timişoara, pe malul drept al

râului Timiş. Este străbătută de drumul naţional DN59, respectiv drumul european E70,

Timişoara – Moraviţa, drum care leagă România prin Timişoara de graniţa cu Serbia.

Prin comună trece şi calea ferată Timişoara - Moraviţa. Comuna Şag se învecinează la

sud cu comuna Jebel (10 km pe DN 59), cu comuna Parţa la sud-est (3 km drum

judeţean) şi cu Sânmihaiu Român la nord – Vest ( 9 km drum judeţean ).

Reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi comunale are o lungime totală de 14,2 km

din care DN = 8 Km, DJ =3,2 km şi DC = 3 km.

Căi de comunicaţii – Sursa: Google Maps

18

Lungimea totală a străzilor comunei Şag este de 42 km care, până în anul 2013, erau

asfaltate în proporţie de 100%. De asemenea, este asfaltat şi drumul care face legătura

între comună şi DJTimişoara – Foeni ( în lungime de 1 km).

DEZVOLTAREA ŞI PLANIFICAREA URBANĂ

SUPRAFAŢA TOTALĂ A TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL COMUNEI ŞAG

ESTE DE 3.402 HA.

Conform datelor statistice obţinute de la Institutul de Statistică Timiş, situaţia terenurilor

din comuna se prezintă astfel: suprafaţa 3.402 ha., din care în intravilan 480 ha. şi

2.922 ha. extravilan

PLANUL URBANISTIC

Planul Urbanistic General al Comunei Şag a fost elaborat pentru prima dată în anul

1996 şi a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Şag nr.1 din 02.02.1996. La

vremea respectivă, documentaţia se referea doar la localitatea Şag studiind o suprafaţă

de aproximativ 180 de hectare, din care 55% reprezenta zona de locuinţe şi funcţiuni

complementare, iar 25% reprezenta zona centrală şi alte zone cu funcţiuni complexe

(hale depozitare, showroom, producţie nepoluantă).

În anul 2006, PUG - ul comunei a fost prelungit. Intravilanul existent, la vremea

respectivă avea o suprafaţă de 180 de hectare, fiind extins în principal cu zone având

funcţiuni de locuinţe, rezultând o suprafaţă de intravilan propus de 220 de hectare.

Această extindere, de aproape 40 de hectare, a fost alcătuită în principal din zona de

locuinţe şi zone de activităţi economice aprobate prin PUZ –uri individuale.

În ciuda dezvoltărilor ulterioare, care au însemnat adăugarea intravilanului comunei a

încă aproximativ 260 ha (perioada 2001 – 2012), din care 215 ha doar pentru zona de

locuinţe, s-a putut constata că, în cei aproape 16 ani de la întocmirea primei strategii de

dezvoltare urbană, gradul de dezvoltare de100% nu a fost atins.

Conform legislaţiei în vigoare, Planul Urbanistic General al Comunei Şag este în curs de

actualizare, urmând ca la actualizarea lui, în anul 2013, acesta să includă toate studiile

urbanistice întocmite de persoane fizice sau juridice, precum şi planuri de amenajare a

teritoriului întocmite de către Consiliul Judeţean Timiş.

Deşi realizarea prevederilor PUG - urilor sunt în mare măsură realizabile, în funcţie de

dezvoltarea economică a comunei, în mod etapizat comuna doreşte realizarea

infrastructurii edilitare în toată comuna prin finalizarea extinderilor de reţele de apă,

introducerea canalizării, precum şi asfaltarea străzilor pentru noile construcţii şi

amenajarea zonelor verzi, astfel încât să se atingă nişte parametrii de confort ambiental

conform normativelor europene în domeniu.

19

Plan Urbanistic General Comuna Şag 1996

PUZ CARACTER DIRECTOR – CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ

20

STRUCTURA AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE

Primăria Comunei Şag este condusă de aparatul de specialitate al Primarului, Domnul

Venus OPREA.

Structura Organigramei şi Statul de Funcţii au fost aprobate prin Hotărârea Consiliului

Local nr.5 din anul 2012, având în componenţă 9 funcţii publice din care una de

conducere şi 8 de execuţie. Funcţii contractuale de execuţie sunt în număr de 11.

Numărul total de funcţii de demnitate publică sunt 2, iar numărul total de funcţii în

instituţie sunt 22.

STRUCTURA CONSILIULUI LOCAL ŞAG, este prezentată în continuare, după cum

urmează:

Numele şi prenumele Apartenenţa politică

BĂDĂI Ştefan PDL

BOŞCA Olimpia - Rodica PDL

BLENCHE Marcel – Dumitru PPDD

LUCA Florin PPDD

LĂZĂRESCU Petru USL

KAPOR Antonius USL

KANALAŞ Ghizela UDMR

PAVEL Alexandru - Dan USL

PRECUP Andrei – Daniel PDL

PURCAR Sorina – Cristina PDL

VIERIU Cornel PDL

3. VIZIUNEA LOCALĂ

VIZIUNEA administraţiei publice a Comunei Şag vizează “Dezvoltarea durabilă

a Comunei Şag, astfel încât să se asigure tranziţia către următorul deceniu

cu emisii de carbon reduse cu 20%, exemplu pentru comunităţile mai mici

din vestul României şi Euroregiune”.

Această viziune, din perspective Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

devine o MISIUNE, care presupune o abordare multisectorială, orientată spre

eficienţă energetică la nivelul comunei, în sectoarele de activitate în care

autoritatea public locală are autoritate sau influenţă, cât şi utilizarea surselor de

energie regenerabilă disponibile la nivel local.

21

OBIECTIVELE STRATEGICE ALE AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE ŞAG SUNT:

Dezvoltarea unei strategii locale care să promoveze măsuri de reducere a

emisiilor de GES printr-o planificare la nivel de sector, care să consducă la reducerea

emisiilor, pregătirea profesională în domeniu şi promovarea şi finanţarea unor

proiecte în domeniul energiei durabile;

Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor publice şi din sectorul terţiar

şi rezidenţial şi utilizarea energiei din surse regenerabile;

Transport public şi privat durabil;

Promovarea mobilităţii şi încurajarea transportului nemotorizat;

Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi;

Management durabil al deşeurilor pe raza Comunei Şag;

Adaptarea la efectele schimbările climatice la nivelul Comunei Şag;

Programe de educare şi constientizare a populaţiei în spiritul dezvoltării

sustenabile;

Industrie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră la teritoriul administrativ al

Comunei Şag;

Agricultură ecologică, durabilă în Comuna Şag;

Adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

Intenţia autorităţii locale vizează următoarele OBIECTIVE SPECIFICE:

Eficienţa energetică în clădirile public şi private prin încurajarea dezvoltării de

proiecte ce vizează casele „verzi” pasive şi/sau active;

Încurajarea consumatorilor pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi

electrocasnice cu eficienţă energetică crescută;

Generarea de energie din surse cu emisii de carbon scăzute;

Producţia şi utilizarea energiei din surse regenerabile şi asigurarea utilizării

energiei în proporţie crescândă din astfel de surse;

Susţinerea sectorului rezidenţial prin diseminarea informaţiilor, metodelor,

tehnologiilor disponibile pe piaţă, a celor mai bune practici, în vederea implementării

de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie

regenerabilă, inclusiv asupra oportunităţilor de finanţare a proiectelor în sectorul

rezidenţial;

Asigurarea unui cadrul reglementativ local în vederea încurajării iniţiativelor de

eficienţă energetică;

Planificare şi dezvoltare urbană sustenabilă;

Încurajarea achiziţiilor publice verzi cu analizarea cicluluid e viaţă al produsului;

Prevenirea producerii deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri organice

depozitate - minimizare, reducere, reutilizara şi reciclare;

Creşterea gradului de conştientizare şi resposabilizare a cetăţenilor,

reprezentanţilor companiilor şi industriei cu privire la respectarea legislaţiei de mediu;

22

Stimularea generării de noi locuri de muncă „verzi”, sprijinirea investiţiilor,

industriei şi serviciilor cu emisii reduse de carbon sau care utilizează tehnologie

avansate, cu emisii reduse;

Implementarea de măsuri pentru mobilitatea urbană;

Realizarea unui parteneriat cu părţile interesate şi societatea civilă, în vederea

tranziţiei către o economie, industrie şi un mod de locuire cu emisii cât mai reduse şi

derularea în comun a unor campanii;

Educaţia ecologică a tinerei generaţii;

Pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice;

Asigurarea alocării resurselor financiare, materiale şi umane pentru

îndeplinirea acţiunilor prioritare de eficienţă energetică;

Monitorizarea şi controlul implementării acţiunilor vizate de eficientizare

energetică;

3.1. VIZIUNEA ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Încălzirea globală este un fenomen cuz caracter global, acceptat în unanimitate de

comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind analizat pe parcursul unor lungi perioade,

rezultatele şi datele astfel colectate constituind un suport în punerea în evidenţă a

fenomenului schimbărilor climatice. Modelelor climatice globale au făcut posibilă

punerea în evidenţă a faptului că principalii factori determinanţi ai acestui fenomen sunt

atât cei naturali (variaţii ale radiaţiei solare, activitatea vulcanică) cât şi cei antropogeni

(datoraţi activităţilor umane).

Explicaţia schimbărilor observate în ceea ce priveşte temperatura medie globală în

ultimii 150 de ani este pusă pe seama efectului cumulat al celor doi factori: naturali şi

antropogeni. Rezultatul constă în creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în

atmosferă, în mod special a dioxidului de carbon, cauza principală a încălzirii pronunţate

din ultimii 50 de ani ai secolului XX, 0.13ºC, de aproximativ 2 ori valoarea din ultimii 100

de ani, aşa cum este prezentat în AR4 al IPCC (http://www.ipcc.ch).

„Temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0,74ºC în ultimii 100 de

ani (1906 -2005) comparativ cu 0.6ºC în perioada 1901-2000. 11 din ultimii 12 ani au

fost cei mai calzi din şirul de date înregistrate după anul 1850”.

Clima Europei s-a încălzit cu aproximativ un grad C în ultimii 100 ani, fiind mai ridicată

decât media globală, iar cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în partea de

nord a Europei, în detrimentul zonei de sud a continentului, unde perioadele de secetă

au devenit din ce în ce mai frecvente.

La nivelul continentului, dar şi a ţării şi regiunii noastre, s-au înregistrat temperaturi

extreme, manifestate prin valuri de caniculă (exemplu, vara anilor 2003 şi 2007). Aceste

valuri de caniculă conexate cu creşterea incidenţei a unor fenomene meteorologice

extreme au condus la concluzia prezenţei fără de tăgadă că, acestea sunt o consecinţă

a efectelor schimbărilor climatice. Analizele statistice, realizate de specialişti au arătat

23

faptul că riscul apariţiei unor astfel de fenomene meteorologice extreme, periculoase

este din ce în ce mai crescută, fiind datorate efectelor schimbărilor climatice.

Scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au realizat o prognoză,

care indică o creştere a temperaturii medii globale pană la sfârşitul secolului XXI (2090-

2099) faţă de perioada 1980-1990 între 1.8oC şi 4.0oC, în funcţie de scenariul privind

emisiile de gaze cu efect seră considerat.

Sistemului climatic manifestă o inerţie specifică, astfel încălzirea globală va continua să

evolueze chiar dacă se aplică la nivel global măsuri de reducere a emisiilor, însă

creşterea temperaturii va fi influenţată în mod esenţial de nivelul de reducere aplicat.

Perioada următoare este foarte probabil ca precipitaţiile să devină mai abundente la

latitudini înalte şi ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor

subtropicale. Configuraţia acestor schimbări este similară cu cea observată în cursul

secolului XX. Este “foarte probabil” ca tendinţa de creştere a valorilor temperaturilor

maxime extreme şi de creştere a frecvenţei valurilor de căldură să continue.

Clima României este influenţată de poziţia pe glob (străbătută de paralela de 45° lat.N),

precum şi de poziţia sa geografică pe continent. Aceste particularităţi conferă climei din

România un caracter temperat continental.

În ceea ce priveşte temperatura aerului, comparativ cu creşterea temperaturii medii

anuale globale de 0,60C pentru perioada anilor 1901-2000, în România, media anuală a

înregistrat o creştere de doar 0,30C. Pentru perioada anilor 1901-2006 creşterea a fost

de 0,50C faţă de 0,740C la nivel global (1906-2005).

BUCURESTI

BRASOV

CONSTANTA

SULINA

CALARASI

IASI

BISTRITA

OCNA SUGATAG

BAIA MARE

SIBIU

DROBETA

TURNU SEVERIN

TIMISOARA

ROMAN

TARGU JIU

M O L D A V I A N R E P U B L I C

Tendinţa temperaturii medii anuale în România (°C) pe perioada 1901-2000 Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)

Din punct de vedere pluviometric, pe perioada 1901-2000, la cele 14 staţii cu şiruri lungi

de observaţie, s-a evidenţiat o tendinţă generală de scădere a cantităţilor anuale de

24

precipitaţii. De asemenea datele au relevat o intensificare a fenomenului de secetă în

sudul ţării după anul 1960. În concordanţă cu acest rezultat s-a identificat o creştere a

duratei maxime a intervalelor fără precipitaţii în sud-vest (iarna) şi vest (vara). Pe lângă

fenomenele de aridizare a zonei de sud a ţări, în anumite regiuni s-a înregistrat în

perioada 1946-1999 o creştere a frecvenţei anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai

mari 12% cantităţi zilnice) şi extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantităţi zilnice). De

asemenea, în perioada 2000-2007, la nivelul ţării s-au înregistrat două evenimente

pluviometrice extreme opuse (seceta din anii 2000 şi 2007 şi inundaţiile din 2005). În

anul 2007 a fost înregistrat un eveniment termic extrem, iarna 2006-2007 fiind de

asemenea neobişnuit de caldă (cea mai caldă iarnă de când există măsurători

observaţionale în România -fig.2), când, abateri pronunţate ale temperaturii

maxime/minime faţă de regimul mediu multianual au persistat pe perioade lungi de timp.

Media pe ţară a temperaturii din timpul iernii (14 staţii) pe perioada 1901-2007

Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)

Toate aceste rezultate confirmă una dintre concluziile AR4 al IPCC, conform căreia s-a

evidenţiat o creştere a frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteorologice extreme ca

urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală.

Analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, relevă faptul că asistăm la o

creştere semnificativă a frecvenţei anuale a zilelor cu brumă, scădere a numărului de

zile cu strat de zăpadă a avut, şi o tendinţa de încălzire din timpul iernii. Toate aceste

fenomene au repercusiuni semnificative asupra agriculturii, economiei şi nu în ultimul

rând asupra stării de sănătate a populaţiei.

Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, acela de

creştere a temperaturii în timpul verii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în

România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-

1990, după cum urmează:

între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029;

între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (ex. între 2,0°C şi

2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii

globale şi între 4.0°C şi 5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a

temperaturii).

25

Din punct de vedere pluviometric, modelele climatice prognozează pentru perioada

2090-2099 secete pronunţate în timpul verii în zona României, în special în sud şi sud-

est.

Clima este o sinteză a vremii pe o perioadă mare de timp şi pentru un anumit spaţiu

geografic şi poate fi definitǎ prin distribuţii ale probabilităţilor asociate fenomenelor de

vreme specifice acelui spaţiu geografic. Calcularea probabilităţii de apariţie a unor valori

ai parametrilor ce descriu fenomenele meteorologice, şi realizarea unor statistici,se face

pe baza unor şiruri de observaţii cât mai îndelungate şi de o perioadă de referinţǎ.

Organizaţia Mondialǎ a Meteorologiei recomandǎ calcularea normalelor climatice pe

intervalul de referinţǎ 1961-1990, însă în practicǎ sunt folosite şi alte intervale. Stabilirea

perioadei de 30 de ani ca perioadă climatică de referinţǎ este în mare măsură

convenţională, dar adoptarea ei a ţinut cont de faptul că mediile lunare, calculate pentru

variabilele meteorologice pe aceasta perioadă, au o stabilitate suficientă, inclusiv în

cazul zonelor temperate.

Studiile cercetǎtorilor români au contribuit la rafinarea unor metodologii de proiecţie

regionalǎ a semnalului încǎlzirii globale. Au fost folosite metode de modelare statisticǎ

aplicate rezultatelor modelelor climatice globale dar şi realizarea de experimente

numerice cu modele climatice regionale şi analiza rezultatelor acestora împreunǎ cu

datele observate pentru a evidenţia mecanisme prin care factorii locali contribuie la

modificările climatice.

Raportarea la normele standard a valorilor diverşilor parametri meteorologici pune în

evidenţă variabilitatea climaticǎ prin fluctuaţiile acestora situate de-o parte sau alta a

mediilor calculate pe perioada de referinţǎ. Cauzele variabilităţii climatice sunt multiple,

dar în esenţă ele sunt legate de o distribuţie neuniformǎ a energiei atât la scară mare

cât şi la scară regionalǎ şi localǎ.

Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor

1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060

(portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei pentru

teritoriul României (în ºC), Sursa: Administraţia Naţională de

Meteorologie

26

Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul României, a ratei zilnice a cantitatii de precipitatii (în mm), Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru 2001-2030 (în %) (interval de referinta – 1961-1990). S-au folosit rezultatele unui ansamblu de 11 experimente climatice cu modele regionale realizate in proiectul FP6 ENSEMBLE

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

27

3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile

Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a Comunei Şag îşi propune o viziune

focalizată pe atingerea unor obiective pe termen lung, care transced actualele

orizonturi şi cicluri electorale, fiind în perfectă consonanţă cu criteriile şi principiile de

sustenabilitate stipulate de Directivele Europene, Strategiile şi Planurile de dezvoltare

sustenabilă a României şi tendinţelor care se conturează la nivel mondial.

Aceast plan are menirea de a orienta şi promova o viziune realistă şi responsabilă

asupra perspectivelor de dezvoltare în planlocal:

O strategie locală de dezvoltare durabilă care stabileşte obiectivele pe termen

mediu şi lung;

Un Plan de acţiune cu priorităţi şi paşi de urmat pe termen scurt şi mediu

pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, conţinând o evaluare a costurilor,

identificarea surselor de finanţare şi a modalităţilor de accesare a acestora;

Un portofoliu de proiecte considerate de întreaga comunitate drept priorităţi

pentru asigurarea dezvoltării durabile a Comunei Şag, a Zonei Metropolitane

Timişoara şi a Judeţului Timiş;

4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este documentul de planificare strategică

care indică modul în care Comuna Şag, în calitate de semnatară a Convenţiei

Primarilor îşi va respecta angajamentul asumat, până în anul 2020 şi dincolo de anul

2020, până în anul 2030.

PAED cuprinde astfel o serie de măsuri concrete de reducere a emisiilor de CO2 pe

teritoriul administrativ al Comunei Şag, calendarul şi responsabilităţile de aducere la

îndeplinire, bazate pe Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborat.

4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

Comuna Şag a beneficiat în ultimii ani de rezultate în implementarea unor proiecte

de modernizare, reabilitare şi extindere reţele. Şi în prezent sunt în derulare proiecte,

altele sunt în curs de pregătire ori preconizate. Oportnităţile de asumare a unui plan

de reducere a emisiilor pe teritoriul administrativ al Comunei Şag există în fiecare

din proiectle iniţiate şi dezvoltate la nivelul comunei Şag. Considerăm că,

oportunităţile legate de luarea n considerare a aspectelor legate de eficienţa

energetică, utilizarea surselor de energie din surse regenerabile şi reducerea

emisiilor de GES nu trebuiesc neglijate.

Dezvoltarea PAED pentru Comuna Şag, este considerată esenţială, având menirea

de a constitui un document cheie în dezvoltarea sustenabilă a comunei şi atingerea

ţintei de reducere a emisiilor de CO2.

28

4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă, va implica atât sectorul public cu

vizare a măsurilor menite să reducă emisiile de CO2 care cad în competenţa

autorităţii locale cât şi cel privat, prin măsuri de reducere a consumului de energie

de către consumatorii finali. Aceste măsuri vizează teritoriul administrativ al

Comunei Şag. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă va acoperi domenii ca:

energia, clădirile şi echipamentele municipale, planificarea urbană,

managementul deşeurilor, transporturile şi mobilitatea, achiziţiile publice,

educaţia, spaţiile verzi şi mediul urban, precum şi întreaga comunitate a urbei şi

locuitorii ei.

Comuna Şag are astfel posibilitatea să stabilească şi ţinta de reducere a

emisiilor de CO2, în sensul stabilirii unei ţinte de „reducere absolută” sau

„reducere per cap de locuitor”.

PAED va reprezenta un important instrument pentru administraţia publică locală,

stabilind măsurile şi acţiunile la nivelul fiecărui sector, cu stabilirea de termene

clare de implementare, definirea măsurilor şi setarea priorităţilor ţinând cont de

criteriile economice, de protecţia mediului, tehnice şi organizatorice, astfel încât

să se poată cuantifica exact importanţa, aplicabilitatea pe termen scurt (1-3 ani),

mediu (3-7 ani) şi lung (7-17 ani) cu beneficiile aduse din punct de vedere al

mediului prin aportul în reducerea cantităţii de CO2 la nivel de sector şi mai apoi

la nivel de municipalitate (ca ţintă globală).

La stabilirea măsurilor şi acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor globale de

scădere a cantităţii de CO2 la nivel local, s-a ţinut cont de priorităţile astfel

stabilite, prin alocarea unui termen rezonabil de implementare, corelate cu

situaţia economică actuală şi nu va contura sarcini excesive autorităţii locale.

Aceste măsuri sunt în perfectă corelaţie cu prevederile Pachetului legislativ

„Energie – Schimbări Climatice” care prevede :

— reducerea, până în anul 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de

seră (GES);

— creşterea, în acelaşi interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor

regenerabile în totalul consumului energetic;

— creşterea eficienţei energetice cu 20%.

Numeroase din posibilităţile disponibile de reducere a cantităţii de CO2 sunt de

fapt oportunităţi de zi cu zi, care pot genera beneficii sociale şi de mediu multiple.

În general aceste măsuri vizează fiecare cetăţean în parte, de la elevi,

adolescenţi şi adulţi. Măsurile simple, care pot începe cu educaţia ecologică la

nivelul unităţilor şcolare şi la autoeducaţia pentru segmentul adult, generează

implicit reduceri ale consumurilor la nivel de familie, gospodărie, instituţie,

companie şi în final la scăderea cantităţii CO2 la nivelul localităţii, unele măsuri

neavând nevoie de alocări financiare.

Cele mai multe soluţii de reducere a cantităţii de CO2 pe teritoriul administrativ al

localităţii vizează:

29

- folosirea cu eficienţă maximă a resurselor energetice şi a energiei de orice fel;

- promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

- Asigurarea mobilităţii în localitate şi a conexiunii cu localităţile din yonă şi cu

Municipiul Timişoara;

- reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele vechi şi

promovarea achiziţionării unor autovehicule cu consum redus de combustibil;

- îmbunătăţirea tehnologiilor utilizate/adoptarea de tehnologii „verzi”, nepoluante;;

- achiziţii verzi (Green Public Procurement);

- amenajare şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi;

- management al deşeurilor durabil;

- reducerea consumului de apă pentru uz casnic şi instituţional;

- creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind schimbările climatice,

asupra măsurilor de combatere şi adaptare la efectele acestora;

- accesarea de fonduri pentru mediu, prin diversele instrumente de finanţare

disponibile la nivel naţional, fonduri ale Uniunii Europene, ăn special pentru proiecte

care vizează domeniul eficienţei energetice, producerii şi utilizării energiei din surse

regenerabile, transportului durabil şi mobilitate;

Beneficiile dezvoltării şi implementării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

sunt multiple. Pentru că este un document strategic, toate acţiunile şi măsurile sale

converg către o reducere a emisiilor de CO2, la o dezvoltare durabilă a localităţii, cu

beneficiile de mediu, sociale şi economice corespunzătoare.

4.3. Implicarea comunităţii

Implicarea comunităţii este esenţială în dezvoltarea şi implementarea unor programe

şi Planuri locale. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Şag a fost

dezvoltat în strânsă legătură cu comunitatea locală. Forumurile locale pentru energie,

grupurile de lucru şi dezbaterile publice, au constituit o excelentă oportunitate de

implicare a comunităţii în programele de interes public local. Susţinerea comunităţii, a

actorilor locali şi a tuturor părţilor interesate este indisolubil legată de implementarea

cu succes al Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Şag.

În vederea asigurării transparenţei actului decizional, sunt folosite mijloace de

informare/comunicare şi consultare a populaţiei.

Informarea societăţii civile se realizează atât prin modalităţi de comunicare directă,

cât şi prin instrumente de comunicare mediată.

Pe parcursul elaborării PAED au fost organizate întâlniri publice în cadrul primăriei la

care au participat reprezentanţi din domeniul social, protecţia mediului, mediul de

afaceri, social, cultural, etc. Unele dintre aceste întâlniri au avut rol de consultare. În

cadrul lor, cei interesaţi şi-au putut exprima părerea, de a formula sugestii privind

identificarea priorităţilor de dezvoltare durabilă a Comunei Şag pe termen mediu şi

lung.

30

Comunicarea mediată s-a realizat prin promovarea activităţilor din etapele

premergătoare şi de elaborare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă:

organizarea de conferinţe de presă, comunicate de presă, anunţuri şi informări.

Identificarea principalelor probleme, nevoi şi oportunităţi de la nivelul Comunei Şag s-

a realizat printr-o consultare prealabilă, prin dezbatere publică, organizată în data de

15.07.2013.

Pentru informare şi promovare viitoare a măsurilor şi acţiunilor incluse în PAED

se vor folosi diverse intrumente de comunicare:

emiterea de comunicate de presă, anunţuri privind lansarea şi derularea

proiectelor;

emiterea la finalizarea acţiunilor a unor informări asupra rezultatelor

implementării, după evaluarea minuţioasă a acestora;

organizarea de conferinţe de presă;

interviuri şi emisiuni în mass-media locală (radio, televiziune);

articole referitoare la PAED Şag în presa scrisă;

În acest mod, prin participarea directă a locuitorilor Comunei Şag la procesul de

elaborare şi implementare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, prin

informarea şi consultarea continuă a acestora, cetăţenii vor fi angajaţi direct în

procesul de shimbare, vor accepta costurile acestei schimbări, iar coeziunea socială

astfel creată va asigura succesul implementării.

Forum local pentru energie şi grup de lucru în Comuna Şag

31

Forum de lucru şi anunţul pentru evenimentul Proiectului CONURBANT

32

5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR

Orice autoritate publică locală ar trebui să

adopte metodologii riguroase de management

al Inventarului de emisii de GES, pornind de

la analiza iniţială a emisiilor de gaze cu efect

de seră (GES), elaborând Planul de Acţiune

privind Energiile Durabile - strategia de

dezvoltare şi de implementare a măsurilor de

reducere a emisiilor şi încheind cu stabilirea

metodelor de monitorizare şi raportare.

Inventarul de emisii de GES trebuie să

cuprindă două componente majore: emisiile

rezultate din activitatea operaţională a

autorităţii publice locale şi emisiile produse de

comunitate, graniţa considerată pentru acest

demers fiind cea administrativ-teritorială.

Analiza emisiilor la nivelul comunităţii

presupune existenţa unor provocări

semnificative.

Autorităţile publice locale sunt responsabile

pentru administraţia la nivel local şi, pentru

acest motiv, nu pot accesa sursele de

informaţii naţionale pentru pregătirea Inventarelor Naţionale în scopul raportării

acestora către UNFCCC. După înţelegerea fenomenului schimbărilor climatice şi

cauzelor acestuia, este necesară identificarea activităţilor din responsabilitatea

autorităţii publice locale şi comunităţii care constituie surse ale emisiilor de gaze cu

efect de seră.

Din experienţa acumulată în cadrul Proiectului CONURBANT, un pas esenţial în

constituie CREAREA UNEI STRUCTURI ADMINISTRATIVE, o echipă formată din

persoane competente, motivate, sub conducerea unei persoane din vârful

managementului organizaţiei care, să coordoneze, organizeze şi să motiveze

întreaga echipă şi să coaguleze grupul de părţi interesate.

În cadrul Primăriei Comunei Şag, numărul redus de personal a presupus implicarea

a cel puţin 5 angajaţi – funcţionari ăublici şi funcţii de demnitate publică. Cunoştinţele

acestora în domeniul administraţiei şi sesiunile de instruire centralizată în cadrul

Proiectului CONURBANT, forumurile locale pentru energie şi grupurile de lucru au

condus la înţelegerea paşillor care trebuiesc parcurşi, metodologia de lucru, actele şi

datele care trebuiesc analizate, extrase şi compilate pentru promovarea Planului de

Acţiune pentru Energia Durabilă.

33

În cadrul Primăriei Comunei Şag, etapele

parcurse în cadrul Proiectului

CONURBANT pentru dezvoltarea şi

implementarea Planului de Acţiune pentru

Energia Durabilă s-a realizat în 4 paşi,

urmând ca pasul 5 să îl constituie

procesul de implementare al PAED

propriu – zis.

Etapele parcurse au fost parcurse pas cu

pas. Echipa Primăriei Comunei Şag,

constituită prin Dispoziţia Primarului, sub

coordonarea echipei de implementare a

Proiectului CONURBANT, a participat la

sesiuni de instruire şi formare la care s-au

prezentat în mod concret modul de

elaborare al unui inventar de emisii,

entităţile care deţin datele şi informaţiile şi

modul de colectare al acestora. S-au

prezentat bunele practici în domeniul

eficienţei energetice, utilizării surselor de

energie regererabilă şi modalităţile aflate

la îndemâna primăriilor în ceea ce

priveşte reducerea consumurilor

energetice şi producerea de energie din

surse de energie regenerabilă.

Primăria Comunei Şag a fost îndrumată în

analiza amprentei de carbon, la estimarea

diferenţei dintre costruri şi beneficiile stării

actuale şi a scenariilor de reducere a

emisiilor de CO2, pentru a identifica

oportunităţile de îmbunătăţire a

managementului emisiilor şi de atenuare

a efectelor schimbărilor climatice.

Implicarea factorilor interesaţi a fost

esenţială pentru cunoaşterea de către

aceştia a tuturor aspectelor teoretice şi

practice. Comunicarea internă şi externă

cu echipa Proiectului CONURBANT a fost

esenţială.

34

Participarea unui reprezentant al Primăriei Comunei Şag la Workshop-ul Proiectului

„An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide urban

areas in participating to the CovenANT of Mayors” – acronim CONURBANT – cod

IEE/10/380/SI2 58 9427, cu tema „Emission inventories for Conurbations cities:

Big changes start in small towns” la Bruxelles, Belgia, din data de 21 Iunie 2012 a

constituit un avantaj, experienţa acomulată fiind definitorie pentru dezvoltarea

Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.

Stabilirea situaţiei în care se afla comuna Şag la momentul întocmirii Inventarului de

Referinţă al Emisiilor a constituit un punct crucial în cunoaşterea exactă a statusului,

al nivelurilor şi tendinţelor consumurilor şi formularea unor obiective şi ţinte pe

termen scurt şi mediu. S-au analizat cauzele generatoare de emisii CO2 la nivel local,

angajamentele în care comunitatea este deja angrenată, tendinţele emisiilor şi

impactul financiar al consumului de energie şi al emisiilor de carbon, modalităţi de

finanţare a proiectelor şi desigur, viziunea şi obiectivele administraţiei publice locale

pe termen lung.

35

Structura de colaborare între Conducerea Primăriei Comunei Şag, Echipa de Proiect CONURBANT din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, structura administrativă internă, actorii locali şi părţile interesate

S-au realizat la nivel local previziuni ale emisiilor, bazate pe tendinţele de dezvoltare,

situaţia demografică actuală, liniile directoare ale PUG şi ale planurilor de urbanism,

care susţin dezvoltarea locală.

Luând în considerare o serie de aspecte legate de aceste previziuni, în care

consumurile şi emisiile de CO2 aferente vor prezenta în viitor tendinţe ascendente,

prognozate la 2-3%/an, s-a procedat la estimarea aspectelor financiare pe care

PAED le-ar presupune, costurile de conformare şi beneficiul de imagine al comunei în

dezvoltarea unui angajament de reducere al emisiilor de CO2 la nivel local.

Astfel, s-a concuzionat că orice an care se încheie fără luarea unor măsuri concrete

de reducere a emisiilor va conduce la costuri suplimentare pe termen lung.

Inventarul este realizat prin compilarea datelor referitoare la consumul de energie şi

la managementul deşeurilor şi utilizând factorii de emisie corespunzători. Fiecare

dintre cele două tipuri de analize este divizat în sectoare care corespund standardelor

internaţionale referitoare la clasificarea emisiilor de GES şi care reflectă activităţile

autorităţii publice locale şi ale comunităţii locale. Un inventar complet al emisiilor

necesită urmărirea cu acurateţe a locaţiilor (generatoare de emisii GES), a gradului

de control asupra tipurilor de emisii precum şi soliditatea şi complexitatea

metodologică a surselor de date. Administraţia locală trebuie să facă eforturi pentru

identificarea unor indicatori pentru fiecare sector, astfel încât să poată oferi o imagine

a rezultatelor. Includerea indicatorilor specifici fiecărui sector permite compararea

36

nivelurilor de emisii pe baza intensităţii energetice a fiecărei activităţi prin generarea

unor rapoarte sistematice comparative de către administratorii programului

La calculul emisiilor de GES şi al reducerilor de emisii, acestea sunt convertite în

dioxid de carbon echivalent, în aşa fel încât să se calculeze un singur indicator.

Aceste gaze cu efect de seră au Potenţiale de Încălzire globală (PIG) diferite,

evidenţiate în cel de-al doilea Raport IPCC (organism de lucru al UNFCCC).

Cele mai frecvent utilizate PIG sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Gazul Potenţial de Încălzire Globală (PIG)

CO2 1

CH4 21

N2O 310

5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor (Baseline

Emmision Inventory)

Anul de referinţă pentru UNFCCC şi pentru Protocolul de la Kyoto este anul 1990.

Totuşi, practic este imposibil să se colecteze datele provenind din anul 1990.

Inventarul de emisii trebuie să includă toate emisiile generate pe parcursul unui an

calendaristic.

Înaintea începerii colectării datelor, s-a examinat aria resurselor de date disponibile

şi s-a selectat anul pentru care există înregistrări fidele şi suficient de detaliate pentru

a construi un inventar. Pentru Comuna Şag s-a preferat ca anul de referinţă să fie

situat cu câţiva ani în trecut, pentru a putea beneficia de reducerile de emisii

generate, prin cuantificarea măsurilor recent adoptate.

Astfel, anul de referinţă luat în calcul este anul 2008.

Având în vedere că priorităţile unui sistem de management al GES sunt de ordin

practic, s-a considerat că este mai important ca anul de referinţă să fie documentat la

un nivel de detaliere ridicat decât să se realizeze un Inventar de Referinţă al Emisiilor

(Baseline Emission Inventory) pentru un an de referinţă obligatoriu.

Deşi unele practici recomandă să se aleagă un an ce poate fi considerat

reprezentativ din punct de vedere al nivelului de emisii, pentru o perioadă mai mare.

Totuşi, consumul de energie într-un an în care s-au înregistrat temperaturi ridicate

sau foarte scăzute ar putea să difere mult de cel al unui an mediu, datorită utilizării

pe perioade mai mari a sistemelor de încălzire.

Decizia în alegerea anului 2008 ca an de referinţă este justificată şi de buna

cunoaştere a variaţiilor climatice locale care asigură în cazul de faţă un an de

referinţă reprezentativ.

37

5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor (IRE) la nivelul Comunei

Şag

Inventarul de Referinţă al Emisiilor întocmit la nivelul Comunei Şag, constituie baza

pe care s-a fundamentat Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Şag

- pentru atingerea obiectivelor stabilite de UE - de reducere cu cel puţin 20% a

emisiilor de CO2 până în anul 2020, prin aplicarea măsurilor planului de acţiune care

intră în competenţa şi domeniile de activitate ale autorităţii locale.

Convenţia Primarilor pune la dispoziţie un formular standard de examinare şi

centralizare a emisiilor de energie şi a emisiilor asociate, cu o preocupare deosebită

asupra emisiilor care rezultă din utilizarea combustibililor fosili decât de celelalte

gaze cu efect de seră enumerate mai sus.

În acest Inventar de Referinţă al Emisiilor sunt evaluate consumurile de energie şi

energie de CO2 ale diferitelor sectoare şi pe teritoriul administrativ al Comunei Şag,

factorii care influenţează consumul de energie, impactul asociat cu consumul de

energie, efortuirle realizate deja de către comunitate până în prezent, barierele care

trebuiesc depăşite şi gradul de conştientizare al actorilor locali în ceea ce priveşte

consumul de energie.

Pentru realizarea Inventarului emisiilor s-au aplicat normele metodologice şi ghidul

stabilit de Oficiul Convenţiei Primarilor, disponibil pe www.eumayors.eu.

38

Astfel, a fost aleasă metoda factorilor de emisie standard IPCC, iar consumurile

finale de energie analizate în următoarele domenii:

- clădirile municipale, echipamente/facilităţi

- clădirile terţiare, echipamente/facilităţi

- locuinţe (sectorul rezidenţial)

- iluminatul public orăşenesc;

- transportul municipal (flotă proprie)

- transportul privat şi comercial;

- deşeurile;

Deşi s-au centralizat şi consumurile energetice din industrie, sectorul industrial nu

este o ţintă a acţiunilor Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) al

Comunei Şag autoritatea publică locală neavând posibilitatea influenţării directe,

semnificative a acestui sector.

De asemenea, Comunei Şag nu îi sunt aplicabile emisiile de CO2 datorate generării

de electricitate şi producţiei centralizate de căldură/răcire, acestea nefiind dezvoltate

în prezent.

Colectarea datelor a avut ca punct de pornire baza de date existentă la nivelul

Primăriei Comunei Şag: baza de date fiscală, de urbanism şi amenajare a

teritoriului, infrastructura locală.

De asemenea, consumurile aferente energiei electrice utilizate in iluminatul public au

fost disponibile din evidenţele primăriei.

Pentru compilarea datelor privind consumurilor energetice (electricitate, gaze

naturale, apă, deşeuri) s-au solicitat datele de la companiile furnizoare de utilităţi şi

servicii:

- Societetea „ENEL DISTRIBUŢUIE BANAT” S.A. – compania furnizoare a energiei

electrice şi furnizoare a serviciului de iluminat public;

- „E-ON Gaz” – compania furnizoare a gazului metan;

- S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. Timişoara – operatorul serviciului public

de servicii de salubrizare;

Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, demers statistic de importanţă

strategică pentru România, desfăşurat în perioada 20-31 Octombrie 2011, prin

rezultatele parţiale furnizate a relevat o serie de aspecte legate de comunele

României.

A rezultat indubitabil faptul că, preocupările actuale ale demografiei se orientează tot

mai mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor,

ca formă esenţială a modului de convieţuire umană, suport informaţional statistic

esenţial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării.

Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor s-a

extins fondul de date şi informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor,

respectiv a gospodăriilor – componentele de bază ale convieţuirii umane.

39

Aceste date obţinute vor contribui la descrierea în viitor a tendinţelor principale ale

evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte

privind:

fenomenul de îmbătrânire a populaţei;

creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;

evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul

familiei;

structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;

componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;

statutul femeilor în cadrul familiei;

fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate

şi altele.

În perspectiva următorilor ani, se preconizează o dezvoltare umană durabilă în care

trebuie subliat rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii.

Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, a asigurat informaţii

pertinente şi detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor

aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţelei

aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele

ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului

unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a

dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant.

În vederea completitudinii şi corectitudinii datelor privind consumurile energetice,

baza de date a fost completată de către funcţionarii Primăriei Comunei Şag.

Metodologia utilizată a fost aceea a chestionării directe a cetăţenilor. Această

metodă a fost aplicată pentru evaluarea consumurilor energetice în gospodăriile

populaţiei care utilizează lemnul în vederea producerii de căldură pe timp de iarnă şi

a consumului de gaze lichefiate (Buthan Gaz) pentru prepararea hranei la bucătărie.

Estimarea şi calculele realizate în calcului consumurilor determinate de utilizarea

combustibililor fosili s-a realizat de către personal experimentat, bun cunoscător a

situaţiei locale, pentru ca datele să aibă un grad de acurateţe ridicat.

Aceeaşi metodă a fost aplicată şi consumurilor de energie din utilizarea

combustibililor pentru transport. Companiile care comercializează produse petroliere

(motorină, benzină) nu pun la dispoziţia autorităţii publice sau a terţelor părţi

interesate date cu privire la vânzări, cantităţi, tipuri de combustibili, datele fiind

considerate confidenţiale, având caracter comercial.

Dacă obţinerea datelor privitoare la consumul de energie electrică şi gaze naturale,

defalcat pentru consumatori casnici şi sectorul industrial, a fost relativ facilă, o

perioadă deosebit de lungă a fost acordată obţinerii şi centralizării datelor cu privire

la cantităţile de lemn, buthan gaz şi combustibil.

Astfel, pentru monitorizarea consumurilor, în scopul monitorizări implementării

măsurilor şi acţiunilor PAED, se va realiza o bază de date electronică, actualizată

40

permanent. Acesta va constitui instrumentul de bază în faza de monitorizare a

implementării PAED.

Datele de consum specifice (pe locuinţe, pe mp. de clădire) au fost procesate, şi

verificate calitativ prin verificări de documente cu furnizorii de servicii şi utilităţi

publice, analizate, interpretate şi comparate cu date similare de la nivelul Conurbaţiei

Timişoara şi cu cele regionale şi naţionale, fiind astfel elaborate concluzii privind

zonele principale de intervenţie din planul de acţiuni.

În cazul sectoarelor în care s-au înregistrat consumuri energetice ridicate, s-a

încercat interpretarea datelor şi înţelegerea acestora din perspectiva

comportamentului populaţiei, intensificării unor activităţi, starea echipamentelor

electrice, electronice şi electrocasnice, lipsei unor alternative privitoare la transportul

public/privat, a mobilităţii, etc.

Subliniem încă o dată faptul că, în compilarea Inventarului de emisii problemele

deosebite au fost înregistrate în colectarea unor date de consumuri în domeniul

clădirilor din sectorul terţiar, precum şi în domeniul transportului privat şi comercial.

Experienţa Municipiului Timişoara în elaborarea Strategiei privind schimbările

climatioce şi a planuluide acţiune privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la

efectele schimbărilor climatice au fost împărtăşite tuturo localităţilor Conurbaţiei

Timişoara, alături de experienţa altor municipii experimentate din cadrul consorţiului

Proiectului CONURBANT. Astfel s-au analizat unele măsuri ale Municipiului

Timişoara şi efectele acestora după 2 ani de implementare.

41

5.3 . EVALUAREA SECTORIALĂ

5.3.1. SECTORUL REZIDENŢIAL

La nivelul comunei Şag numărul clădirilor a fost de 1.093. Numărul gospodăriilor a

fost de 954.

Încălzirea acestor locuinţe se realizează în proporţie de 76% cu lemn, 23% cu gaze

naturale şi 1% cu alţi combustibili. În ultimii 10 ani, 15% din populaţia Comunei Şag a

optat pentru centrale termice pe gaz sau pe lemn, provenit din exploataţii

nesustenabile.

42

Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 oferă date importante cu

privire la tipologia locuinţelor.

Din datele parţiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică rezultă următoarele

date:

5.3.2. SECTORUL TRANSPORT

Până în anul 2008, în comuna Şag existau doar trei străzi asfaltate. Începând cu anul

2009, autoritatea publică locală a demarat o amplă campanie de modernizare a

drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca, în localitatea Şag, dintr-un

număr total de 130 de străzi, conform PUZ – director un nr. 35/2012 să fie asfaltate

110 de străzi, diferenţa de 20 fiind pietruite parţial.

Astfel, în Comuna Şag lungimea totală a străzilor este de 110 km.

O viitoare provocare în acest domeniu o reprezintă modernizarea tuturor străzilor,

asigurarea unor piste de biciclete pentru susţinerea circulaţiei nemotorizate şi

asigurarea siguranţei traficului auto şi velo pe drumurile comunale. Modernizarea

tuturor drumurilor va contribui indiscutabil la creşterea calităţii factorului de mediu

aer, prin reducerea pulberilor în suspensie şi sedimentabile în aer.

Realizarea în viitor a extinderii liniilor de transport în comun de la Regiei Autonome

de Transport Timişoara către Comuna Şag, va asigura o bună conexiune prin

intermediul transportului public spre şi dinspre municipiul Timişoara, va contribui la

reducerea transportului cu autoturismele private şi utilizarea unui mijloc de transport

public atractiv, cu emisii scăzute de CO2.

Datele statistice Valoare

Numărul de locuinţe convenţionale: 1.177

Alimentarea cu apă în locuinţă:

Număr: 981

% faţă de total: 83,3

Instalaţia de canalizare în locuinţe:

(locuinţe are au instalaţie de canalizare

la o reţea publică, la un sistem propriu

sau altă situaţia)

Număr: 981

% faţă de total: 83,3

Instalaţia electrică: Număr: 1.102

% faţă de total: 93,6

Încălzire centrală:

(centrală termică proprie)

Număr: 460

% faţă de total: 39,1

Bucătărie în locuinţă: Număr: 1.142

% faţă de total: 97,0

Baia în locuinţă: Număr: 905

% faţă de total: 76,9

43

5.3.3.SECTORUL ENERGIE

Iluminatul public al comunei este realizat de către S.C. „ENEL DISTRIBUŢIE

BANAT” S.A. pe tot traseul străzilor din intravilan (110km), excepţie făcând zonele

din PUZ - urile noi create, acestea urmând a fi alimentate cu energie electrică în

viitorul apropiat. Conform datelor din arhiva Primăriei Comunei Şag, în anul de

referinţă 2008 consumul de energie electrică pentru domeniul public a fost de

160.911 KWh/an.

Posibilitatea de a reduce consumurile de energie la nivelul sectorului public va fi

surprinsă în studii pilot, având în vedere tehnologia de ultimă oră apărută pe piaţa de

energie. Astfel, în perioada imediat următoare, pe lângă anveloparea construcţiilor,

sediul Primăriei Comunei Şag va beneficia de un sistem de management integrat a

consumurilor de energie prin instalarea unor panouri fotovoltaice şi corpuri de

iluminat cu tehnologie LED, plus o automatizare a consumului de gaze naturale

diferenţiat pe ciclul zi-noapte, zile lucrătoare - zile nelucrătoare. Se aşteaptă o astfel

o reducere a consumului cu 25%. Pe de altă parte se are în vedere un proiect de

iluminat stradal prin tehnologie LED combinată cu tehnologie fotovoltaică într-un parc

public.

5.3.4. SECTORUl INSTITUŢIONAL

CLĂDIRILE APARŢINÂND AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE:

SEDIUL PRIMĂRIEI COMUNEI ŞAG, cu o suprafaţă construită desfăşurată de

1.000 mp. se află pe strada a II–a nr 49, fiind reprezentat de două corpuri de

clădiri, cu regim de înălţime P+M. Numărul total de birouri este de 20, încălzirea

acestora realizându-se prin intermediul unei centrale moderne cu gaz metan.

Sistemul de climatizare este reprezentat de 5 unităţi individuale de răcire.

CĂMINUL CULTURAL ŞAG, situat pe strada a VII–a nr. 13 -15 cu o suprafaţă

construită desfăşurată de 1.000 mp, pe un regim de înălţime P, are ca surse

energetice gazul metan pentru sistemul de încălzire şi energie electrică pentru

sistemul de climatizare.

DISPENSARUL UMAN DIN ŞAG este amplasat într-un imobil cu regim de înălţime

P+1E, beneficiind de sistem de încălzire cu teracotă pe gaze naturale şi sistem de

climatizare cu module individuale.

ŞCOLI ŞI INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ŞAG, cu un regim de înălţime P+1E, situată pe strada a III-

a nr. 43, este alcătuită din 3 corpuri de clădire, din care corpul principal cu o

suprafaţă de 556 mp, găzduieşte 8 săli de clasă şi 2 laboratoare cu o suprafaţă totală

de 472 mp. Sistemul de încălzire este disponibil pentru corpul principal fiind alcătuit

din central termică alimentată cu gaze naturale.

44

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ŞAG din strada VII nr.8, cu un regim de

înălţime P este alcătuită din două corpuri, având 6 săli de clasă având o suprafaţă

totală de 566 mp. Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală termică alimentată

cu gaze naturale.

În ceea ce priveşte dinamica elevilor, datele disponibile arată ca în anul 2001 erau

190 de elevi la şcoala generală, iar în anul 2012 numărul acestora este de 200, atât

în ciclul primar cât şi în cel gimnazial. Se poate observa o creştere a numărului de

elevi, direct proporţional cu creşterea numărului de locuitori.

5.3.5. SECTORUL DEŞEURI

GESTIUNEA DEŞEURILOR - Serviciul de gestionare a deşeurilor de pe raza

comunei Şag este concesionat către operatorul serviciilor de salubrizare S.C. „RETIM

ECOLOGIC SERVICE” S.A., începând cu anul 2004, pe o perioadă de 10 ani.

Societatea colectează atât deşeurile menajare cât şi cele reciclabile (introduse în

anul 2008), având ca principal scop diminuarea cantităţii de deşeuri municipale şi

asimilabile, conform prevederilor O.U.G. nr.196/2005. De asemenea, în comuna Şag

s-au derulat campanii de colectare a DEEE - deşeurilor electrice, electronice şi

electrocasnice, începând cu anul 2009.

Pentru a creşte gradul de colectare selectivă, s-a introdus începând cu ianuarie 2011

Programul “Sacul galben” la nivelul comunei şi s-au pus în aplicare prevederile Legii

nr.132/2010, la nivelul tuturor instituţiilor de pe teritoriul administrativ al comunei.

5.3.6. SECTORUL SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ

Din punct de vedere fitogeografic, perimetrul cercetat aparţine provinciei geobotanice

central-europene, fiind puternic influenţat de vecinătatea Provinciei geobotanice sud-

europene.

Vegetaţia caracteristică este cea a silvostepei.

Vegetaţia naturală a fost în cea mai mare parte schimbată în urma acţiunii omului,

fiind înlocuită cu cultura plantelor (mai ales cerealiere). Interventia omului asupra

vegetaţiei a fost hotărâtoare.

Esenţele care predomină sunt: Quercus robur, Ulmus glabra, Frasinus excelsior,

Acer campestris, Pirus piraster, Malus silvestris.

Subarboretul din pădure este reprezentat mai ales prin: Crataegus monogyna,

Cornus sanguineus, Corylus avellana, Cornus mas, Rhamnus frangula, Prunus

spinosa, Cornus sanguineus, Evonymus verucosa, Lygustrum vulgare. Frecvent se

întâlnesc şi speciile de plante agăţătoare Hedera helix şi Clematis vitalba.

45

În lungul cursului de apă (Timiş) zăvoaiele se ţin lant, împodobind malurile şi luncile

umede ale acestora cu verdele lor întotdeauna proaspat, plăcut ochiului.

Speciile dominante sunt sălciile (Salix alba, Salix fragolis-salcia fragedă) , cu trunchi

tot atât de gros ca şi prima, însă cu spicele fragede, care se rup la îndoire cu mare

uşurinţă de la subţioara ramurilor mai batrâne). În prundişuri, izolat, apare şi răchita

roşie (Salix purpureea), măceşul (Rosa canina) şi salcâmul (Robinia pseudacacia).

Agricultura comunei Şag este în totalitate privată. Terenurile agricole sunt grupate în

asociaţii agricole mari sau în asociaţii particulare mai mici. Asocierea proprietarilor de

terenuri permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu rezultate de producţie bune. În

zonă se cultivă cu precădere cerealele păioase (grâu, orz, orzoaică, triticale, etc.),

plante tennice (soia, floarea soarelui, rapiţă, etc.) şi legume.

SPAŢIILE VERZI

Spaţiile verzi din intravilanul Comunei Şag existente conform PUG - ului: 10ha (

3.7m2/ locuitor) sunt constituite din 2 parcuri amenajate şi din zonele verzi de pe

aliniamentele străzilor.

Conform O.U.G. nr.114/17.10.2007, aceste suprafeţe nu asigură necesarul de 26

mp/locuitor preconizat pentru anul 2013.

Diferenţa până la 60,6 ha zone verzi, preconizate a fi asigurate până în anul 2013, va

fi asigurată din cca. 43 ha teren arabil din intravilan, odată cu finalizarea studiilor de

urbanism aflate în lucru, cel târziu până la finele anului 2013 şi prin plantarea cu

arbori a deponeului de la Şag, în suprafaţă de 17,6 ha.

46

5.3.7. SECTORUL APĂ

ALIMENTAREA CU APĂ ŞI REŢEAUA DE CANALIZARE

Lungimea reţelei de apă a comunei este de 20 km şi a fost pusă în funcţiune

începând cu anul 1984. Alimentarea cu apă a populaţiei se face dintr-o sursă de apă,

3 foraje de adâncime.

În localitatea Şag, începând cu anul 2006, sistemul de alimentare cu apă a fost

modernizat prin înlocuirea ţevilor de metal cu ţevi de polipropilenă, iar aducţiunea se

realizează prin intermediul a 3 foraje de adâncime cu staţii hidrofor. Odată cu

punerea în funcţiune a staţiei de tratare a apei (2011) problema asigurării apei

potabile a fost rezolvată inclusiv din punct de vedere al calităţii. Gestionarea

serviciului este făcută de către operatorul regional de apă şi canalizare S.C.

„AQUATIM” S.A. Timişoara.

În comuna Şag nu există reţea de canalizare. S-a realizat studiul de fezabilitate

având drept scop realizarea acestui serviciu public.

5.3.8. SECTORUL INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ

Pe raza Comunei Şag există un sector industrial diversificat, numărul societăţilor

fiind de peste 200, dintre care cele mai importante sunt:

Hale depozitare: S.C. „Weet Beer” S.R.L., S.C. „SNB OIL” S.R.L., etc.,

Hoteluri, restaurante: S.C. „Bega Turism” S.A. , S.C. „Demotrans” S.R.L., S.C.

„ELBA” S.A., S.C. „Bye Bye” S.R.L., Motel SAG, etc.,

Unităţi producţie industrială: S.C. „Green Forest” S.R.L. - mobilă, S.C. „Ital Kol”

S.R.L. – materiale de construcţii, S.C. „Dova” S.R.L. – prelucrarea lemnului, etc.,

Agricultura : S.C. „Agroindustriala Agrovest” S.R.L., S.C. „Crida Tim” S.R.L.,

S.C. „E-Kadetim” S.R.L., etc.

Potenţialul de export al comunei este destul de important prin activitatea specifică

a unităţilor de producţie care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei (Ital Kol,

Dova, Green Forest etc.,).

Totalul de energie electrică consumată de către agenţii economici, pe raza

teritorială a comunei Şag, în anul de referinţă 2008, a fost de 6.390.766 kWh/an.

Cu toate acestea, datorită faptului că influenţa autorităţii publice locale în sectorul

economic şi industrial este limitat, acest sector nu a fost luat în analiza şi

abordarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.

5.4.CONSUMURILE ENERGETICE ALE COMUNEI ŞAG

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) În realizarea Inventarului de Rererinţă al Emisiilor s-au utilizat factori de emisie

”standard”, în conformitate cu principiile Comitetului Interguverbamental pentru

47

Schimbările Climatice IPCC5 (Intergovernmental Panel on Climate Change – care

acopera toate emisiile de CO2 generate ca urmare a consumului de energie pe

teritoriul Comunei Şag, fie acestea directe sau indirecte. Factorii de emisie standard

se bazează pe conţinutul de carbon al fiecărui combustibil, la fel ca în cazul

inventarelor naţionale de emisii de gaze cu efect de seră GES elaborate in contextul

protocolului de la Kyoto. CO2 este considerat cel mai important gaz cu efect de seră,

iar calcularea emisiilor de CH4 nu este necesară.

Calculul emisiilor de CO2 de pe teritoriul administrativ al Comunei Şag s-a efectuat

prin înmulţirea cantităţii de energie consumată în fiecare sector de activitate

(cantitate exprimată în MWh) cu factorii de emisie corespunzători. Pentru emisiile

directe s-au transformat în unităţi de energie cantităţile de combustibil consumate.

Tabel de echivalare a combustibililor în energie (MWH) şi apoi din energie de fiecare

tip (exprimată în MWh) în emisii de CO2.

Tip de combustibil Factor de emisie tip

standard [tCO2/MWh]

Benzină pentru motoare 0,249

Gazilină/Diesel 0,267

Gaz natural 0,202

Deşeuri municipale 0,330

Lemn 0-0,403

Ulei rezidualdin combustibil 0,279

Cărbune brun 0,364

Pentru electricitate, în compilarea Inventarului de Referinţă a Emisiilor s-a utilizat Factorul de emisie naţional.

Electricitate Factor de emisie standard naţional

[tCO2/MWh]

ROMÂNIA 0,701

Procesul de colectare a datelor a vizat în principal elaborarea unui formular de

colectare de date, care pe parcurs a fost completată prin recepţionarea datelor de la

diferiţii actori locali/judeţeni orin naţionali – furnizori de servicii publice şi utilităţi:

S.C. „E-ON GAZ”S.A., „ENEL DISTRIBUŢIE” S.A., S.C. „RETIM ECOLOGIC

SERVICE” S.A., Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Regională de Statistică

Timiş.

O sursă importantă de date şi informaţii a constituit-o Primăria Comunei Şag care,

prin serviciile de specialitate au completat datele corespunzătoare anului de referinţă

2008 cu informaţii privitoare la locuire, consumuri energetice, transport public şi

comercial, agricultură şi spaţii verzi.

Formularul de colectare de date realiyată pentru compilarea IRE va fi utilizat în viitor

pentru a asigura constanţa de-a lungul anilor în ceea ce priveşte metodologia de

colectare a datelor.

48

Exemple de fişe de colectare de date: ex. Sectorul deşeuri, rezidenţial,

instituţional şi industrial utilizate în colectarea de date pentru Inventarul de

Referinţă al Emisiilor

49

Fişa de colectare a datelor pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor a vizat

următoarele sectoare:

- Sectorul energie – consumul de energie pentru clădirile, echipamentele şi

instalaţiile municipale, iluminat public, echipamentele şi instalaţiile terţiare;

- Sectorul instituţional – definirea acestuia şi identificarea tuturor clădirilor şi

instalaţiilor deţinute de Comuna Şag;

- Sectorul transport privat şi comercial, inclusiv flota auto a municipalităţii;

- Sectorul rezidenţial;

- Sectorul apă;

- Sectorul deşeuri;

- Sectorul agricultură şi spaţii verzi;

Sectorul industrial nu a fost inclus, dat fiind faptul că, autoritatea publică locală are

puţine pârghii de a influenţa acest sector.

Datele prelucrate au fost integrate în cuprinsul formularului pus la Dispoziţie de

platforma www.eumayors.eu, după cum urmează:

-Clădiri, echipamente/instalaţii municipale. Nu s-au putut separa datele

energetice privind clădirile, echipamentele/instalaţii terţiaere (ne-municipale);

- Clădiri rezidenţiale:

- Iluminat public;

Toate aceste sectoare acoperă clădirile , echipamentele şi instalaţiile consumatoare

de energie pe teritoriul administrativ al Comunei Şag,

Deosebit de aceste sectoare s-au integrat şi datele cu privire la deşeurile

comunale;

Datele colectate au fost verificate de către echipa de implementare a Proiectului

CONURBANT, prin solicitarea datelor de la funizorii de energie, servicii publice şi

utilităţi, în vederea comparării unor eventuale discrepanţe.

50

Comuna Şag fiind o comunitate mică, sub 1.000 de gospodării, s-au colectat date şi

pe baza unui chestionar cu întrebări, acestea constituind o sursă importantă de date

şi informaţii privitoare la configurarea Inventarului de Referenţă al Emisiilor.

S-a urmărit dispunerea clădirilor faţă de Sud, dacă locuinţele au fost izolate termic

sau nu, dacă există montate panouri solare pentru prepararea apei calde menajere

ori panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice pentru consumul

individual, precum şi întrebări despre sistemul de climatizare, obiceiuri de

transport/mobilitate.

S-au solicitat şi date orientative cu privire la structura gospodăriei, organizarea

familiei, veniturile, echipamentele din gospodărie şi cu privire la monitorizarea

consumurilor energetice şi al interesului pentru reducerea emisiilor de CO2. Aceste

întrebări au fost o resursă importantă în evaluarea gradului în care, populaţia -

sectorul rezidenţial poate să contribuie la reducerea emisiilor de CO2 pe teritoriul

administrativ, numeroase măsuri depinzând de nivelul veniturilor unei familii şi a

cheltuielilor acestea, în special în condiţiile constrângerilor economice datorate crizei

economice.

În consemnarea datelor, operaţiune extrem de dificilă, cetăţenii au fost asiguraţi cu

privire la confidenţialitatea datelor şi informaţiilor.

51

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) Consumul de energie funcţie de utilizatori:

Nr. crt.

Utilizator

Consum final de energie (MWh)

1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 605

2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0

3 Clădiri rezidenţiale 14.759

4 Iluminatul public municipal 161

5 Parcul auto municipal 66

6 Transportul privat şi comercial 4.942

TOTAL 20.533

Câteva consideraţii se impun din analiza acestor date şi graficului:

consumul energetic cu cea mai ridicată pondere se înregistrează în

domeniul clădirilor rezidenţiale şi anume peste 71 %;

sectorul de transport privat şi comercial prezintă un consum de aproximativ

24% din totalul consumurilor inventariate;

52

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) Consumul de energie funcţie de sursă:

Nr. crt.

Categoria Consum final de energie (MWh)

1 Electricitate 2.355

2 Gaz natural 3.067

3 Buthan gaz 737

4 Motorină 2693

5 Benzină 2.315

6 Biomasă 9.366

TOTAL 20.533

Câteva consideraţii se impun din analiza datelor energetice şi graficului:

lemnul este principala sursă de energie, 45,6%, fiind utilizat în principal

pentru încălzirea spaţiilor de locuit, urmat de gazul natural, de aprox. 15%;

consumul de energie electrică reprezintă aproximativ 11,5% din consumul

energetic total.

53

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) Emisii CO2 funcţie de utilizatori:

Nr. crt.

Utilizator

Consum final de energie (tCO2)

1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 201

2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0

3 Clădiri rezidenţiale 5.529

4 Iluminatul public municipal 86

5 Parcul auto municipal 17

6 Transportul privat şi comercial 1.279

7 Deşeuri municipale 283

TOTAL 7.395

54

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) Emisii CO2 funcţie de sursă:

Nr. crt.

Categoria Consum final de energie (t CO2)

1 Electricitate 1.254

2 Gaz natural 620

3 Buthan gaz 167

4 Motorină 719

5 Benzină 576

6 Biomasă 3.774

TOTAL 7.110

55

La calculul emisiliilor s-au utilizat şi instrumente de calcul, de ex. pentru Buthan Gaz

Estimările privind consumurile energetice arată că în viitor, consumul de energie va

creşte, ca urmare a achiziţionării de produse electrocasnice noi, de autoturisme, în

special second - hand şi a instalării de unităţi de răcire (aer condiţionat) în sectorul

rezidenţial.

La nivel local nu se produce centralizat energie termică/răcire prin climatizare.

De asemenea, Comuna Şag nu dispune de unităţi/staţii locale de

producere/generare a energiei electrice.

5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Şag

La nivelul anului 2008, populaţia comunei a fost de 2.795 locuitori.

Astfel, Emisiile de CO2 la nivelul Comunei Şag sunt de 7.395 tone, ceea ce

reprezintă 2,646 tone emisii CO2 pe cap de locuitor.

Evoluţia populaţiei Comunei Şag, potrivit Institutului Naţional de Statistică - Direcţia

Regională de Statistică Timiş, în perioada 2008 – 2012 a înregistrat o tendinţă

crescătoare, după cum urmează:

56

Evoluţia populaţiei Comunei Şag în perioada 1985 - 2012

Potrivit angajamentelor asumate prin semnarea Convenţiei Primarilor, Planul de

Acţiune pentru Energia Durabilă pentru Comuna Şag trebuie să ia în

considerare măsuri şi acţiuni capabile să asigure o reducere cu cel puţin 20% a

emisiilor de CO2 până în anul 2020 raportat la anul de referinţă 2008, astfel

încât, la nivelul Comunei Şag să se înregistreze la nivelul anului 2020 emisii

totale de CO2 de 5.915 tone, respectiv 2,11 tone CO2 pe cap de locuitor.

6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI ŞAG

Prin măsuri de eficientizare a energiei şi investiţii în producţia şi utilizarea surselor de

energie regenerabilă, Comuna Şag, ca semnatară a Convenţiei Primarilor se

angajează să reducă emisiile de CO2 pe teritoriul administrativ al comunei, cu cel

puţin 20% până în 2020.

Din punct de vedere al etapelor parcurse pentru elaborarea PAED, după etapa

de stabilire a unui nivel de referinţă pentru consumul de energie şi emisiile de

CO2 corespunzătoare, s-au urmărit următoarele etape:

—Definirea ţintelor globale şi sectoriale de reducere a emisiilor de CO2, în

termeni măsurabili;

—Pregătirea Planului de Acţiuni pentru Energia Durabilă axat pe termen lung,

în colaborare cu cetăţenii şi organismele direct interesate, în decurs de un an

de la semnarea Convenţiei;

Pe lângă aceste etape, s-au luat în considerare aspectele legate de implementarea

Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă care va presupune:

57

—Prezentarea unui Raport de implementare aprobat de Consiliul Local, cel puţin o

dată la doi ani de la data aprobării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă în

scopul evaluării, monitorizării şi verificării;

De asemenea, s-a luat în calcul faptul că, pe lângă contribuţia la Strategia Locală de

Energie şi Mediu, Convenţia Primarilor oferă autorităţilor publice locale posibilitatea:

—Angajării în scopul atingerii unor obiective precise în teritoriul administrativ;

—Oferirea unei dimensiuni europene pentru strategia locală,

—Să îşi unească forţele cu omologi europeni, de exemplu pentru a obţine un acord

internaţional privind schimbările climatic;

Misiunea Strategiei de dezvoltare sustenabilă a Comunei Şag este

direcţionată către dezvoltarea durabilă, în scopul creşterii calităţii vieţii

cetăţenilor la standarde europene, într-un mediu prosper, participativ şi

sănătos.

Direcţiile dezvoltării strategice sustenabile a Comunei Şag sunt:

- Crearea unui habitat care să asigure calitatea vieţii prin dezvoltarea unui

ecosistem sănătos şi a unor facilităţi la standarde europene;

Obiectivele specifice ale acestui domeniu sunt:

- asigurarea calităţii mediului înconjurător la nivelul standardelor europene, în

vederea reducerii poluării atmosferice, solului, realizarea de studii asupra zonelor

poluate;

- modernizarea şi extinderea infrastructurii edilitare, de comunicaţie şi energetice,

extinderea sistemului de drumuri, alimentare cu apă şi canalizare, crearea unor

infrastructuri de agrement;

- Dezvoltarea economică a Comunei Şag, în scopul realizării unui sistem

integrat de valorificare a resurselor locale şi regionale într-un mediu economic

competitiv şi prosper;

- Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv şi participativ pentru un trai decent

şi sănătos tuturor categoriilor sociale;

- Dezvoltarea Comunei Şag, ca un centru social, cultural, de învăţământ şi

educaţie, aliniat la standardele europene, capabil să asigure integrarea

economică, socială şi culturală;

- Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat şi modern, valorificând tradiţia,

caracterul multicultural şi etnic ale comunei, racordat la circuitele culturale

regionale, naţionale şi internaţionale.

Trebuie subliniat faptul că, direcţiile şi obiectivele de dezvoltare sustenabilă a

Comunei Şag, se integrează perfect în spiritul Planului de Acţiune pentru Energii

Durabile, care reuşeşte să dea coerenţă şi consistenţă acţiunilor în domeniul

energiei şi protecţiei mediului ale autorităţii publice locale.

58

De asemenea, demersurile Primăriei Comunei Şag se integrează în demersul

Agenţiei pentru Managementul Energiei Timiş, organism care în anul 2013 a demarat

activităţile pentru realizarea Masterplanului Energetic al Judeţului Timiş.

Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş (AMET) este persoană juridică de

drept privat, fără scop patrimonial, de interes local, autonomă şi apolitică, care s-a

format în urma asocierii membrilor fondatori (Consiliul Judeţean Timiş, Municipiul

Timişoara, Compania Locală de Termoficare „COLTERM” S.A., Federaţia Asociaţiilor

de Locatari Timişoara, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş şi

Universitatea Politehnica din Timişoara) şi in baza Contractului de finanţare

IEE/08/Agencies/430/SI2.529244, încheiat între EACI (Agenţia Executivă pentru

Competitivitate şi Inovare a Comisiei Europene) şi Consiliul Judeţean Timiş.

Scopul Asociaţiei pentru Managementul Energiei Timiş AMET este:

- promovarea conceptului de energie durabilă şi a principiilor de management al

energiei la nivelul autorităţilor locale, instituţiilor de învăţământ, sănătate, agenţilor

economici etc.;

- promovarea în plan local, regional şi naţional a acquis-ului comunitar al politicii

energetice europene;

- încurajarea pătrunderii pe piaţa locală a tehnologiilor regenerabile şi a tehnologiilor

de eficientizare energetică;

- schimbarea mentalităţii şi comportamentului utilizatorilor de energie;

- promovarea la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional a intereselor

locale şi atragerea de finanţatori pentru programele şi proiectele locale de dezvoltare

economică şi socială specifice domeniului energiei, protejării mediului, precum şi

altor domenii în legătură cu acestea;

- promovarea mecanismelor de finanţare existente (programe naţionale, FREE,

BERD, etc.).

Atingerea obiectivelor şi ţintelor incluse în prezentul Plan de Acţiune pentru Energii

Durabile este strâns legată şi de suportul pe care AMET îl poate acorda Comunei

Şag în găsirea celor mai bune soluţii, a colaborării între cele două entităţi juridice şi

de găsire a surselor de finanţare pentru implementarea de proiecte în domeniu

energiei.

6.1.VIZIUNEA ŞI STRATEGIA PE TERMEN LUNG ÎN DOMENIUL ENERGIEI A

COMUNEI ŞAG

Asigurarea siguranţei energetice a Comunei Şag, atât pentru sectorului public,

în scopul bunei funcţionări a instituţiilor publice, cât şi în sectorul rezidenţial

pentru asigurarea unui mod de viaţă civilizat, la standarde înalte pentru toţi

cetăţenii, prin promovarea eficienţei energetice, utilizarea energiei din surse

de regenerabilă, astfel încât Şag să devină un exemplu al dezvoltării durabile.

59

6.2. OBIECTIVE

Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO2 anunţat de Comuna Şag

este de 20% până în 2020, raportat la cantitatea de emisii de CO2 evaluată

pentru anul de referinţă 2008.

În conformitate cu analiza realizată prin inventarul consumurilor energetice şi a

emisiilor din anul de referinţă pentru atingerea ţintei de reducere propusă pentru anul

2020, sunt necesare pachete de acţiuni în următoarele sectoare:

6. 3. ŢINTE ŞI ACŢIUNI PROPUSE:

6.3.1. SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI

PRIVATĂ A COMUNEI ŞAG

Atât din analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor, cât şi din analiza comparativă

evaluărilor naţionale şi europene, sectorul clădirilor, echipamentelor şi facilităţilor

asociate acestora au ponderea cea mai mare în volumul consumurilor şi emisiilor

eferente.

Astfel, în acest sector există şi cel mai ridicat potenţial de reducere a consumurilor

de energie. Posibilităţile sunt multiple, însă în elaborarea acţiunilor care să fie incluse

în Planul de Acţiune pentru Energii Durabile trebuie incluse acele măsuri care

conduc la o cât mai mare reducere de consumuri, prin realizarea de investiţii cu

implicaţii financiare cât mai reduse şi cu efecte pe termen lung.

Cu toată că autoritatea locală a identificat acţiuni în domeniul eficienţei energetice şi

a utilizării surselor de energie regenerabilă, unele nu pot fi implementate datorită

costurilor foarte ridicate. Astfel de acţiuni pot fi realizate doar cu accesarea de

fonduri nerambursabile.

Directiva europeană 31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor, Planul de

acţiune pentru eficienţă energetică, stabileşte niveluri ridicate de performanţă

energetic aplicabile clădirilor publice, fiind instituite măsuri ferme de reducere a

consumurilor specifice de energie, care să conducă până în anul 2020 la atingerea

ţintei de reducere cu 20% a consumului final de energie.

La fel ca în toate oraşele României şi Comuna Şag se confruntă cu un nivel ridicat al

consumurilor specifice de energie în clădiri, datorate în special vechimii acestora şi

materialelor de construcţie utilizate, dar şi de dificultatea de a accesa fondurile

necesare pentru lucrări de creştere a performanţei energetice a clădirilor.

60

Clădirile publice pot fi însă foarte diferite prin gama de

servicii pe care le oferă, mărime, formă, materiale din care

sunt construite, vechime diferită. Toate acestea

influenţează în mod diferit consumul de energie şi

posibilităţile de economisire a energiei. Totuşi, există

anumite lucruri comune: consumul uneori excesiv de

energie, determinate în special de pierderi. Aceste pierderi se înregistrează în

domenii cum ar fi: iluminatul, încălzirea, sistemul de ventilaţie,condiţionarea aerului,

echipamentele de birou.

Standardele de consum petru clădirile comunei pot oferi indicii pentru orice tip de

clădire, în evaluarea performanţei reale, prin comparaţii ale consumurilor anuale ale

energie exprimate în KWh/mp/an. Realizarea unui benchmarking este un instrument

de poziţionare al clădirii în comparaţie cu altele dar şi un stimulent important de

acţiune. De aceea certificarea energetică a clădirilor este esenţială.

Soluţiile cele mai la îndemâna comunei sunt cele în care sunt implicaţi angajaţii.

Economiile administraţiei publice pot surveni fără a implica

cheltuieli suplimentare ci doar urmărirea unor oportunităţi.

Angajaţii trebuie să cunoască faptul că, managementul

responsabil şi o atitudine corectă aduce cu sine beneficii, cum

ar fi:

Sănătate şi condiţii de muncă mai bune;

Reduceri de costuri;

Beneficii pentru mediu;

O imagine bună a primăriei, care devine astfel un model

pentru cetăţeni;

Soluţiile sunt:

Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor atât în clădirile publice cât şi

în cele private, prin reabilitarea termică a clădirilor existente cât şi încurajarea

dezvoltării de proiecte de case ecologice, case pasive şi chiar active.

Responsabilizarea şi angajarea personalului – de la top management până la

ultima linie a angajaţilor, atitudine ce poate fi susţinută de primar în calitate de om

politic şi conducător al instituţiei. Implicarea angajaţilor se realizează prin

conştientizarea cu privire la risipa şi economia de energie, despre modul de

utilizare al echipamentelor de birou sau din dotare, prin încurajaerea revizuirii

practicilor de lucru. Reamintirea avantajelor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de

muncă şi a principiilor de management al energiei pot aduce rezultate importante.

Verificările administrative pe parcursul zilei prin notare şi implementarea oricărei

măsuri pentru evitarea unor costuri va conduce la o cunoaştere a modului şi locului

unde energia este risipită şi poate fi economisită.

Monitorizarea consumurilor de energie, în ritm lunar, conduce la cunoaşterea

consumului de energie şi al rezultatelor măsurilor implementate.

61

Programe de educare şi conştientizare a populaţiei – societatea civilă fiind

factorul cheie în reducerea consumurilor şi a emisiilor GES. Echipamentele de birou,

în special cele IT dina dministraţia locală contribuie la factura de neregie a Comunei

Şag. Regulile cele mai simple propuse de

administraţie sunt:

Oprirea şi scoaterea din priză a echipamentele

neutilizate – conduce la reducerea consumului

de energie, a căldurii degajate de echipament,

extinderea duratei de viaţă a echipamentului şi

a costurilor de răcire;

Folosirea echipamentului potrivit pentru orice

sarcină;

Reducerea încălzirii spaţiilor şi programarea

termostatelor ambientale;

Întreţinerea echipamentelor pentru a opţine performanţele otime în funcţionare,

inclusiv cele energetice;

Creşterea nivelului de conştientizare al angajaţilor – de cunoaştere a politicii de

dezactivare a echipamentelor şi a informaţiilor cu privire la costurile şi beneficiile

de mediu determinate de aceste practici;

Aprovizionarea funcţie de necesitate, cu o bună estimare a necesarului,

corespunzătoare nevoilor actuale şi celor previzionate pentru viitor;

6.3.2. SECTORUL REZIDENŢIAL

Sectorul rezidenţial oferă cele mai mari posibilităţi de reducere a consumurilor, şi

cele mai variate oportunităţi de eficientizare energetică.

Pentru clădirile publice se vor promova investiţii şi lucrări dedicate reabilitării

termice, modernizării instalaţiilor de producere a căldurii şi de instalare a unor

sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare energie electrică/termică.

Pentru clădirile noi, se vor aplica reglementările legale astfel încât, toate clădirile noi

să fie proiectate şi executate cu performanţe energetice superioare.

Locuinţele individuale vor putea beneficia de oportunităţile oferite de Programul

naţional ”Casa Verde”, prin finanţarea asigurată din Fondul de Mediu, în condiţiile

reluării acestei finanţări. Proiectele vor viza introducerea sistemelor de încălzire din

surse regenerabile şi se vor propune facilităţi fiscale, constând în scutirea la plata

impozitului pentru clădire pentru proprietarii care realizează lucrări de reabilitare

termică.

Primăria Comunei Şag îşi doreşte să promoveze proiecte care să promoveze

producerea energiei electrice din surse regenerabile solare, fotovoltaice atât pentru

aplicaţii publice cât şi pentru mici proiecte demonstrative, menite să stimuleze

aplicarea lor pe scară largă de către populaţie.

62

Pentru locuinţele care nu sunt încălzite cu centrale termice moderne, va fi promovată

producerea de energie termică prin arderea biomasei din agricultură pentru

alimentarea cu energie a locuinţelor de tip familial – case unifamiliale.

Cazanele pe biomasă, sunt disponibile pe piaţă începând cu 2kW, fiind oportună

înlocuirea sobelor de teracotă ori a sobelor pe lemne vechi, cu ocazia renovării

clădirilor, fără a fi necesară înlocuirea instalaţiei interioare existente. Performanţa

arderii recomandă înlocuirea sobelor existente cu unele pe biomasă performante.

De asemenea, cazanele cu condensare reprezintă o opţiune atât în sectorul public

cât şi în cel rezidenţial, acestea având capacitatea de a extrage mai multă energie

din gazele de ardere prin condensarea vaporilor de apă produse de ardere, eficienţa

putând fi mai mare cu aprox. 12% decât a unui cazan convenţional.

6.3.3. ILUMINATUL PUBLIC

Modernizarea iluminatului public şi aducerea lui la parametrii adecvaţi este primul

deziderat al autorităţii publice locale, urmând a fi promovate măsurile de eficientizare

a consumurilor. Eficienţa energetică în iluminatul public prezintă un potenţia uriaş

pentru comună.

Asigurarea şi întreţinerea sistemului public de iluminat

este reposnabilitatea autorităţii publice locale, fiind un

domeniu important în privinţa consumului de energie.

Totuşi, în Comuna Şag consumul alocat iluminatului

public nu are o pondere impoartantă, în principal

datorită insuficientei dezvoltări a acestui sistem.

Dezvoltarea viitoare a acestui sector, prin noile reţele

care urmează a fi dezvoltate trenbuie să vizize

elegerea unor echipamente şi surse de lumină eficiente

energetic, de preferinţă LED, astfel încât să fie

satisfăcute atât cerinţele de lumină dar şi consumurile aferente. De asemenea,

instalarea unor celule fotovoltaice la semnele de circulaţie sau zonele mai puţin

circulate ori izolate se vor lua în considerare.

Prin înlocuire se pot obţine următoarele valori de eficienţă energetică:

Lampă iniţială Eficienţă

luminoasă Lampă recomandată

Eficienţă luminoasă

Lămpi cu mercur de tensiune înaltă

32-60 lm/W

Lampă cu sodiu standard de tensiune mare

65-150 lm/W

Lampă halogenură metalică

62-120 lm/W

LED 65-100 lm/W

Sursa: Ghidul „Cum să pregăteşti un PAED – Plan de Acţiune privind Energia Durabilă”

63

Tip de lampă Întrebuinţări Opţiunea pentru

eficienţă energetică

Beneficii ale economisirii de

energie

Becuri Tugsten

Iluminat general şi iluminat pentru anumite scopuri. Folosit de regulă în gospodărie.

Înlocuire cu becuri economice.

Reducere de 75% plus durata de viaţă mult mai mare.

Neoane fluorescente de 38 mm (T12)

Iluminat general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare şi bliblioteci.

Înlocuire cu neoane fluorescente cu trifosfor de 26 mm (T8), cu putere echivalentă dar consum mai mic

Reducere de 8% plus durata de viaţă mai mare.

Lămpi cu filament de putere mare, sau lămpi Tungsten cu halogen folosite în iluminat de mare capacitate

Folosite pentru a ilumina zonele exterioare, faţadele clădirilor sau monumentele

Înlocuire cu metal halide sau becuri economice de putere mare.

Reducere de 65%-75% plus durată de viaţă mai mare.

Reflectoare cu filament sau de capacitate crescută

Folosit pentru iluminarea punctuală sau a unor zone care au nevoie de lumină mai puternică sau de evidenţiere mai clară a culorilor. Sunt frecvent folosite în zone de recepţie, spaţii publice şi muzee.

Înlocuire cu becuri cu halogen şi tungsten, de voltaj redus sau cu metal halide.

Reducere cu 30% - 80% pentru performanţă de iluminare echivalentă.

Echipamente cu lămpi fluorescente de 40W şi 125W

Iluminatul general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare, biblioteci.

Înlocuire cu sisteme eficiente folosind reflectoare sau elemente prismatice, dotate cu echipament electronic de frecvenţă înaltă sau cu pierderi reduse.

30%-40% economie şi o calitate superioară. Echipamentele electronice de mare frecvenţă elimină neclaritatea, intermitenţa şi efectul stroboscopic.

Sisteme fluorescente cu difuzori opaci sau sisteme de control prismatic care pierd din culoare

Iluminatul general în clădirile vechi care ar necesita recondiţionări, cum ar fi: birouri administrative, primărie, biblioteci, etc.

Nici o reducere a consumului de energie dar creşterea puterii luminii cu 30% până la 60%. Îmbunătăţeşte iluminatul şi mediul de lucru.

Opţiuni de iluminare pentru eficienţă energetică

Sursa: „AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului „Building bridges between civil society and decision makers for a post-Kyoto agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk

64

Tehnologia LED nu numai că reduce consumul de energie, ci permite şi reglarea

funcţie de necesitate. Foto-întrerupătoarele electronice reduc consumul de

electricitate prin reducerea orelor de consum iar, un sistem de telemanagement

permite sistemului de iluminat să reacţioneze automat la parametrii externi cum ar fi

condiţiile meteorologice, densitatea traficului, etc. Sistemul poate fi folosit şi pentru

reducerea costurilor de întreţinere, iar datele colectate de sistem, care comitorizează

fiecare lampă în parte, poate fi folosit pentru solicitarea înlocuirii produsului aflat în

perioada de garanţie.

SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI

PRIVATĂ A COMUNEI ŞAG cuprinde un număr de 24 măsuri, pe 3 sectoare de

acţiune, după cum urmează:

Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale - 13 măsuri;

Clădiri rezidenţiale – 6 măsuri;

Iluminat public municipal – 4 măsuri;

65

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

CLĂDIRI, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII :

Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale

A.1. Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile publice deţinute de autoritatea locală şi etichetarea lor energetică până în anul 2016.

A.2. Realizarea documentaţiilor tehnico-economice în vederea realizării de proiecte de reabilitare termică şi eficienţă energetică în clădirile publice, inclusiv prin utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a sistemelor inteligente de monitorizare a consumurilor (smart-mettering)

A.3. Depunerea de aplicaţii pe Programul naţional de creştere a eficienţei energetice şi a utilizarii Surselor de energie regenerabilă SER în sectorul public, pentru clădiri municipale

A.4. Implementarea unui sistem de management energetic al clădirilor proprii.

A.5. Reabilitarea termică a clădirilor publice din sectorul public şi sectorul terţiar şi realizarea măsurilor de eficienţă energetică şi utilizare a Surselor de energie regenerabilă

A.6. Încheierea unui număr de 2 contracte de performanţă energetică – CPE pentru două clădiri publice.

A.7. Instalare de colectori solari pentru producerea apei calde menajere la 2 baze sportive / de agrement

A.8. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic la clădirile unităţilor de învăţământ din comună.

A.9. Eficientizarea consumului de energie şi asigurarea sustenabilităţii energetice utilizând panouri fotovoltaice şi solare pentru baza sportivă

A.10. Depunerea de aplicaţii pe Programul naţional de creştere a eficienţei energetice şi a utilizării RES în sectorul public, pentru clădirile publice

A.11. Promovarea montării de colectoare solare pe 1 clădire publică şi din sectorul terţiar/an (spaţii comerciale, birouri, sedii firmă)

A.12. Implemetare de sisteme de contorizare inteligentă (smart mettering) a energiei electrice în clădiri - spaţii comerciale, birouri, sedii agenţi economici.

A.13. Aplicarea pe programul naţional “CASA VERDE” pentru clădiri ale unor instituţii publice.

A.15. Izolarea termică a clădirilor private într-o proporţie de 10% pe an

Clădiri rezidenţiale

A.16. Promovarea instalării termostatelor în clădirile rezidenţiale care utilizează gazul natural ca sursă de încălzire

A.17. Promovarea posibilităţii de aplicare la Programul Naţional „CASA VERDE” pentru locuinţe şi la alte programe naţionale care au ca obiectiv utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin suport informaţional şi tehnic

A.18. Promovarea modernizării sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă

A.19. Promovarea instalării a cel puţin 1 colector solar pentru încălzirea apei calde pe clădirile rezidenţiale, cu un ritm de 3%/an raportat la totalul gospodăriilor cu acoperişuri orientate spre sud.

A.20. Promovarea unui instrument de automonitorizare a consumurilor în locuinţe

Iluminatul public municipal

A.21. Realizare unui audit energetic al sistemului de iluminat public al Comunei Şag

A.22. Reabilitarea şi modernizarea iluminatului public urban în zona central şi pe arterele principale ale comunei Şag, prin înlocuirea anual a 10% din corpurile de iluminat existente cu unele eficiente energetic/echipamente tehnologie LED prin CPE

A.23. Instalarea unor sisteme de iluminat independente energetic (cu panouri fotovoltaice) în zone rezidenţiale

A.24. Montarea unor senzori de prezenţă pe unităţile de iluminat public stradal, în zonele mai puţin circulate de pe străzile periferice ale Comunei Şag

66

6.3.4. TRANSPORTUL LOCAL

Sursa: www.shutterstock.com

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

TRANSPORTUL:

Parcul comunal

B.1. Achiziţia unui număr de 10 biciclete, câte 2 biciclete anual, pentru funcţionarii publici din cadrul Primăriei comunei Şag şi a agenţilor de poliţie locale cu dispozitiv de contorizare/înregistrare a distanţelor parcurse

B.2. Achiziţia unui autoturism cu consum redus de combustibil EURO 5/Euro 6

B.3. Raţionalizarea deplasărilor flotei auto

Transportul public

B.4. Mobilitate urbană prin extinderea reţelei pentru circulaţia velo la nivelul Comunei Şag

B.5. Mobilitate urbană prin extinderea reţelei pentru circulaţia velo şi asigurarea conexiunii cu localităţile din zonă şi Municipiul Timişoara

B.6. Restricţionarea vitezei pe arterele de circulaţie pe care nu se pot realiza piste de biciclete şi crearea de zone cu circulaţie de 30 km./h, în vederea asigurării siguranţei în trafic

B.7. Realizarea unui studiu de trafic, în vederea cunoaşterii exacte a datelor de trafic şi a necesităţii de transport suburban a pupulaţiei şi a conexiunii cu celelalte localităţi ale zonei şi Municipiul Timişoara

B.8. Achiziţia unui microbuz pentru transport persoane cu consum de combustibil redus, în vedere asigurării conexiunii cu localităţile din zonă şi Municipiul Timişoara

Transportul privat şi comercial

B.9. Promovarea utilizării în comun a autoturismelor de către mai multe persoane – sistem car-sharing

B.10. Promovarea achiziţionării unor mijloace de transport noi, cu consum de combustibil şi emisii reduse

67

SECTORUL TRANSPORT LOCAL cuprinde un număr de 10 măsuri, pe 3

sectoare de acţiune, după cum urmează:

Parcul comunal - 3 măsuri;

Transportul public – 5 măsuri;

Transportul privat şi comercial – 2 măsuri;

Acţiunile şi măsurile care vor fi luate de administraţia Comunei Şag sunt astfel

concepute pentru ca administraţia locală să fie un fie un exemplu pentru utilizarea

eficientă a parcului auto propriu, de utilizarea a bicicletelor în activitatea curentă a

instituţiei (în deplasările pe teren) şi în utilizarea unor autovehicule cu emisii reduse.

Transformarea Comunei Şag într-o comună circulată preponderant cu bicicleta, o va

aduce mai aproape de comunele europene, în care circulaţia cu bicicleta este un

mod de viaţă util, sănătos şi un concept de dezvoltare durabilă.

Promovarea mersului pe jos, este de natură să reducă noxele, zgomotul şi să

asigure o calitate a factorilor de mediu urbani ridicată, prin localităţi mai liniştit, cu aer

mai curat şi atractiv locuitorilor.

Lucrările ample de infrastructură rutieră finanţate de la bugetul de stat, bugetul local

dar şi din fonduri structurale europene, vor fluidiza traficul auto în perioadele de vârf

de trafic. Aceste lucrări de modernizare şi investiţiile în infrastructura rutieră vor

aduce îmbunătăţirea semnificativă a sistemului rutier actual şi a calităţii aerului în

comună.

În domeniul transportului local, vor fi întreprinse acţiuni in vederea extinderii liniei de

autobuz a R.A.T. Timişoara care asigură conexiunea cu Municipiul Timişoara. Acest

mijloc de transport public local atractiv, va reduce consumurile de combustibil, în

special pentru persoanele care realizau naveta pe relaţia Timişoara – Şag

Cu toate că tradiţional, locuitorii Comunei Şag utilizează în mod frecvent transportul

velo, se vor promova, în special în rândul tinerei generaţii modalitatea de transport

actuale: mersul pe bicicletă şi mersul pe jos. Se intenţionează realizarea în viitor a

unor piste de biciclete care să realizeze conexiunea cu localităţile din proximitate şi

cu municipiul Timişoara.

Pe străzile unde realizarea de piste de biciclete nu se justifică, se vor impune

restricţii de viteză pentru circulaţia autoturismelor, în vederea asigurării siguranţei

participanţilor la trafic.

68

Modalităţi de influenţare a conducătorilor auto cu privire la conceptul ECO DRIVING – material de informare şi conştientizare realizat de Municipiul Timişoara în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013

6.3.5. PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE ŞI ÎNCĂLZIREA:

Harta solară a României Sursa: www.minind.ro - “Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională

69

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE:

Fotovoltatică

C.1. Promovarea unui parteneriat public - privat pentru realizarea unui parc fotovoltaic (min 3MWp, cu 5%participare Consiliul Local

C.2. Asigurarea iluminatului public al unor parcuri/scuaruri prin unităţi de iluminat public alimentate de la panouri fotovoltaice

C3. Promovarea instalaţii de panouri fotovoltaice în sectorul rezidenţial şi sectorul public, într-un procent de 2% pe an, cu o medie de 3KW

ÎNCĂLZIREA:

Asigurarea biomasei din surse sustenabile

C.4. Crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere sustenabile, controlate, sau asigurarea unei liste cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice individuale, furnizori care livrează/distribuie lemne pentru foc din surse sigure de exploatare forestieră sustenabilă

SECTORUL PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE cuprinde un număr de 4

măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează:

Fotovoltaică - 3 măsuri;

Asigurarea biomasei din surse sustenabile – 1 măsură;

Sursele de energie regenerabilă sunt:

Energia solară;

Energia eoliană;

Energia derivată din biomasă: bioetanol, biodiesel, biogaz;

Energia apei;

Energia geotermală:

În cadrul prezentului Plan de Acţiune pentru

Energia Durabilă sunt luate în considerare

sursele de energie regenerabilă solară şi

biomasa. Potenţialul de energie eoliană la nivel

local este redus, iar cea a apei nu este posibilă.

Costurile ridicate ale exploatării energiei

geotermale nu o recomandă în acest moment ca

abordare în acest moment, urmând ca în viitor

să fie analizate şi măsuri cu luarea în considerare a acestei resurse.

Energia solară reprezintă una dintre potenţialele viitoare surse de energie, care

urmează să fie folosită pentru înlocuirea surselor convenţionale de energie, cum ar fi:

cărbune, petrol, gaze naturale. Energia solară va constitui o alternativă atractivă la

utilizarea surselor de energie convenţionale, mai ales pe timpul verii. Avantajul major

este acela de a nu produce poluarea mediului înconjurător, fiind o sursă de energie

curată, verde. Un alt avantaj al energiei solare este faptul că sursa de energie pe

70

care se bazează este gratuită. Dintre toate sursele de energie care intră în categoria

surse ecologice şi regenerabile, cum ar fi energia eoliană, energia geotermală,

sistemele bazate pe energia solară se remarcă prin instalaţiile simple şi cu costuri

reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur de 100 °C, temperatură folosită

pentru încălzirea apei cu peste 40 de grade peste temperatura mediului ambiant,

instalaţii folosite la încălzirea apei menajere sau a clădirilor. De aceea, este deosebit

de atractivă ideea utilizării energiei solare în scopul încălzirii locuinţelor şi, în viitor,

acesta va fi unul dintre cele mai atractive domenii de aplicaţie a energiei solare la

nivel local.

Judeţul Timiş se găseşte într-o zonă geografică cu acoperire solară bună, cu un flux

anual de energie solară cuprins între 1.000 şi 1.300 kWh/mp/an, din care se pot

capta între 600 şi 800 kWh/mp/an. Radiaţia medie zilnică poate să fie de 5 ori mai

intensă vara decât iarna. Deşi iarna, radiaţia medie zilnică este mult redusă, în

decursul unei zile de iarnă cu cer senin, se pot capta 4 – 5 kWh/mp/zi.

Energia generată solară îşi poate găsi aplicaţii în vederea:

- Preparării apei calde menajere (acm);

- Încălzirii spaţiilor de locuit, birourilor, spaţiilor publice;

- Iluminatul casnic, de la alimentarea unor aparate casnice mici consumatoare de

energie electrică şi până la independenţă energetică;

- Iluminatul public stradal în anumite zone, iluminatul unor curţi, grădinii, parcuri şi

scuaruri;

Premisele în vederea utilizării energiei solare, în special pentru prepararea apei

calde de consum sunt deosebit de atractive şi avantajoase. Un sistem corect

dimensionat poate să acopere aproximativ 50% din necesarul anual de apă caldă

de consum (prin rata de acoperire solară), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori

de 100%. Sistemele solare termice moderne pot fi încadrate fără dificultate în

instalaţiile din cadrul construcţiilor şi au o durată de viaţă estimată de peste 20-25 de

ani, fiind astfel ideale pentru integrarea lor în tehnica modernă de încălzire.

Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utlizarea surselor de energie

regenerală RES contribuie la:

Creşterea durateide viaţă a rezervelor actuale de combustibili fosili;

Asigurarea energiei din surse curate, regenerabile;

Locuri de muncă noi,aferente procesului de instalare, operare,mentenanţă a

instalaţiilor:

Diversificarea sursei de energie;

Cu toate că primăria Comunei Şag îşi doreşte realizarea unui parc solar, resursele

financiare nu îi permit acest lucru. La nivel local realizarea unui parc solar este

71

posibilă doar prin investiţie privată, pe terenuri aparţinând persoanelor fizice.

Sprijinirea unei astfel de investiţii este binevenită.

Primăria Comunei Şag nu exclude însă ca anumite facilităţi ale comunei, cum ar fi

panouri fotovoltaice pentru iluminatul public al unor parcuri, scuaruri, locuri publice

mai puţin centrale, inclusiv prin instalarea unor senzori de prezenţă.

Primăria Comunei va face demersuri ca viitoarele clădiri, clădiri noi să fie prevăzute

încă din faza de proiectare cu tehnologii de producere a energiei din surse

regenerabile: panouri fotovoltaice şi panouri solare pentru apă caldă menajeră. De

asemenea, în cazul reabilitării unei clădiri vechi se va analiza integrarea unor astfel

de sisteme în structura clădirilor.

Sistemenele Fotovoltaice atât cele on-grid, cu conectare la reţea, cât şi cele off-grid

reprezintă soluţii viabile, în vederea asigurării independenţei energetice. Primăria

Comunei Şag, printr-un parteneriat cu societăţi de consultanţă şi prin capacitarea

companiilor specializate în domeniu vor putea facilita şi sprijini montarea în sectorul

rezidenţial a unor astfel de sisteme fotovoltaice de diferite puteri. Sprijinul ar putea

consta în informarea, punerea la dispoziţie a informaţiilor, datelor şi avantajelor unor

astfel de investiţii şi facilitarea pentru livrarea, instalarea, punerea în funcţiune,

întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizului tehnic de racordare de la compania

de furnizare a energiei electrice.

Componentele unui sistem fotovoltaic on grid constă în:

- Grupul de panouri fotovoltaice;

- Invertor;

- Sistem de montaj;

- Accesorii (cabluri, conecotri, tablou electric);

- Sistem de monitorizare locală prin internet;

În general, datele tehnice ale unei aplicaţii pentru sistem fotovoltaic potrivite pentru o

casă cu consum mediu lunar de 300 kWh pe lună, sunt:

- Tensiune nominală la ieşire invertor 230Vca;

- Putere invertor: 3 KW, 230 Vca;

- Energia produsă medie pe zi: 10kWh;

- Energia produsă medie pe an: 3.600 KWh – 3,6 MWh;

- Panouri fotovoltaice – 245 – 250 Wp;

Avantajele sistemului constau în eliminarea până la 100% a facturii de energie electrică,

posibilitatea de amplasare pe orice tip de acoperiş sal la sol, mentenaţă scăzută, costrui

de întreţinere şi de exploatare reduse şi durata de viaţă mare, peste 25 de ani a

sistemului.

Sistemele pot fi realizate în diferite variante de puteri, de la 1KW până la 100 KW.

Clădirile pasive sunt capabile să se lipsească de sistemele de încălzire convenţionale,

ceea ce nu presupune lipsa totală a încălzirii, multe din casele pasive incluzând un

sistem care să furnizeze energia necesară încălzirii. Necesarul de energie termică al

72

unei astfel de clădiri trebuie să fie de maximum 15 kWh/mp/an, spre deosebire de 250–

400 kWh/mp/an pentru o clădire obişnuită. Casa pasivă are un grad ridicat de izolare

termică şi un număr redus la minim de punţi termice şi infiltraţii scăzute şi utilizează

resursele solare şi recuperarea căldurii pentru a îndeplini aceste nivele de conservare a

energiei.

În planificarea clădirilor, regulamentele de urbanism trebuiesc să includă cerinţe de

măsuri „pasive”, în vederea minimizării cantităţii de energie necesară punerii în funcţiune

şi exploatării unei clădiri:

Încălzirea „pasivă”, prin utilizarea sursei solare şi al potenţialului său de încălzire.

Designul corespunzător al unei clădiri va permite captarea căldurii pe timp de

iarnă şi va minimiza supraîncălzirea pe timp de vară, reducând necesarul de

încălzire, respectiv de răcire.

Ventilaţia „pasivă” se realizează tot printr-un design atent planificat,determinat de

flotabilitatea naturală a aerului cald din interior şi de mişcarea aerului din exterior,

pentru a menţine fluxul de aer proaspăt în clădire, fără a fi necesară intervenţia

echipamentelor de ventilaţie ori de condiţionare a aerului.

Lumina naturală se poate utiliza printr-o planificare a folosirii luminii naturale, prin

umbrare, jaluzele, optimizarea prin luarea în considerare a direcţiei în care

ferestrele sunt aşezate.

Cele mai la îndemână măsuri care se pot propune prin regulamentele de

urbanism şi documentele de autorizare a unei construcţii noi, pe care Primăria

Comunei Şag le va lua în considerare sunt:

Bilanţul energetic al construcţiilor noi şi monitorizarea post implementare;

Panourile fotovoltaice pe acoperişul clădirilor amplasate spre Sud şi cu o bună

expunere solară;

Colectoare solare pentru prepararea apei calde menajere şi ca aport pentru

încălzirea locuinţei;

Pompe de căldură pentru încălzirea interioareelor;

Încălzirea cu biomasă, bazată pe tehnologii combinate, de înaltă performanţă

energetică;

Energia derivată din biomasă – Biomasa este reprezentată de componentele organice

care s-au format prin fotosinteză, utilizând energia solară, precum şi fixarea azotului şi a

CO2. De aceea, biomasa este considerată un acumulator de energie.

Având convingerea că achiziţiile publice şi private în materie de lemn trebuie să

respecte standardele europene de achiziţie a lemnului în mod corect, printr-o exploatare

durabilă a pădurilor, pentru creşterea suprafeţelor forestiere de pădure exploatate de o

manieră sustenabilă şi încurajarea accesului pe piaţă al produselor din lemn obţinut prin

exploatarea sustenabilă a pădurilor, Primăria Comunei Şag propune o nouă abordare în

ceea ce priveşte utilizarea lemnului pentru încălzirea, în special, a clădirilor rezidenţiale.

73

Pentru Comuna Şag, un obiectiv important este crearea unui centru de furnizare a

biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în special la case,

biomasă provenită din exploatările forestiere realizate de o manieră sustenabilă,

controlată.

O alternativă la această măsură o constituie realizarea unei baze de date şi a unei liste

cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice

individuale, cu furnizori care livrează ori distribuie lemne pentru foc din surse sigure de

exploatare forestieră de manieră sustenabilă.

6.3.6. PLANIFICAREA TERITORIULUI

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

PLANIFICAREA TERITORIULUI:

Planificarea urbană strategică şi Planificarea transporturilor şi a mobilităţii

D.1. Includerea în Planul Urbanistic General şi Regulamentele locale de urbanism a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie

D.2. Abordarea planificării urbane strategice prin abordarea aspectelor legate de atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, pentru asigurarea unui grad ridicat de pregătire a teritoriului şi infrastructurii publice pentru riscurile climatice

D.3. Creşterea atractivităţii teritoriale comunale şi a funcţionalităţii domeniului public D.4. Realizarea Planului de mobilitate urbană a comunei Şag pânî în anul 2015 D.5. Planificarea conexiunii rutiere a comunei Şag cu celelalte localităţi ale zonei şi Municipiul Timişoara până în anul 2020 D.6. Emiterea certificatelor de performanţă energetică pentru imobilele supuse vânzării/ cumpărării/ închirierii, conform prevederilor Legii nr.372/2005

Spaţii verzi

D.7. Realizarea unei perdele forestiere de protecţie cu specii de arbori rezistenţi la secetă şi stress termic în zona fostului deponeu de deşeuri până în anul 2016.

D.8. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi pe teritoriul administrativ al Comunei Şag şi a celor destinate recreaţiei

SECTORUL PLANIFICAREA TERITORIULUI cuprinde un număr de 8 măsuri, pe

2 sectoare de acţiune, după cum urmează:

Planificare urbană strategică şi planificarea transportului şi mobilităţii - 6 măsuri;

Spaţii verzi – 2 măsuri;

74

Măsurile de planificare urbană vor contribui la precizarea dezvoltării spaţiale viitoare a

comunei Şag în scopul asigurării unei optime distribuţii a categoriilor de suprafeţe: zone

rezidenţiale, zone comercial/administrative, infrastructură, spaţii verzi; aceasta va avea

impact direct la reducerea poluării cu emisii şi particule în suspensie ori sedimentabile.

În planificarea urbană şi utilizarea terenurilor se va urmări planificarea dezvoltării

spaţiale a teritoriului cu conservarea şi extinderea spaţiilor urbane verzi.

Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona în domeniul spaţiilor verzi vizează

realizarea unei plantaţii silvice pe o suprafaţă de cca 17,6 ha, după ce conservatea

depozitului de deşeuri municipale de la Şag va fi conservat şi retrecut în proprietate

comunei, cu specii de arbori rezistenţi la secetă şi stres termic, mărirea suprafeţelor de

spaţii verzi şi îmbunătăţirea calitativă a celor existente. Se va acorda o atenţie deosebită

spaţiilor verzi în vederea asigurării cadrului necesar conservării şi protecţiei

biodiversităţii zonei. Spaţiile verzi vor fi astfel concepute încât să asigurarea culoare de

circulaţie pentru speciile de animale şi păsări specifice zonei, dinspre oraş spre exterior

şi viceversa.

Starea de sănătate a unei localităţi este indisolubil legată de prezenţa biodiversităţii –

floră şi faună. Studiul acestuia, evaluarea status-ului acestui sunt importante, fiind de

natură să semnaleze orice modificare în repartiţia teritorială, lanţurile trofice create,

autoritatea publică locală putând lua măsuri pe cale de consecinţă, cu sprijinul

asociaţiilor, ONG-urilor şi instituţiilor de învăţământ specializate.

În gestionarea corectă a spaţiilor verzi, ca şi în agricultură, se vor combate speciile

invazive, alergene sau care afectează sănătatea populaţiei.

În dezvoltarea viitorului plan urbanistic general vor fi promovate criterii clare de protejare

a mediului, precum şi reglementări de sustenabilitate energetică, de protecţie şi

conservare a biodiversităţii.

6.3.7. ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:

Cerințele şi standardele

de eficiență energetică în achiziţii publice

E.1. Achiziţia de echipamente IT, electronice şi electrice cu clasă de eficienţă energetică ridicată şi înlocuirea cu o rată de 10%pe an a celor vechi

E.2. Achiziţia a cel puţin 75% a hârtiei de scris utilizată achiziţională din bugetul local, din hârtie reciclată, etapizat până în anul 2020

E.3. Includerea în caietele de sarcini pentru achiziţia publică a unor servicii, lucrări a unor cerinţe/criterii verzi, privitoare la utilaje, echipamente, economia de energie, modul de gestiune, transport şi neutralizare a deşeurilor, protecţia mediului

SECTORUL ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII cuprinde un număr

de 3 măsuri.

75

În ceea ce priveşte achiziţiile publice de servicii şi produse, autoritatea publică

locală intenţionează să introducă cerinţe de achiziţii publice ”verzi” (GPP – Green

Public Procurement) pentru cel puţin 25% din produsele şi serviciile achiziţionate.

Lucrările publice vor fi achiziţionate prin caiete de sarcini cu prevederi privind clare

soluţii neagresive în raport cu mediul (cum ar fi managementul deşeurilor rezultate

din lucrări, transportul de materiale, consumurile energetice).

Achiziţia publică a serviciilor de utilitate publică, dar şi a unor servicii şi lucrări se vor

realiza doar cu includerea unor cerinţe de respectarea a prevederilor privind protecţia

mediului, gestiune corectă a deşeurilor, eficienţă energetică.

Luarea în considerare a factorilor de mediu atunci când se cumpără produsele

(exemplu: produse de curăţenie şi întreţinere) este extrem de important. Achiziţiile

verzi oferă pe lângă un exemplu de urmat pentru ceilalţi consumatori şi un sprijin

pentru dezvoltarea pieţelor produselor şi serviciilor „prietenoase cu mediul”.

Politica de achiziţii publice verzi poate ţine cont de:

Produse ce pot fi reciclate sau refolosite (parţial sau integral) ori care au încorporate deja materiale reciclate;

Achiziţia de produse luând în considerare costurile pe întreaga durată de viaţă a echipamentului, atât pentru energie cât şi pe cele de operare (analiza ciclului de viaţă) şi de amprenta de carbon a produselor;

Acordarea priorităţii furnizorilor care s-au angajat ca prin acţiunile lor să îmbunătăţească mediul şi sunt certificaţi ai unor sisteme de management de mediu (exemplu ISO 14001, EMAS);

Luarea în considerare a etichetei ecologice în achiziţionarea de produse şi servicii;

76

6.3.8. COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE

INTERESATE

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE

Sensibilizare

şi networking la nivel local

F.1. Organizarea anuală a Zilei Energiei în Comuna Şag, ca eveniment circumscris European Sustainable Energy Week

F.2. Constituirea Forumului Local pentru Energie - ca organism consultativ pentru implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă şi organizarea anuală a cel puţin două întâlniri de lucru, pentru discutarea aspectelor legate de implementarea PAED

F.3. Conştienizarea cetăţenilor cu privire la oportunităţile de reducere a consumurilor de energie, utilizând cele mai bune practici şi tehnologii disponibile pe piaţă – o campanie pe an până în anul 2020 F.4. Organizarea unei campanii de conştientizare a cetăţenilor cu privire la posibilitatea tratării deşeurilor biodegradabile prin compostare în gospodării şi reducerea cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale pe an până în anul 2020

Formare profesională şi educare

F.5. Instruirea unui angajat din cadrul Primăriei comunei Şag, responsabil cu monitorizarea consumurilor energetice la nivelul comunei F.6. Promovarea în instituţiile de învăţământ şcolar, gimnazial a unui Program de educaţie ecologică pe an, cu participarea a cel puţin 150 elevi

F.7. Organizarea unui concurs/competiţii şcolare pe teme de responbailitate faţă de mediu, focusate pe reducerea consumului de energie, eficienţă energtică şi surse de energie regenerabilă

SECTORUL COMUNICARE, EDUCAŢIE ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE

INTERESATE cuprinde un număr de 7 măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după

cum urmează:

Sensibilizare şi networking local - 4 măsuri;

Formare profesională şi educare – 3 măsuri;

Comunicarea cu cetăţenii, educaţia, conştientizarea

Organizarea Zilei Energiei în Comuna Şag este una din obligaţiile asumate de

autoritatea publică locală prin semnarea “Convenţiei Primarilor”. Evenimentul va fi

organizat anual, ca un eveniment organizat în cadrul European Sustainable Energy

Week - EUSEW. Acest eveniment va fi organizat în mod atractiv, fiind o oportunitate

pentru manifestări publice, cu participarea largă a comunităţii. Formele de

manifestare pot fi variate: work-shop-uri, acţiuni ecologice, concursuri tematice,

prezentări sau lansări de proiecte locale în domeniul energiei, ori de prezentare a

rezultatelor acestora, expoziţii şi spectacole.

Toate aceste manifestări vin să releve populaţiei cele mai importante probleme,

soluţii şi rezultate aflate în strânsă conexiune cu mediul comunei Şag şi cu utilizarea

durabilă a energiei.

77

Activităţile educaţionale, de informare şi conştientizare sunt prognozate a se

realizeze împreună cu unităţile de învăţământ din Şag. În aceste activităţi vor fi

angrenaţi şi reprezentanţii Consiliului Local Şag. Aceste activităţi educaţionale vor

asigura cadrul pentru conştientizarea unor largi categorii de public: elevi, tineri, adulţi

şi segmentul în vârstă al populaţiei, în probleme legate de economia de energie,

protejarea mediului înconjurător, managementul corect al deşeurilor şi asupra

modului de achiziţie corectă a aparaturii electrice, electronice din aplicaţii casnice

sau publice.

Promovarea de concursuri şi competiţii şcolare, dedicate ciclului primar, gimnazial

sau liceal vor face posibilă implicarea directă a copiilor participanţi în domenii în care

pot ei interveni facil: gospodărirea corectă a deşeurilor, modalitatea de economisire a

energiei în şcoală şi acasă. Vor fi utilizate material didactice concepute la nivelul

fiecărei şcoli, cu sprijinul primăriei.

Educaţia ecologică în şcoli este cea mai bună metodă de schimbare în atitudine,

obiceiuri şi acţiune a segmentului adult, resprezentat de părinţi.

Ciclul comunicării

78

Modalităţi de comunicare cu cetăţenii propus de Municipiul Timişoara – pentru CONURBAŢIA TIMIŞOARA în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013

Formarea profesională, prin responsabilizarea unei persoane din cadrul instituţiei publice cu

rolul de Responsabil energetic este extrem de importantă, acesta fiind un factor cheie în

monitorizarea şi facilitarea implementării măsurilor energetice. În general, managementul

energetic nu este pe agenda zilnică a conducerii comunei, sarcinile acestea trebuind să fie

alocate unei persoane care are cunoştinţe în domeniu, astfel încât, conducerea comunei să

fie pusă la curent cu privire la consumuri, resursele financiare, deficienţe şi măsuri.

Coordonarea întregului proces al producerii, distribuirii şi consumului energetic este esenţial,

iar managerul sau responsabilul ebegetic asigurând implementarea durabilă şi de succces

a planului energetic local.

Responsabilul energetic va avea sarcina de a iniţia, dezvolta, organiza, implementa,

coordona şi raporta implementarea PAED conducerii primăriei comunei.

79

80

ORA PĂMÂNTULUI 2013 SĂRBĂTORITĂ LA TIMIŞOARA ŞI CONURBAŢIA TIMIŞOARA – exemplu de comunicare şi conştientizare a cetăţenilor sub sloganul WWF „Fiecare dintre noi are puterea de a schimba lumea în care trăim”

Strategia de comunicare a Comunei Şag urmează a fi construită în jurul celor 5

elemente majore:

- Grupul ţintă – va fi bine definit, întreaga construcţie a comunicării urmând să fie

edificată pe structura grupului ţintă – Populaţia ca şi consummator, funcţie de vârstă,

cunoştinţe, aşteptări, comportament, obiceiuri, dorinţă de schimbare şi acceptare a

unor măsuri;

- Ţinta - Aşteptările pe care autoritatea publică le are, în rol de comunicator, faţă de

grupul ţintă, va lua în considerare ceea membrii grupului ţintă ar trebuie să simtă, să

cunoască, să facă în legătură cu subiectul dezbătut, comunicat sau problema supusă

sensibilizării.

- Mesajul – trebuie să fie explicit, abordat în mod deschis, uşor de înţeles, astfel

încât grupul ţintă selectat să recepţioneze, înţeleagă şi să se conformeze conduitei

aşteptate;

- Organizarea trebuie să revină persoanelor, organizaţiilor şi grupurilor de acţiune

cele mai potrivite, pentru ca mesajul să fie credibil şi acceptat. Primăria Comunei

Şag va asigura o planificare, o repartizare a sarcinilor şi va aloca resurse financiare

corespunzătoare, în vederea atingerii ţintelor stabilite.

- Mijloacele – cele mai bune sunt relevate după evaluarea grupului ţintă şi a ţintei.

Mijloacele media, deşi au o bună penetrare a informaţiei vor fi înlocuite ori de câte ori

există posibilitatea comunicării directe, nemijlocite cu cetăţenii.

Consumului de energie şi emisiile de CO2 cele mai mari revin sectorului privat,

consumurile, respectiv emisiile fiind asociate locuinţelor şi locuirii. Creşterea gradului

de conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor în vederea implicării active,

susţinute în demersul de economisire a energiei trebuie să fie susţinută permanent

de autoritatea publică locală, prin acţiuni specifice: informare, comunicare, educaţie,

implicare în acţiuni locale, etc.

Pentru gestionarea corectă a problemelor energetice la nivelul unei clădiri, publice

sau din sectorul terţiar, ori private (asociaţii de proprietari, companii), instruirea

responsabililor/agenţilor energetici care se ocupă de înregistrarea consumurilor şi de

constatarea şi soluţionarea diferitelor aspecte în funcţionarea unor instalaţii,

echipamente utilizate în exploatarea imobilelor, este extrem de importantă. Acest

transfer de cunoştinţe se poate realiza fie prin schimburi de experienţă/vizite de

lucru, fie prin cursuri de instruire cu specialişti în domeniul managementului energiei.

81

6.3.9. GESTIUNEA DEŞEURILOR

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

GESTIUNEA DEŞEURILOR

Gestiunea deşeurilor

G.1. Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor comunale cu 5% pe an

G.2. Reducerea cu 20% a cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale

G.3. Organizarea unui număr de 2 campanii anuale de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice DEE G.4. Promovarea colectării selective a deşeurilor biodegradabile din gospodării şi a transformării în compost, prin procedura de compostare aerobă în compostiere, în gospodăriile populaţiei G.5. Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte gestionarea corectă a deşeurilor şi colectarea selectivă, prin realizarea unei activităţi anuale de conştientizare la nivelul populaţiei

Gestionarea deşeurilor este unul din sectoarele asupra cărora autoritatea publică locală

poate interveni în mod direct, prin crearea cadrului reglementativ local privind

gestionarea serviciului public de gestiune a deşeurilor cât şi prin posibilităţile de

corectare a unor conduite necorespunzătoare, prin măsuri coercitive.

Obiectivele Planului de acţiune pentru energia durabilă în acest sector vizează:

Reducerea cantităţilor de deşeuri;

Recuperarea materialelor reciclabile prin colectare selectivă;

Creşterea gradului de informare şi conştientizare a cetăţenilor;

Măsurile spre care se focusează autoritatea publică locală în prezentul Plan de Acţiune

pentru Energia Durabilă sunt:

- creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor;

- colectarea materialelor biodegradabile şi composabile în gospodărie şi realizarea

comportării acestor materiale la nivel de gospodărie, în vederea producerii de compost

în aplicaţii de grădinărit/horticultură;

- reducerea cantităţilor de deşeuri supuse depozitării finale;

- o gestiune corectă a fracţiei biodegradabile în aplicaţii gospodăreşti, prin compostare;

- colectarea DEEE şi a deşeurilor periculoase (baterii, acumulatori, corpuri de lumină);

-conştientizare şi responsponsabilizarea cetăţenilor, beneficiari ai serviciului de

salubrizare locală;

82

6.3.10. ALTE SECTOARE INCLUSE ÎN PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI ŞAG: AGRICULTURA

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

AGRICULTURA:

Promovarea agriculturii durabile

H.1. Stimularea realizării unor culturi energetice cu salcie energetică (Salix viminalis) în comuna Şag, exploatarea sustenabilă şi utilizarea biomasei în încălzirea clădirilor publice şi private din Comuna Şag - cel putin 2 hectare/an, până în anul 2020

H.2. Adoptarea unor măsuri stimulative în vederea înlocuirii a 25% din parcul de tractoare existent cu tractoare noi, cu un consum redus de combustibil până în anul 2020

Un alt sector considerat important pentru dezvoltarea durabilă a comunei este

agricultura. Utilajele existente la nivel local sunt extrem de vechi, neeconomice, cu un

grad de uzură ridicată. Promovarea unor măsuri de stimulare în vederea înlocuirii

parcului de tractoare cu unele noi, cu consum redus de combustibil, va contribui la

diminuarea consumului de combustibil şi la îmbunătăţirea calităţii aerului.

Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona este promovarea culturilor de

salcie energetică ori, după caz, al plopului energetic.

Cultură de salcie energetică (Salix viminalis)

Sursa: S.C. „REBINA AGRAR” S.R.L. Ghilad, Judeţul Timiş,

Catalog „Salcia Energetică” www.rebina.ro şi www.salix-viminalis.ro

83

Salcia energetică (Salix viminalis) este o specie arbustivă ce creşte sub formă de tufă

a cărei lujeri lungi şi erecţi ating o înălţime de cca 4-8 m, functie de cât de rar sau des se

recoltează. Actualmente, în judeţul Timiş se află în cultură hibrizi a acestei specii,

aclimatizaţi condiţiilor pedo-climatice ale României şi în special zonei de Vest.

Salcia energetică este o specie forestieră cu ciclu de rotaţie scurt şi regenerare

vegetativă, o plantă lemnoasă sub formă de tufă, cu o creștere rapidă (de până la 3-3,5

cm/zi în perioada de creştere activă) şi o mare putere de regenerare, putând produce

începând cu anul II-III de la plantare în medie 30 tone de biomasă anual/hectar.

Salcia energetică se poate utiliza drept biocombustibil cu o mare putere calorică (~4900

Kcal/kg ~ 18-20 MJ/kg ~ 5,5 KW). De asemenea se poate utiliza în industria lemnului şi

hârtiei, în industria farmaceutică, pentru constituirea unor perdele de protecție, atât a

culturilor cât şi a căilor de comunicație, la ameliorarea terenurilor degradate, etc. Din

biomasă se pot obține brichete şi peleţi.

Salcia energetică are capacitatea de a valorifica bine terenurile improprii altor culturi – în

primul rând terenuri cu exces de umiditate, dar şi terenuri degradate şi poluate. Cultura

se poate exploata cca. 25 de ani. Pentru această cultură sunt recomandate terenuri

plane, cu aport freatic, cu pH cuprins între 5,5- 7,5.

Edificarea unei plantaţii vizează o succesiune de operaţiuni agricole. Terenul se

pregăteşte din toamnă şi se plantează toamna târziu ori primăvara devreme, în martie-

aprilie. Pregătirea terenului se realizează ca pentru orice altă cultură agricolă (erbicidare

totală, scarificare sau minim o arătură la adâncimea de 30 cm, fertilizare de bază,

discuit, frezat, marcare/trasare a rândurilor în teren pentru plantare manuală).

Începând cu anul II-III, în funcție de tehnologia aplicată, se trece la recoltarea culturii

sub formă de lujeri sau de aşchii, utilizând combine autopropulsate sau tractate.

Recoltarea se face în perioada de repaus vegetativ, după căderea frunzelor, din

noiembrie până în maxim luna martie.

Cooperarea cu Asociaţia Cultivatorilor de Salcie Energetică din România, cu

producătorii de butaşi de salcie energetică din Judeţul Timiş şi cu specialiştii din cadrul

Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, va

contribui la cultivarea cu succes a plantelor energetice pe teritoriul administrativ al

comunei, pe terenuri private sau de-a lungul căilor de comunicaţie, drumuri de

exploatare şi de, de ce nu, în scopul împrejmuirii terenurilor şi delimitării parcelelor.

Beneficiile pentru biodiversitate sunt inestimabile, transformarea unor terenuri în

plantaţii arbustive, contribuind la protecţia şi conservarea biodiversităţii – cu precădere

faună. O astfel de plantaţie poate asigura pe lângă loc de cuibărit pentru păsări şi un

spaţiu propice pentru unele specii de animale mici.

84

7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

În procesul de combatere a schimbărilor climatice, o ameninţare cu potenţial ireversibil

pentru societate şi planetă, adoptarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu

efect de seră, cu respectarea obiectivelor şi principiilor Convenţiei – cadru a Naţiunilor

Unite privind Schimbările Climatice şi a protocolului de la Kyoto şi, la nivel local,

implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, costituie o componentă a

politicii de mediu în domeniu schimbărilor climatice.

Întrucât reducerea emisiilor de GES într-un orizont de timp apropiat nu implică o

atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice

reprezintă un demers obligatori pentru autorităţile publice locale:

Adaptarea este abilitatea sistemelor naturale şi antropice, de a răspunde efectelor

schimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică şi fevenimente meteorologice

extreme, pentru a reduce potenţialele pagube, a beneficia de oportunităţi sau a

reacxţiona adecvat la consecinţele schimbărilor climatice, având în vedere faptrul că,

societatea şi ecosistemele resimt efectul individual şi cumulat al tuturor acestor

componente.

Adaptarea poate fi anticipativă şi reactivă, privată şi publică, autonomă sau programată.

Adaptarea la efectele climatice este un proces complex, de durată, care depind de

expunerea, vulnerabilitatea fizică, gradul de dezvoltare socio-economică, capacitatea

naturală şi umană de adaptare, servicii de sănătate şi mecanismele de monitorizare a

dezastrelor.

Adaptarea implică măsuri şi la nivel local. Capacitatea de adaptare a comunei depinde

de instrumentele, resursele şi structura instituţională dedicată aspectelor legate de

adaptarea la efectele schimbărilor climatice şi de identificarea vulnerabilităţii comunei şi

aplicarea măsurilor de adaptare corespunzătoare.

Schimbările climatice regionale şi cele locale vor influenţţa ecosistemele, aşezările

omeneşti şi întreaga infrastructură. Modificările de temparatură şi ale precipitaţiilor vor

contribui la evenimente meteorologice extreme tot mai frecvente, cum ar fi valurile de

căldură, secetă, precipitaţii abundente, furtuni, cu riscuri mari pentru pagube asociate. În

acest context, adaptarea adaptarea la efectele schimbărilor climatice va constitui un

element important al politicii locale, care va fi corelată cu politicile şi măsurile de

adaptare la efectele climatice naţionale.

În adaptarea la efectele schimbărilor climatice, abordarea şi rezolvarea multisectorială,

interconectată a unor probleme sau oportunităţi legate de schimbările climatice,

managementul apei, investiţiile în mediul natural, dezvoltarea unor activităţi recreative

este superioară abordării separate şi neconcordant.

85

Abordarea în acest domeniu trebuie să fie rapidă, întârzierile putând conduce la

reducerea oportunităţilor pentru soluţii viabile. Cooperarea cu ONG-uri, cu comunitatea

ştiinţifică şi mediul de afaceri este importantă, pentru a asigura expertiza, resursele şi

cunoştinţele în vederea difuzării şi implementării bunelor practici în sectoarele

considerate prioritare.

Potrivit Strategiei Naţionale a României privind schimbările climatice 2013-2020,

autoritatea publică locală este responsabilă de rezultatele măsurilor de diminuare a

efectelor schimbărilor climatice în fiecare sector cu referire la protecţia împotriva

inundaţiilor, calitatea vieţii, vitalitatea economică şi ecologică, vulnerabilitatea reţeleor de

transport şi energie, şi alte asemenea şi au datoria de a analiza şi implementa propriile

măsuri, acţiuni şi soluţii de diminuare a impactului efectelor schimbărilor climatice.

În acest scop, cooperarea instituţională este esenţială.

Graficul de cooperare instituţională

Sursa: Strategia Naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020

Din cele 13 sectoare prioritare stabilite de Strategia Naţională a României privind

schimbările climatice 2013-2020, care încurajează luarea deciziilor la nivel local, în

acest moment au fost identificate la nivel local următoarele aspecte, care trebuiesc

analizate în vederea abordării celor mai bune măsuri de adaptare la efectele

schimbărilor climatice:

86

Identificarea principalelor amenintări rezultând din schimbările climatice, a zonelor

vulnerabile şi a factorilor care pot influenţa adaptarea la efectele schimbărilor

climatice;

Crearea hărţilor de risc şi prioritizarea măsurilor de adaptare la efectele

schimbărilor climatice;

Identificarea principalelor oportunităţi;

Identificarea barierelor instituţionale, politice, efinanciare, tehnice/ştiinţifice şi

analiza posibilităţilor de surmontare a acetora prin colaborare instituţională

eficientă;

Identificarea instituţiilor cu care primăria comunei trebuie să colaboreze,

identificarea rolului, responsabilităţilor şi concretizarea acestora în documente

de acţiune privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, fixarea de

termene şi alocări bugetare nefesare;

Urmărirea îndeplinirii obligaţiei legale privind asigurarea obligatorie a locuinţelor

împotriva unor dezastre naturale de către populaţie şi agenţii economici;

Promovarea de noi standarde pentru locuinţele existente şi viitoare, în vederea

corespunderii cu viitoarele condiţii climatice şi evenimente meteorologice

extreme;

Promovarea criteriilor de eficienţă energetică (în principal sisteme de încălzire şi

răcire mai eficiente) în clădirile noi, dar şi în cele existente prin reabilitări, pentru

asigurarea confortului locuitorilor pe parcursul întregului an;

Mai multe spaţii verzi care să asigure un grad de umbrire mai ridicat în perioada

de vară;

Combaterea speciilor de plante invazive şi a celor alergene din spaţiile publice şi

private de pe teritoriul comunei şi asigurarea unui cadru reglementativ local în

acest sens;

Intensificarea procesului de împădurire, cu specii de arbori corespunzătoare

condiţiilor pedo-climatice locale;

Management al terenurilor orientat către natură;

Infrastructură adaptată noilor condiţii climatice – infrastructură durabilă, din

materiale rezistente la fluctuaţiile de temperatură;

Promovarea bicicletei ca vehicul multifuncţional şi ecologic de transport, uşor

adaptabil infrastructurii existente, prin reorganizarea spaţiului urban;

Protecţia apei şi asigurarea rezervelor de apă strategice pentru comună (pe timp

de secetă), inclusiv promovarea colectării şi utilizării apei din precipitaţii;

Utilizarea mai eficientă a apei şi conservarea apei, precum şi utilizarea în anumite

aplicaţii a apelor de calitate inferioară;

Menţinerea diversităţii genetice şi a speciilor în cadrul ecosistemului comunei,

prin reducerea presiunilor exercitate asupra acestora;

Aplicarea măsurilor prevăzute în „Studiul de specialitate pentru evaluarea

biotopurilor urbane şi a Planului strategic pentru protejarea şi conservarea

87

biodiversităţii” elaborat de Municipiul Timişoara în cadrul Proiectului

"Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare responsabilă a problemelor de

mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS, cod proiect

HURO/0901/128/1.3.4.

Prevenirea inundaţiilor prin reabilitarea digurilor şi a sistemelor de protecţie a

râurilor;

Promovarea ghidurilor de bune practici pentru agricultură;

Protejarea zonelor umede, a cursurilor râului Timiş în vederea diminuării efectelor

negative generate de excesul de apă sau de lipsa acesteia;

Încurajarea asigurărilor pentru culturi şi ferme;

Dezvoltarea infrastructurii şi tehnologiei pentru intervenţia rapidă în combaterea

locală a fenomenelor meteorologice extreme pentru protecţia culturilor şi

comunităţii locale;

Cooperarea cu instituţiile de învăţămând şi instituţiile de specialitate în vederea

combaterii vulnerabilităţilor existente şi modificării structurii culturilor, pentru

dezvoltarea unei agriculturi cât mai puţin expusă la schimbările climatice;

Promovarea schimburilor de experienţă (perioade optime de desfăşurare a unor

lucrări agricole, adoptarea de soluţii tehnice noi, alegerea unor culturi şi soiuri mai

bine adaptate, cu rezistenţă la oli, dăunători şi la noile condiţii climatice,

adaptarea culturilor prin utilizarea diversităţii genetice existente şi a noilor

oportunităţi oferite de bio-tehnologie, management bun al soluţirilor,

managementul peisajului, etc);

Consultanţă agricolă şi promovarea informaţiilor pentru managementul

exploataţiilor agricole;

Prevenirea degradării terenurilor şi reabilitarea suprafeţelor degradate;

Activităţi de conştientizare – activităţi educaţionale în scopul conştientizării

publice cu privire la efectele schimbărilor climatice, pentru formarea de cetăţeni

capabili să deţină capacitatea şi cunoştinţele necesare promovării unui spirit

responsabil în ceea ce priveşte adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

Promovarea politicilor publice privitoare la adaptarea la efectele schimbărilor

climatice, şi a acţiunilor acesteia, pentru pentru schimbarea atitudinii şi

comportamentului generaţiei viitoare;

8. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE

La nivelul Comunei Şag se va crea o structură de monitorizare a implementării Planului

Local de Acţiune pentru Energii Durabile.

Structura de monitorizare va avea în componenţă atât angajaţi ai Primăriei cât şi

persoane cu funcţii de demnitate publică şi consilieri locali.

Pe lângă această structură, se va crea Forumul local de energie al Comunei Şag, cu rol

consultativ, care va avea menirea să analizeze, evalueze şi să contribuie prin idei,

soluţii şi expertiză la implementarea PAED.

88

Grupurile de lucru stabilite pe parcursul întâlnirilor de lucru avute cu echipa Proiectului

CONURBANT s-a considerat benefică, în acest moment crearea a trei mari grupuri de

lucru:

- Grupul de lucru pentru sectorul clădiri publice, terţiare şi rezidenţiale;

- Grupul de lucru pentru sectorul energie

- Grupul de lucru pentru sectorul transport;

- Grupul de lucru pentru sectorul spaţii verzi, agricultură şi biodiversitate;

9. BUGETUL PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE FINANŢARE

Conform datelor privitoare la structura bugetelor anuale ale comunei, se poate observa

o creştere a veniturilor (taxe, impozite etc), putându-se implementa astfel numeroase

proiecte de mediu şi de dezvoltare durabilă, cum ar fi:

Plantarea cu arbori rezistenţi la poluarea solului şi a aerului pe o suprafaţă de

cca 17,6 ha pe locul fostului depozit de deşeuri municipale, după ce se va finaliza

conservarea acestuia şi retrecerea lui în proprietatea comunei Şag;

Achiziţionarea a peste 1.000 de arbori şi arbuşti, care vor fi fost distribuiţi

populaţiei în vederea plantării lor pe domeniul public;

Înfiinţarea de noi spaţii verzi în comună (parcuri, zone de promenadă, etc);

Realizarea reţelei de canalizare în localitatea Şag;

Stimularea folosirii mijloacelor de transport în comun, diminuându-se astfel

gradul de utilizare a mijloacelor proprii, prin acordare de facilităţi fiscale unor anumite

categorii sociale;

Modernizarea drumurilor şi străzilor comunale prin asfaltarea acestora, scăzând

gradul de poluare cu particulele angrenate prin praf;

O analiză a evoluţiei sumelor bugetului local al Comunei Şag indică o creştere a

sumelor bugetului public:

Buget local aprobat în anul 2010: 5.562.567 lei

Buget local aprobat în anul 2011: 6.199.720 lei

Buget local aprobat în anul 2012: 5.315.790 lei

Bugetul alocat protecţiei mediului şi dezvoltării durabile pe anul 2012 a fost de 300.000

lei, o valoare relativ modestă, dar care dovedeşte angajamentul comunei în

transformarea arealului construit într-un spaţiu curat şi sănătos, prin măsuri durabile, cu

efect vizibil pe termen mediu şi lung.

Estimarea preliminară a costurilor indică faptul că, pentru implementarea tuturor

măsurilor prevăzute în PAED, este necesară alocarea în total a sumei de peste 3.000

mii EURO, care se vor asigura atât din bugetul local, bugete private ale societăţilor

comerciale, cetăţenilor cât şi prin proiecte cu finanţare naţională, europeană ori

Parteneriate Publice – Private (PPP). Se analizează în viitor abordarea Contractelor

de Performanţă Energetică(EPC) cu Companii pentru Servicii Energetice (ESCO).

89

Bugetul este posibil să fie insuficient, motiv pentru care primăria comunei, prin

conducerea ei, va trebui să formuleze priorităţi, să împartă activităţile pe etape

individuale, pentru a împărţi costurile pe o perioadă mai lungă de timp, să identifice

surse alternative de finanţare şi să coopereze cu alţi actori locali, regional şi naţionali.

Atragerea organizaţiilor profesionale private, în domeniu energiei şi a clusterelor de

energie este esenţială, atât în promovarea proiectelor şi oportunităţilor şi comunicarea

acestora către toţi actorii locali (companii şi cetăţeni) cât şi în susţinerea implementării,

prin profesioniştii în domeniu.

10. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE

Monitorizarea constantă este foarte importantă pentru asigurarea implementării

eficiente a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.

Monitorizarea progresului oferă autorităţii publice locale şi implicit comunităţii

posibilitatea de a măsura eficienţa activităţii sale de a gestiona emisiile de gaze cu efect

de seră. Procesul oferă, de asemenea, posibilitatea de a evidenţia realizările, de a

evalua procesele de învăţare şi de a oferi noi direcţii de acţiune.

Pentru a asigura acurateţea procesului de monitorizare, se consideră important ca

analizele realizate în fiecare an să fie comparabile. S-a stabilit astfel că, În cazul în care

administraţia publică locală a închis una dintre activităţi, acest fapt trebuie precizat în

raport, în aşa fel încât orice creştere sau descreştere a emisiilor ca urmare a unei astfel

de situaţii să nu conducă spre o interpretare greşită.

Procesul de monitorizare va urmări obţinerea de răspunsuri la următoarele întrebări:

— Ce acţiuni de politică planificate au fost realizate?

— Ce acţiuni de politică planificate nu au fost realizate?

— Implementarea PAED se desfăşoară conform programării (starea lucrărilor privind

măsurile de implementare şi respectiv rezultatele)?

— Resursele investite (şi dacă disponibilitatea resurselor este necesară pentru

actualizarea periodică a PAED şi pentru identificarea necesităţilor în viitor) au fost

suficiente?

Rezultatele activităţilor vor fi evaluate în privinţa:

rezultatelor pozitive;

rezultatelor negative;

eficienţa investiţiilor.

Obiectivele şi rezultatele cuantificate (mai ales din punct de vedere economic)

reprezintă o cerinţă prealabilă pentru evaluarea eficienţei monitorizării şi aceasta va fi

realizată prin stabilirea unor indicatori specifici.

Monitorizarea stadiului de implementare al PAED va da posibilitatea evaluării periodice

a eficienţei măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice adoptate urmate de

continuarea, amendarea sau promovarea unor noi măsuri. PAED este un document

90

care va fi supus actualizărilor periodice, în funcţie de dezvoltarea economică a ţării şi a

evoluţiei scenariilor climatice.

Convenţia Primarilor are ca cerinţe transmiterea şi înregistrarea unui Inventar de Monitorizare a Emisiilor, un Raport de Implementare şi un Raport al Acţiunilor implementate. Aceste furnizează următoarele informaţii:

Inventarul de Monitorizare a Emisiilor

Va conţine o raportare a emisiilor de CO2 similară

cu Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborate

cu ocazia dezvoltării PAED

Se realizează cel puţin la 4 ani de la

înregistrarea PAED.

Raportul de Implementare

Va conţine informaţii cuantificate cu privire la

măsurile implementate şi impactul lor asupra

consumului de energie şi asupra emisiilor de

CO2. De asemenea, raportul va cuprinde o

analiză a procesului de implementare a PAED,

incluzând acţiuni corective şi preventive, dacă

acestea sunt necesare.

Se realizează cel puţin la 2 ani de la

înregistrarea PAED.

Raportul Acţiunilor implementate

Raportul va conţine informaţii calitative asupra

implementării PAED. Acesta include o analiză a

acţiunilor corective şi măsurile preventive

implementate.

Monitorizarea implementării măsurilor cuprinse în Planul de Acţiune privind

Energia Durabilă constituie sarcina Echipei de Management a PAED.

Această echipă are o structură suplă, dinamică, fiind formată de persoane cu funcţii de

demnitate publică şi personal tehnic din cadrul Primăriei Comunei Şag. De asemenea,

vor fi incluşi în echipă membrii ai Consiliului Local al Comunei Şag, desemnaţi prin

Hotărâre a Consiliului Local.

În vederea implementării, monitorizării şi evaluării gradului de implementare a măsurilor

şi acţiunilor Planului de Acţiune privind Energiile Durabile, prin Dispoziţie a Primarului

Comunei Şag se va aproba o Procedură de lucru, specifică activităţii de „Implementare,

monitorizare şi evaluarea măsurilor şi acţiunilor incluse în Planul de Acţiune pentru

Energia Durabilă a Comunei Şag”.

91

Din partea Primăriei Comunei Şag, sunt membri în Echipa de Management a

PAED:

Domnul Ştefan BĂDĂI - Viceprimarul Comunei Şag;

Domnul Daniel DAVID – Inspector fond funciar

Domnul Dorian – Grigore CIOGESCU – responsabil mediu

Programul de monitorizare a implementării PAED la nivelul Comunei Şag

şi de Raportare a rezultatelor

2013

Aprobarea PAED şi Înregistrarea Planului de Acţiune

pentru Energii Durabile al Comunei Şag pe portalul

ofocoal al Convenţiei Primarilor www.eumayors.eu

Iulie 2013

2015 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED 2 ani de la înregistrarea PAED

Iulie 2015

2017 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED şi Realizarea Inventarului de Monitorizare a Emisiilor

4 ani de la înregistrarea PAED Iulie 2017

2019 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED 6 ani de la înregistrarea PAED

Iulie 2019

2020 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED şi Realizarea Inventarului de Monitorizare a Emisiilor

7 ani de la înregistrarea PAED Iulie 2020

Raport final pentru reducerea cu 20% a emisiilor de CO2

ECHIPELE DE PROIECTE:

Fiecare acţiune din Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă va avea un responsabil şi

în funcţie de gradul de complexitate va avea desemnată o echipă de implementare.

Această structură va raporta echipei de management a PAED toate aspectele legate

de stadiul de progres tehnic şi financiar al implementării măsurii din PAED.

92

CONCLUZII

Acţiunile prezentate în cadrul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă au fost

identificate după analiza rezultatelor din evaluarea Inventarului de Referinţă a emisiilor

IRE, care cuprinde consumurile energetic şi de resurse, pentru anul de referinţă 2008, a

forumurilor pentru energie şi a grupurilor de lucru pentru dezvoltarea PAED.

Străduinţa de a acoperi sectoarele cele mai relevante, care cad în competenţa şi aria de

influenţă a autorităţii publice locale a Comunei Şag, atât în ceea ce priveşte

consumurile cât şi emisiile, precum şi estimarea rezultatelor care pot fi înregistrate ca

urmare a implementării lor, sunt de natură să conducă la economiile de energie

preconizate şi, pe cale de consecinţă, la reducerea emisiilor de CO2 cu cel puţin 20%

până în anul 2020 în Comuna Şag.

Conform evaluării măsurilor care conduc la diminuarea emisiilor la nivel local s-a

evidenţiat o reducere a emisiilor cu 20,7% faţă de 2008, prin urmărirea implementării

integrale a tuturor măsurilor prevăzute.

Conştienţi că, în situaţia actuală economică, implementarea PAED şi punerea lui în

operă va ridica numeroase probleme legate de identificarea atât de soluţii tehnice cât

mai ales de resurse financiare pentru asigurarea accesului la un nivel de finanţare

necesar, considerăm că susţinerea angajamentului politic asupra implementării PAED

este esenţial.

Se impune în acest sens un angajament administrativ serioas în ceea ce priveşte

monitorizarea continuă a implementarii acţiunilor PAED şi a rezultatelor obţinute în

procesul de implementarte, şi periodic – la 2 ani – realizarea unei evaluări şi trimiterea

unui raport de implementare la Comisia Europeană – la Oficiul Convenţiei Primarilor.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este un document suplu, flexibil. Evaluarea

periodică va trebui să ducă la regândirea unor acţiuni, însă nu se va exclude

posibilitatea ca pe parcurs, unele măsuri şi acţiuni să nu mai fie actuale/ necesare sau

fezabile.

Angajamentul asumat trebuie să rămână neschimbat, în vederea îndeplinirii

angajamentului asumat, acela de reducere a emisiilor cu cel puţin 20% până în anul

2020, de atingere a unor performanţe locale privitor la măsurile de eficienţă energetic şi

utilizarea energiei din surse regenerabilă, în vederea asigurării dezvoltării sustenabile a

Comunei Şag, a judeţului Timiş şi a întregii regiuni.

93

BIBLIOGRAFIE

Ghidul „Cum să pregăteşti un PAED – Plan de Acţiune privind Energia

Durabilă” – ediţia în limba română, realizată de Asociaţia OER, disponibilă pe:

http://www.covenantofmayors.eu/IMG/pdf//SEAPGuidebook_ro.pdf

„Studiu privind eficienţa utilizării soluţiilor de energie alternativă” elaborată

de Camera de Comerţ, industrie şi Agricultură Timiş în cadrul Proiectului de

Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013 –

www.greenpower.store.ro;

„Mobilizarea tuturor actorilor pentru atingerea obiectivelor 3x20” publicaţie

elaborată în cadrul Proiectului NET-COM – „ NETworking the Covenant of

Mayors”- elaborat de Asociaţia OER;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă orizont de timp 2013-2020-

2030;

Strategia naţională a României privind Schimbările Climatice 2013- 2020,

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice;

Strategia Energetică a României pentru Perioada 2007-2020, aprobată prin

H.G. nr.10069/2007;

Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC);

Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile

(PNAER), Bucureşti, 2010;

Strategia privind schimbările climatice şi Planul strategic de acţiuni privind

compaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice a

Municipiului Timişoara;

Studiul de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane şi a Planului

strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii elaborat de

Municipiul Timişoara în cadrul Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii - o

abordare responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite", acronim

BIOTOWNS, cod proiect HURO/0901/128/1.3.4.

„Planificare energetică municipală” – Ghid pentru factorii de decizie şi

experţii municipali – Metodologie Cadru Comună – publicaţie elaborată în

limba română, dezvoltat de EnEffect în cadrul Proiectului MODEL –

„Managementul Domeniilor Energetice în cadrul Autorităţilor Locale, finanţat de

Comisia Europeană prin Programul Intelligent Ebergy Europe;

„AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile

publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului

„Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto

94

agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local

authority builidings” – www.carbontrust.co.uk;

„Introducere în managementul emisiilor de carbon pentru autorităţile

publice”, publicaţie tradusă de Fundaţia TERRA Mileniul III, în cadrul

Proiectului „Building bridges between civil society and decision makers for a

post-Kyoto agreement”, implementat de Asociaţia ALMA-RO, finanţat de

Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” –

www.carbontrust.co.uk

„Urban adaptation to climate change in Europe – Challanges and

opportunities for cities together with supportive national and European policies” –

EAA Report no.2, 2012;

PAGINI WEB:

Pagina oficială a Convenţiei Primarilor - http://www.eumayors.eu

Pagina Oficială a Proiectului CONURBANT - http://www.conurbant.eu

Comisia Europeană – Direcţia Generală Mediu

http://ec.europa.eu/environment/index_en.htm

European Commission Climate Action site - http://ec.europa.eu/climateaction/

European Environment Agency - www.eea.europa.eu/themes/climate

United Nations Framework Convention on Climate Change and Kyoto Protocol

www.unfccc.int/

Intergovernmental Panel on Climate Change - www.ipcc.ch/

United Nations Environment Programme - www.unep.org/themes/climatechange/

WWF - http://panda.org/about_wwf/what_we_do/climate_change/index.cfm

Greenpeace - www.greenpeace.org/international/campaigns/climate-change

http://www.euractiv.com/en/climate-change/mayors-commit-exceeding-eu-climate-

goals/article-179356

Administraţia Naţională de Meteorologie - http://www.meteoromania.ro

Primăria Municipiului Timişoara – www.primariatm.ro, www.dmmt.ro;

Pagina web a Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare

responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS,

cod proiect HURO/0901/128/1.3.4. – www.biotowns.ro;